Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECOCARDIOGRAFIE
TRANSTORACICA
ECOCARDIOGRAFIA
NORMALA
Dr. Dana
CONSTANTINESCU
FOARTE IMPORTANT!
Examinarea completa este cea care
se face sistematic, analizand toate
structurile vizibile in fiecare sectiune
Analiza se face dupa un algoritm care
trebuie respectat de fiecare data
A nu se uita montarea electrozilor
pentru ECG
SECTIUNI STANDARD
Parasternal stang ax
lung- A
Parasternal stang ax
scurt vase mari
Parasternal stang ax
scurt prin VS (la nivelul
VM, muschilor papilari si
apexului)
Apical 2,3,4,5 camere-B
Subcostal- C
Suprasternal- D
Parasternal drept-E
SECTIUNEA
PARASTERNALA
AX LUNG
Cum se obtine?
Pacientul in decubit lateral stang
Sonda plasata in spatiul trei, patru sau cinci
intercostal stang, parasternal
Sonda plasata perpendicular pe peretele
toracic
Markerul sondei orientat spre clavicula dreapta
a pacientului, catre ora 11
SECTIUNEA
PARASTERNALA
AX LUNG
SECTIUNEA PARASTERNALA
AX LUNG
Ce se vizualizeaza:
AS- dimensiunea antero-posterioara, se
masoara in telesistola, la sf. undei T, la
acelasi nivel cu inelul aortic, continut
valva mitrala- morfologia cuspelor,
inchidere (coaptare, apozitie),
deschidere, cordaje, muschi papilari,
evaluarea regurgitarii prin Doppler color
sinusul coronar- dimensiuni
VS:
- 2/3 bazale ale SIV anterior si
peretele posterior
- masuratori in:
mod-M ghidat 2D, imediat dupa
varful valvelor mitrale
2D, directia de masurare
perpendiculara pe axul lung al VS, la
jonctiunea 1/3 bazale cu 1/3 medie
Tractul de ejectia VS: dimensiuni, flux
la Doppler color
REGULI DE MASURARE
VS
IN
MOD-M
SI
2D
In mod-M
Telediastola-la debutul
complexului QRS
Telesistola- in momentul de
maxima deplasare posterioara
a SIV
Se masoara leading edge to
leading edge
In 2D
trailing edge to leading edge
leading edge- primul ecou
intalnit
trailing edge- ultimul ecou
intalnit de ultrasunete
MASURATORI IN MOD-M
MASURATORI IN MOD-M
SI 2D
SECTIUNE DE AX LUNG A
TRACTULUI DE INTRARE IN VD
Cum se obtine?
Ce se vizualizeaza?
SECTIUNE PARASTERNALA AX
SCURT LA NIVELUL VASELOR
MARI
Cum se obtine?
SECTIUNE PARASTERNALA AX
SCURT LA NIVELUL VASELOR MARI
Ce se vizualizeaza?
Valva aortica: nr. cuspe, morfologie, deschidere/inchidere,
aria orificiului aortic in sistola, flux la Doppler color
Originea coronarei drepte si a trunchiului coronarei stangi
AS- dimensiunea medio-laterala, continut
SIA
AD- dimensiunea medio-laterala, (in telesistola) continut
Valva tricuspida: cuspele septala si anterioara,
deschidere/inchidere, flux la Doppler color si pulsat
Tract de ejectie VD
Valva pulmonara- morfologie, deschidere/inchidere,
dimensiune inel, evaluarea fluxului la Doppler color, spectral
Artera pulmonara- dimensiune trunchi si ramuri (diastola)
SECTIUNEA PARASTERNALA
AX SCURT LA NIVELUL
VALVEI MITRALE
Cum se obtine?
Fata de pozitia anterioara a sondei, prin angulare catre inferior si lateral,
in diverse grade, conducand la vizualizarea axului scurt al VS la diferite niveluri
SECTIUNE PARASTERNALA AX
SCURT LA NIVELUL MUSCHILOR
PAPILARI SI APEXULUI
SECTIUNE
PARASTERNALA AX
SCURT LA NIVELUL
MUSCHILOR PAPILARI SI
APEXULUI
SECTIUNE
APICALA 4
CAMERE
Cum se obtine?
Cu pacientul in decubit
sau semidecubit lateral
stang, prin plasarea sondei
cat mai posterior, aproape
de socul apexian, in
general in spatiul
intercostal cinci, pe linia
axilara anterioara
Fasciculul de ultrasunete
este directionat catre
superior si medial
Markerul sondei este
orientat spre ora 3.
SECTIUNE APICALA 4
CAMERE
Ce se vizualizeaza?
SECTIUNE APICALA 4
CAMERE
VS: cinetica segmentara SIV posterior, perete lateral si apex
dimensiuni cavitare, ax lung VS intre apex si planul inelului
mitral in
sistola si diastola, ax scurt VS perpendicular pe axul
lung la
jonctiunea 1/3 bazala cu 1/3 medie
grosime SIV si perete lateral
evaluarea functiei sistolice globale, MAPSE, TDI inel mitral
VD: dimensiuni cavitare, ax lung VD intre apex si planul inelului
tricuspidianin
sistola si diastola, ax scurt VD perpendicular
pe axul lung la
jonctiunea 1/3 bazala cu 1/3 medie
evaluarea functiei sistolice globale, TAPSE, TDI inel
tricuspidian
Ce se vizualizeaza?
In plus fata de elementele
examinate in apical 4 camere:
valva aortica, tractul de ejectie
al VS, evaluarea prin Doppler
color si spectral a fluxului
transaortic si prin LVOT
SECTIUNE
APICALA 2
Cum se
obtine?
CAMERE
Ce se vizualizeaza?
AS, continut, uneori AAS
Sinusul coronar
Ao descendenta
Valva mitrala
Evalurea miscarii inelului mitral
VS: cinetica peretelui anterior
si inferior; FEVS biplan Simpson
Ce se vizualizeaza?
Aceleasi structuri ca in
sectiunea parasternal ax
lung, in plus si apexul VS
Evaluarea fluxului
transaortic
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA
TRANSTORACICA A SEGMENTELOR
VALVEI MITRALE
Vizualizarea diferitelor
segmente ale valvei
mitrale: A1-3, P1-3
SECTIUNEA SUBCOSTALA 4
CAMERE
Cum se obtine?
Cu pacientul in decubit dorsal, cu
genunchii in flexie, sonda se plaseaza
subxifoidian, pe linia mediana a
corpului, eventual usor catre dreapta
Sonda este angulata catre anterior si
dreapta iar fasciculul de ultrasunete
este orientat spre umarul stang
Markerul sondei este orientat spre
ora 3
Ce se vizualizeaza?
Acelesi structuri ca in sectiunea
apicala 4 camere, dar cu optimizarea
imaginii SIA si SIV datorita
dependentei de rezolutia axiala
SECTIUNEA SUBCOSTALA
AX SCURT LA NIVELUL VASELOR MARI
Cum se obtine?
Cum se obtine?
SECTIUNE SUPRASTERNALA
PARALELA CU AORTA
Cum se obtine?
Cu pacientul in decubit dorsal
si gatul in hiperextensie, se
plaseaza sonda in incizura
suprasternala, cu angularea
ei catre inferior si anterior,
astfel incat sa fie aproape
paralela cu traheea; markerul
sondei este orientat catre ora
1.
Ce se vizualizeaza?
Ao ascendenta, crosa
aortica, Ao descendenta;
ramurile mari: tr.
brahiocefalic, ACS , A.
subclavie stanga
AP dreapta
AS
SECTIUNE SUPRASTERNALA
PERPENDICULARA PE AORTA
Cum se obtine?
Fata de pozitia anterioara a
sondei, se roteste cu ~90 in
sensul acelor de ceasornic;
markerul sondei este orientat
catre ora 4.
Ce se vizualizeaza?
Crosa aortica transversal
Artera pulmonara dreapta
trunchiul arterei pulmonare
(prin angulare) si AP stanga
AS si mai rar cele 4 vene
pulmonare
FENOMENUL DE
ALIASING
Limita Nyquist este
reprezentata de
velocitatea maxima care
poate fi masurata prin
PW Doppler
Este determinata de PRF
Limita Nyquist este egala
cu din PRF (Pulse
Repetition Frequency)
Fenomenul de aliasing
apare atunci cand limita
Nyquist este depasita