RADIOLOGIA

 disciplina medicala care studiaza si

trateaza organismul uman
folosind razele x sau Röntgen

 1895 Wilhelm Conrad Röntgen

1
Prima radiografie efectuata
in dec 1895 – mana stg a
Dnei Anna Bertha Roentgen

2
Aparat de raze X – 1896 -
H.J. Hoffmans (fizician) si
L.Th. van Kleef, director al
spitalului din Maastricht

3
Aparat de radiologie 1901
- Thomas Kinraide

4
5
http://www.youtube.com/watch?v=DSH8tU_r7MI&feature=youtu.be

6
Imagini 3D obtinute prin CT

7
8
9
PET / CT
Subspecialitatii

 Radiodiagnostic: diagnostic radiologic - imagine

 Radioterapie: tratamente cu radiatii ionizante
 Radiobiologie: modificari biologice sub influenta
radiatiilor + masuri de radioprotectie
 Radiogenetica: efectele genetice ale radiatiilor
ionizante
 Fizica radiatiilor:fizica razelor X cu aplicatii in
diagnostic si terapie

11
RADIATII ELECTROMAGNETICE
Radiatia X – spectrul
electromagnetic in
radiologia medicala

- Lungimea de unda -0.1-10Å

(1 Angstrom = 10-10m)
 Proprietatile razelor X
 invizibile
 se propaga in linie dreapta, divergent
 cu viteza luminii
 penetreaza diferite materiale (hartie, lemn, plastic,
corp omenesc)
 sunt partial absorbite de acestea (atenuare)
 Legea absorbtiei (Bragg Pierce) A= x Z4 x ³ x t
( - densitate/Z - numar atomic/-lungime de unda/t-timp)
 produc fenomenul de luminiscenta
 intensitatea scade cu patratul distantei
 au efect de ionizare
 au efecte biologice 14
 Absorbtia razelor X
Depinde de :
 a) densitatea obiectului - 
- Aer (gaz)
- Parti moi (organe, tesuturi)
- Lichid (LCR, bila, urina, lichide ingerate)
- Oase (calcifieri)
 b) compozitia obiectului (nr.atomic al tesutului)
Z  = absorbtie mare
Absorbtia razelor X
Depinde de :

 b) lungimea de unda a razelor X ( ):

kV  = = penetrabilitate redusa = absorbtie mare
- Raze moi
kV =   =penetrabilitat mare = absorbtie mica
- Raze dure
- Materiale de radioprotectie
- plumb
- bariu

- Substante de contrast
- sulfat de bariu - digestiv
- substante iodate - vascular
19
 Absorbtia razelor X
c) volumul si densitatea (greutatea specifica) a obiectului:
 Apa + umorile = 1
 Tesut osos = 1,85
 Tesut grasos = 0,92
 Aerul = 0,001 (nu absoarbe razele X)

vizualizarea radiologica diferita a structurilor anatomice

Radiodensitate
Absorbtia razelor X
d) durata iradierii obiectului: t

Iradiere de lunga durata = absorbtie 


reducerea la minimul necesar a timpului de expunere
 obtinerea unei imagini interpretabile
 Aparatura de producere a razelor X
 Sursa de RX – tubul de raze X
 alimentarea de joasa si inalta tensiune
 sistem de comanda si control
 sistem de detectie RX

 Film radiologic – radiografie – Rgr

 Ecran de fluorescenta – radioscopie – Rx

22
 Tubul de raze X – instalatia de raze X
Tub de sticla vidat
Catod - Wolfram
Anod - Tungsten
Sistem de racire A
+ C -
Circuit kV inalt
Circuit kV jos
Carcasa de plumb
Sistem de colimare
23
Tub de raze X

Focar
termic

Focar
optic

24
Instalatia de raze X
Cathode = molibden Anode = wolfram

High kV

Low kW

window

RX
Factorii care influenteaza imaginea

 mA:  = intensitatea razei X  =  luminozitatea

 kV:  = penetrabilitatea  =  contrastul

 efectul distantei:  distanta focar-obiect =

=  intensitatea radiatiei
Imaginea radiografica

Contrast = raport bun intre negru si alb

Netitate = contururi clare ale structurilor

Detaliu = cat mai multe elemente vizibile

pe unitatea de suprafata
Imagistica medicala
 Ecografia - Ultrasonografia

 Tomografia Computerizata - CT

 Rezonanta Magnetica Nucleara – RMN

 Imagistica prin Rezonanta Magnetica - IRM

 Medicina Nucleara – Scintigrafia, SPECT, PET

 Explorari si Tratamente cu Izotopi Radioactivi
28
! RADIOPROTECTIE

29
30
RADIOLOGIE OSTEO-ARTICULARA
 Absorbtia razelor X
Depinde de :
► a) densitatea obiectului - 
- Aer (gaz)
- Parti moi (organe, tesuturi)
- Lichid (LCR, bila, urina, lichide ingerate)
- Oase (calcifieri)
► b) compozitia obiectului (nr.atomic al tesutului)
Z  = absorbtie mare
 Examinarea radiologica
►Radiografia
 Doua incidente ortogonale/segm. limitate/
comparativ
►Variante:
 Raze dure/supravoltate/raze moi
 Marita
 Tintita/incidente speciale/functionale
 In imersie
► Tomografia plana
► Artrografia
► Arteriografia
Sumatie - Substractie
 Examinarea imagistica

►Ecografia
►Medicina nucleara
►Computer-tomografia
►Rezonanta magnetica nucleara
 Tesutul osos - compozitie
► Substanta fundamentala
 Organica (35%)
►Fibrile colagene
►Colagen amorf

 Anorganica= saruri minerale (65%)

►Fosfat+carbonat Ca; hidroxiapatita

► Celule
 Osteoblast
 Osteoclast
 osteocit
 Structura tesutului osos

►Os adult
 Os compact (diafiza oase lungi)
►Osteon
 Lamele concentrice
 Canal Havers
►Canale transversale Volkmann
►Lamele periferice concentrice
 Structura tesutului osos
►Os adult
 Os spongios
►Lamele cu orientare variata
►Spatii lacunare intre lamele
►Lamele dense periferice = corticala

►Os imatur – fara structura trabeculara

– osteocite mari f.active
 corticala

corticala
compacta
cartilagiu
os subcondral
Osteogeneza: plane,scurte, lungi
► Osificare de membrana
 Oasele plane – nuclei – extensie in “pata de
ulei”
celule conjunctive  celule osoase + Ca

 Oasele scurte – macheta cartilaginoasa –

osificare excentrica
 Osteogeneza
► Osificare encondrala
 Oasele lungi –
►Tesut conjunctiv – schita cartilaginoasa a osului
►Pericondru – manson osos +
►Periost = osificare periferica- creste in latime
►Nucleu epifizar
►Fiza (cartilaj de conjugare) - crestere in lungime

 Maturare tisulara si morfologica:

tesutul osos primitiv nelamelar t. haversian
osteoclazie central canal medular
osteoclazie metafizara (subperiostala)
 Remaniere osoasa
► Osteoresorbtie – ► Osteoformare –
osteoclaste osteoblaste
 PTH( paratiroidian h.)  STH
 Vit. A  Insulina
 Cortizol  Vit. C
 Calcitonina (doze >)  Androgeni
 Estrogeni
 calcitonina
 Mineralizare osoasa
► Demineralizare ► Hipermineralizare
 Aport < fosfocalcic  Exces alim. P Ca
 Hipovit. D  Aport > prin apa
 Tulb. Abs. Intest.  Hipervit. D
 Pierderi renale P Ca  Staza
 Hiperemia  Ph local alcalin
 Ph local acid
 imobilizare
 Anatomie radiologica normala
► Os lung
 Diafiza
►Canal nutritiv
►Canal medular
►Compacta

 Metafize
 Epifize
►Spongioasa
►Corticala

 Periost (membrana conjunctiva vascularizata) – invizibil !

 Anatomie radiologica normala
► Os scurt
 Spongioasa
 Corticala
 vertebrele  manson
periostal

► Os plan
 Spongioasa – diploe
 Os compact - tablii
Anatomie radiologica normala

Cartilaje de osificare – metafiza

 Patologie osoasa - clasificare
► Traumatisme √
► Inflamatii √
► Tumori √
 Anomalii-malformatii √
 Boli sistemice ce pot interesa scheletul si articulatiile
 Displazii
 Distrofii
 Clasificarea traumatismelor
osteo-articulare
►Fracturi
►Entorse
►Luxatii - subluxatii
 Semiologie radiologica
► Os ca organ
► Tesut osos
► Articulatiile
 Semiologie – os ca organ
► Hipoplazie – mai mic
► Hiperplazie – mai mare
► Aplazie / agenezie – absent din nastere
► Hipostoza - mai subtire
► Hiperostoza – mai gros
► Anostoza – absent dobandit
► Oedostoza - umflat
► Scoliostoza - incurbat
 Hiperostoza +
scoliostoza

hiperostoza
Hipoplazic +hipostoza
36
 Semiologie radiologica
– modificări de structura osoasa
►Cu minus de os
►Osteoporoza
►Osteoliza

►Cu plus de os
►Osteoscleroza
►Apozitie / reactie periostala
 Semiologie – modificări tesut osos

► Cu plus
de tesut osos
►Productii osoase – exostoze, osteofite
►Calcificari paraarticulare

► Osteonecroza
►Septica
►Aseptica
 (-) Osteoporoza
► Definitie:
► reducerea componentei minerale + matrice conjunctiva
intacta
► pierdere de Ca >30% = vizibil Rgr.
► hiperemia 
► Rgr: subtiere +rarefiere a trabeculelor
subtierea compactei + disparitia corticalei
spongioasa perozata (poroasa)
osul =transparent
 (-) Osteoporoza
► Tipuri:
 Acuta
►Difuza (de segment)
►Patata
►Subcondrala (in banda)
 Cronica
►Difuza (de schelet)
►Hipertrofica
►Vitroasa
Osteoporoza in banda
 Semne de osteoporoza
►La nivelul coloanei
►Hipertransparenta
►Canale nutritive (Han)
►Aspect în chenar
►Hernii intrasomatice (intraspongioase)

►Tasari anterioare
►Cifoza rotunda
►Vertebre biconcave
►Indicele lombar L3
►Normal = 0,80
 Semne de osteoporoza
►La nivelul oaselor lungi

►Subtierea compactei
►Hipertransparenta
►Largirea canalului medular
►Indicele cortico-diafizar 1/3 medie tibie, femur,
MC 1
 Normal = 0,4 – 0,55
 Semiologie radiologica
– modificări structurale osoase
►Cu minus de os
►Osteoporoza
►Osteoliza

►Cu plus de os
►Osteoscleroza
►Apozitie / reactie periostala
 (-)Osteoliza

►Definitie:
► distructie osoasa

► osteoclazie

► Rgr: lipsa de substanță osoasa = transparenta

 (-) Osteoliza
► Definitie
► Tipuri
 Limitata carie
►Superficiala
 Uzura
 Eroziune
 Carie
►Internă
 Caverna
 Geoda
 Chist
 Difuza
 Osteoliza superficiala

Uzura Eroziune Carie

Tipuri de osteoliza interna

56
(-) Osteoliza

57
(-) Osteoliza

 aspect
geografic

blastomicoza
 (-) Osteoliza
 Difuza:
 mancat de molii

 gravitate :
1. geografic
2. mancat de molii
3. permeativ
 Cauze : osteomielita, tumori maligne
Osteoporoza in banda
+ osteoliza
(-) Osteoliza

 Difuza:

 permeativa-
infiltrativa
 Semiologie radiologica
– modificări structurale de tesut osos
►Cu minus de os
►Osteoporoza
►Osteoliza

►Cu plus de os
►Osteoscleroza
►Apozitie / reactie periostala
(+) Osteoscleroza - osteocondensare
►Definitie: tesut osos in plus (osteoblastic)
- la interior sau la exterior sau ambele
- in locuri anormale
►Tipuri
 Generalizata
 Localizata
►Endostoza
►Spongioscleroza
(+) Osteoscleroza - osteocondensare
►Cauze
► Osteodistrofie renala
► Anemie falciforma – siclemie, drepanocitoza
► Mielofibroza

► Osteopetroza – b. Albers Schonberg (oase de marmura)

► Pycnodisostoza
► Tumori osoase benigne si maligne
► Metastaze
► Mastocitoza
► Boala Paget
► Fluoroza
 (+) Apoziție periostală
reacție periostală – periostită, periostoză
► Definitie: calcificare subperiostala
► Tipuri
 Paralela – lamelara
►Unica
►Stratificata

 Perpendiculara – spiculi
 Oblica – pintene osos
 Mamelonata
 Alte aspecte
Reacție periostală
 (+) Producții osoase
► Exostoza
► Osteofit
► Sindesmofit
Exostoza
eccondroame
- boala Olier
- sindrom Maffuci
Calcifieri periarticulare
 (N) Osteonecroza
►Aseptica
►Septica – sechestru osos
88
Inflamatii si tumori osoase
 Inflamatii osteo-articulare
Definitie – secventa de modificari patologice osoase cauzate dey
infectie. (rare de - radiation, medicamente, droguri, toxice…)
- procesul infectios poate interesa partile moi periosoase
(abscess), periostul (periostita), osul compact si spongios ,
maduva osoasa
- osteita – infectie directa,
- osteomielita – infectie pe cale hematogena - septicemie.
Cauze:- bacterii - Staphylococcus aureus, Gonococ,
Streptococcus, Brucellosis, Tuberculoza, sifilis, lepra
- virusi - Rubeola, Varicela, HIV
- fungi - Coccidioidomycosis, Cryptococcus, Mycetoma
- paraziti - Ecchinococcus
Osteomielita – Osteita

infecție osoasă
 Osteomielita
►Patogenie
 Stafilococ aureu
 Diseminare hematogenă !!!
 Localizare in metafize
 Semne Rx la 14 – 21 zile după debut clinic
 Osteomielita
► Caracteristici
 Boala cronica, evolutie in pusee
 Monostica
 Afecteaza metafize + diafize, NU afecteaza epifize si
articulatii
 Caracteristici Rx:
►Sechestru osos
►Osteoscleroza
►Reacție periostală
►hiperostoza
 Osteomielita
►Evolutie radiologica
 Perioada de debut
►Tumefacţie parti moi – 7-14 zile de la debut clinic
►Osteoporoza – 10 - 21 zile
►Osteoliza metafizara microlacunara
►Reacție periostală – lamelara – 3 – 6 sapt.
 Osteomielita
►Evolutie radiologica
 Perioada de stare
►Sechestrul osos – 4 – 6 sapt
►Periostita = reactie periostala
►Endostoza
►Hiperostoza
Sechestru, periostita, endostoza, hiperostoza
 Osteomielita
►Evolutie radiologica
 Complicatii
►Artritapurulenta – extensie la articulatii
►Fractura patologica
►Deformari ale membrelor (scurtare/alungire)
 Osteomielita
►Forme atipice:
►Abces Brodie
►Albuminoasa
►Hiperostozanta
►Pseudotumorala
►Panaritiul
►A bontului de amputatie
►A craniului
►A coloanei vertebrale
Abces Brodie
 Tuberculoza osteo-articulara
►Patogeneza
►Varsta tanara, boala secundara, hematogena
►Localizare epifizara, articulatii fertile
►Semne Rx la 6 luni – 2 ani de la debut clinic
 Tuberculoza osteo-articulara
►Caracteristici generale:
►Boala cronica, evolutie in pusee
►Osteo-articulara intotdeauna (2 oase in o
articulatie)
►Afecteaza epifizele dintr-o articulatie, NU
afecteaza diafize
 Caracteristici Rx:
►Osteoporoza intensa si intinsa
►Modificari articulare - anchiloza
►Modificari osoase
 Tuberculoza osteo-articulara
►Modificari osoase
►Osteoporoza intensa + intinsa
►Osteoliza

►FARA:
 Sechestru
 Apozitie periostala
 Tuberculoza osteo-articulara
► Modificari articulare:
►Ingustare
 uniforma
 Neuniforma - pensare
►Disparitie – anchiloza
►Devieri in ax – subluxatie, anchiloza vicioasa

► ANCHILOZA OSOASA APARE NUMAI IN ARTRITE,

NU SI IN ARTROZE
 Tuberculoza osteo-articulara
►Modificari ale tesuturilor moi
►Ingrosare, tumefiere
 Tuberculoza osteo-articulara
►Forme tipice
►A genunchiului
►A coloanei = morb Pott
►Incipient = osteoporoza + distructii vert. In
jurul discului
►Avansat = osteoliza vert + bloc vert + cifoza
unghiulara + fus pottic
►Vindecata = bloc pottic calcificat
 Tuberculoza coloanei vertebrale
► Afecteaza :

- corpii vertebrali (spondilo-)

- discul intervertebral (-discita)

- spatiul paraspinal (partile moi)

- spatiul extradural (epidural)
Spondilo-discita TBC
Fus pottic =
opacitatea fusiforma
dispusa paravertebral
data de acumularea
de puroi
Boala Pott
Vertebra plana
Dg.diferential: bloc congenital
 Artrite septice
► Infectii bacteriene articulare
► agenti:

1. Staphylococcus aureus
2. Haemophylus influenzae
3. Streptococcus B hemolitic
4. Neiseria gonoreae
 Artrite septice

► distructia articulatiei prin enzime produse de

bacterii si leucocite

► afectarevasculara prin tromboze si

compresiuni
 Artrite septice

► Clinic: debut brusc

- sindrom febril
- durere articulara
- impotenta functionala
- tumefactie de parti moi
- laborator: leucocite, proteina C-
reactiva ,VSH 
 Artrita
gonococica
 Artrita
stafilococica

Exam. in evolutie

Exam. initial
TUMORILE OSOASE
 Tumori osoase

1 substrat radiologic variat:

- litic, sclerotic, mixt , reactie periostala

2 aceasi tumora poate avea aspect

radiologic diferit
 Epidemiologie
► Incidenta – 3/100.000
► Maligne = 1/3 ( 1/100.000)
► Metastaze – de pana la 10 X mai frecvente
► B/F = 5/4
► Varsta – 10 – 25 ani (plasmocitom la varstnici)
► Localizare – epifize din jurul genunchi, pelvis,
coaste, craniu
 Clasificare
►Caracter
►Benigne
►Cu potential de malignizare - semimaligne
►Maligne

►Origine
►Primitive
►Secundare (metastaze)

►Tesutul de origine (primare)

Tesut de origine benign potential malign malign
Osos Osteom Osteosarcom
Osteom osteoid Sarcom parostal
Osteoblastom
Cartilaginos Condroblastom Condrom Condrosarcom
benign Osteocondrom
Exostoza
Conjunctiv Fibrom Tu.cel.gigante Fibrosarcom
mixom (mieloplaxe)
Vascular Hemangiom Angiosarcom
Chist
anevrismal
Reticuloendotelial Sarcom Ewing
Sarcom Parker-
Jones
Maduva Plasmocitom
hematogena
Adamantina Adamantinom
Substanta Chist osos
fundamentala
 Criterii de diferentiere benign – malign
Criteriu Benign Malign
Numar Unic – 2-3 Unice/multiple
Delimitare, Neta/lizereu Imprecisa/ invaziv
contur sclerotic
Marime < 2 cm > 2 cm
Structura Omogena/trabecule Anarhica
pastrate
Contur osos Pastrat/suflat Intrerupt/ invadat
Periost Fara/remaniere Spiculi/
lenta pluristratificat/
pintene
 Criterii de diferentiere benign – malign
Criteriu Benign Malign
Evolutie Lenta Rapida

Tesuturi moi Comprimate Invadate,

periosoase tumefiate
Simptomatologie Locala, moderata Locala marcata +
generala
Probe biologice Normale VSH, fosfataze,
proteinograma,
Tabl. Sanguin
Morfopatologic Celule adulte Celule atipice
Caractere radiologice sugestive pentru
malignitate - osteoliza
► Permeativ – infiltrativ
– mancat de molii
► Difuz
► Geografic
 Osteomul
►Localizare
►Sinusuri faciale
(frontal)
►Calota (tablia externa)

►Aspect Rx
►Opacitate
►Limba de clopot
 Osteomul
Calota (tablia
externa)
 Osteomul osteoid

Localizare:
femur, tibie (oasele lungi) (60%)
craniu, coloana, stern

RGR: - transparenta centrala, rotunda-ovalara

(nidus = osos imatur)
- scleroza osoasa perifocala + apozitii periostale
Osteomul
osteoid
Osteomul osteoid Nidus = hipervascularizat

CT

Scintigrafie
 Hemangiomul
► Cavernos / capilar
► Localizare
►Corp vertebral
►Oasele boltii craniului
► Aspect Rx
►Retea de trabecule verticale
►Aspect de alternenta de dungi opace si transparente

►Cea mai frecventa tumora osoasa benigna

Hemangiom cavernos
 Chistul osos
►Localizare
►Metafiza
 Femur
 Humerus
 Tibia
►Aspect Rx
►Transparenta - osteoliza
►Delimitare neta
►Lizereu sclerotic (opac)
►Unica / septata
Fractura pe
os patologic
 Tumori semimaligne
- Osteocondromul
- Condromul
- Tumora cu celule gigante
(mieloplaxe, osteoclastomul)
 Osteocondromul (exostoza)
►Localizare
►Metafiza oase lungi
►pelvis
►coaste (anterior)
►Aspect Rx
►Formatiune osoasa acoperita de cartilagiu
►Corticala in continuare cu cea a osului
►Axul in axul diafizei
►Boala exostozanta multipla (ereditara dominant
autosomal)
Osteocondrom

Legatura cu
cartilagiul de
crestere
 Condrom (cartilagiu hialin matur)
► Eccondrom (subperiostal) si encondrom
► Localizare
►Falange maini
►Bazin
►Epifize prox humerus
► Aspect Rx
►Transparenta (lacuna)
►Policiclic
►Oedostoza
►Corticala suflata dar continua
► Condromatoza
►Diseminata
►Unilaterala – discondroplazia Ollier
eccondrom
encondrom
condrosarcom
Condromatosa
diseminata
encondromatoza
diseminata-
b. Maffucci
 Tumora cu celule gigante -
mieloplaxe
► Localizare
►Epifizeleoaselor lungi
►Prox. Tibia, peroneu, dist. femur, radius

► Aspect Rx
►Transparenta
►Septe – bule de sapun
►Delimitare spre diafiza - suport de ou
►Oedostoza
►Corticala subtiata dar intacta

► Potential de malignizare !!!

 Tumori maligne primitive
- Osteosarcomul
- Condrosarcomul
- Sarcomul parosteal
- Sarcomul Ewing
- Mielomul multiplu
 Osteosarcomul
► Mai frecvent la copii
► Localizare
►Metafizara
►“aproape de genunchi si departe de cot”
►Respecta articulatiile
 Determina prognosticul – proximal de trunchi = mai
rau (humerus, femur)
► Aspect Rx
►Osteolitic
►Osteosclerotic (-genic)
►Mixt
 Osteosarcomul osteolitic
►Aspect Rx
►Lipsa substanta - lacuna
►Margini imprecise
►Corticala distrusa
►Tesuturi moi invadate
►Reactie periostala:
 Pintele sau triunghiul Codman
 Orientare perpendiculara pe ax osos – spiculi
 Osteosarcomul osteosclerozant
►Aspect Rx
►Plaja de osteoscleroza - osteocondensare
►Imprecis conturata
►Periost:
 Pintene
 Spiculi
►Invazie tesuturi moi invecinate
►Aspect de
 Explozie solara
 Far in ceata
 Somoiog de vata
 osteosarcom
osteosclerozant
 Condrosarcomul
► Deceniul sase de varsta
► Localizare
►Metafize prox. Femur, tibia, humerus
►Bazin

► Forme
►Centrala
►Periferica
 Condrosarcomul
►Aspect Rx
►Masa transparenta (cartilagiu hialin)
►Osificari in “floricele de porumb”, “fulgi de
zapada”
►Osteoliza
►Invadeaza tesuturi moi
►spiculi
 Sarcom Ewing
► Afecteaza copii + tineri (5-20ani)
► Debut clinic cu fenomene tip inflamator (pseudo-
osteomielita)
► Localizare
► Diafize – oase lungi (femur, tibia, peroneu, humerus, clavicula)
► bazin

► Aspect Rx
► Osteoliza diafizara

►Reactie periostala concentrica lamelara in “bulb

de ceapa”
► Invazie tesuturi moi
 Sarcom
parosteal
 Plasmocitomul (mielom multiplu, b.Kahler)
► Localizare
► Craniu, bazin, coloana, coaste, stern, clavicule

► Biochimic
► Proteinurie
► Proteina Bence-Jones

► Aspect Rx
► Osteolize multiple
► Rotunde/ovale
► Dimensiuni asemanatoare
► Net trasate
► In interiorul osului
► Fara reactie periostala
Angiosarcom
 Metastazele osoase
►Cele mai frecvente tumori osoase
►Dupa 40 ani
►Incidenta B/F = 1/2

► Originea:
►Mamar (70% osteolitice, 10% sclerotice, 20% mixte)
►Prostata (sclerotice)
►Bronhopulmonar - litice
►Renal - litice
►Tiroidian - litice
 Metastazele osoase
►Localizare
►Coloana D – L
►Bazin
►Coaste
►Calota
►Segmente proximale oase lungi
 Metastazele osoase
► Aspect Rx
►Osteolitic
 Centroosoase
 Rotunde/ovale
 Dimensiuni variate
 Fara reactie periost
 Fracturi patologice, tastari vert cu disc intact
►Osteosclerotic
 Opacitati
 Os patat
 Vertebra de fildes
►Mixt
B. SISTEMUL ARTICULAR
- însumează totalitatea elementelor care participă la realizarea
conexiunii dintre oase.

1.Ţesutul cartilaginos este o varietate de ţesut conjunctiv

(semidur), format la rândul lui din trei componente:
- celule(1) - condrocite
- matrice intercelulară(2) constituită din condrină (substanţă
fundamentală ce conţine acid hialuronidazic şi mucopolizaharide)
- fibre(3) de colagen, reticulină şi elastină.

2. În funcţie de proporţia de condrină, celule şi fibre, distingem

trei tipuri de ţesut cartilaginos:
- hialin - cartilajele articulaţiilor mobile, cartilajele de creştere.
- elastic - cartilajele nazale şi pavilionul urechii.
- fibros - discurile intervertebrale (foarte rezistent).
Classificare
1. Fibroase - suturi, gomfoze
2. Cartilaginoase – discuri epifizale, symfize –
discuri intervertebrale
3. Sinoviale - mobile, structura complexa alcatuita
din:
a) Suprafete articulare acoperite de cartilaje
articulare
b) Capsula articulara si membrana sinoviala
c) Cavitate articulara
d) Structuri anexe - ligamente, meniscuri
3. Clasificarea articulaţiilor
- se face în funcţie de structură şi de gradul de mobilitate. Există
astfel trei tipuri de articulaţii:
a) Sinartoze - articulaţii imobile - fibroase:
- suturi - între oasele capului.
- sindesmoze - cum e cea dintre tibie şi peroneu.
- gomfoze - rădăcinile dinţilor în alveole.
Acestea sunt articulaţii fibroase în care legătura dintre oase e
realizată de un ţesut conjunctiv fibros rezistent.
b) Amfiartroze - articulaţii semimobile - cartilaginoase:
- simfize - simfiza pubiană, articulaţiile intervertebrale.
- sincondroze - întâlnite la copii, sunt de fapt joncţiunile între
diafiză şi epifiză (între care se află cartilajul de creştere).
Acestea în timp se calcifică  sinostoze.
Sunt articulaţii cartilaginoase, între elementele osoase
articulate se interpune un cartilaj - disc articular. Amfiartrozele
sunt solidarizate de ligamente (structuri formate din ţesut
conjunctiv fibros în formă de benzi).
c) Diartroze - articulaţii mobile – sinoviale- sunt articulaţii
complexe ce permit mişcări ample.
Prezintă:
- capsulă articulară (manşon fibros ce închide complet
articulaţia) întărită de ligamente
- cartilaje articulare (ce acoperă suprafeţele articulare ale
oaselor)
- membrana sinovială ce tapetează cavitatea articulară.
Membrana sinovială produce lichidul sinovial cu rol
important în lubrifierea suprafeţelor articulare.
După forma lor şi gradul de mobilitate pe care îl permit se
disting diartroze trohoide, în şa şi sferoidale.
6
4. Consideraţii clinice:
- traumatismele articulare - entorse (torsiuni) şi luxaţii
(dislocări), pot duce uneori la ruperea ligamentelor şi/sau
capsulei articulare, sau la hemoragii intraarticulare
(hemartroză). La nivelul articulaţiilor intervertebrale,
datorită suprasolicitărilor apare hernia de disc. La nivelul
articulaţiei genunchiului, ruptura de menisc (formaţiuni
cartilaginoase intraarticulare de formă semilunară).
- artritele - inflamaţii articulare (reumatismul
poliarticular acut, poliartrita reumatoidă, spondilita
ankilozantă)
- artroze - boli degenerative ale articulaţiilor (spondiloza
= artroza articulaţiilor coloanei vertebrale)
 Inflamatorie - reumatism

 Degenerativa – artroza

 traumatica,

 tumorala
 Spondilita ankilozanta
 Poliartrita reumatoida
 Osteoartrita
 Bursita
 Tendinita
 Capsulita
 Lombalgie – durere de spate (lombara)
 Cervicalgie
 Policondrita
 Lupus eritematos sistemic
 Artrita reumatoida
 Sindrom Sjogren
 Sclerodermie
 Polimiozita
 Dermatomiozita
 Artrita psoriazica
4. Consideraţii clinice:
Guta
Hernie de disc
Ruptura de menisc

Sinoviala - hidartroza

Guta – hiperuricemie
 Inflamatorie

 Degenerativa
 Date generale
 femeile (F/B = 3-4/1)
 Varsta = 35 – 45 ani
 Localizare de debut – articulatiile mainilor
 Afectare bilaterala, posibil asimetrica
 Initial localizata, apoi poliarticulara
 Poliartrita inflamatorie cronica, evolutie in
pusee, spre generalizare si impotenta
functionala
 Morfopatologie:
 Hipertrofie sinoviala
 Panus
 Distructie cartilaj
 Distructie suprafata oase
 Distructie ligamentara
 Luxatii/ subluxatii
 Anchiloza
 Afectare viscerala
 Criterii ARA de diagnostic pozitiv
 Redoare articulara matinala
 Durere la mobilizare sau presiune a cel putin 1 artic
 Tumefactie articulara > 6 sapt.
 Tumefiere la alta artic, la interval < 3 luni
 Tumefiere bilaterala MCF, IFP, MTF, NU IFD
 Nodozitati subcutanate
 Leziuni Rx tipice,
 Aglutinare factor reumatoid
 Histologic nodul reumatoid subcut.
 Rolul ex. Rx:

1. Diagnostic pozitiv

2. Stadializare

3. Urmarirea evolutiei
 Tipuri de leziuni radiologice:
1. Tumefactie ale partilor moi
2. Osteoporoza subcondrala “in
banda”
3. Eroziuni osoase marginale + chiste
4. Ingustari uniforme de spatiu articular
5. Distructie osoasa
6. Subluxatii
7. Anchiloza osoasa
 a) Normal

 b) proliferare capsulara
si edem

c) tesutul inflamator
aparut (pannus) acopera
suprafata cartilajului
hialin – apar eroziuni

 d si e) distructii
progresive ale
cartilajului de acoperire
si osul subcondral.

 f) Ankiloza osoasa.
 Localizare Rx tipica:
 Micile articulatii ale mainilor (si picioarelor)
 Coloana cervicala
 Marile articulatii
 Pulmonar - noduli
 Radiografia comparativa a mainilor

 Cartea de vizita
 Permite dg.

 Pozitiv
 Stadial
 Tumefiere de tesuturi moi
( Rgr. In imersie)
 Osteoporoza in banda
 Eroziuni subcondrale epifizare
 Microchiste subcondrale
 Microcalcifieri
 Reducerea spatiului articular
 Distructii osoase – artrita mutilanta
 Devieri in ax – subluxatie ulnara
 Anchiloza osoasa
 Leziunile coloanei cervicale:

 Subluxatie atlanto-axoidiana
 In flexie, distanta > 3 mm (odont-atlas)
 Dist > 7 mm intre spinoasa C2 si arc post C1
 Liza odontoidei
 Subluxatii in scara
 Leziunile marilor articulatii
 Genunchi – chist sinovial Baker
 Coxo-femural – protruzie acetabulara
 Umar
 Cot

 Modificari de artrita (generice)

 Leziuni pulmonare
 Sindrom interstitial
 Date generale
 Afecteaza mai frecvent barbatii (B/F = 5/1)
 Debut la 15 – 25 ani
 Leziuni pe schelet axial
 Localizare
 Afecteaza artic. SI bilateral, posibil asimetric
 Artic. coloanei vertebrale
 Asociata cu HLA B27 (90%)
 Morfopatologic
 Osteita subcondrala cronica
 Artrita cu evolutie lunga
 Remaniere + calcificare in
 Tesut fibros capsula articulara
 Inel fibros disc intervertebral
 Ligamente paravertebrale
 Criterii de diagnostic ARA
 Durere lombara > 3 luni, necalmata la repaos
 Durere + redoare cutia toracica
 Limitarea excursii respiratorii
 Limitarea mobilitatii coloanei
 Irita ( prezent sau antecedenta)
 Sacroileita Rx
 Sindesmofite Rx
 Clinic
 Durerea:
 Persistenta, progresiva
 Nocturna
 Bilaterala
 Sensibilitate la compresiune locala
 Obiectiv
 Dist. Occiput – zid
 Dist. Deget – sol
 Test Schober
 Expansiunea toracica
 Radiologic

 Artrita sacroiliaca
 Modificari vertebrale
 Periostita
 Alte leziuni articulare
 Artrita sacro-iliaca
• Rgr bazin AP pt. artic. sacro-iliace este cartea
de vizita a pacientului cu SA

• Modificari obligator bilaterale, posibil

asimetrice

• Ex. radiologic stabileste dg.

•Pozitiv
•Stadial
 Dg. Rx. pozitiv

 Scleroza subcondrala, initial iliaca, apoi in jurul

intregii articulatii
 Stergerea conturului spatiului articular
 Eroziuni articulare (margine de timbru)
 Falsa largire a spatiului articular
 Punti osoase
 Ingustare reala a spatiului articular
 Anchiloza + osteoporoza
Stadiu Semne Rx

I Modificari suspecte; osteita condensanta

II Stergerea margini, eroziuni, scleroza osoasa, pseudolargirea spatiului

III Severe + bilaterale; II + punti osoase mici

IV III + ingustare, punti osoase, scleroza remite

V anchiloza
 Modificari vertebrale:
 Osteoscleroza unghiurilor vertebrale “Unghi stralucitor”
 Deformare osoasa “Vertebra patrata”
 Sindesmofite – caracteristic +
patognomonic pt. SA
 Calcif. inel fibros + tesut subligamentar
 Coloana in “bat de bambus”
 Calcifieri ligamentare
 Interspinos - Fir electric
 Interapofizar - Sina de tramvai
 Osteoporoza
 Cifoza
 Periostita
 Entezopatie - aspect spiculiform, perie
 Insertii tendoane
 Creste iliace
 Mare trohanter
 Tuberozitate ischiatica
 Alte articulatii
 Artrite
 Coxo-femurale
 Scapulo-humerale
 Costo-vertebrale, costo-transverse
 Pintene calcanean
 Date generale
Primara
Mana
Coloana
Coxo-femurala
Genunchi
Secundara – leziune articulara anterioara
Traumatism, infectie, necroza aseptica, luxatie
 Date generale

Mono-biarticulare
Simetrice
Poliartroza
Degenerare cu inflamatie aseptica
 Morfopatologic:
 Leziuni cartilaginoase
 Osteoscleroza subcondrala
 Osteofitoza marginala – la jonctiunea
condro-sinoviala
 Osteoporoza difuza la distanta
 Chiste subcondrale
 Reducerea spatiului articular dar NICIODATA
disparitia lui (ankiloza fibroasa)
 Clinic
 Dupa 40 ani
 Mai frecv. la F
 Durere
 La miscare
 Cedeaza la rapaos
 Impotenta functionala
 Fara semne inflamatorii – clinic/biologic
Fara concordanta intre semnele clinice si
modificarile Rx.
Semne radiologice generale:
1. Ingustarea spatiului articular
Uniforma
Pensare (unilaterala, neuniforma)
2. Osteoscleroza subcondrala
3. Chiste subcondrale
4. Osteofite
 Gonartroza
Deviere in ax si subluxatie
coxartroza
 Coxartroza
 Spondiloza
 Artroza micilor articulatii posterioare
 Spondilartroza
 Uncartroza
 Imagistica plamanilor si a pleurei

Anatomia radiologica toraco-pleuro-

mediastino-pulmonara

Metode de examinare radio-imagistica

 Anatomie radiologica - toraco

- delimitare
- peretele toracic
- diafragm
- glande mamare
 Anatomie radiologica - pleuro
- foita parietala
- foita viscerala (scizuri)

- cavitate pleurala - lichid pleural

- Sinusuri (recesuri, unghiuri) costo-frenice si

cardio-frenice
 Anatomie radiologica - mediastino
- complexitate structurala si patologica!

- antero-superior – timus, VCS, crosa aortica

si ramurile sale, trahea
- antero-inferior – cardio-pericardic
- posterior – esofag, aorta descendenta, duct
toracic, sistem venos azigoz-hemiazigoz,
Anatomie radiologica - pulmonara

- spatiu aerian – alveole pulmonare

- sistem de ventilatie – arbore traheo-bronsic
- sistem perfuzie – artere – capilare – vene

- nervi

- Interstiţiu – perialveolar, peribronho-vascular

Metode radiologice conventionale
de diagnostic

Radioscopia - Rx
Radiografia - Rgr
Rgr
9
Sumatie - substractie
LSD
LM
LID
LSS
LIS
Metode radiologice de diagnostic

Radiografia digitala
Sistem CR – computed radiography
Sistem DR – digital radiography
Flat panel detector
RADIOGRAFIA DIGITALA
Digital bone suppresion

20
Examinari radiologice cu contrast pozitiv
– substante radioopace (iodate)

• Bronhografia
• Arteriografia pulmonară
• Cavografia si azigografia
• Limfografia
• Fistulografia
Planul de analiza a unei radiografii t-p-m-p
1. Configuraţia şi simetria toracelui
2. Scheletul şi părţile moi toracice
3. Opacitatea si configuratia cordului
4. Diafragmul şi bula de gaz gastrica.
5. Transparenţa pulmonară
6. Desenul pulmonar
7. Pleura şi scizurile
8. Sinusurile costo-frenice - SCD
 Rgr toraco-pleuro-mediastino-
pulmonara
• Aerul din plamani ofera un contrast negativ
– transparenta - substractie
• Desenul pulmonar normal
– Artera
– Vena
– Bronhie
– Interstitiu

24
 Semiologie radiologica

Opacitati
-condensare, consolidare, voalare,
-nodul
- miliar
- micronodular
- nodular
- macronodular
- colectie pleurala (epansament)

25
 Semiologie radiologica

Hipertransparente
- Localizate
- Difuze

- cu desen pulmonar prezent

- fara desen pulmonar

26
 Semiologie radiologica

Imagini mixte
– leziuni cavitare ce asociaza
- componenta hipertransparenta
- componenta opaca

- nivel hidro-aeric

27
 Opacitati - Cauze
• 1- miliar
• 2- micronodular - pnemoconioza
• 3- condensare/atelectazie
• 4- nodular - metastaze
• 5- liniar – linii Kerley
• 6- reticular - interstitial
• 7- banda - atelectazie lamelara
• 8-?
• 9- macronodular absces,
cancer,TB
• 10- colectie pleurala
28
 Hipertransparente si imagini mixte - Cauze

1 – chist hidatic
2 - bronchiectazie
3 – bronhograma aerica
4 – plaman polichistic
5 – bula de emfizem
6 - hidropneumotorax
7 - abces

29
Plan de descrierea a unei leziuni focale
• 1 - localizare – regiuni pulmonare, cadrane, lobi
• 2 - numar
• 3 - forma - rotunda, ovala, segment, lob, lineara,
reticular, in banda, policiclica (lobulata)
• 4 - dimensiuni
• 5 - margini (contur, limite)
• 6 - intensitate (densitate) – mica, medie, mare, costala
• 7 - structura - omogena sau ne-, calcifieri
• 8 - raporturi, efect de masa sau tractionari
• 9 - evolutie (evaluare comparativa)
30
Sindroame pulmonare – clasif anatomica
- grup de modificari ce intereseaza predilect o
componenta structurala toraco-pulmonara
1. Sindrom Parietal
2. Sindrom Pleural
3. Sindrom Mediastinal
4. Sindrom Bronsic
5. Sindrom Interstitial
6. Sindrom Vascular
7. Sindrom de Umplere Alveolara - ”air space disease”
31
 Metode imagistice

Computer Tomografia – CT
Ecografia toracică
Imagistica prin Rezonanţa Magnetică (IRM)
Scintigrafia pulmonară: de perfuzie, de ventilaţie
Pozitron emmision tomography – PET
Imagistica hibrida – PET/CT, PET/MR
High Resolution Computed Tomography
HRCT
High Resolution Computed Tomography
reconstructii 2D multiplanare
High Resolution Computed Tomography
reconstructii 2D multiplanare
 High Resolution Computed Tomography
reconstructii 2D in axul ramificatiei bronsice
 3D
bronhoscopie virtuala
IRM – secventa angiografica pulmonara
Infectii pulmonare

1
Sindroame pulmonare – clasif anatomica
- grup de modificari ce intereseaza predilect o
componenta structurala toraco-pulmonara
1. Sindrom Parietal
2. Sindrom Pleural
3. Sindrom Mediastinal
4. Sindrom Bronsic
5. Sindrom Interstitial
6. Sindrom Vascular
7. Sindrom de Umplere Alveolara - ”air space disease”
2
 Infectii pulmonare
Boli inflamatorii pulmonare = pneumonie pneumonita
Clasificare:
-Pe criterii morfologice
-Pe criterii etiologice – cea mai utila in practica
-clinica)
Sindrome radiologice intalnite:
- interstitial,
- umplere alveolara,
- bronsic,
- pleural. 3
 Sindrom interstitial
= pneumopatie interstitiala difuza
Cauze ale sindromului interstitial – aspect radiologic
– edem, proliferare celulara, infiltrat, depozite,
fibroza, malignitate.
– Opacitati micronodulare, reticulare sau reticulo-
micronodulare
– Aspect de sticla mata, fagure de miere, voalare, fine
opacitati lineare
– Afectare bilaterala, simetrica sau nu
– Foarte dificil de recunoscut si evaluat pe radiografii
– Metoda de electie - HRCT 4
Cauze ale sindromului interstitial
Infectii: - TB, viroze, pneumocystis, fungoze
Staza venoasa - edem pulmonar (interstitial )
Neoplasme: - limfom, leucemie, limfangita
carcinomatoasa
Boli sistemice – tesut conjutiv : - boli reumatismale,
hemosideroza, granulomatoza Wegener, sclerodermie
Pneumoconioze
Alveolite alergice
Altele: - histiocitoza X, scleroza tuberoasa, efecte
secundare medicamentoase.
5
 Pneumonia virala (interstitiala)
Rara la adulti, (deficiente imunitare).
Debut in bronhiile distal si bronsiole, ca proces interstitial cu
distructii epiteliale, edem si infiltrat limfocitic,

Aspect radiologic :
– Voalare peribronsica
– Opacitati reticulo-nodulare
– Condensari focale ?
– Condensari lobare ?

Cel mai frecvent:

– Gripa (suprainfectie bacteriala)
– Varicella - 6
 Mycoplasma pneumonie
Chlamidia
Rickettsia
•
Febra Q - Coxiella burneti

7
Opacitati micronodulare
Opacitati reticulare
Opacitati reticulo-nodulare
 Sindromul de umplere alveolara
(= condensare pulmonara)

Transudat: - edem pulmonar (cardiogenic sau non-c)

Exudat: - pneumonie, eosinofilie, proteinoza, ARDS.
Hemoragie: - contuzii, infarct, hemosideroza.
Infiltrat: - carcinom alveolar, carcinomatoza, limfom
Altele : - aspirat, sarcoidoza, medicatie, postradic, boala
membranelor hialine

11
Pneumonia franca lobara -
infectie localizata a spatiilor aeriene 
edem inflamator  exudat 
condensare lobara.

- Streptococcus pneumonie

12
 Pneumonia franca lobara
Condensare pulmonara lobara
- Evolutie

- condensare = dislocuirea aerului din acini cu lichid

- Daca unii acini sunt normal - alveolograma
- Daca ramificatiile bronsice sunt aerate - bronhograma
- Volumul plamanului condensat nu se modifica
- Se poate asocia atelectazie periferica
Aspect radiologic - condensare lobara

Opacitate omogena bine delimitata de scizuri 13

 Pneumonia pneumococcica
Evolutie
- Resorbtie centrifuga
- Resorbtie centripeta
- Resorbtie percelara – tabla de sah
- Migrare

14
Pneumonia pneumococcica

15
Pneumonie – debut - bronhograma
pneumonie –perioadă de stare
Pneumonie TBC
Tripla pneumonie dreapta
Klebsiella pneumonie - Friedlander’s bacillus

Legionella pneumophila - gram negativ bacillus

Hemophilus influenzae,

Pseudomonas aeruginosa,

Escherichia coli - only in debilitated patients

21
Bronhopneumonia = pneumonie lobulara
- process multifocal condensare pulmonra parcelara
- Cel mai frecvent - Staphylococcus aureus

Examenul radiologic - important in

- confirmarea presentei si localizarii
- urmarirea evolutiei postterapeutice
- detectarea complicatiilor
- abcedare
- interesare pleurala
22
 Bronhopneumonia (staphylococcus)
Adulti imunocompromisi, copii, suprainfectii pneumonii interstitiale
– Multiple focare de condensare 2-3 cm, tendinta la
confluere
– Abcedarea este comuna (pneumatocele)
– Colectii si ingrosari pleurale
– Empiem , abscese, arii atelectatice

23
Bronhopneumonie stafilococică
 Complicatii - supuratii pulmonare
Necroza
Colectie purulenta
Excavare - cavitare

Opacitate sau imagine mixta

cu nivel hidro-aeric

25
 Abcesul pulmonar
Neevacuat NU se vede ! - opacitate

Evacuat parţial = imagine hidro-aerică

Evacuat total = imagine cavitară (aerică)

1. Abces recent = perete gros, neregulat, flu conturat

2. Abces cu evoluţie cronică = perete subţire +
calcificare parietală
abces pulmonar
Pneumonie abcedata
 Parazitoze
– Pneumocystis carinii – copii si pacienti imunocompromisi
– Toxoplasmosis - interstitial pneumonia

– Sindrom Loeffler – eosinofilia pulmonary

Parazitoze digestive (Ascaris, Taenia, Ankylostoma)
Focare de condensare migratorii

– Boala hidatica - Echinococcus granulosus - chiste

Opacitati rotunde, ovalare
Dupa vomica – nivel hidro-aeric

30
 Chistul hidatic
Neevacuat = opacitate nodulară omogenă
(lichidiană)

Evacuat parţial = imag. hidro-aerică cu perete

subţire + nivel orizontal + membrana ondulantă

Evacuat total = chist aeric cu o opacitate in

interior, în partea declivă
Chiste hidatice
 Chist
hidatic
Hidro-pneumotorace
 Infectii fungice
Candidoza
Histoplasmoza
Cryptococcoza

Aspergilloza – 3 forme distincte

– Colonizarea unei leziuni cavitare preexistente –
fungus ball
– Bronhopneumonie – aspergiloza invaziva

– Forma alergica - astm

35
 Diagnosticul Radiologic al
Cancerului Bronho-Pulmonar
• Clasificare dupa: origine (histologie), frecventa,
malignitate, aspect radiologic
• Aspect radiologic
– Crestere in volum si intensitate a opacitatii hilare
– Obstructie bronsica – semnul lui Golden
– Masa periferica - nodul
– Interesarea mediastinala = limfadenopatie
– Interesare pleurala = colectie, pneumotorace
– Interesare osoasa sau alte metastaze
1
 Clasificare
• Histopatologic • Aspect radiologic
Primar • Localizare:
– Central - cancer hilar
– Carcinom bronsic
– Periferic
• Scuamos (epidermoid) - 50%
– Intermediar
• Celule mici - carcinom nediferentiat
- bob de ovaz - 25% – Apical - Pancoast-Tobias
• Adenocarcinom - 10% – Cancer pe cicatrici
• Carcinom cu celule mari - 15% • Frecventa
– Carcinom alveolar 2% – Comun
– Atipic
– Adenom bronsic
– Rar sau foarte rar
– Sarcom
• Mod de dezvoltare
Secundar – endobronsic
– Metastaze pulmonare – transbronsic
– exobronsic 3
 Clasificare
• Histopatologic :
1. SCLC – small cell - celule mici

2. NSCLC – non-small cell – celule mari

- mai multe subtipuri

4
• Semne radiologice de suspiciune CBP
1. Tumora primitivă
– Mărire în dimensiuni și densitate a hilului pulmonar

– Obstrucția căilor aeriene – tulburări ventilatorii

– Nodul periferic – NPS

• Semne radiologice de suspiciune CBP

2. Adenopatie mediastinala – al 2-lea motiv de

marire in volum si intensitate a hilului

3. Determinări secundare – metastaze

– Interesare pleurală – colecții, pneumotorace
– Interesare osoasă sau alte metastaze (GSR,
hepatice, cerebrale)
 Semne Radiologice
Directe
Nesistematizate:
- opacitate nodulara de aspect, dimensiuni, localizare-
diferite
- opacitate hilara - adenopatie
- colectie pleurala
Indirecte
Sistematizate:
- Cauzate de tulburarile de ventilatie (obstructie bronsica)
- hiperinflatie lobara sau segmentala
- atelectazie ---------- = ----------
- pneumonie recurenta --------- = ---------- (paraneoplazica)
7
Semne Radiologice

8
 1. Opacitate hilara
- mai mult de 1/2 din cancere BP sunt centrale
- dificil de detectat in formele endobronsice - nodular
- devin vizibile tardiv pentru un tratament adecvat
- adenopatia mediastinala se poate suprapune tumorii
primitive – contur policiclic al hilului pulmonar
- Interesarea nodala e demonstrata de CT
- De subliniat aprecierea
intensitatii umbrei hilare
nu doar a dimensiunii
9
10
10
 2. Obstructie bronsica
- Carcinoamele se dezvolta din mucoasa bronsica
- Se dezvolta in lumen (obstructie) sau in jurul bronhiei
- endobronsic
- exobronsic
- transbronsic
- Pe radiografia simpla se pot detecta doar semne indirecte
- Pe masura ce bronsia se stenozeaza plamanul deservit sufera
- initial hiperinflatie
- apoi atelectazie (segmentala, lobara, intreg plamanul)
- consolidare – pneumonie paraneoplazica
- Cea mai eficienta procedura - bronhoscopia + biopsie 11
Semnul lui Golden

12
12
cancer BP – central
- cu atelectazie – semnul S – “Golden sign”
- clinic hemoragie = hemoptizie
 3. Masa periferica - nodul
- Nodul pulmonar solitar - NPS
- Radiografia nu ofera semne concludente de diferentiere
- totusi : benign / malign
Dimensiuni mic (stabil) / mare (rata de dedublare 1-18 luni)
Forma rotund / round, ovalar, ombilicat, lobulat
Contur net / imprecis, spiculat, halou
Densitate neconcludenta (ambele pot avea calcificari)
Structura omogena / heterogena
Altele fara complicatii / cavitare (5%), atelectazie, pneumonia
invazie parietala, adenopatie
! 3% din NPS sunt metastaze.
- HRCT si PET CT sunt metodele de diagnostic concludente
14
15
15
cancer BP – periferic
- NPS – nodul pulmonar solitar
- dificil de detect pe Rgf - asimptomatic
 Cancer Periferic
- De obicei adenocarcinom sau carcinom alveolar
- Fara simptomatologie
- Diferentierea benign-malign este esentiala

17
18
18
19
19
cancer BP – periferic
- metoda de electie de dtectie = HRCT
(High Resolution Computed Tomography) – sectiuni subtiri
NPS localizare:
- in parenchimul pulmonar
- endobronsic
 4. Interesarea Mediastinala
- Carcinomul bronsic metastazeaza in mod uzual in nodulii limfatici
mediastinali
- Tumorile centrale pot invada direct mediastinul
- SCLC metastazeaza precoce - limfadenopatie mediastinala extensiva
(adesea primul semn radiologic este largirea mediastinala)
- Tranzitul baritat esofagian poate demonstrata adenopatia inaparenta
pe radiografia simpla
- Apar semne indirecte ca urmarea a compresiei diferitelor structuri:
- nerv frenic - elevarea hemidiafragm
- vena cava superioara – edem si venectazii membru superior
- invazia pericardului – colectie pericardica
- Stadializarea - CT
22
 Grupuri Limfatice Mediastinale

Peribronsic - intrapulmonari
1. Hilar - (bronhopulmonari)
2. Subcarinal
3. Traheobronsic
4. Inferior and superior paratracheal
5. Fereastra aortico-pulmonara
6. Paraesofageali
7. Paraaortici
8. Mamari interni (retrosternal)

23
 5. Interesare pleurala si parietala

- Colectia pleurala prin:

- invazie directa - tumori periferice
- secundara obstruction limfatice sau pneumoniei
- uneori primul semn
- In cantitate mare poate masca tumora primara
- Metastazele pleurale sunt rare
- Pleura parietala este o bariera rezistenta insa poate fi
depasita – invazie parietala
- CT este important, dar metoda de electie ramane scintigrafia
osoasa)
24
 Stadializare

-TNM

METODE

- radiologia conventionala
- CT (HRCT) | +biopsie
- bronhoscopie |
- mediastinoscopie |
- scintigrafie
- PET CT
25
Stadializarea T N M
T - tumora
- Tx - inaparenta (celule maligne in sputa)
- To – fara semne de tumora
- T1 - <3 cm, fara invazie
- T2 - >3cm, bronhie primitiva (paste >2cm de
carina)
- T3 - orice dimensiune, cu invazie in diafragm,
pleura parietala, pericard, bronhie primitiva
(<2cm)
- T4 - invazie in mediastin, cord, vase mari,
vertebre, carina, pleurezie maligna.
N - adenopatie
- Nx - inaparenta / No - fara
- N1- ipsilaterala peribronsica sau hilara
- N2 - N1 + carina
- N3 - alte groups mediastinale sau supraclavicular
26
M - metastaze / Mx, Mo, M1
27
27
 Cancer Apical (Pancoast-Tobias)
- Tendinta de invazie coaste, vertebre, vena subclavie, plex
brahial, lant simpatic paravertebral (sindrom Claude-Bernard-
Horner)

28
 Cancer Cavitar
- Rezultat al necrozei centrale sau abcedare
- Perete gros, margini neregulate

29
 Metastaze
- tumorile metastatice pulmonare apar prin 4 mecanisme:
- extensie (invazie) directa + bronhogena
- limfatica
- hematogena (80%)
- Cel mai frecvent tumora primitiva - mamar, urogenital,
osos, ano-rectal, tegument (melanom).
- 75% multiple, bilaterale, predominant bazal, periferic
- Pot avea orice aspect radiologic, dar mai frecvent:
- micronodulare (ovar)
- nodulare
30
- reticular (lymphangitis carcinomatosa) 30
Metastaze

31
31
32
32
Radiologia aparatului reno-
urinar

Anatomie
Metode de examinare
Semiologie radiologică
Anatomie
Elemente de anatomie radiologică
Forma, contur renal, hil renal
Anomalii renale
Structura renală
Sistemul pielo-caliceal
Ureterele - segmente
 Structura, raporturi

Ostuim
Ostium inchis
deschis

cistoscopie
Vezica urinară - gradul de umplere

repleţie

postmictional
Raporturi cu semnificatie radiologica
Arterele renale -variante
Vasele renale - preparat anatomic

Artere şi vene Artere şi ap. pielocaliceal

 Metode radiologice

• Radiografie renală simplă - RRVS

• Urografia intravenoasă
• Tomografia convenţională (plană)
• Pielografie şi ureteropielografie antegradă
și retrogradă
• Retropneumoperitoneu
• Arteriografia renală
 Metode imagistice

• Ecografia
• CT
• IRM
• Scintigrafia renală
 Pregătirea pacientului

• 1. Eliminarea suprapunerilor intestinale:

dietă alimentară,
absorbţia gazelor intestinale
evacuarea conţinutului intestinal (clismă)
• 2. Cura de sete (concentrarea S.C.)

• 3. Profilaxia accidentelor la S.C.

Rgr. renală simplă - RRVS

DFF = 100 cm
Rgr. renala simplă
Ariile renale:
Localizare
Formă
Contur
Dimensiuni
Calculi
radioopaci
Calcificări
Reper: m. psoas
Urografia intravenoasă - UIV

• Odiston 75%, 2 f. sau (Ultravist)

• Prima oră 80% se elimină renal
• Prin filtrare glomerulară

• Formarea imaginii opace a S.C:

- concentraţia plasmatică a S.C
- presiunea de filtrare glomerulară
- funcţia de concentrare a urinii
Urografia intravenoasă
la 5 min.:
funcţia renală
-secretorie
-evacuatorie
Urografia intravenoasă
la 15 min.:
morfologia
cailor urinare
 Urografia intravenoasa - UIV
Indicatii
1. Ofera o evaluare rapida a anatomiei
intregului tract urinar
2. Cea mai buna metoda de detectare si
localizare a calculilor renali sau ureterali
3. Evidentiaza detali privind sistemul pielo-
caliceal si ureteral
Limite
1. Nu poate diferentia intre corticala si
medulara renala
2. Caracterizare insuficienta a maselor renale
3. Informatii functionale limitate - perfuzia
 Radiologic
• Nefrograma: secunde – 3 (5) min.

• Opacifierea cupelor caliceale:

urina definitivă concentrată
• Concentraţie S.C.slabă:
- hiperhidratare
- funcţie de resorbţie tubulară a apei slabă
(deficit de conc.)
 Măsurători - UIV
• Grosimea parenchimului.
pol sup. şi inf. = 2,5-3 cm
mediorenal = 2-2,5
• Rinichi :
longitudinal = 9-13 cm
transversal = 5-7
• Diferenţa de 1,5 cm diam long. între stg şi
dr. = patologic
• Uretere calibrul = 4-8 mm
Cistografia
 Pielografia
Rinichi mut urografic
Neconcludenta UIV
Contraindicată UIV
 Arteriografie renală

1. 2.

3.
Arteriografie selectivă
Rinichi : parenchim şi ap. pielocaliceal
Uretere
Vezica urinară
se apreciază morfologic:
• Număr
• Sediu
• Formă
• Contur
• Opacitate
funcţional:
secreţia renală şi evacuarea
 Semiologie
• Opacităţi calcare:
calculi
calcificări parenchimatoase
calcificări în chiste, tumori, vase

• Opacităţi în plus a S.C:

caverne
diverticuli
reflux (extravazare a S.C)
 Semiologie - UIV
Defect de opacifiere a ap. pielocaliceal şi vezicii:

- calculi radiotransparenţi
- tumori, cheaguri sang. (lacune)
- amputarea tijelor caliceale

Lipsa opacifierii ap. pielocaliceal =

rinichi ’’mut’’ funcţional
Sindromul deficitului de funcţie renală
• Secreţia renală:

• - lipseşte (rinichi mut funcţional)

• - este tardivă (semnul Lichtenberg)

• - concentraţie scăzută a S.C.

( asimetric, semnul Ravasini)

Leziuni de parenchim (uni sau bilaterale)

Urografie la
5 min
 Deficitul de evacuare-radiologic
Sindromul stazei urinare acute:

1. Apare în colica renală,la 3 ore după

2. Deficit de eliminare a S.C.

3. Nefrogramă prezentă

4. Reflux interstiţial sau pielo-parenchimatos

 Deficitul de evacuare-radiologic
Sindromul stazei urinare cronice
1. Obstacol evidenţiabil:
- calculi,tumori,stenoze,compresiuni
- reflux vezico-ureteral
- hipo-atonie segmentară
2. Stază urinară: S.C. întârziată sau nu apare în
ap. pielocaliceal
3. Hiperpresiune +,- dilatarea ductului
4. +,- afect. parenchim şi a cupelor caliceale
 Sindromul hidronefrotic
= dilatarea bazinetului şi a calicelor prin retenţie
de urină (s. de stază)

Poate fi :
- bazinetală (internă sau externă)
- caliceală

Parenchimul renal redus sau nu (IP)

 Hidronefroza-radiologic

• Mărire a ap. pielocaliceal

• Marginea supero-internă a bazinetului
convexă
• Marginea internă hemisferică
• Marginea inferioară largă sau fără convexitate
• Calice rotunde, contur net
• Cauza = sindrom de joncţiune
Sindrom de joncţiune-staza
 Hidronefroză
caliceală =
hidrocalicoza
hidronefroză bazinetală
Hidronefroză
 Sindromul rinichiului mic
1. Hipoxic: mic, contur regulat,
IP normal
opacifiere slabă iniţial şi
accentuată (frumoasă)
tardiv
2. de Stază cronică:
mic, contur regulat,
IP redus uniform
+, - hidronefroză
opacifiere slabă (secreţie şi
evacuare slabă)
3.Pielonefrită cronică :
mic, contur neregulat, incizuri
IP redus inegal
calice deformate: (tampon,conglomerate)
funcţie slabă (deficit de conc.)
stază
4. Nefroscleroza:
mic, contur regulat sau discret deformat
fără funcţie
5. Hipoplazie:
rinichi miniatural cu structură proporţional redusă
funcţie prezentă
 Sindromul rinichiului mare
1. Colica renală:
moderat mărit, unilateral
cu nefrogramă
fără pielogramă
durere violentă
2. Pielonefrita acută:
mare, contur reguat,
IP mărit uniform ,
ap. pielocaliceal hipoton,
funcţie renală slabă
 Sindromul rinichiului mare
3. Tromboza de venă renală:
idem cu 2. + funcţie renală
absentă

4. Hidronefroza internă:
mare, contur regulat,
IP redus
dilataţie bazinet şi calice
funcţie normală sau
scăzută
 Sindromul rinichiului mare
5. Rinichi polichistic:
mare, bilateral
contur boselat
IP mărit la nivelul boselurii
funcţie alterată
6. Formaţiuni tumorale:
parţial mărit ( pol renal sau boselură pe
contur)
IP mărit la acest nivel
calice deformate sau amputate
7. Congenital:
aspect normal dar mărit în toate diametrele
funcţie normală
 Sindromul de formaţiune
parenchimatoasă renală
Cuprinde:
chist renal esenţial, chist hidatic, tumori maligne,
abcese, tuberculom

Conturul: boselură renala

pol renal de dim. crescute
dublu contur

Structura: calcificări punctiforme sau arciforme,

opacitate crescută a parenchimului

Necesar evaluare ecografica si CT

S. de formaţiune parenchimatoasă renală

Aparat pielocaliceal:
tijele caliceale împinse,
îndepărtate
amputate, cu incizuri
Ureterul: deviat prin împingere
 Malformaţii renale
Număr : agenezie, supranumerar

Dimensiune: aplazic, hiperplazic,

hipoplazic
Poziţie: malrotaţie (viciu de rotaţie
în ax lung)
malpoziţie (modificarea axului faţă de
coloana vertebrală)
ectopie
simfiza renală – rinichi in potcoava
Rinichi ectopic pelvin
Rinichi în potcoavă
Rinichi polichistici
 Malformaţii pielo-ureterale

Pielon dublu:
uni sau bilateral
bazinet dublu
uretere separate sau unite
aria rinichiului comun mai mare
Ureter
retrocav
Calcul juxtavezical
ureterocel
Ureter cu inserţie ectopică
 Litiaza renală
Calculi radioopaci: oxalaţi,fosfaţi de Ca,
fosfaţi amoniacomagnezieni
Calculi radiotransparenţi: cistină, ac uric,
colesterol
Rx simplă şi urografie
Localizare: caliceali, bazinetali, ureterali,
juxtavezicali,
intramurali
Forma
Dimensiuni: f. mici — f. mari: coraliformi
Calculi bazinetali
Calculi juxtavezicali –Robert-Gayet
Calcul intramural,juxta vezical
 Calcul
coraliform
 Litiaza renală – aspecte urografice

a. obstrucţie în evacuare,
b. stază urinară,
c. dilataţie segmentară în amonte,
d. hidronefroză
e. afectarea funcţiei renale,

+ infecţie: hipotonie ureterală,

modificări de papilă caliceală
Calculi de acid uric
Hipernefrom (adenocarcinom)
Hipernefrom (adenocarcinom)
nefroblastom (t. Wilms)
nefroblastom (t. Wilms)
Uroteliom – imagine lacunara bazinet drept
Uroteliom -pielografie
Tumori vezicale
tu. vezicala
Calcul vezical
Calcul vezical
Staza vezicala - diverticuli
Reflux vezico-ureteral
S.C. în spaţiul extravezical
Ruptura de vezica