Sunteți pe pagina 1din 97

CURSUL 2

BAZELE FIZICE SI TEHNICE ALE IMAGINII


RADIOLOGICE

Prof. univ. Dr. Ioan Codorean

Clinica de Radiologie, Imagistica Medicala si Medicina Nucleara


Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central

INTRODUCERE
Radiologia
Specialitate medicala care se ocupa cu utilizarea razelor X in scop
diagnostic si terapeutic( proceduri interventionale ,drenaje,embolizari etc).
Prima tehnica medicala care a permis vizualizarea in vivo a unor segmente
anatomice ale corpului uman (os, plaman, cord).

Din 1985, de la introducerea in clinica investigatia radiologica a cunoscut


perfectionari tehnologice continui.
In anii 30 s-au introdus substantele de contrast intravenoase, care au permis vizualizarea
sistemului vascular, arterial si venos prin aparitia arteriografiei.
In perioada 1950-1960 a aparut amplificatorul de imagine care a permis examinarea
pacientului la lumina zilei cu reducerea semnificativa a iradierii pacientului (50%)
In 1970-1980>2015 au aparut si s-au dezvoltat tehnicile imagistice medicale

OBIECTIV

definirea razelor x (ce sunt razele x )


cum se produc
caracteristicele razelor x
cum se formeaza imaginea radiologica
cum se intrpreteaza imaginea radiologica

GENERALITATI

Radiatiile pot fi clasificate din punct de vedere


al capacitatii de ionizare in doua categorii:

Radiatii ionizante a caror energie este suficient de mare (>10kev) pentru a expulza un electron legat din atomul neutru,determinand aparitia unui ion pozitiv si a unui electron liber

Radiatii neionizante,cu energie insuficienta expulzarii electronului din atom dar care determina 'excitarea' electronului de pe un nivel energetic inferior pe unul superior.

RAZELE X

Descoperite de fizicianul german


W.C. Roentgen in 1895

Premiul Nobel-1901

RAZELE X

Desenul in care Roentgen a


aratat cum a obtinut radiografia
mainii

RAZELE X

Mumie Peruviana

Radiografia mumiei (barbat de


40-50de ani ,tribul Chimu)

RAZELE X

-sunt radiatii de tip electromagnetic ca si


- razele luminoase,
- razele gama
- ultrasunetele.
-

au proprietatile generale ale radiatiilor electromagnetice:


Parametri:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Lungime de unda ()
Frecventa( )= numar de oscilatii in unitatea de timp
Amplitudinea = inaltimea undei
Viteza(c) = viteza luminii (300 000 km /s)
Se nasc intr-un punct si se raspindesc sferic
Se propaga in linie dreapta

LOCUL RAZELOR X IN SPECTRUL ELECTROMAGNETIC

IRM

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Lantul informational
Sursa radiatiei

Vector

Modulator
(organul
examinat)

Vector
modelat

Receptia semnalelor

Decodificator
ul (perceptia)

MONITOR
TV

Tub de raze X

Fascicolul incident

Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef. Compton

Fascic.
Emergent
(Rezidual)

Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator

Interpretarea
imaginii

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Lantul informational
Sursa
radiatiei

Tub de raze
X

Vector

Modulator
(organul
de
examinat)

Fascicolul incident

Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef. Compton

Vector
modelat

Receptia
mesajului

Decodificator
ul (perceptia)

Fascic.
Emergent
(Rezidual)

Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator

Interpretarea
imaginii

Tubul de Raze X

SURSA DE RADIATII

Este constituit dintr-un balon


de sticla sau metal, puternic
vidat, rezistent la temperaturi
inalte, perfect etans, care are
la extremitati 2 electrozi.

catodul (negativ)

anodul (pozitiv)

Balon de sticla

Cilindru metalic

Tubul de Raze X

SURSA DE RADIATII

Catodul
- este constituit dintr-un filament spiralat,
din metal greu fuzibil (W, Tg) rezistent la
temperaturi > 3500C.
- prin filamentul catodic trece un curent
de joasa tensiune care are rolul de a-l
aduce la incandescenta (2300C)
- ajuns la incandescenta, filamentul emite
un nor de electroni a carui marime este
direct proportionala cu intensitatea
curentului de incalzire.

- Filamentul este inconjurat de o piesa


metalica cu rol de a concentra si focaliza
electronii emisi intr-un fascicul conic cu
varful spre anod

catod

anod

SURSA DE RADIATIE
Tubul de raze X:
Anodul
pies metalic situat
opus catodului
construita din metale
greu fuzibile
(tungsten+rheniu)
form de disc cu
suprafaa nclinat fa
de axul lung al tubului cu
15-20
rol in frnrea
electronilor provenii din
catod
tuburile moderne
anode rotative

1.discul anodului
2.axul de rotaie
3.rotorul anodului

4.filamentul catodului
5.peretele de sticl al tubului
6.statorul anodului

SURSA DE RADIATII

TUBUL DE RAZE X

Anodul
- suprafata anodei pe care se
produce bombardamentul electronic
si iau nastere razele X se numeste
focar termic ( FT).
- se folosesc anode rotative cu 2
focare termice ( 0,3 x 0,3 mm2 si 2 x 2
mm2 ).
- discul anodic este rotativ (3000-9000
rot/minut), astfel incat impactul
electronilor catodici sa se produca in
alt
punct
al
FT,
evitandu-se
deteriorarea prin topire a zonei de
impact.
focarul
optic
este
proiectia
geometrica pe un plan a focarului
termic inclinat cu 12-15.

SURSA DE RADIATII

TUBUL DE RAZE X
Producerea razelor X

1-Radiatiile X caracteristice
2 Radiatia X de franare

1-Radiatiile X caracteristice
-apar cand energia electronului catodic
este mai mare decat energia de
legatura a atomului din materialul
anodic, electronul intalnit (de pe
straturile interioare K si L) fiind dislocat
de pe orbita sa.
-Locul ramas liber prin tranzitie
electronica va fi ocupat de un electron
de pe straturile ext.cu emisie de fotoni
X caracteristici
.- Fotonii produsi in urma dislocarii
electronului de pe orbitele centrale apropiate
de nucleu, se impart in functie de energia lor
in raze X ( circa1%)
raze UV
lumina vizibila
caldura(>90%)

SURSA DE RADIATII

Producerea razelor X
2 Radiatia X de franare

Electron
incident

Foton X

2-mecanismul de franare al
electronului incident este dat de catre
campurile electromagnetice interatomice
si duce la eliberarea unor cuante de
energie- radiatiile X de franare

Electron
emergent

La alcatuirea fasciculului de raze X utilizat in


roentgendiagnostic, participa atat radiatiile de franare, cat si
cele caracteristice, care iau nastere la nivelul anodului.

SURSA DE RADIATII

TUBUL DE RAZE X
Anodul
Ulei racire
Din cauza bombardamentului
electronic anodul se nclzete
foarte mult i se poate deteriora;
este absolut obligatorie rcirea
anodului n timpul funcionrii.
Aceast rcire se poate face:
cu ap,
Camera ulei racire
cu aer (la aparatele vechi),
precolimare
cu ulei dielectric,
fereastra
mixt (la aparatele moderne).

statorAnod

cabluIT

Senzori-sigur.

protectie Pb

SURSA DE RADIATII

TUBUL DE RAZE X

1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului

TUBUL DE RAZE X

21

RAZELE X
Caracteristici :
1.

Intensitatea lor scade cu patratul distantei.

2.

Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda. Aceasta


proprietate este numita duritate.

3.

Se emit si se absorb in fragmente de energie numite fotoni, caracteristici


pentru fiecare element.

4.

Sunt absorbite atunci cand strabat un corp prin 3 mecanisme:


- emisie de fotoelectroni,
- fenomenul de difuziune Compton si Thomson
- generarea de perechi de particule.

RAZELE X
Caracteristici :
5.

Determina fenomenul de luminescenta:


-

daca luminozitatea dureaza atat cat actioneaza


fluorescenta;

radiatiile se numeste

- daca efectele luminoase dureaza si dupa oprirea fluxului de raze X se numeste


fosforescenta.
Aceasta proprietate este utilizata in formarea imaginii pe ecranul fluoroscopic si
pe filmul radiografic.

Determina efecte fotosensibile; Pe aceasta proprietate se bazeaza


efectuarea radiografiilor.

Efect de ionizare. Razele X ionizeaza gazele prin care trec.


Pe baza proprietatii ionizarii gazelor se bazeaza masurarea razelor X.

Efecte biologice. Razele X au efecte biologice; ele produc in tesuturi ionizari si


excitatii ce duc la alterari in materia vie.

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


Sursa radiatiei

Vector

Modulator
(organul
de
examinat)

Vector
modelat

Receptia
mesajului

Decodificator
ul (perceptia)

Tub de raze X

Fascicolul incident

Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton

Fascic.
Emerge
nt
(Rezidu
al)

Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator

Interpretarea
imaginii

Lantul informational

VECTORUL- Fascicolul

incident

Fasciculul de raze X incident :

portiunea din fascicul de la anod la regiunea examinata.

manunchi de drepte de forma conica cu varful la focarul tubului


si baza la planul de examinat
Razele X din fascicul nu au toate aceeasi energie
(penetrabilitate) fascicul policromatic
In radiodiagnostic se folosesc

Radiatii cu energie joasa(raze moi) 30-50 Kv


Radiatii cu energie medie 50-70 kV
Radiatii cu energie mare (raze dure) 80-130 kV

VECTORUL- FASCICOLUL INCIDENT

Fasciculul incident este modificat (si omogenizat) prin:


- Filtrare inerenta la nivelul ferestrei cupolei
- Durizare (eliminarea razelor de energie joasa) prin filtre de Al, Cu sau
combinatii in functie de regiunea explorata
- Diafragmare cu ajutorul localizatoarelor si diafragmelor
- Filtrare la nivelul volumului examinat

DISPOZITIVELE DE COLIMARE A FASCICOLULI INCIDENT

Diafragmele :

(anexe ale tubului)

modeleaz dimensiunea i formarea


fascicolului
Limitarea poate duce pana la inchiderea
totala a ferestrei prin intermediul unui
dispozitiv electric
Limitarea fluxului de raze secundare permite
obtinerea unor bune imagini radiologice si
evita iradierea personalului medical

Filtrele:
sunt lame metalice (Cu,Al sau
combinatii) care absorb razele moi din
fascicolul emis si
omogenizeaza fascicolul.
Localizatoarele sunt adaptate la cupola
tubului, in zona de iesire a fasciculului de raze
X si au rolul de limita dimensiunile fasciculului
in raport cu aria de interes

VECTORUL- FASCICOLUL INCIDENT


Razele X se raspandesc sferic din punctul in care se formeaza
Inclinarea discului anodic le orienteaza intr-un fascicul conic

"
Razele X emise de anod au intensitate variabila in raport cu unghiul
sub care sunt emise din focar; astfel intensitatea radiaiilor se reduce
din centrul razei ctre anod si creste spre catod ( Efectul "Heel)

Fereastra tubului anuleaza portiunea din fascicul a


caror intensitate este mai mica decat a razei centrale
Efectul "Heel". In radiodiagnostic se foloseste acea paleta de
raze X care au intensitatea cea mai apropiata de maxima-raza
centrala
Cunoaterea acestui efect are importan in
pozitionarea pacientului la examinrile radioscopice i
radiografice

FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Parametri tehnici

Miliamperajul
Creterea miliamperajului creste- cantitatea densitatea razelor si invers
scderea miliamperajului descrete densitatea razelor.
Deci detaliile unei imagini vor crete concomitent cu intensitatea radiaiilor X.

(creste rezolutia spatiala)


Kilovoltajul
Schimbarea kilovoltajului d modificri in penetrabilitatea(duritatea) razelor X.
Astfel creterea kilovoltajului mrete puterea de ptrundere a razelor X in
esuturi (creste contrastul) iar scderea kilovoltajului are efect invers (scade
contrastul).

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)


Sursa radiatiei

Vector

Modulator
(org. examinat)

Vector
modelat

Receptia
mesajului

Decodificator
ul (perceptia)

Tub de raze X

Fascicolul incident

Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton

Fascic.
Emerge
nt
(Rezidu
al)

Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator

Interpretarea
imaginii

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)


Interactia razelor x cu structurile anatomice

Corpul omenesc are o structura complexa, atat ca


grosime a diferitelor regiuni, cat si ca material din care
este format
Din acest motiv razele X se vor absorbi in grade diferite.
Oasele absorb mai multe raze decat tesuturile moi, care la
randul lor absorb mai mult decat aerul.

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Lantul informational - Modulatorul(organul de examinat)


Urmare a fenomenelor fizice care apar la interactia cu structura examinata,
fotonii cu lungime de unda mica (duritate mare) (A) vor traversa segmentul
anatomic si vor participa la formarea imaginii. (fascicul rezidual)
Alta parte din fotoni(raze moi) vor fi absorbiti de structurile anatomice (B)
Altii fotoni vor fi imprastiati (C) constituindu-se in raze secundare de difuziune raspandite in
toate directiile, acestia
grilele antidifuzoare

nu participa la formarea imaginii radiologice fiind eliminati prin


B

B radiatie absorbita; radiatia


care nu mai paraseste corpul
examinat (efect fotoelectric)
C-radiatie secundara (difuzataefect Compton)
A-radiatie reziduala (ce ramane din fascicul dupa pierderea
radiatiei absorbite si a celei difuzate

Este purtatoarea informatiei diagnostice

MODULATORUL

(ORGANUL EXAMINAT)
Interactia razelor x cu structurile
anatomice
Razele X sunt absorbite de structurile
anatomice in raport cu:
-numarul atomic Z
-nr.atomic mare - atenuare crescuta.
- nr. atomic mic - atenuare redusa

- densitatea tesuturilor

densitate mare atenuare mare


- densitate mica atenuare mica

grosimea corpului de strabatut


grosime mare atenuare mare
grosime redusa atenuare mica
lungimea de unda a fascicului ()
- mica raze dure atenuare

mica
- mare raze moi atenuare
mare

Densitati
diferite

Nr. Atomice
diferite

Grosimi
diferite

Legea lui Bragg-Pierce : "absorbtia este direct proportionala cu densitatea, cu puterea a-4-a
a numarului atomic si cu puterea a -3 a a lungimii de unda".

MODULATORUL

(ORGANUL EXAMINAT)
Interactia razelor x cu structurile
anatomice
Razele X sunt absorbite de structurile
anatomice in raport cu:
-numarul atomic Z
-nr.atomic mare - atenuare crescuta.
- nr. atomic mic - atenuare redusa

- densitatea tesuturilor

densitate mare atenuare mare


- densitate mica atenuare mica

grosimea corpului de strabatut


grosime mare atenuare mare
grosime redusa atenuare mica
lungimea de unda a fascicului ()
- mica raze dure atenuare

mica

Densitati
diferite

Nr. Atomice
diferite

Grosimi
diferite

- mare raze moi atenuare


mare

Legea lui Bragg-Pierce : "absorbtia este direct proportionala cu densitatea, cu puterea


a-4-a a numarului atomic si cu puterea a -3 a a lungimii de unda".

MODULATORUL (ORGANUL EXAMINAT)


EXAMEN RADIOLOGIC - DENSITATI IDENTIFICATE

METAL

OS

PARTI MOI

GRASIME

AER

- Termenul

de radioopac se aplica mediilor ce absorb


razele X si care apar albe pe filmul radiografic

- Radiotransparenta

se refara la mediile pe care razele X


le penetreaza mai usor, aparand intunecate sau negre pe
film
- Osul este radioopac comparativ cu tesuturile moi,
dar
radiotransparent comparativ cu metalul

FASCICULUL EMERGENT

Fasciculul emergent (rezidual): reprezinta portiunea de


fascicul de raze X dintre regiunea examinata si receptor

Este purtatorul informatiei radiologice.

RECEPTORUL

Reprezentat de:
-ecran fluoroscopic: prin actiunea directa a fasciculului emergent
asupra unor substante fluorescente (platicianura de Bariu, Sulfat de Cadmiu si
Zinc)
-film radiografic: impresionare fotografica
-dispozitive digitale (amplificatorul de imagine): prin efect de
scintilatie
Obiectiveaza informatia purtata de fasciculul emergent creand imaginea
radiologica (primara sau finala)

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Exista 2 modalitati prin care energia razelor X


invizibile cu ochiul liber - este convertita in imagine
vizibila:
Radioscopia
Radiografia conventionala (analoaga) si
digitala

Aceste 2 modalitati de vizualizare se


bazeaza pe proprietatea unor substante
fluorescente de a emite lumina sub
actiunea razelor X

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA)
Imaginea se formeza pe suprafata unui ecran fluorescent

Cele mai utilizate substante pentru ecranul radioscopic sunt : sruri


speciale de platino-cianur de bariu sau sulfur mixt de zinc i cadmiu.

Imaginea radioscopica este o imagine pozitiva (structurile opace apar


intunecate)

Poate fii directa (la intuneric istoric)

cu lant de televiziune (amplificator de imagine) sau digitala.

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


- Fotonii X -transformati in fotoni
luminosi cu intensitate amplificata
de 8000-15000 si transformati in
semnal video

Radioscopia cu
amplificator de
luminiscenta si lant TV

-introdusa in anii 60
-consta dintr-un tub
electronic care are in
componenta sa :

-un ecran de iesire (secundar)

-electrozi de focalizare
-incinta vidata careia
i se aplica o diferenta
de potential mare
-un ecran de intrare a
razelor X (ecran primar
fluorescent sulf.de Zn+Cd)

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Radioscopia cu amplificator de luminiscenta si lant TV


Avantaje:

-achizitie in timp real


-reduce iradierea pacientului comparativ cu radioscopia clasica
-posibilitatea de a alege imaginile cele mai sugestive pt reproducerea pe

film
-lucrul la lumina zilei

Dezavantaje:
-operator dependenta

RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA) APLICATII CLINICE

Examenul dinamic simplu (fr substane de contrast) al toracelui,


abdomenului, etc.
Studiile cu contrast ale tubului digestiv:
Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;
Clisma baritat, .a.;
Proceduri de radiologie intervenional:
Diagnostice:
Angiografia; DSA angiografia cu substracie digital CPT
colangiografia percutan transhepatic, .a..
Terapeutice:
chemoembolizarea arterial terapeutic - CHEAT
Drenajele biliare, externe sau interne; .a.

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

RADIOGRAFIA (clasica- analoaga)


Se realizeaza pe film fotografic.
Principiul radiografiei se bazeaza pe actiunea fotochimica a
radiatiei X asupra emulsiei fotosensibile din compozitia
filmului fotografic(Br Ag)
Radiatiile X din fasciculul emergent elibereaza Ag din BrAg
care apoi este oxidat in cursul procesului de developare
Filmul esteinegrit proportional cu intensitatea radiatiiei X
atenuata de structura anatomica traversata.

RADIOGRAFIA

Casetele: Contin in

1.
2.

interior
filmul radiografic
foliile intaritoare (1 sau 2)

1 Filmul radiografic:

1=strat protector
2=emulsie fotosensibila
3=strat adeziv
2=emulsie fotosensibila
4=suport transparent
Fotoni X
Strat cristale luminiscente
Fotoni luminosi
Film radiografic

1 Foliile intritoare Contin substante fluorescente


(pamanturi rare-gadolinium,europiu,terbiu) Reduc expunerea si iradierea de cca
10 ori

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


RADIOGRAFIA

Un film bun este apreciat dup urmtoarele elemente :


contrast: raportul ntre negru i alb al unei imagini
netitate: vizibilitatea ct mai clar a contururilor
detaliu: evidenierea a ct mai multe elemente de finee
pe o anumit unitate de suprafa.

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


RADIOGRAFIA DIGITALA

Achizitia datelor se face cu aparatura de radiologie clasica.


Caseta contine un ecran cu memorie care achizitioneaza si
pastreaza o " imagine latenta" care ulterior prin fotostimulare
laser va fi transformata in imagine digitala.
Sunt doua tipuri de detectori digitali:
Detectori de baleiaj
Detectori plan matriciali

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


RADIOGRAFIA DIGITALA

Detectori de baleiaj :
sant alcatuitI din fluorohalogenura de bariu activata cu ergoniu.care are
propriatati fosfoluminiscente,( emisie remanenta-imagine latenta)
Fotostimularea: consta in emisia de lumina din imaginea latenta sub actiunea
de stimulare energetica a unui fascicul laser
Acesta baleiaza ecranul (timp de citire 45 sec) determinind eliberarea
electronilor legati de halogenuri si obtinerea imagini digitale

ecran cu memorie

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


RADIOGRAFIA DIGITALA

Detectori plan matriciali: imaginea se obtine prin conversie


electrica directa a imagini latente

Semnalul electric sau luminos generat de ecranul de scintilatie va


fii achizitionat punct cu punct pe o matrice activa.

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


Calitatea imaginii digitale
Rezolutia spatiala
este inferioara celei clasice, fiind influentata de diametrul
fasciculului laser. Ecranele mari utilizeaza un fascicul laser cu diam 100-200
ecranele mici cu rezolutie mai mare -100. Pentru mamografie se utilizeaza un
fascicul de 50.

Rezolutia de contrast
este excelenta cu o eficacitate de detectie cuantificata la 100%.
imaginea radiologic digital este afiat pe monitorul computerului;
aceasta poate fi salvat pe HDD, CD-R/RW, DVD, sau printat pe diverse
dispozitive hardcopy;

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


Principiile geometrice
1. Legea proiectiei conice:
Fasciculul incident de raze X avand o forma
conica, dimensiunile si forma corpului
radiografiat variaza in raport cu :
-distanta focar(F) film(f)

-distanta focar - obiect

-pozitia corpului in fascicol

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

Principiile geometrice
2. Sumatia si substractia
planurilor:
Imaginea reprezinta suma imaginilor
diferitelor structuri ale corpului
traversat, asezate in planuri diferite
in calea fascicolului de raze X :

daca structurile sunt


opace imaginea este de
sumatie (pozitiva)

daca structurile
sunt mixte,
imaginea este de
substractie
(negativa)

FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE

3. Paralaxa:
Proiectiile a 2 structuri suprapuse dar situate la adancimi
diferite in corpul de radiografiat se suprapun sau sunt
vizualizate separat functie de:
A-inclinarea fascicolului fata de
B-rotatia corpului in fascicol
planul corpului

suprapuse

FORMAREA IMAGINII

Factori de perturbare a imaginii


Sursa fasciculului:
1

1. focar optic de form liniar apariia


penumbrei n vecintatea contururilor
imaginii obiectului.

2. zona de penumbr este mai larg cnd


obiectul este situat mai aproape de
surs.
3. un obiect cu dimensiuni mai mici dect
focarul optic nu va putea fi reprezentat
net n imagine.

3
3

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE


DECODIFICATORUL
Sursa radiatiei

Tub de raze X

Vector

Fascicolul incident

Modulator
(organul de
examinat)

Vector
modelat

Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef. Compton

Fascic.
Emergent
(Rezidual)

Receptia
mesajului

Decodificatoru
l (perceptia)

Lantul informational

Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator

Interpretarea
imaginii

DECODIFICATORUL (PERCEPTIA)

Este reprezentat de medicul radiolog care face analiza informatiei


realizand un exercitiu de imaginatie si rationament.
Analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic
i imagistic
Formarea imaginii este dependenta de
nr atomic,
densitatea,
grosimea obiectului,

realizeaza transpunerea in plan a unui corp tridimensional fiind o


sumatie de transparente si opacitati unele peste altele.

Trebuie gandita imaginea in mod stratificat, tridimensional

DECODIFICATORUL (PERCEPTIA)

O buna interpretare a imaginii presupune:


Cunoasterea exacta a anatomiei regiunii examinate, a
formei si topografiei organelor si structurilor cuprinse in
aceasta
Cunoasterea capacitatii de atenuare a structurilor
anatomice parcurse de fascicul
Cunoasterea imaginii radiologice normale in vederea
sesizarii diferitelor aspecte anormale
Utilizarea unor incidente complementare care permit
disocierea planurilor pentru reprezentare mentala
tridimensionala

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAIILOR

Generaliti

La trecerea prin celul, radiaiile


interacioneaz cu diferitale componente
structurale ale acesteia.

Tinta cea mai important (d.p.d.v. al


efectelor) este ADN-ul, acrui afectare
(mutaii) poate determina apariia unor
leziuni celulare ireversibile.

Radiaiile pot aciona asupra ADN:

Direct: transferul de energie direct asupra


moleculei ADN determin ruperi ale
legturilor chimice sau alte transformri
structurale.

Indirect: prin formarea de radicali liberi


sau ali ageni oxidani n mediul
intracelular, care, la rndul lor vor
reaciona cu ADN, determinnd
modificarea compoziiei chimice

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAIILOR

Tipuri de mutaii
1. Alterarea unei
baze

1
4

2. Dispariia unei
baze

3. Ruperea unei a
din catene
4. Ruperea
ambelor catene
5. Mutaii complexe

3
5

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAIILOR

Efectele mutaiilor
Celul viabil
Reparare

Celul neviabil
Moarte
celular

Cancer?

Mutaie
Supravieiure
fr reparare

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAIILOR

Repararea mutaiilor

999 din 1000 leziuni ADN pot fi reparate

999 din 1000 celule lezate mor (problem minor


milioane de celule mor zilnic)

Restul celulelor supravieuiesc cu mutaii ireversibile

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAIILOR


Efecte
directe

Efecte
indirecte
Reparare

Lezare
ADN

Moarte
celular

Celul
modificat

Afectarea
organului

Celule
somatice

Celule
germinative

Moarte

Cancer
Leukemia

Efecte
ereditare

Efecte
deterministice

Efecte
stocastice

LUCRARI PRACTICE - CURS 1si 2


INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC
transformator de inalta tensiune, joasa tensiune
redresoare
cablurile de curent
stativul si masa de radiografii: amplificatorul de imagine
masa de comanda
sursa de radiatii - tubul radiogen - componente
- producerea razelor X
- filtre si localizatoare
- anexe

Casete - dimensiuni,
tipuri, utilizare
Filme radiografice
Radiografia digitalizata

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC
Transformatorul de nalt tensiune(2) este dispozitivul
principal al unei instalaii radiologice, care transform
curentul de tensiune din retea 220V n curent de
tensiune nalt i intensitate mic (10 000 - 100 000V
i 2 - 1 000 mA)
Este consttuit din dou bobine separate, una primara
si alta secundara, bine izolate, situate fa n fa pe
un cadru ptrat sau rectangular de fier moale.

U1

U2

Raportul dintre numrul de spire al bobinei secundare


i cel al bobinei primare, se numete raport de
transformare-raportul de transformare este de 500 =
U2/U1 ( la U2 de 100.000V si U1 de220V)
1-curent retea
2-bobine transformatoare
inalta tensiune

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC

Transformatorul de joas tensiune

Este necesar pentru aducerea la incandescen a


filamentului catodic.

Acest transformator are un aranjament invers al


bobinelor: bobina primar are un numr mare de spire,
iar cea secundar are un numr redus de spire.
Raportul de transformare este aranjat n aa fel nct s
furnizeze o tensiune de 6 - 12 V i 3 - 5 A, exact ct este
necesar pentru aducerea la incandescen a filamentului
catodic.

5 transformator de joasa
tensiune
6 curent retea

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC

Reprezentarea schematica a circuitelor


electrice, a unei instalatii de radiodiagnostic

1,6-autotransformator
2transformator ridicator tensiune
3 - redresor
5-transformator coborator de tensiune

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC

Stativul
Este un sistem de susinere a tubului radiogen, al ecranului i al
bolnavului

Stativul poate fi basculant sau fix.

Piesa principal este masa de care i pe care se sprijin bolnavul att n


i
ortostatism ct i n clinostatism
m
.
a prghii, care
Pentru fixarea tubului i ecranului exist un ntreg sistem de
permit n afar de fixarea acestor piese, i deplasare lor, dup
g necesitile
examinatorului.
i

Cablurile de curent:
Curentul de nclzire a filamentului, precum i curentul de nalt tensiune
sunt conduse de la transformatoarele respective prin cabluri

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC

Redresoarele:
Curentul de nalt tensiune fiind alternativ nu
este propriu pentru funcionare a tubului
radiogen, acesta fiind polarizat functioneaza
numai cu curent continuu.

Redresoarele au rolul de a transforma


curentul alterantiv in curent continuu pulsatil.

Pot fi: cu vid (ventil, supapa, kenotron) sau


uscati (semiconductori)

3-redresor

Tubul de Raze X

SURSA DE RADIATII

Puterea tubului constituie o caracteristic deosebit de important n practic.


Aceast putere se afl multiplicnd intensitatea curentului pe care o poate
suporta tubul, cu tensiunea aplicat la bornele aceluiai tub.
Deci, P=I x V.
De exmplu, s presupunem c un tub de 100mA (deci 0,100A) i 50 000V;
puterea tubului va fi 5000 wai,( 5 kilowai).

Exist tuburi de 1,2, 3,6 i 10 kw (cu anod fix)


Tuburi 12, 20, 22, 40 i 50kw, cu anod rotativ
In acest ultim caz anodul este rotativ i n acest fel fascicolul electronic al
catodului nu va mai bombarda un singur punct de pe anod (focus) ci o
ntreag suprafa circular n form de inel

Aceste tuburi au un randament mai bun i o via mai lung.

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC

Masa de comand

Este dispozitivul care servete la punerea n funcie i la oprirea


aparatului.
Masa de comand este nzestrat cu o serie de dispozitive care
permit:

msurarea curentului de la reea (voltmetrul),


msurarea intensitii curentului (miliampermetrul),
msurarea timpului,
butonul de punere n funciune i de oprire a instalaiei.

Razele X se formeaza:
a. prin emisie de electroni la nivelul catodului
b. prin franarea fasciculului de electroni la nivelul anodului
c. cand energia electronilor catodici este mai mare decat energia de
legatura a atomilor din materialul anodic
d. in urma dislocarii electronilor de pe orbitele centrale apropiate de
nucleu ai atomilor din anod
e. prin dislocarea electronilor de pe straturile periferice ale atomilor din
anod.

Razele X au fost descoperite in :


a. 1897
b. 1895
c. 1901
d. 1913
e. 1875

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tubul de raze X :


a. este constituit dintr-un balon de sticla
b. material metalic
c. contine aer
d. contine azot

Anodul :
a. este electrodul negativ
b. este constituit din cupru
c. este constituit din tungsten+rheniu
d. rol in emiterea de electroni

Termenul de radioopac se refera la:


a. structurile care absorb razele X
b. structurile care sunt penetrate de razele X
c. structurile care sunt albe pe filmul radiografic
d. structurile care sunt negre pe filmul radiografic

Formarea imaginii radiologice se bazeaza pe urmatoarele propritati ale razelor X:


a. penetrabilitatea
b. luminiscenta
c. difuzie
d. refractie

Care din urmatoarele tehnici imagistice se bazeaza pe utilizarea radiatiilor


ionizante:
a. Computer-Tomografia
b. Scintigrafia
c. Termografia
d. Angiografia digitala
e. Ecografia
f. Imagistica prin rezonanta magnetica

Opacitatile patologice sunt produse prin:


a. inlocuirea aerului alveolar
b. ingrosarea unor structuri normale ale parenchimului pulmonar
c. cresterea aerului in acinii alveolari
d. resorbtia aerului din alveole

Care din urmatoarele tipuri de opacitati produc retractia structurilor adiacente:


a. opacitatile din pneumoniile bacteriene
b. opacitatile din obstructiile bronsice totale
c. opacitatea din lobita TBC
d. opacitaile sechelare pleuro-pulmonare (fibrotorax)

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la Semnul siluetei :


a. se refera la pozitia a 2 opacitati in raport cu opacitatea mediastinala
b. 2 opacitati situate in acelasi plan isi sterg contururile la interfata
c. este negativ cand 2 opacitati situate una in santul costo-vertebral si
alta retrosternal isi sterg conturul dintre ele.

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la Semnul cervico-toracic :


a. se refera la topografia unei opacitati in raport cu pozitia claviculei
b. o opacitate situata supra si subclavicular este localizata anterior
c. o leziune situata subclavicular se proiecteaza anterior
d. o leziune situata subclavicular se proiecteaza posterior
e. o opacitate situata supra si subclavicular este localizata posterior

Opacitatile liniare pot apartine :


a. interstitiului pulmonar
b. parenchimului pulmonar
c. pleurei
d. mediastinului mijlociu

Opacitatile liniare (in banda) parenchimatoase pot fi :


a. de natura atelectatica
b. de natura fibroasa
c. de natura tumorala expansiva

Care din urmatoarele semne NU apartin sindromului alveolar :


a. nodulii alveolari
b. sistematizarea
c. absenta confluentei leziunilor
d. conturul net
e. bronhograma aerica
f. evolutivitatea relativ rapida

Care din urmatoarele semne NU sunt caracteristice sindromului interstitial :


a. evolutie rapida
b. conturul net al leziunilor
c. sistematizarea lobara si segmentara
d. absenta confluentei leziunilor
e. ingrosarea pleurala

Care din urmatoarele semne sunt caracteristice sindromului atelectatic :


a. opacitate triunghiulara cu varful in hil si baza la peretele toracic
b. volumul opacitatii este cu atat mai mic cu cat retractia este mai
importanta
c. impingerea in sens opus a traheei in atelectaziile lobilor superior
d. ascensionarea cupolei diafragmatice in atelectaziile lobilor inferiori

Complexul primar RANKE este constituit din :


a. afectul primar (sancru de inoculare)
b. limfangita
c. adenita
d. a +b

Procesul prin care se creaza o imagine radiografica in urma


trecerii unui fascicul de raze X printr-un tesut anatomic este numit:
A. atenuare
B. efect fotoelectric
C. efect Compton
D. absorbtie diferentiala

Developarea si procesarea unui film expus va duce la:


A. imagine manifesta
B. imagine latenta
C. imagine invizibila
D. imagine inerta

Interactia razelor X cu materia se face prin:


A. fenomen Thompson
B. formare de perechi
C. efect fotoelectric
D. efect luminos
E. Efect Compton
F. Nici una din cele de mai sus

Radiatiile dure sunt radiatii cu:


A. lungime de unda mare
B. lungime de unda mica
C. frecventa mare
D. frecventa mica
E. nici una dintre cele enuntate mai sus.

Ce sunt redresoarele si care este


rolul lor ?
A-sunt dispozitive care regleaza curentul
electric ce trece prin filamentul catodului
B-transforma curentul electric alternativ in
curent continuu pulsatil
C-transforma curentul electric contnuu in
curent alternati
D- rol de a concentra si focaliza electronii
emisi intr-un fascicul conic cu varful spre
anod

miercuri

FORMAREA IMAGINII DIGITALE

Fascicolul Laser baleiaza ecranul (timp de citire 45 sec) si


determina eliberarea electronilor legati de halogenuri si obtinerea
imagini digitale