RADIOIMAGISTIC

A
APARATULUI
OSTEOARTICULA
R

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.

 Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,

transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
de tesut conjunctival moale si vase
care este suportul in care se depun
sarurile minerale. sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X , care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos
compact care inconjoara canalul medular.
medular.
La osul lung se disting trei parti:
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
diafiza, metafiza si epifizele
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme
cilindrice concentrice)
concentrice)
- lamele complementare Epifiza
- una ca
care inconjoara diafiza in manson, sub periost
alta situata spre canalul medular = endost;
endost;
-
-
canalele Volkmann pe elementele precedente
Os spongios
Rgr:
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost
Rgr, CT:
CT: nevizibil
IRM: asemnal

Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de La osul lung se disting trei parti:
corticala epifizara diafiza, metafiza si epifizele

Tesutul spongios este constituit din: Epifiza

- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in Os spongios
compacta, ci in trabecule mai rare,formand o
retea
- trabeculele
rabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului
osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu

ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta

diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)

intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze).
Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de

epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
Pe radiografii oasele lungi apar constituite
numai din diafiza tubulara, delimitata la
extremitati de linia de calcificare provizorie
a cartilajului de crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm, marginit
de linia de calcificare provizorie. El este
invadat de tesut conjunctiv, care se va
transforma in os. Astfel este asigurata
cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se extinde
treptat, excentric, fiind modelat cu timpul
in tesut lamelar.
 METODE DE EXPLORARE
Radioscopia
Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
 METODE DE EXPLORARE

Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D pentru
aprecierea leziunilor si
in alt plan decat cel
axial
fereastra parti moi

recon 3D
 METODE DE EXPLORARE
ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
embolizare
(prechirurgicala)
chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
 METODE DE EXPLORARE
All body
SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

sensibila, dar nespecifica

all body

Fractura de
stress
 METODE DE EXPLORARE
Artrografia (a)
Artro-CT (b) :
presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia
tumorala sinoviala
traumatica articulara

b
 METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
investigatie de finete a partilor moi
date asupra maduvei osoase B

A
 MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe: exostoza

1. modificari de forma :
exostoza
hiperostoza
oedostoza
scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
distructive hiperostoza
constructive
mixte Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare
= diminuarea sarurilor fosfo-
calcice la nivelul matricei
proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:
in spongioasa: scaderea Exemple:
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei
afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
localizata cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
inflamatori
infectiosi
tumorali
parazitari
mecanici
Artrita hiperperfuzie locala ca
raspuns inflamator metabolizarea
sarurilor PCa scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare
 Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
modificari tip metabolic local (inflamatie)
dislocarea elementelor osoase normale (ex.(ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de

Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular
I
IB
Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + IA C
modificare de forma a osului asociata

Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect mancat de molii III
II
(tip II)
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

Matrice: omogena / septata / calcificata

 Eroziune

Geoda

Lacuna

+Sechestru osos
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
septica
aseptica
la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de

substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

din interior spre exterior

(ex. chist osos)

dinspre exterior spre

interior (ex. sa turceasca
balonizata in adenomul
hipofizar)
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul endostului
compactei
Radiologic:
ingrosarea compactei
ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta

spongioasa
Radiologic:
ingrosarea traveelor preexistente
cresterea numarului traveelor
scaderea numarului areolelor
scaderea transparentei specifice osului
spongios
evolutia pana la aspectul de compact izare
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara (specifica
2. ) plurilamelara
proceselor inflamatorii 3. spiculata 4. apozitii
(t. maligne) periostale
a.inflamatie (triunghi
malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
1. patologie tumorala

2. patologie de cauza traumatica

3. patologie infectios inflamatorie

4. osteodisplazii

5. osteodistrofii

6. altele (osteonecroze, patologie

metabolica etc)
 PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
Tumori benigne
Tumori maligne

primitive

secundare

In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:

osoasa

cartilaginoasa

vasculara

fibroconjunctiva

Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:

Chist osos esential

Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante

Chist osos anevrismal

 Criterii de Criterii de
benignitate malignitate
monooste / polioste,
tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare) politope
rata de crestere lenta (da rata de crestere rapida
posibilitate osului sanatos de a (limite imprecise)
de delimita de leziunea
tumorala) = contur in harta Exceptie: mielom multiplu
geografica,eventual scleroza rata lenta
marginala, atrofie prin presiune dimensiuni mari
nu distrug corticala intrerup corticala
nu determina reactie periostala
(rar, de tip benign) determina reactie
nu invadeaza partile moi periostala (spiculata,
triunghiulara)
evolutie rapida

pot recidiva
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
aspect de condensare
omogena (osteom compact)
neomogena (spongios)
contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
osteocondensare net delimitata
fara reactie periostala
fara invazie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
relativ frecventa
dezvoltata la tineri (8-12 ani)
comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
zona de osteoscleroza +
periostoza
centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.

 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM
tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
> 2cm
intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
fara reactie periostala
(exceptional)
fara extensie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
tumora aparent osteolitica
intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
leziune osteolitica, rotund ovalara,
contur geografic
condensare marginala, septuri in
aria tumorii
nu determina reactie periostala
nu invadeaza partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
30-60 ani
localizare
90% coloana vertebrala : T-L
calota craniana
mai rar : metafize oase lungi
hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect tigrat prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
orientare radiala a traveelor
 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
histologic tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
localizare predilecta falange
descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
fara reactie periostala
dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata

Condromul poate degenera malign!

 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
nu determina reactie periostala
nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera

malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
decada 2-3 de viata
localizare metafizara
evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa
 TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM
tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
varste inaintate
agresivitate medie, evolutie
lenta.
simptomatologie moderata
nespecifica
primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
osteoliza cu contururi sterse, de
obicei burata prin
microcalcificari de tip condroid
fara scleroza marginala
reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente tumorale
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
maxim de incidenta la copii
invadeaza partile moi
agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:
zona intinsa de osteoliza >
5cm (toata diafiza)
imprecis delimitata, fara
zone de tranzitie
fara scleroza marginala
absenta completa a
matricei osoase tumorale
corticala intrerupta
reactie periostala specifica
tip plurilamelar = in bulb de
ceapa
Particular: in localizarea
vertebrala aspect tip
osteocondensant
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM
poliosta-politopa / rar solitara
proliferare anarhica de celule
plasmocitara, in maduva osoasa
a.
se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice cu maduva hematogena
40 - 70 ani
Radiologic:
a. zone multiple de osteoliza, rotund-
ovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie
periostala, situate in os complet
sanatos
b. plasmocitom: peste 5 cm

b.
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -
dupa tipul histologic de origine se pot
manifesta diferit la nivel osos
dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
 TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
orice localizare
Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
scinti: hiperfixare
RM: hipoT1, hiperT2
 TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

localizare predilecta pe oasele late

bazin, coloana vertebrala

sunt infiltrativ-invazive, dand aspect

intens opac heterogen

au simptomatologie stearsa, evolutie Metastaze

lenta mixte

in general evolueaza spre ocuparea

zonei hematogene a oaselor late
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

RM: hiposemnal T1, T2

 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
localizat de regula in metafiza osului
lung
evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
rar are expresie clinica

Radiologic:
zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala in semiluna (pahar de ou)
uneori are contur policiclic / septuri
nu interupe corticala
nu determina reactie periostala
(exceptie fractura pe os patologic)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.
fara reactie periostala.
cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara
CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante
la granita dintre tumora si distrofie
poate avea orice aspect in functie de
stadiul de evolutie - benign sau malign
tineri, dupa inchiderea cartilajului de
crestere
localizare epifizara, vertebre
Radiologic:
osteoliza intinsa, de obicei poliseptata,
policiclica
fara scleroza periferica
sufla osul
subtiere importanta a corticalei, care isi
pastreaza continuitatea
intreruperea corticalei este primul semn
de virare spre maligniatte apare
reactie periostala, extensie in partile
moi
 PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA
1. OSTEOMIELITA
Afectiune inflamatorie
osoasa , determinata de
agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu
evolutie si tablou radiologic
bine definite.
Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe
cale hematogena si are
sediul in maduva osoasa,
urmata de modificari in tella
ossea
OSTEITA - inflamatia
osoasa prin inocularea
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu
pe cale hematogena.
ETIOLOGIE: cei mai frecventi
agenti patogeni sunt de
natura microbiana.
- cel mai frecvent
stafilococul auriu 80-90 %
PUNCT DE PLECARE: focar
patologic cu sediu cutanat /
sinuzal / otic/...
CONDITII FAVORIZANTE:
traumatisme, frig, rezistanta
scazuta a organismului
VARSTA: afecteaza mai ales
copiii si adolescentii.
 OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate

foarte rar oase scurte
monoostic / poliostic
focar unic/ duble
pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,

ceea ce duce la extindere in epifiza in
articulatie = OSTEOARTRITA
 OSTEOMIELITA- forme

1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung) ABCES
BRODIE
 FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
Aspect anatomo-patologic
proces inflamator domina
fenomenul conj.-vascular
afectarea secundara a tesutului
osos
hiperemie demineralizarea mai
ales in spongioasa , dar si in
compacta
+ inflamatia si a periostului
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
Aspect radiologic
10-14 zile
os : aspect normal
parti moi: creste densitatea
partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
dupa 10-14 zile
os: demineralizare
difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid
15-20 zile + reactie periostala
unilamelara sau plurilamelara
 FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
Aspect anatomo-patologic
- abcesul format difuzeaza in toate
directiile
- se produc necroze, datorita
emboliei microbiene, compresiei
vaselor (in compacta mai usor,
datorita vascularizatiei sarace si
lipsei anastomozelor)
- inflamatia periostului este intretinuta
de prezenta sechestrelor
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
Aspect radiologic
- aspect patat al demineralizarii, cu
aparitia de mici zone de
osteoliza
- apar sechestre
in spongioasa- dimensiuni mici
in compacta dimensiuni mari
Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- reactii periostale din ce in ce mai
bogate
 FAZA DE REMANIERE
Aspect anatomo-patologic
- dupa indepartarea sechestrelor
(eventual chirurgical) se
regenereaza osul, de obicei
neomogen , unde nu a fost
distrus (abces, sechestre);
- lipsa de substanta osoasa se
completeaza partial sau total
PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
Aspect radiologic
- apozitiile subperiostale isi
reduc dimensiunile
- structura se reface, putind
persista zone cu structura
mai condensata sau mai
rarefiata
- pot persista cavitati
( zone de osteoliza )
 FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
Aspect anatomo-patologic Aspect radiologic
- prezenta sechestrelor intretine
- reactii periostale abundente
infectia ingrosare neregulata a
(congestia si staza locala osului
conditii pt. osteoscleroza) - osteocondensare
- circulatie locala lenta cu staza - ingustare a canalului
limfatica favorizeaza formarea medular
de os - compactizarea spongioasei

prezenta de abcese cu - in interiorul acestor condensari

sechestre apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
 COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

reactie de vecinatate
supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
largirea disparitia spatiului articular
diminuarea transparentei spatiului articular
neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare se stimuleaza cresterea
- afectare incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE

sechestre
 4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare
CALE : sanghina de obicei
contiguitate ( pleura
coaste de exemplu )
LOCALIZARE: cele mai frecvente :
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia
genunchiului, etc
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea
b.K. in tesutul osos epifize,
diafize, in orice os
Dezvoltarea tbc osos se produce
dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os
(functie de virulenta , imunitate)
Doua tipuri de leziuni:
- Focare proliferative
(granulare foliculi tbc) - se
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice
cazeificare
Macroscopic:
leziuni circumscrise caverne in
interiorul osului prin distrugerea
tesutului osos ce este inlocuit de masa
cazeoasa in care se pot gasi sechestre
; caverna este inconjurata de tesut de
granulatie la periferie
leziuni difuze eroziune fara limite
precise , fara reactia tesuturilor din jur
+ modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
+ procese reparatorii declansarea de
necroze ischemice locale
condensari osoase
Niciodata vindecare
Linia de doliu perifocala = stabilizare
Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
 ASPECT RADIOLOGIC
1. Modificari de pozitie si forma ale
oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala modificari de ax: cifoze
angulare

2. Modificarea structurii osoase

a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
 ASPECT RADIOLOGIC

3. Modificari ale spatiilor

articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi

a. leziunile capsulei
articulare ingrosare
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
TBC VERTEBRAL

LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei

- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe

care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.
Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
Afectari discale:

- Pensarea spatiului intervertebral

anterior sau lateral: cifoza, scolioza
in intregime, cu aspect estompat, sters
Leziuni vertebrale

a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, in oglinda
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului =
blocuri cifoze angulare
aparitia abcesului rece
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
apar si procese reactionale =
linii de demarcatie
scleroza ce delimiteaza
leziunile si reface contururile
osoase

STABILIZARE
disparitia sechestrelor
regresia abcesului rece
delimitarea neta a focarelor
instalarea sudurii
intervertebrale
 OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea componentelor
celulare din corticala si
spongioasa osoasa ce rezulta
printr-un fenomen ischemic local
TERMENI
1. OSTEONECROZA ASEPTICA = 2.
necroza epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA DISECANTA
= necroza epifizara subcondrala
de talie mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA, 3.
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar

3. 4.
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si

spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA:
Stadiul 1 : moarte celulara la debut
Stadiul 2:
2: aparitia unei interfete
periferice reactive
2a = osteocondensare relativa prin
scaparea de la demineralizare -
ce apare prin hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii
2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
portante
Stadiul 3 si 4:
4: resorbtia traveelor
necrozate, fractura si stergerea osului
subcondral
Stadiul 5:
5: distructia cartilajului de
acoperire si aparitia coxartrozei
Std. 4
ASPECTE RADIOLOGICE:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
histologice si izotopice
2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
manifestare radiologica consta din modificari
structurale teoretic reversibile :
osteocondensare sectoriala a capului femoral
o plaja de demineralizare heterogena
subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei
in cadranul supero-extern si anterior)
forma capului femural pastrata
fara modificari ale spatiului articular, fara
osteofite
3. fractura subcondrala coaja de ou
spatiul articular in continuare normal
4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ASPECTE IMAGISTICE:

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
corespunzator stadiilor radiologice
dupa Steinberg:
stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
stadiul 3 - fractura subcondrala
stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
stadiul 5 semne de coxartroza
adaugate
sensibilitate inferioara RM
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
diagnostic din stadiul precoce
neaparat in plan coronal si sagital
aspect:
lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1. grasos hiperT1, intermediarT2
stadiul 1 sau 2
2. hemoragic hiperT1, T2 stadiul 1 / 2
3. edematos hipoT1, hiperT2 stadiul
3, 4 sau 5
4. fibros hipoT1, hipoT2 stadiul 5
postgadolinium zonele perfuzate apar in
hipersemnal
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:

Pensarea spatiului articular

Condensare subcondrala

Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

In faze avansate: geode (tulburari de

vascularizatie) osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat
 PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
Entorsa (neevidenta in conventional)
Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie )
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-

ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de

ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
 Ruptura
ligament
ara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
 Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura

Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere

 Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
 Diagnostic
Radiografia: CT :
evaluarea si pozitionarea 3D a
= examen de prima intentie: simplu, ieftin, fragmentelor in focarul de
informativ
fractura
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea fracturile cominutive
vindecarii. traiect intraarticular
Radiografia corect interpretata: fracturile ce necesita protezare
Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca evaluarea interesarii partilor
sediul fracturii moi adiacente
aspectul fracturii (completa, incompleta, evaluarea complicatiilor
traiecte, grad de deplasare) (anchiloza, pseudoartroza,
precizarea raportului cu structurile osteita)
invecinate
precizarea pozitiei fragmentelor Scintigrafia
la distanta de os dar in ax sensibila, dar nespecifica
angulate
telescopate, incalecate, angrenate
IRM:
cresterea distantei dintre fragmente prin leziunile articulare
interpunere de parti moi cazuri incerte, fr. oculte
torsionare frecvent la nivel tibial compresia medulara prin
stabilirea contextului (os normal/ patologic) fractura vertebrala
traiect intraarticular ( modificare la nivelul complicatii: osteonecroza,
sinovialei si spatiului articular anchiloza) algodistrofie
leziuni asociate: hemartroza
 Tipuri particulare de fractura
la copii:
fractura in lemn
verde intrerupere
unilaterala a
compactei

fractura
subperiostala
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

decolarea epifizara
 Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
 Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
organizarea hematomului intre dupa 7-10 zile:
fragmentele de fractura sub forma cresterea transparentei
de coagul, apoi retea de fibrina
hiperemie importanta extremitatii osoase din focarul
mobilizarea sarurilor PCa din fracturat = demineralizare locala
fragmentele implicate in focarul de
fractura
largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse
2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti ce

produc fibre de colagen + existenta
de saruri minerale se creeaza dupa 2 saptamani:
conditiile osteogenezei
are loc o contractare a
demineralizare importanta
componentei moi, cu apropierea linia de fractura apare mai putin
segmentelor osoase implicate
clara (fum de tigara)
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv
la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv
incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica
RADIOLOGIC:
dupa 3 saptamani
opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa
dureaza cateva luni, cel putin o
luna
calusul capata aspect trabecular
stabilirea continuitatii compactei
si reducerea volumului calusului
 Tulburari de consolidare
Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os nou
pe fiecare dintre fragmente, cu
aparitia de corticala noua spre
focarul de fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului de
fractura
aparitia de os nou compact PSEUDARTROZA
la nivelul versantilor
fracturii
 imediate / tardive
Complicatii
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural ,

scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic

mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.

Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi

Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic
 DISPLAZIILE OSOASE

Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
 1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos
activitate deficitara a cartilajelor de crestere
hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si oasele scurte
osificarea periostala se desfasoara normal

Anomalii dimensionale:
oase lungi subdezvoltate
oase scurte latite si diminuate in inaltime

Modificari calitative de structura a epifizelor :

epifizele turtite, structura neomogena

Incongruente articulare
 1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
ACONDROPLAZIA:
nanism disproportionat
DISPLAZII CARTILAGINOASE
craniu normal dezvoltat, cutia toracica de
DIRECTIONALE
largime normala = activitatea cartilajelor de
vertebre turtite, distanta interpediculara , crestere normala
pediculi scurti cantitativ, dar in directii
bazin : diametre reduse, bascula sacru
aberante
oasele membrelor scurtate, deformate prin
BOALA EXOSTOZANTA
diafize scurte, late, incurbate
latirea epifizelor in ciuperca, OMBREDANNE
metafize evazate brusc oase lungi M-D, plate
coxa vara
BOALA BESSEL-
genu valgum
HAGEN
peroneul - participa la articulatia
CONDROMATOZA
genunchiului
cubitusul luxatia extremitatii inferioare OSOASA
DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE encondroame
DISPLAZIA MORQUIO eccondroame
MALADA HUNTER-HURLER
BOALA OLLIER
DISPLAZII POLIEPIFIZARE
BOALA OMBREDANNE
BOALA BESSEL-HAGEN
CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER
CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA
 2. DISPLAZII PERIOSTALE
prin tulburarea mecanismului de crestere
periostala
cresterea encondrala nu e afectata

oase de lungime normala

dar subtiri, mai putin mineralizate la nivelul
diafizei
epifizele pastreaza un aspect aproape normal
scoliostoza
fracturi multiple

Prin hipoosteogeneza
OSTEOPSATIROZA (boala Lobstein)
OSTEOGENEZA IMPERFECTA
OSTEOPSATIROZA
CONGENITALA

Prin hiperosteogeneza
BOALA CAMURATI-ENGELMAN (+
gigantism localizat)
HIPERFOSFATAZIE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

DISPLAZII DE NUMAR

DISPLAZII DE DIMENSIUNI

DISPLAZII DE FORMA

DISPLAZII DE STRUCTURA
 3 a.DISPLAZII DE NUMAR

Aplazia / agenezia / hipoplazia

amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
agenezii/hipogenezii
articulare

Poligenezii
 3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

GIGANTISM
Proportionat
Disproportionat
Sindromul Marfan
Gigantismul partial
congenital ( degete)

NANISM
Proportionat
disproportionat

Acromegalie
 3 c. DISPLAZII DE FORMA
SINOSTOZE
degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre, Aparitia cu intarziere /
Hipoplazia nucleului capului
coaste femural
Pozitia ncl cap = cadran
DEHISCENTE extern
Intreruperea liniei cervico-
scafoid bipartit, rotula obturatoare
bipartita, spondiloschisis, Hipoplazia hemibazin
somatoschisis, rahischisis, Intarziere in inchiderea
sincondrozei ischio-pubiene
spondiloliza
ANOMALII TRANZITIONALE
ANOMALII ARTICULARE
Luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum
 3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA
OSTEOPETROZA
defect de resorbtie osteoclastica
cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
Aspecte tipice: brad, os de pui, os in os
varsta osoasa normala
bilant fosfo-calcic normal
OSTEOPOIKILIA
MELOREOSTOZA
PICNODISOSTOZA
Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,
fara largirea metafizelor
HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA
 4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA
MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA B. BOALA CAMURATI
prin lipsa modelarii ENGELMAN
prin lipsa tubulatiei
+ periostoza
anarhica, exuberanta
 5. DISPLAZII MEMBRANOASE
Se manifesta prin inchiderea
prematura a suturilor
craniostenoze

DISOSTOZA CRANIO-
FACIALA
craniu mic, maxilar
hipoplazic
DISOSTOZA CLEIDO-
CRANIANA
craniu mare, boselat
aplazia claviculei
DISOSTOZA MANDIBULO-
FACIALA
Hipoplazie mandibula
 OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
OSTEOPOROZA
OSTEOMALACIA
RAHITISM
SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

este de obicei generalizata, dar raman oase indemne

sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,

craniu

consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a

tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA
(PAGET)
FAZA ANATOMO-
ANATOMO- RADIOLOGIERADIOLOGIE
PATOLOGIE
de activitate demineralizare intensa
debut osteoclastica sau
resorptie travee osteoporoza circumscrisa
cu limite nete (craniu)
de surplusul calcic din osteocondensare
stare demineralizare - cu aspect vatos in
ramane in limfaticele oasele plate
locale si este folosit
- intereseaza si compacta
pentru osificare
si spongioasa
anarhica
osul compact
remaniere haversiana
trabecular, fibrilar
intensa
dediferentiere cortico-
medulara
avans remanierea continua modificare de forma
ata (hipertrofie globala,
deformari)
modificare de densitate
()
+ degenerare sarcomatoasa
 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
osteoporoza generalizata
formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
resorbtii sub-periostale sau
endostale
osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra sandwich
fracturi, deformatii osoase
manifestari articulare

NU: periostoza
 OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA
JAFFE
= consta in inlocuirea medularei osoase
cu tesut fibros, de cele mai multe ori
sistematizata (mai ales oase lungi,
metafizo-diafizar, unilateral)
Radiologic:
osteoporoza
imagini pseudochistice (lacune in
spongioasa, cu ingustarea
corticalei, aspect de sticla pisata)
deformari (os incurbat)
fracturi diafizare
degenerescenta sarcomatoasa (Nu
radioterapie!)
NU: reactie periostala, osteoscleroza
(cu exceptia unui fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr
leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 focare
hemoragice
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante
diminuarea intensitatii stratului
osos modificarea formei
criterii cantitative densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza os de sticla
zone Looser fracturi
deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI
RAHITISM
Radiologic:
la 2 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
demineralizare intensa
nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
largire metafizara, cu contururi flu,
concave bratari rahitice
cresterea spatiului metafizo-epifizar
deformarea coloanei vertebrale,
bazin
opacitati liniare paralele cu
cartilajul de crestere marcheaza
recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza

colagenului)
Radiologic:
initial: demineralizare
perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita