Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PONTO-CEREBELOS
COORDONATOR DOCTORAND
PROF.DR.EMANOIL POPESCU DR.DANA PAULA GEORGESCU
-2007-
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
CUPRINS
Introducere
Partea I: Partea generală
1.Anatomia unghiului ponto-cerebelos
1.1.Noţiuni de anatomie a fosei cerebrale posterioare
1.2. Delimitarea unghiului ponto-cerebelos
1.3. Meningele
1.4. Conţinutul spaţiului ponto-cerebelos
1.5. Conductul auditiv intern
2. Tumorile de unghi ponto-cerebelos
2.1. Clasificarea tumorilor de unghi ponto-cerebelos
2.2. Date etiopatogenice şi histologice
2.3. Date clinice
3. Tehnici de explorare imagistică în tumorile de unghi ponto-
cerebelos
3.1. Tomografia Computerizată
3.2. Imagistica prin Rezonanţă Magnetică
3.3. Angiografia cerebrală
Partea II: Partea specială
1. Material şi metodă
1.1. Obiective. Criterii de includere în lot
1.2. Examene imagistice: indicaţii, sensibilitate, specificitate,
protocoale utilizate
1.2.1. Computer Tomografia
1.2.2. Imagistica prin Rezonanţă Magnetică
1.2.3. Angiografia cerebrală
2. Rezultate şi discuţii
2.1. Aspecte imagistice ale tumorilor de unghi ponto-cerebelos
corelate cu datele histopatologice
2.1.1. Neurinomul acustic
2.1.2. Neurinomul facial
2.1.3. Neurinomul trigeminal
2.1.4. Neurinomul de nervi cranieni inferiori
2.1.5. Meningiomul
2.1.6. Chistul epidermoid
2.1.7. Chistul arahnoid
2.1.8. Lipomul
2.1.9. Metastaze
2.2. Aspecte imagistice postoperatorii
2.3. Algoritm de investigare
2.4. Rezultate statistice
Concluzii
Bibliografie
2
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
INTRODUCERE
3
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
4
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
5
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
1.2.1.Computer tomografia
Indicaţii
- explorare imagistică de primă intenţie în urgenţe
- examen esenţial în patologia de unghi ponto-cerebelos ce permite
diferenţierea ţesuturilor în funcţie de densitatea lor
- când există contraindicaţie pentru examenul IRM
- uneori este necesară confruntarea datelor obţinute prin CT şi IRM
Sensibilitate, specificitate
- mult superioară în evidenţierea modificărilor structurilor osoase
- poate stabili localizărea intra- sau extra-axială a unei leziuni, dar
sensibilitatea este redusă comparativ cu a examenului IRM
- aduce informaţii despre prezenţa calcificărilor sau hemoragiilor
acute intratumorale, precum şi a componentelor chistice
- sensilitatea este crescută pentru tumori voluminoase
- achiziţia spirală, cu secţiuni fine, permite detectarea tumorilor
intracanalare de peste 5 mm
Analiza imaginilor
- au fost urmărite elementele:
localizarea
o intra- sau extra-nevraxial
o raportul cu porul acustic intern
o extensia : în CAI, fosa cerebrală mijlocie, părţile moi ale
gâtului
caracterele leziunii
o număr
o talia
o forma :
- rotund/ ovalară
- în “cometă” (neurinom acustic)
- hemisferică
- în placard
- în bisac
o contururile :
- nete
- lobulate
o densitate :
-densitate tisulară : neurinoamele, meningioamele,
metastazele
- densitate lichidiană : leziunile chistice
- densitate grăsoasă : lipom
- densităţi hematice : sângerare intratumorală
- conţinut calcic : calcificări intratumorale
6
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
7
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
8
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
9
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
1.2.3.Angiografia cerebrală
Indicaţii
- în diagnosticul diferenţial
diagnosticul anevrismelor, a tumorilor glomice
bilanţul preoperator al meningioamelor
- embolizare
10
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
2.REZULTATE ŞI DISCUŢII
2.1. ASPECTUL IMAGISTIC AL TUMORILOR DE UNGHI
PONTO-CEREBELOS CORELAT CU DATELE
HISTOPATOLOGICE
Masele originare în unghiul ponto-cerebelos sunt tumori benigne,
extra-axiale, ce lărgesc cisterna subarahnoidiană homolaterală,
deplasează sau înglobează structurile neurovasculare. Aceste leziuni
pot fi separate de trunchiul cerebral si cerebel printr-o lamă fină de
LCR. Edemul peritumoral este în general redus sau absent.
2.1.1. NEURINOMUL ACUSTIC
Caractere generale :
-tumorile mici, de 2-10 mm, sunt intracanaliculare; au formă cilindrică
sau ovalară
-tumorile mari se dezvoltă intracanalar şi intracisternal; au formă de
cometă sau „ice cream”; componenta intracisternală este sferică sau
ovoidă şi clasic este centrată pe porul acustic intern; tumora se dezvoltă
în special posterior şi inferior de conductul auditiv intern fiind limitată
anterior de nervul facial
-unghiul de racordare cu stânca temporală este ascuţit
-neurinoamele mari (stadiul IV) au efect de masă pe stucturile vecine,
comprimând cerebelul, puntea, pedunculul cerebral mijlociu şi
ventricolul IV; poate apare hidrocefalie obstructivă; rar se extind
superior şi pot hernia supratentorial prin incizura cortului cerebelos
-edemul cerebral mic sau moderat este rar, prezent în tumorile mari
-asocieri: chist arahnoidian (la periferia tumorii)
Aspect CT
Nativ (fig.4)
-masă bine delimitată izodensă sau discret hipodensă faţă de cerebel;
aspectul heterogen, întâlnit în tumorile mari, este dat prin :
-arii hipodense reprezentate de degenerări chistice, zone de necroză,
transformări xantomatoase şi/sau chiste arahnoidiene (la periferia
tumorii)
-arii hiperdense- hemoragii intratumorale (fig.5)
Priza de contrast este precoce şi intensă, omogenă sau heterogenă -
zonele de necroză sau chistice rămân hipodense (fig.4)
Pe fereastra osoasă se evidentiaza lărgirea fuziformă a conductului
auditiv intern, cu eroziuni ale marginilor osoase (fig.4); o asimetrie a
conductului auditiv intern de peste 2mm sugerează o masă
intracanalară (fig.5)
11
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Aspect IRM
Secvenţa T1
-izo-sau discret hiposemnal T1 faţă de trunchiul cerebral;
-hipersemnalul T1 intratumoral este dat de ariile hemoragice sau
conţinutul proteic al chistelor intratumorale
*modificările (eroziunile) la nivelul peretelui posterior al conductul
auditiv intern pot fi apreciate pe secvenţele axiale (mult mai bine
evidenţiate la examenul CT)
*tumorile peste 5 mm sunt vizibile pe secvenţele fine (3 mm), axiale,
unde sunt bine delimitate de LCR-ul adiacent
Secvenţa T2
-hipersemnal; semnalul este heterogen în special în tumorile mari, ce
au o structură tisulară mixtă; ariile în izosemnal cu trunchiul cerebral
(fig.6) corespund tipului tisular Antony A, cu un conţinut redus în apă,
în timp ce zonele în hipersemnal T2 (fig.7) corespund tipului Antony
B, ce are componente chistice şi un conţinut în apă important;
-modificările chistice apar ca arii focale, bine delimitate, cu semnal
similar LCR (fig.10)
-secveţele cu TE scurt evidenţiază mai bine heterogenitatea semnalului,
deoarece în secveţele cu TE lung leziunea poate fi mascată de
hipersemnalul LCR
-secvenţele 3D FSE T2 fine permit o bună delimitare a tumorii, putând
evidenţia şi tumorile mici, intracanalare, datorită contrastului între
hipersemnalul LCR–ului din cisternă şi CAI şi tumoră, ce apare în
hiposemnal
12
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
. .
Neurinom acustic gradul I
Diagnostic diferenţial
MENINGIOM (fig.12)
Criteriile de diagnostic diferenţial neurinom – meningiom sunt expuse
în următorul tabel:
13
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Neurinom Meningiom
14
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
SCHWANOM FACIAL
-când este limitat în conductul auditiv intern şi cisterna ponto-
cerebeloasă mimează exact un neurinom acustic; topografia tumorii, pe
secventele coronare, stabileşte diagnosticul: neurinomul facial este
antero-medial de nervii VII şi VIII intracanalari, iar neurinomul acustic
este posterior;extensia în canalul facial şi intesarea ganglionului
geniculat orientează diagnosticul;tumorile mari se extind lateral în
cavitatea urechii medii sau anterior, în fosa cerebrală mijlocie
-CT evidenţiază lărgirea şi eroziuni ale canalului facial, precum şi
eroziuni ale peretelui conductului auditiv intern, în parte antero-
superioră; pe imaginile axiale se remarcă lărgirea fosei ganglionului
geniculat
-RM : îngroşare şi priză de contrast la nivelul nervului facial, tumora
având un aspect tubular caracteristic
CHIST EPIDERMOID (fig.33)
-CT:mai hipodens şi are margini mai lobulate;tendinţă de insinuare mai
extinsă în spatial subarahnoidian adiacent punţii, fără a determina o
compresie importantă pe punte, cerebel şi ventricolul IV
-RM chistele epidermoide mari sunt mai omogene decât schwanoamele
cu dimensiuni similare şi au semnal asemănător LCR: uşor mai intens
în T1;hipersemnal pe secvenţa de difuzie (restricţiei de difuzie)
METASTAZE ŞI LIMFOM (fig.14)
-leziuni leptomeningeale focale, unică sau multiple +/- tumora primară
cunoscută; pot fi prezente şi determinări intranevraxiale;îngroşare
difuză şi nodulară a meningelui, cu priză de contrast la acest nivel
-interfaţa tumorii cu parenchimul adiacent nu este vizibilă datorită
invaziri; edem peritumoral în parenchimul adiacent
-puncţia lombară evidenţiază celule maligne
TUMORI INTRAVENTRICULARE
• EPENDIMOM (fig.15)
-copii sau adulţi tineri
-calcificări frecvente; pot infiltra trunchiul cerebral şi cerebelul
-frecvent metastaze supratentorial sau de-a lungul nevraxului
• PAPILOM DE PLEX COROID
-masă omogenă, cu contur neregulat, în raport cu ventricolul IV;
hiperdensă, cu calcificări;hidrocefalie (hipersecreţie de LCR)
-arteriografie – vascularizaţie bogată
TUMORIINTRAPARENCHIMATOASE
PEDUNCULATE
-cisterna ponto-cerebeloasă îngustată;interfaţa dintre tumoră şi
trunchiul cerebral sau cerebel este neregulată;
- edemul este mai important
15
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
16
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
17
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Comentarii
18
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
hiperostoză
LEZIUNI INFLAMATORII -priză liniară de contrast
(nevrite)
LIPOM -densitate grăsoasăCThipersemnal
T1, ce se saturează pe secvenţele
Fat Sat; fără priză de contrast
METASTAZE -determinări leptomeningeale
multifocale
LIMFOM -rar; încărcare a pachetului
acustico-facial; interesează şi alţi
nervi cranieni şi meningele
HEMANGIOM -se dezvoltă în contact cu nervul
facial în foseta ganglionului
geniculat; extensie în conductul
auditiv intern
-calcificări intratumorale + leziuni
mixte de scleroză şi eroziuni ale
canalului facialului
LEZIUNI VASCULARE -rar anevrism în conductul auditiv
(bucle, anevrisme) intern(de arteră labirintică)
-buclă AICA-angio-RM
CHIST EPIDERMOID -extensie din cisternă
-semnal asemănător LCR;
hiperintens în FLAIR şi difuzie
SARCOIDOZĂ -unic/multiplu (şi la nivelul tijei
pituitare)
-nu se extinde în fundus-ul
conductului auditiv intern
19
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Neurinom trigeminal
Diagnostic diferenţial
MENINGIOM DE CAVUM MECKEL
-hiperdens, cu calcificări intratumorale la CT
-priza de contrast este mai importantă şi mai precoce
-semnul îngroşării durale prezent (RM)
ANEVRISME ( ARTERĂ CEREBRALĂ POSTERIOARĂ)
-calcificărilor parietale la CT;semnal complex la RM: void în vasele cu
flux rapid, porţiunea trombozată având hipersemnal T1 (dat de
methemoglobină); secvenţele angiografice pun diagnosticul
LEZIUNI VIRALE
-priză liniară de contrast;
- simptomatologia clinică (brusc instalată)
20
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
2.1..5. MENINGIOMUL
Caractere generale
-aspectul poate fi de :
-masă bine circumscrisă, hemisferică, cu contururi nete şi adesea
multilobulate
-meningiom în placă, cu îngroşare a meningelui (fig.25)
-rar masa ovoidală
21
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Aspect CT
Nativ:
-izodens sau hiperdens faţă de cerebel (în funcţie de celularitate)
-ocazional se remarcă arii hipodense, fie cu densitate lichidiană
corespunzătoare microchistelor sau zonelor de necroza, fie cu densitate
grăsoasă, date de transformările lipomatoase
-calcificarile intratumorale pot fi nodulare, răspândite în masa tumorală
sau în periferie sau pot avea un aspect omogen, psamomatos (fig.22)
-un inel hipodens se poate insinua între marginile tumorii şi cortexul
cerebelos adiacent, reprezentat de LCR; modificările chistice în spaţiul
subarahnoidian apar la periferia tumorii
Priza de contrast este intensă şi omogenă; rar încărcarea postcontrast
este neomogenă, datorită ariilor de necroză, hemoragiilor,
transformărilor grăsoase sau formaţiunilor chistice
Angiografia 3D CT evidenţiază compresia, deplasarea sau
încarcerarea arterelor vecine
Pe fereastra osoasă se evidenţiază:clasic hiperostoză (fig.24); este
mai greu vizibilă la nivelul stâncii temporale datorită densităţii crescute
a osului;
-la meningioamele în placă pot apare modificări osoase sclerotice
Aspect RM
Secvenţa T1
-izosemnal sau discret hiposemnal faţă de cortexul adiacent
-hipersemnal intens în ariile de transformare grăsoasă
-calcificările apar în hiposemnal
-ariile chistice au hiposemnal similar LCR
Secvenţa T2
-izo- sau hiposemnal; există o corelaţie strânsă între intensitatea
semnalului în T2 şi tipul histologic; subtipurile sinciţial şi angioblastic
apar în hipersemnal, cel tranziţional în izosemnal, iar formele
fibroblastice sau mixte, cu predominanţa elementelor fibroblastice au
hiposemnal faţă de cortex.
-arii în hiposemnal intens, focale sau difuze, la nivelul calcificărilor
(fig.26); zonele chistice au hipersemnal similar LCR
-între tumoră şi cortexul adiacent se remarcă un inel în hipersemnal
(LCR “cleft”); secvenţele PD diferenţiază mai bine acest inel de
edemul peritumoral ; în T2 se remarcă uneori o fină bandă izointensă
dată de cortexul ce separă LCR-ul de edemul peritumoral
22
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Secvenţa T1 cu contrast
-încărcare intensă rapidă şi omogenă;aspectul heterogen poscontrast
este datorat calcificărilor şi transformărilor chistice (rare) sau grăsoase
-priză importantă de contrast la nivelul durei îngroşate difuz în
meningioamele în placă; sunt dificil de identificat la examenul IRM
nativ, datorită izosemnalului T1 şi T2 şi slaba vizibilitate a
calcificărilor şi hiperostozei (fig.27)
-încărcare puternică a durei peritumorale îngroşate sub forma „dural
tail”
Angiografia RM arterială 3D TOF arată compresia, dislocarea,
încarcerarea sau infiltrarea arterelor vecine; pot fi vizualizate şi
structurile vasculare intratumorale mai voluminoase (fig.28)
Angiografia RM venoasă demonstrează invazia sinusurilor venoase
adiacente
23
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Diagnostic diferenţial:
24
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
25
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
26
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Chist epidermoid.
Diagnostic diferenţial
CHISTUL ARAHNOID
-margini fine şi rotunde
-aspect similar LCR la CT şi RM;FLAIR: hiposemnal; fără restricţie în
secvenţa de difuzie (hiposemnal)
-deplasează structurile vasculare adiacente
-eroziuni la nivelul structurilor osoase adiacente
-nu are calcificări şi nu se încarcă postcontrast
CHISTUL NEUROENTERIC
-frecvent este situat în cisterna prepontină
-hipersemnal T1, hiposemnal T2 (similar chistului epidermoid „alb”)
CHIST DERMOID
-frecvent pe linia mediană;
-aspect heterogen: conţine grăsime (hipodensă la CT şi în hipersemnal
T1 nativ la (RM), calcificări (hiperdense la CT şi în hiposemnal
accentuat la RM) şi arii tisulare (cu priză de contrast)
CHIST ENDODERMAL
-aspect CT şi IRM apropiat LCR
CHIST NEUROEPITELIAL
- leziuni chistice rotunde sau ovalare , cu posibile septuri în interior
-semnal uşor crescut în T1 faţă de LCR (prin conţinutul proteinaceu)
- nu prezintă calcificări; neiodofile
TUMORI CHISTICE
-prezenţa de arii tisulare cu priză de contrast
• NEURINOM CHISTIC (fig.34) - este foarte rar
-extensia în conductul auditiv intern, ce apare lărgit
• HEMANGIOBLASTOM CHISTIC (fig.35)
-intraparenchimatos: în periferia emisferului cerebelos
-componenta chistică are perete, cu priză de contrast de intensitate
variabilă
27
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
28
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Diagnostic diferenţial :
CHIST EPIDERMOID (fig.33) -contururi lobulate; se
insinuează în cisternele
arahnoidiene adiacente
-restricţie de difuzie;
FLAIR:atenuare incompletă
(semnal mixt)
CHIST NEUROENTERIC -frecvent în cisterna prepontină
-conţinut proteinaceu:
hipersemnal T1
CHIST NEUROEPITELIAL -posibile septuri
-hipersemnal T1 (conţinut
proteinaceu)
CHIST ENDODERMAL -rar
2.1.8. LIPOMUL
Caractere generale
-masă benignă grăsoasă în cisterna ponto-cerebeloasă; rar se dezvoltă
doar în conductul auditiv intern +/- asociere cu depozit grăsos
intravestibular
-tumorile mici, de câţiva milimetri apar ca o masă ovoidă în cisternă
-tumorile mari pot atinge 1-5 cm diametru; se prezintă ca o masă
hemisferică cu bază largă, aderentă la marginile laterale ale punţii
29
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Aspect CT
Nativ - hipodens , omogen , cu densitate negativă , grăsoasă (-20 la -
60 UH)
Postcontrast - neiodofil
Pe fereastra osoasă - pot da eroziunea conductului auditiv intern
Aspect RM
Secvenţa T1 - hipersemnal (similar cu al grăsimii subcutanate);se
poate asocia cu o altă masă cu hipersemnal grăsos în vestibulul urechii
Secvenţa T2
-hipersemnal moderat similar cu al grăsimii subcutanate
-artefactul de deplasare chimică (“chemical artifact”) poate apare pe
direcţia codării de frecvenţă
Secvenţa T1 Fat Sat - anularea semnalului datorită saturării grăsimii
Secvenţă FLAIR - leziunea rămâne în hipersemnal
Secvenţa T1 cu contrast - nu au priză de contrast; datorită
hipersemnalului precontrast, se utilizează secvenţe T1 Fat Sat cu
contrast
Diagnostic diferenţial
CHISTUL EPIDERMOID “ALB”- este rar
-hipersemnal T1 dat de conţinutul proteic
-restricţie de difuzie: hipersemnal
-se poate insinua în cistarnele subarahnoidiene vecine
CHISTUL NEUROENTERIC
-frecvent în cisterna prepontină
-hipersemnal T1 dat de conţinutul proteic
CHIST DERMOID RUPT
-origine din incluziuni ectodermale; frecvent pe linia mediană
-conţine atât grăsime,cât şi calcificări (hiperdense la CT şi în
hiposemnal accentuat la RM) şi arii tisulare (cu priză de contrast)
-picături de grăsime în spaţiul subarahnoidian, secundar ruperii
chistului, ce pot fi prezente şi intraventricular
-semne de meningită chimică
2.1.9. METASTAZE
30
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Caractere generale
-leziuni meningeale nodulare sau liniare în cisterna ponto-cerebeloasă
şi/sau conductul auditiv intern;pot fi simultan şi alte determinări
meningeale; metastazele din flocculus cerebelos se pot proiecta în
cisterna ponto-cerebeloasă
-marginile sunt infiltrative
Aspect CT (fig.38)
Nativ - greu vizibile; metastazele de melanom sunt hiperdense
Postcontrast
-priză patologică de contrast la nivelul meningelui unilateral sau
bilateral; leziunile sunt vizibile doar când au dimensiuni mari sau sunt
multiple (fig.14)
Metastază de adenocarcinom.
Aspect RM (fig.39)
Secvenţa T1 - îngroşari focale meningeale izodense
Sevenţa T2 - izo-/hipersemnal; nervii cranieni pot fi îngroşaţi
Secvenţa FLAIR - leziunile mari pot asocia hipersemnal (edem)
intraparenchimatos: în trunchi şi/sau cerebel
Secvenţa T1 cu contrast
-îngroşare difuză, cu priză de contrast la nivelul leptomeningelui (pia şi
arahnoidă)
-priză de contrast la nivelul masei tumorale din flocculus cerebelos (se
proiectează în cisterna ponto-cerebeloasă)
-încărcare patologică difuză, liniară a meningelui; pot fi prezente şi
mase nodulare; leziunile sunt uni- sau bilaterale, infra- şi supratentorial
-se pot asocial determinări intraparenchimatoase
Diagnostic diferenţial
MENINGITĂ (bacteriană, fungică sau tuberculoasă)
-aspectul RM pe secvenţele T1 postcontrast poate fi identic
-datele clinice şi examenul LCR pun diagnosticul
SINDROM RAMSAY HUNT
-erupţie veziculară în urechea externă
31
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
32
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Teste audiovestibulare
Normale Patologice
Monitorizare
IRM+/-CT
33
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
NEURINOM 62
MENINGIOM 59
METASTAZE 9
CHIST ARAHNOID 3
CHIST EPIDERMOID 2
LIPOM 0
0 10 20 30 40 50 60 70
34
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
25
20
8
15 10 4
10
13 12
5 8 9
0
STADIUL I STADIUL II STADIUL III STADIUL IV
CT RM
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Hemoragii S1
intratumorale Necroze
Chiste
intratumorale Chist arahnoid
peritumoral
35
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
14
12
10
0
Psamom Extensie în Extensie în Meningiom Meningiom
fosa mijlocie gaura ruptă în placă în placă
CONCLUZII
Studiul efectuat în cadrul lucrării şi-a propus şi a reuşit să
scoată în evidenţă importanţa şi necesitatea metodelor
imagistice moderne în diagnosticul rapid şi precoce al
tumorilor de unghi ponto-cerebelos.
Tumorile originare în unghiul ponto-cerebelos reprezintă 5-
10% din tumorile intracraniene. Sunt leziuni extra-axiale ce
se dezvoltă din cisternă şi alte structuri ale unghiului ponto-
cerebelos sau din resturi embrionare. Histopatologic,
tumorile cu această localizare se împart în:
tumori de origine nervoasă: neurinoame (acustic,
trigeminal, facial şi de nervi cranieni inferiori)
tumori de origine meningeală: meningioame
36
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
37
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
38
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Alessi G., Lemmerling M., Colh H., De Waele LF. Lipoma in the
cerebellopontine angle and internal auditorz canal. JBR-BTR. 2002
Apr-May; 85(2): 106
2.Anne G. Osborne, Susan J. Blaser, Karen L. Salzman, Gregory
L. Katzman, James Provenzale, Mauricio Castillo, Gary L.
Hedlund, Anna Illner. Diagnostic Imaging Brain. Ed. Amirsys 2004.
Cap.3, partea II,p.4-39
3. Asaooka K., Barrs DM., Sampson JH., Mc Elveen Jr., Tucci
DL., Fukushima T. Intracanalicular meningioma mimicking
vestibular schwannoma. Am J Neuradiol 2002; 23: 1493-1496
4. Bohrer PS., Chole RA. Unusual lesions of the internal auditory
canal. Am J Otol. 1996; 17: 143-149
5.Bouneville F. et al . Unusual lesions of the cerebellopontine angle : a
segmental approach. Radiographics 2001; 21: 419-438
6. Brodsky JR., Smith TW., Litofsky S., Lee DJ. Lipoma of the
cerebellopontine angle. Am J Otolaryngol. 2006 Jul-Aug; 27(4): 271-4
7.Buis DR., Purdeman SM., Vandertop WP. Metastatic
adenocarcinoma in the cerebellopontine angle, presenting as a
meningioma. Acta Neurochirurgica, Volume 146, Number 12,
December 2004, pp.1369-1374(4)
8.Curtis HD., Hirsch WL.Jr: Imaging of acoustic neuromas.
Otolaryngol Clin North Am 1992; 25: 553-607
39
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
40
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
41
Rezumat Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
42