Notiuni GENERALE in Ecografia cardiac

ULTRASUNETELE (US)

 Imaginea se formeaza ca urmare a fenomenului de reflexie a fasciculului de ultrasunete

(US)

 Diferenţa în impedanţa acustică (Z) a celor 2 medii

 Interactiunea cu tesuturile intalnite : atenuare, refractie, scattering

 Unghiul de incidenţă
Caracteristici generale

- Continuarea examenului clinic

- Evaluează anomaliile structurale, funcţionale şi hemodinamice ale cordului
- Non-invazivă, repetabilă, echipament portabil
- Generalizarea folosirii metodei
- Noi tehnici folosite

 Ecocardiografia transtoracica la adulti - de obicei sonde cu frecventa 2 – 2.5 MHz

 Se recomanda folosirea sondei cu cea mai mare frecventa care permite o penetrare adecvata
structurilor care trebuie examinat

 Frecventa crescuta – penetrare redusa a fasciculului de US dar cu rezolutie crescuta a imaginii

obtinute

 Copii, pacienti slabi – frecventa inalta – 3 – 3.5 MHz

 Obezi, perete toracic gros – frecvente mici – 1.8 – 2 MHz
FOARTE IMPORTANT!

 Examinarea completa este cea care se face sistematic, analizand toate structurile vizibile in fiecare
sectiune

 Analiza se face dupa un algoritm care trebuie respectat de fiecare data

 A nu se uita montarea electrozilor pentru ECG
  Ecografie in modul M
 Ecografie cardiaca 2D
 Ecografie transesofagiana
 Doppler tisular
 Ecografie 3D

Modul M

 Ghidat de imaginea 2D (plasare cursor

pe structurile dorite→secţiune monoplan)

Ecocardiografia transtoracica (2D)

 Examinare simplă şi rapidă, dar
- pacientul poate fi factor limitant (emfizem, obezitate, habitus, poziţionare)
- lipsa vizualizării unor structuri (auriculul stâng, aorta descendentă toracică, trunchiul arterei
coronare) chiar la ferestre ideale

Ecografie 2D

Ecografia Doppler

 Efectul Doppler: frecvenţa sunetului creşte pe măsură ce sursa se apropie de observator şi

scade pe măsură ce se îndepărtează
- sursa: hematia care reflectă ultrasunetul emis de transductor
- velocitatea fluxului sangvin derivă din diferenţa de frecvenţă dintre sunetul transmis şi cel reflectat

Doppler: velocităţi (viteze) şi presiuni

(tehnică hemodinamică)

 Doppler spectral: înregistrarea grafica a vitezelor sub forma unor anvelope de flux
 - velocităţi→gradiente de presiune

 Doppler color: vizualizare non-invazivă a fluxului sangvin codificat în roşu, albastru şi

combinaţiile lor, în funcţie de:
- viteze
- direcţie
- extensia turbulenţei

Ecocardiografie bidimensionala –
sectiuni standard
Poziţionarea pacientului - în decubit lateral stâng şi decubit dorsal.
Scanarea din 4 ferestre standard : secţiuni bidimensionale (tomografice) în timp real
-
parasternal

- apical

- subcostal

- suprasternal

Cea mai buna

imagine in
eco 2D se
obtine cand
fasciculul
de US este perpendicular pe structura de
examinat

Doua tipuri de sectiuni :

Secţiuni în ax lung: sagitale (apex→ bază)
Secţiuni în ax scurt: transversale (“felii de pâine”)

MĂSURĂTORI DE BAZĂ

- Se raporteaza la inaltimea/greutatea pacientului

- Aorta (rădăcină) : 28-32 mm (3cm)

 - Atriu stâng : 25-40 mm (2,5-3cm)

- Atriu drept : 25-40 mm (2,5-3cm)

- SIV: 8-11 mm (1cm)

- PP: 8-11 mm (1cm)

- VS telediastolă: diametru= 35-59 mm (3,5-6cm) volum= 89-112 ml

- VS telesistolă: diametru= 21-40 mm (2-4cm) volum= 35 ml.

- VD : 19-30 mm (2-3cm)

Sectiunea parasternala ax lung

 Ce se vizualizeaza:

 AS- dimensiunea antero-

posterioara, se masoara in telesistola, la sf.
undei T, la acelasi nivel cu inelul aortic,
continut

 valva mitrala- morfologia

cuspelor, inchidere (coaptare, apozitie),
deschidere, cordaje, muschi papilari,
evaluarea regurgitarii prin Doppler color

 sinusul coronar- dimensiuni

 VS:

- 2/3 bazale ale SIV anterior si peretele posterior

- masuratori in:
→ mod-M ghidat 2D, imediat dupa varful valvelor mitrale
→ 2D, directia de masurare perpendiculara pe axul lung al VS, la jonctiunea 1/3 bazale cu 1/3 medie
- tractul de ejectie a VS: dimensiuni, flux la Doppler color

 Valva aortica: ccd si cnc, rar ccs, morfologie, inchidere si deschidere, flux Doppler color,
dimensiunile aortei la inel (intre cele doua cuspe, la debutul sistolei); la nivelul sinusurilor Valsalva si
jonctiunii sinotubulare; aorta ascendenta (2-5 cm in ax lung)
  VD, grosimea peretelui si dimensiunea, masurata in diastola, perpendicular pe SIV

MASURATORI IN MOD-M

Sectiunea parasternala ax scurt

Prin rotirea cu 90 grade in sens orar fata de pozitia sondei din parasternal ax lung, perpendicular

4 pozitii :

 La nivelul vaselor mari

 La nivelul valvei mitrale

 La nivelul muschilor papilari

 La nivelul apexului
Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul vaselor mari

Vizualizare :

 Valva aortica – numar cuspe, morfologie, deschidere/inchidere, aria orificiului aortic in

sistola si diastola

Atriul stang si atriul drept – dimensiunea

medio-laterala, continut

Sept interatrial – integritate

Valva tricuspida – cuspele septala si anterioara,
inchidere/deschidere

Tract de ejectie VD – dimensiuni, morfologie

 Valva pulmonara – morfologie cuspe, deschidere/inchidere

 Artera pulmonara – trunchi, ramuri

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul

vaselor mari
Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul valvei mitrale

Vizualizare :

 Valva mitrala – morfologie, deschidere,

inchidere, aria orificiului mitral – se masoara in
protodiastola, sectiune utila pentru vizualizarea
prolapsului de valva mitrala

 VS – segmentele bazale ale septului

anterior, posterior, perete inferior, perete lateral,
perete anterior – pentru evaluarea contractilitatii

 SIV – integritate, contractilitate

 VD – dimensiuni
Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul muschilor papilari
Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul muschilor papilari

Vizualizare :

 VS – contractilitate in segmentele medii, dimensiunile cavitatii, mod M ghidat 2D pentru

dimensiunile VS

 Muschi papilari – postero-medial si antero-lateral

 VD

Sectiunea parasternala ax scurt

la nivelul apexului

Vizualizare
  VS contractilitate, continut apex

Sectiunea apicala 4 camere

 Pacientul in semidecubit lateral stang, transductorul se plaseaza cat mai posterior in

general in spatiul 5 ic stg pe linia axilara anterioara

Vizualizare :

 ventriculul stâng:
contractilitatea SIV posterior, perete lateral
şi apex; dimensiuni cavitare, evaluare
funcţie sistolică volume VS, fracţie de
ejecţie (vizual, Simpson)

 ventriculul drept: dimensiuni

cavitare, funcţie sistolică globală

 SIV, SIA: integritate,

mişcare

 aorta descendentă
toracică (se poate vizualiza
lateral de atriul stâng)

 venele pulmonare (de

obicei ambele vene pulmonare
superioare)

 atriul stâng, atriul

drept: dimensiune medio-laterală şi supero-inferioară, arie planimetrica, conţinut

 valva mitrală, tricuspidiana : dimensiune inel, morfologia valva mitrală, tricuspidiana:

dimensiune inel, deschidere, închidere (apoziţie, coaptare), aparat subvalvular
Sectiunea apicala 2 camere

 Fata de apical 4 camere – rotirea transductorului

in sens antiorar cu 45-60 de grade

 Vizualizare : atriul stâng (conţinut, urechiuşa

stângă), valva mitrală cu morfologia cuspelor, închidere,
deschidere, evaluarea Doppler color şi pulsat a fluxului
transmitral pentru aprecierea eventualei stenoze/regurgitări
şi a funcţiei diastolice VS;

 ventriculul stâng: peretele anterior şi inferior;

funcţie sistolică globală (evaluare complementară cu cea
din secţiunea apical 4 camere pentru o calculare corectă a FEVS
 prin Simpson biplan). sinusul coronar , aorta descendentă toracică (dimensiuni, structură pereţi)

Sectiunea apicala 3 camere

Fata de apical 2 camere – rotirea transductorului in sens antiorar cu inca 45-60 de grade
Permite vizualizarea acelorasi structuri ca in parasternal ax lung - in plus – se vede si apexul VS.
In apical 4, 3, 2 camere se vad toate
segmentele miocardice VS
permitand
evaluarea completa a
contractilitatii sale.
Sectiunea apicala 5
camere
Incidenta suprasternala

 Pozitie : cu
pacientul în
decubit dorsal şi
gâtul în
hiperextensie, se
plasează sonda în
incizura
suprasternală, cu
angularea ei către
inferior şi anterior
astfel încât să fie
aproape paralelă cu
traheea

 Vizualizare
 : aorta ascendentă, crosa aortică, aorta descendentă (dimensiuni, structură pereţi, evaluarea fluxului
prin Doppler color sau spectral) şi ramurile lor: trunchi brahiocefalic, carotida comună stângă,
subclavia stângă, artera pulmonară dreaptă (dimensiuni, conţinut)

Sectiunea subcostala 4 camere

 Pozitie : decubit dorsal, genunchi in flexie, sonda se plaseaza sub apendicele xifoid pe linia
mediana, fasciculul de US orientat catre umarul stang al pacientului,

 In
principiu aceleaşi
structuri ca din
secţiunea apicală 4
camere,

 Se
vizualizeaza mai bine
SIV si SIA –
fasciculul
perpendicular pe
septuri

 alternativă
la secţiunea apicală 4
camere, când aceasta
este inutilizabilă,
pentru evaluarea
dimensiunilor
cavitare, a cineticii segmentare şi globale, etc.

 foarte utilă la pacienţi cu emfizem pulmonar care nu au fereastră parasternala/apicala bună şi

este obligatorie în evaluarea pacienţilor cu boli cardiace congenitale
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA TRANSTORACICA A SEGMENTELOR VALVEI
MITRALE
EVALUAREA FUNCŢIEI VENTRICULARE

Funcţia sistolică VS : Îngroşarea endoteliului VS: funcţia sistolică globală şi regională

Funcţia globală: modif. formei şi volumului VS

Funcţia regională: contractilitatea (cinetica) diferitelor segmente

EVALUAREA FUNCŢIEI SISTOLICE GLOBALE

- fracţia de scurtare
FS= (ØtdVS-ØtsVS/ØtdVS) X 100 (%)
(modif procentuală a dimensiunilor VS în S)
- fracţia de ejecţie
FE= (vol tdVS- vol tsVS/vol tdVS) X 100 (%)
(volumul-bătaie ca procent din volumul telediastolic); N >55%
- debitul cardiac

EVALUAREA FUNCŢIEI SISTOLICE REGIONALE

VS : - 3 nivele (bazal, mediu, apical)

- 17 segmente
Scor contractilitate:
1 (normokinetic),
2 (hipokinetic),
3 (akinetic),
4 (diskinetic),
5 (anevrism)
Scor cinetică=> suma scoruri/nr segmente vizualizate (extensia anomaliilor regionale)
Funcţia diastolică

- Permite umplerea adecvată a VS în repaus şi la efort fără o creştere anormală a presiunii diastolice
- Evenimente:
- Relaxare miocardică→↓rapid pres VS<AS, deschidere mitrală, umplere rapidă (~80%)

- Creşte pres VS, ↓ velocitatea fluxului mitral=>egalizare AS-VS (diastazis)

- Sistola atrială: umplere 15-20% (depinde de complianţa VS, pres VS şi AS)

 Aspectul valvei mitrale (mod M)

 Aspectul fluxului transmitral (Doppler spectral)

- unda E: umplerea rapidă protodiastolică

- unda A: sistola atrială (telediastolică)
N: E/A > 1
Evaluarea functiei VD

- Contractilitate predominant în ax longitudinal

- TAPSE (Tricuspid Annulus Plan Systolic Excursion)
N > 15 mm

Ecografia transesofagiana
- tehnică dificilă, semi-invazivă (anestezie locală)
- înlătură factorii limitanţi ai pacientului
- vizualizare excelentă a tuturor structurilor cardiace
- utilitate în tromboza atrială, disecţia de aortă, malformaţii congenitale, endocardita

Examenul ecocardiografic in
situatii de urgenta
Complicatiile infarctului miocardic acut: Insuficienta
mitrala acuta; DSV; Ruptura de perete liber;
Disectie de aorta; TEP

Insuficienta mitrala acuta

Ruptura perete liber


Disectia
de aorta

 Tromboembolism pulmonary

- Tromboza AD

- Tromboza VD
Ecografie 3D