EXPLORARE IRM

GENUNCHI
 ACHIZITIA DE IMAGINI
- alegerea antenei

- antena de suprafaţă ( genunchi )

- creşterea rezoluţiei spaţiale
- reducerea raport semnal – zgomot
- antena body
- bilanţ tu. osoase
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Poziţionarea pacientului
- decubit dorsal
-genunchiul în mijlocul antenei
- flexie de 15º
- rotaţie internă 15º
- rotaţie externă 20º - LIA perpendicular pe planul mesei
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Parametri tehnici de achiziţie:
Grosimea secţiunilor
• -cât mai subţiri posibil pentru a reduce efectul
de volum parţial, dar nu atât de mici încât să
deterioreze raportul semnal-zgomot
• -de obicei de 4mm
• -modul 3D permite secţiuni mai fine
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Parametri tehnici de achiziţie:
Alegerea FOV şi a matricei

• -FOV-ul - în funcţie de regiunea examinată, de antenă,

de raportul semnal-zgomot şi de rezoluţia spaţială
dorită
• -FOV trebuie să se raporteze cât mai mult posibil la
dimensiunea organului.
• -FOV 16 - 25cm, matrice 256x256 sau 256x160
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni sagitale
• -utilizate în toate cazurile
• -perpendiculare pe planul bicondilian
• -studiu bun al:
-coarnelor anterioare şi posterioare ale
meniscurilor
-ligamente încrucişate
-spaţiu femuro-patelar
-spaţiu femuro-tibial
• -tendoanele labei de gâscă
• -capul peroneului
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni coronale

• -paralele cu planul bicondilian

• -studiu bun al:
-porţiunea mijlocie a meniscurilor
-ligamente încrucişate
-ligamente colaterale
-spaţiu femuro-tibial
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni axiale
-plan tangent la condilii femurali
-studiu bun al:
-ţesuturi periarticulare (muşchi, tendoane, nervi,
vase)
-cartilaj femuro-patelar
-spaţiu popliteu
-spaţiu femuro-patelar
-în secvenţe 3D cu secţiuni subţiri analiza meniscurilor
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni oblice
• -studiul LIA în planul său de elecţie
• -se pleacă de la o secţiune sagitală mediană unde se
vede bine LIA şi se realizează secţiuni coronale oblice
în axul LIA
• -pe secţiunea coronală oblică obţinută se
programează o secţiune sagitală oblică în planul LIA.
Această secţiune în dublă oblicitate permite studiul
LIA pe toată lungimea sa
LIA
 SECVENTE
SE T1

• -secvenţă anatomică
• -TR şi TE scurt
• -la 1,5T se obţin imagini cu un raport bun semnal-zgomot cu o
singură achiziţie
• -achiziţie 20 secţiuni de 4mm, spaţiu 0,4mm, circa 2min
• -0,2T: un TR scurt nu permite decât un număr redus de
secţiuni care nu permite acoperirea genunchiului în plan
sagital
• -eliminarea inconvenientului: secţiuni intercalate 5mm la
10mm (timp lung de examinare) sau secţiuni de 5mm spaţiu
6mm pentru a acoperi o regiune mai mare
 SECVENTE
SE T2
• -TR şi TE lung
• -raport slab semnal-zgomot
• -vizualizează epanşamentele lichidiene
• -caracterizare tisulară
• -timp de achiziţie lung, sunt de preferat
secvenţe rapide
• -lichid articular – grosimea cartilajului (efect
artrografic)
 SECVENTE RAPIDE
EG
• -secvenţe cu timp de achiziţie scurt faţă de SE clasice,
dar cu rezoluţie spaţială mai proastă
• -utilizarea unui TR scurt, a unei bascule incomplete şi a
unei inversări de gradient sunt caracteristici ale
secvenţelor rapide EG
• -un unghi de aproape 90 grade: ponderaţie T1
• -un unghi de aproape 15 grade: ponderaţie T2
• -un unghi între 30 şi 40 grade: ponderaţie intermediară
 SECVENTE RAPIDE
Fast spin echo

• -secvenţa FSE în PD: analiză bună a meniscurilor. Se

utilizează un tren de ecouri scurt (4-6).
• -FSE cu saturaţie de grăsime: menisc şi semnal
medular osos. Această secvenţă dă o imagine cu
aspect T2 (lichid articular, edem medular, fisuri
meniscale în hipersemnal)
• -FSE în ponderaţie T2 adevărată (tren de ecouri lung)
nu sunt aplicabile în studiul meniscului pentru că
recunosc cu greu aproape o treime din leziuni
 SECVENTE 3D

• -secţiuni fine, contigue, mai mici de 1mm

• -posibilitate de reconstrucţii MIP
• -permit detecţia mai fină a leziunilor
meniscale mici
 SECVENTE DE CARTILAJ

• -sunt numeroase
• -pot fi sau nu asociate cu administrare de
contrast
• -utilizarea transferului de magnetizare creşte
mult timpul de examinare
• -cele mai utilizate: EG3DT1 cu supresie de
grăsime
SECVENTA DE CARTILAJ
PONDERATIE T2 – EFECT ARTROGRAFIC
EXPLORARE IRM
GLEZNA + PICIOR
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Parametri tehnici de achiziţie:
Grosimea secţiunilor
• -cât mai subţiri posibil pentru a reduce efectul de
volum parţial, dar nu atât de mici încât să deterioreze
raportul semnal-zgomot
• -de obicei de 3mm sau mai mici
• -spaţiul dintre secţiuni maxim 10% din grosimea
secţiunii
• -modul 3D permite secţiuni mai fine
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Parametri tehnici de achiziţie:
Alegerea FOV şi a matricei

• -FOV-ul - în funcţie de regiunea examinată, de antenă,

de raportul semnal-zgomot şi de rezoluţia spaţială
dorită
• -FOV trebuie să se raporteze cât mai mult posibil la
dimensiunea organului.
• -FOV maxim 16cm, de obicei 14cm, matrice 512x256
sau 256x256
 ACHIZITIA DE IMAGINI

Secţiuni coronale
• -este paralel cu planul bimaleolar
• -pentru suprafeţele articulare tibio-
talare – diminuare FOV = creştere
rezoluţie = vizualizare suprafeţe
condrale
 ACHIZITIA DE IMAGINI

Secţiuni coronale
• -optim pentru studiul:
-os – leziuni osteocondrale dom talus şi epifizei distale tibiale
-sinus tars + cele 2 fascicole lig. talo-calcanean interosos
-lig.deltoid – fibre superficiale şi profunde (lig.tibiotalar anterior şi
posterior)
-lig.colateral medial – în plan profund
-lig.calcaneo-fibular
-lig.talo-fibular anterior – inserţie distală
-lig.talo-fibular posterior
-ligamentele şi tendoanele compartiment medial şi lateral – porţiunea
distală
-aponevroza plantară superficială – segmentele central şi lateral – de la
nivelul tuberozităţii calcaneene până la capul metatarsienelor
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni sagitale
• -perpendiculare pe planul liniei bimaleolare
• -studiu bun al:
-cel mai bun pentru axul lung al tendoanelor articulaţiei
-majoritatea articulaţiilor şi a oaselor:
-articulaţia tibio-talară
-cele 2 articulaţii subtalare – cu cele 3 faţete articulare
subtalare pe suprafaţa superioară a calcaneului
-celelalte articulaţii talare: talonavicular, cuneonavicular
-talus (dom), calcaneu (proces anterior)
-aponevroza plantară – toate cele trei segmente: medial,
central şi lateral
 ACHIZITIA DE IMAGINI
Secţiuni axiale
-plan perpendicular pe planul coronal şi sagital
-optim pentru evaluarea patologiei
-studiu bun al:
-traiecte de fractură osoase
-tendoane mediale: tibial posterior, flexor lung al
degetelor, flexor lung haluce
-tendoane laterale: scurt şi lung peroneu
-tendoane anterioare: tibial anterior, extensor lung
degete, extensor lung haluce
-tendoane posterioare: achile, plantar
-retinaculul superior peronier – la nivel maleolă laterală
-ligamentelor: laterale şi mediale
Leziune completa a fascicolului anterior si leziune
partiala a fascicolului mijlociu al LCE, edem osos
postcontuzional
 Tenosinovita a flexorului
lung al halucelui

Tenosinovita a tibialului posterior si a flexorului lung

al degetelor: distensie a tecilor sinoviale, revarsat
lichidian
Osteonecroza Freiberg-Koller: epifiza metatarsianului II tasata, remaniata microgeodic;
microfracturi trabeculare; edem important diafizar si in partile moi
Fractura de stress a metatarsianului II; modificari edematos-inframatorii perifracturare
Nevrom Morton in spatiul III intermetatarsian; modificari inflamator-edematoase
asociate
 PROTOCOL MINIM IN PATOLOGIA
TRAUMATICA

• -tipuri de secvenţe:
-sagital T1 SE / PD – secvenţă anatomică
-sagital T2 FSE / T2 EG
-coronal T2 fatsat
-axial T2 FSE
-axial T1 SE
 CT
• -achizitie axiala
• -sectiuni <1cm
• -decubit dorsal
• -pozitia segmentului osos = IRM
• Achizitie fereastra tisulara
• Obligatoriu reconstructie fereastra OS
• Reconstructii – grosime 0.3-0.5cm
• Reconstructii plan sagital
• Reconstructii plan coronal
• Reconstructii 3D