Sunteți pe pagina 1din 14

Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIV, Nr.

4, 2009

Recomandările Asociaţiei Europene de Ecocardiografie


privind standardizarea efectuării, stocării digitale şi raportării
ecocardiografiilor
Arturo Evangelista1, Frank Flachskampf2, Patrizio Lancellotti3, Luigi Badano4, Rio Aguilar1, Mark Monaghan5,
Jose Zamorano6, Petros Nihoyannopoulos7

1. Servei de Cardiologia, Hospital Vall d’Hebron, Barcelona, Spain


2. University of Erlanguen, Erlanguen, Germany
3. Univerity Hospital, Liege, Belgium
4. IRCAB, Udine, Italy
5. King’s College Hospital, London, UK
6. Hospital Clinico de Madrid, Madrid, Spain
7. Hammersmith Hospital, London, UK

Cuvinte cheie: ghiduri; ecocardiografie; digitalizare; reproductibilitate; raportare.

Traducere efectuată de Aurora Vlădaia şi Oana Savu, sub coordonarea Bogdan A. Popescu şi Dragoş Cozma.


Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

În concordanţă cu deviza Asociaţiei Europene de Eco- progresele și aplicaţiile recente nu sunt destinate utili-
cardiografie (EAE) de a “promova excelenţa în diag- zării sistematice în evaluările de rutină.
nosticul clinic, cercetare, dezvoltare tehnică și educa- Progresele înregistrate în tehnologia informatică au
ţie în ultrasonografia cardiovasculară europeană” și cu făcut posibile achiziţia, stocarea și prelucrarea digitală
necesitatea de standardizare și control al calităţii, EAE a datelor ecocardiografice, cu prezentarea lor ulterioa-
a elaborat recomandări și ghiduri de standardizare a ră într-un raport computerizat9-10. Asociaţia Europeană
evaluărilor ecocardiografice, a modalităţii de achizitie de Ecocardiografie (creată în 2003, cu rolul de continu-
a datelor (imagistică, criterii de măsurare și de descri- ator al activităţii Grupului de Lucru de Ecocardiografie
ere morfologică), stocării digitale și raportării exami- fondat în 1978) este reprezentată de 50 de ţări cu posi-
nărilor. bilităţi diferite de lucru, variate nivele ale tehnologiei și
Scopul acestei lucrări este de a stabili un consens sistemelor de sănătate, ceea ce determină o heterogeni-
european privind evaluarea ecocardiografică minima- tate semnificativă în practica ecocardiografică.
lă necesară pentru practica zilnică, creșterea calităţii și În concordanţă cu deviza Asociaţiei Europene de
consistenţei examinării ecocardiografice în Europa. Ecocardiografie (EAE) de a “promova excelenţa în di-
agnosticul clinic, cercetare, dezvoltare tehnică și edu-
INTRODUCERE caţie în ultrasonografia cardiovasculară europeană” și
Ecocardiografia este cea mai utilizată tehnică imagis- necesitatea de standardizare și control al calităţii, EAE
tică în practica clinică cardiologică, ea aducând infor- a elaborat recomandări și ghiduri de standardizare a
maţii utile referitoare la structura și funcţia cardiacă și evaluărilor ecocardiografice, a modalităţii de achiziţie a
vasculară. În plus, această tehnică are influenţă directă datelor (imagistică, criterii de măsurare și de descriere
asupra diagnosticului și managementului terapeutic al morfologică), a stocării digitale și raportării examină-
pacientului evaluat, putând dicta deciziile terapeutice, rilor.
evalua răspunsul la terapia iniţiată și nu în ultimul rând Scopul acestei lucrări este de a stabili un consens eu-
furniza date predictive privind evoluţia pacientului. ropean privind evaluarea ecocardiografică minimală
Avantajele pe care le prezintă ecocardiografia (po- necesară pentru practica zilnică și creșterea calităţii și
sibilitatea evaluării în timp real, portabilitatea și cos- consistenţei examinării ecocardiografice în Europa.
turile relativ mici, cantitatea și calitatea importantă a
informaţiilor aduse) o recomandă ca tehnică imagistică EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICĂ COMPLETĂ
de ales pentru diagnosticarea și urmărirea majorităţii Un examen ecocardiografic transtoracic complet inclu-
afecţiunilor cardiovasculare1-3. de evaluarea bidimensională (2D) și mod–M precum
Imagistica ecocardiografică bidimensională (2D) și și tehnicile Doppler spectral și color. Ecocardiografia
tridimensională (3D) poate aprecia cu acurateţe dimen- bidimensională este metoda imagistică principală de
siunea cavităţilor cardiace și a marilor vase, grosimea apreciere a caracteristicilor anatomice și funcţionale
pereţilor, funcţia ventriculară și anatomia valvulară. cardiace, pentru ca modul–M să aducă informaţii su-
Tehnicile ecocardiografice Doppler (color, continuu, plimentare atunci când este necesar. De asemenea, este
pulsat) aduc informaţii legate de velocităţile fluxului necesară experienţă din partea examinatorului în sco-
sangvin, presiunile intracardiace și caracteristicile he- pul obţinerii unor secţiuni anatomice multiple și astfel,
modinamice, detectând și cuantificând astfel stenozele, a evaluării corecte a cordului.
regurgitările și alte anomalii ale fluxurilor sangvine. Modul-M poate fi util în cuantificarea dimensiunilor
Astfel, de-a lungul timpului, ecocardiografia a înlo- liniare ale cavităţilor cardiace și ale pereţilor, sub ghidaj
cuit multe alte tehnologii cu rol în stabilirea deciziilor 2D corect al direcţiei cursorului. Principalul avantaj
clinice, dar și în aprecierea modificărilor structurale și al modului-M este rezoluţia temporală mare. Deza-
funcţionale ulterioare intervenţiilor terapeutice. vantajele metodei sunt legate de alinierea defectuoasă
Dezvoltările recente în tehnica ecocardiografică, pre- și de prezumţiile geometrice eronate. Echipamentele
cum: imagistica armonică, transductori cu bandă largă moderne, prin îmbunătăţirea rezoluţiei și perfecţiona-
de frecvenţă, Doppler-ul tisular, tehnicile imagistice de rea capacităţilor tehnice, permit în momentul actual
deformare miocardică, ecocardiografia tridimensiona- efectuarea unor măsurători cu acurateţe din 2D sau
lă și apariţia generaţiei a doua de agenţi de contrast cu prin aplicarea modului–M anatomic (ceea ce permite
administrare intravenoasă au mărit foarte mult spec- o aliniere corectă, perpendiculară, necesară măsurării
trul utilizării acestei tehnici4-8. Bineînţeles, multe din structurilor intracardiace).

Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

Modalităţile imagistice Doppler completează ecocar- stocare a datelor este obligatorie pentru comparaţia și
diografia 2D prin furnizarea de informaţii funcţionale reevaluarea examinărilor.
asupra caracteristicilor hemodinamice ale fluxurilor Echipamentele care nu dispun de aceste caracteris-
intracardiace: măsurători ale velocităţilor sangvine sis- tici pot fi utilizate pentru examinări limitate sau ţintite,
tolice și diastolice, ale volumelor, aprecierea severităţii specificându-se ca atare acest lucru.
leziunilor valvulare, localizarea și severitatea șunturilor Oricum, în fiecare laborator de ecocardiografie ar
intracardiace. Doppler-ul pulsat este util în analizarea trebui să existe echipamente care îndeplinesc condiţi-
fluxului sangvin (localizare și timing) raportat la in- ile obligatorii de efectuare a unei examinări complete.
tervalul fiziologic al velocităţilor. Doppler-ul continuu, Fiecare ecocardiograf ar trebui să dispună de un mo-
lipsit de rezoluţie spaţială, este util pentru măsurarea nitor video de dimensiune și calitate corespunzătoare,
cu acurateţe a velocităţilor sangvine maxime și astfel astfel încât imaginea să fie clară atât pentru operator
cât și pentru observatorii din preajma sa. De asemenea,
pentru estimarea gradienţilor transvalvulari sau a de-
sistemul trebuie să posede un design ergonomic, cu
fectelor interventriculare.
posibilitatea de reglare a înălţimii și rotaţia ecranului
Doppler-ul color, prin estimarea velocităţii medii
precum și un panou de utilizare (control panel). Proble-
de-a lungul fiecărui sector liniar al imaginii 2D și pre- mele legate de poziţii vicioase și de afecţiuni ale spatelui
zentarea informaţiei sub forma pixelilor codaţi color, sunt destul de frecvente printre ecocardiografiști, toate
aduce informaţii utile screeningului valvular pentru re- aceste patologii ducând la limitarea timpului efectiv de
gurgitări și stenoze, dar și pentru detectarea prezenţei muncă, dar și la litigii legate de patologii profesionale.
șunturilor intracardiace. În plus, modul–M color supli- Sistemele ultrasonografice cu display flexibil facili-
mentează informaţiile de timing ale fluxului sangvin. tează adoptarea unor posturi ergonomice, care permit
O evaluare completă ecocardiografică presupune utilizarea prietenoasă a sistemului chiar și în locurile în
examinarea morfologiei și funcţiei tuturor cavităţilor care spaţiul și accesul sunt limitate.
cardiace, a valvelor și marilor vase din multiple secţi-
Indicaţia de ecocardiografie
uni (Tabelul 1).
Cu excepţia situaţiilor de urgenţă, ameninţătoare de
Tabelul 1. Structurile cardiace şi vasculare evaluate de rutină în cadrul
viaţă, ecocardiografia nu ar trebui efectuată fără o soli-
raportului ecocardiografic complet al adultului citare scrisă. Aceasta se va regăsi în foaia de observaţie
1. Ventricul stâng sau în fișa de prezentare a persoanei pentru care se do-
2. Valva mitrală rește efectuarea investigaţiei și trebuie să conţină men-
3. Atriul stâng
ţiunea exactă a indicaţiei precum și suspiciunea clinică
4. Valva aortică
5. Aorta la care se solicită răspuns.
6. Ventricul drept
7. Valva tricuspidă
Achiziţia şi interpretarea datelor ecocardiografice
8. Atriul drept Protocolul standard de achiziţie minimală pentru
9. Valva pulmonară ecocardiografia transtoracică este prezentat în Tabelul
10. Artera pulmonară
11. Pericard
2. Acesta conţine datele obligatorii ce trebuie obţinute
12. Vena cavă inferioară într-o evaluare ecocardiografică completă la fiecare pa-
13. Venele pulmonare cient (chiar dacă subiectul examinat este normal).
Utilizarea “zoom-ului” este opţională, dar devine de
dorit atunci când este necesară o examinare mai deta-
ASPECTE ELEMENTARE ALE ECOCARDIOGRAFIEI liată a unei structuri particulare. Atât pentru imaginile
în mișcare cât și pentru cele fixe este necesară înregis-
Ecocardiografele trarea a cel puţin unui ciclu cardiac (preferabil trei),
Caracteristicile tehnice ale ecocardiografelor utiliza- cu atenţie ca ciclurile înregistrate să fie reprezentati-
te în diagnosticul ecocardiografic sunt definite în re- ve (evitându-se achiziţiile postextrasistolice). În cazul
cent publicatul document al EAE privind standardele existenţei unor anomalii, este recomandabilă obţinerea
de laborator și acreditare11. Dotarea minimă a ecocar- și achiziţionarea unor secţiuni suplimentare (2D și/sau
diografelor trebuie să conţină următoarele: imagistică Doppler).
2D multifrecvenţă, imagistică prin mod-M, Doppler În toate examinările ecocardiografice este necesară
pulsat, continuu și color (sau alte forme de imagistică a măsurarea dimensiunilor celor patru camere ale cor-
fluxului), precum și capacitatea obligatorie de înregis- dului și ale marilor vase, aprecierea funcţiei sistolice și
trare a datelor pe CD, DVD sau server. Capacitatea de diastolice a ventriculului stâng, funcţiei valvulare, esti-

Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

marea presiunii sistolice în artera pulmonară și descri- valvulare complexe sau a unei boli cardiace congenita-
erea pericardului (Tabelele 3 și 4). Ocazional, se pot le, sau atunci când examenul ecocardiografic conţine
efectua examinări limitate sau ţintite, caz în care se va evaluări moderne precum imagistica Doppler tisular,
menţiona acest lucru. Acestea se adresează în general 3D, sau ecocardiografia de contrast.
pacienţilor cărora li s-a efectuat recent un studiu eco-
Tabelul 3. Măsurătorile incluse în raportul ecocardiografic
cardiografic complet, fără să existe criterii clinice de
Valori normale la evaluarea 2D sau mod-M
suspectare a unor modificări ulterior apărute, altele de-
Dimensiunile VS:
cât cele din regiunile specifice de interes. Deși nu este
Volumele (2D sau 3D)ª VTD: 35-75ml/m²
necesar să se înregistreze imagini statice sau în mișcare VTS: 12-30ml/m²
în cazul acestor examinări, este recomandabil să se facă, Diametrele (mod-M sau ghidate 2D) DTD: 22-32mm/m²
ţinând cont de posibilele implicaţii medico-legale. DTS: 14-21mm/m²
Grosimea SIV şi a peretelui posterior SIV: 6-10mm
Tabelul 2. Protocolul standard minimal de achiziţie digitală a PP: 6-10mm
ecocardiografiei transtoracice
Fracţia de ejectie a VS FE >55%
Secţiune Tipul înregistrării (recomandabil prin evaluare cantitativă volumetrică)
1. Parasternal ax lung (2D+Doppler color +mod-M)ª Imagine în mişcare Anomalii de cinetică parietală a pereţilor VS
2. Parasternal ax scurt la nivelul marilor vase (2D+Doppler color Imagine în mişcare (de la 1- Normal, la 4-Diskinetic )b
+mod M)ª AS (cel puţin două diametre ortogonale, preferabil volum)ª 27-40mm
3. Parasternal ax scurt la nivelul valvei mitrale (2D)ª Imagine în mişcare < 29ml/m²
4. Parasternal ax scurt la nivelul muşchilor papilari (2D) Imagine în mişcare VD: dimensiune (normal sau dilatat)
5. Parasternal secţiune pentru tract de intrare VD (2D+Doppler color)ª Imagine în mişcare Funcţia sistolică a VD (normală, deprimată: uşor, moderat, sever)
6. Parasternal secţiune pentru tract de golire VD ( 2D+Doppler color)ª Imagine în mişcare AD: dimensiune (normal sau dilatat)
7. Apical 4 camere (2D+Doppler color)ª Imagine în mişcare Rădăcina aortei: diametrul maxim la nivelul sinusurilorc <39mm
<21mm/m²
8. Apical 5 camere (2D+Doppler color)a Imagine în mişcare
Vena cavă inferioară: diametre (inspir-expir) <17mm
9. Apical 2 camere (2D+Doppler color)a Imagine în mişcare
Aria valvei mitrale (planimetric)d
10. Apical ax lung (3 camere) (2D+Doppler color) a
Imagine în mişcare
Comentarii (câmp liber pentru inserarea textului)
11. Subcostal 4 camere (2D+Doppler color)a - sept interatrial Imagine în mişcare
a
Preferabil indexate
12. Subcostal: evidentierea colapsului VCI în timpul inspirului sau Imagine în mişcare b
Utilizând modelul de 16 sau 17 segmente
mişcării de inspir brusc (2D+mod-M) c
Dacă aspectul este anormal sau se suspectează patologie se vor efectua măsurători şi la nivelul joncţiunii sino-
tubulare şi la nivelul aortei ascendente
13. Suprasternal ax lung la nivelul arcului aortic (2D+Doppler color)a,b Imagine în mişcare d
În stenoza mitrală
14. Velocităţi transmitrale (Doppler pulsat) Imagine fixă Valorile normale conform recomandărilor ASE13.
Abrevieri: VS, ventricul stâng; AS, atriu stâng; VD, ventricul drept; AD, atriu drept; SIV, sept interventricular; 2D,
15. Velocităţi în tractul de golire VS (Doppler pulsat Imagine fixă ecocardiografie bidimensională; 3D, ecocardiografie tridimensională.
16. Velocităţi transaortic/tract de golire VS (Doppler continuu) Imagine fixă
17. Velocităţi ale regurgitării tricuspidiene (Doppler continuu) Imagine fixă Practicienii, sonografiștii și medicii acreditaţi care
18. Velocităţi transpulmonare (Doppler pulsat) Imagine fixă efectuează examinările ecocardiografice trebuie să ţină
19. Doppler tisular la nivelul inelului mitral (velocităţi septale şi Imagine fixă cont de disconfortul pe care îl induce o evaluare prea
laterale)
ª Evaluările Doppler color vor fi efectuate folosind valoarea extremă a scalei gri (B-mode). Modul M opţional se
lungă (disconfort ce afectează atât pacientul cât și ope-
înregistrează în imaginile fixe, fără să fie obligatorie evaluarea atât în ax lung cât şi în ax scurt. ratorul) și să asigure menţinerea unor standarde rezo-
b
La adulţi nu este obligatorie întotdeauna această secţiune
Abrevieri: VS, ventricul stâng; 2D, ecocardiografia bidimensională
nabile ale eficienţei tehnicii.
În fiecare laborator de ecocardiografie trebuie să se
Medicii acreditaţi (sau sonografiștii în anumite realizeze sistematic o reevaluare periodică a examinări-
ţări)12 sunt principalii responsabili pentru modalitatea lor (la nivel global sau individual – examinator).
de efectuare și pentru calitatea evaluărilor ecocardio- Variabilitatea măsurătorilor
grafice efectuate sub directa lor supraveghere2. Timpul Cuantificarea dimensiunilor cavităţilor și funcţiei
alocat efectuării unui examen ecocardiografic transto- cardiace reprezintă parametrii cel mai frecvent solici-
racic standard ar trebui să fie de cel puţin 30 de minute. taţi examenelor ecocardiografice13. Ecocardiografia, ca
Ca medie a timpului alocat studiului ecocardiografic și alte tehnici imagistice, este dependentă de experienţa
(incluzând achiziţia datelor, interpretarea și raportarea examinatorului în obţinerea unor imagini corecte și în
lor) se acceptă 30-40 de minute. Totuși, unele examinări efectuarea măsurătorilor standard14-16.
pot fi prelungite la 60 de minute sau chiar mai mult, Consensul asupra modalităţii de obţinere a imagi-
când se efectuează evaluarea completă a unei patologii nilor ecocardiografice și de măsurare va îmbunătăţi

Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

reproductiblitatea și va crește siguranţa asupra măsu- Reproductibilitatea poate varia în funcţie de tehni-
rătorilor ecocardiografice efectuate la același pacient în cile ecocardiografice, de caracteristicile laboratoarelor
momente diferite, de același examinator sau de un alt și de structura populaţiei examinate. Uniformitatea în
examinator. Pregătirea și acreditarea în vederea efectu- definirea unui examen ecocardiografic complet și în
ării ecocardiografiei sunt factori cheie în reducerea va- standardizarea modalităţii de măsurare sunt necesare
riabilităţii măsurătorilor. Aceste diferenţe ale valorilor pentru minimalizarea variabilităţii inter-observator și
măsurătorilor ecocardiografice provin dintr-o varietate facilitarea studiului comparativ. În plus, pentru a redu-
de surse și adesea ridică întrebarea legată de cauza lor ce variabilitatea, medicii și/sau sonografiștii trebuie să
(cauza tehnică, tipul ecocardiografului, modalitatea de fie familiarizaţi cu echipamentul ecocardiografic utili-
achiziţie a imaginilor, maniera de măsurare și inter- zat în laboratorul lor, să fie antrenaţi adecvat în obţine-
pretare a datelor – ultimele cauze inducând variabili- rea de imagini corecte, de efectuare și de interpretare a
tate intra- și inter-observator). Reproductibilitatea este măsurătorilor conform recomandărilor standard. Este
esenţial afectată de calitatea imaginii și de experienţa recomandabil ca cei care efectuează și raportează exa-
operatorului în obţinerea și interpretarea informaţii-
minările ecocardiografice nesupravegheaţi să fie acre-
lor eco-Doppler. Din acest motiv, sonografiștii dedicaţi
ditaţi de autorităţile naţionale sau, preferabil, de EAE.
sunt cei care efectuează examinări de înaltă calitate și
Pentru a limita efectele echipamentelor asupra repro-
reproductibilitate. Controalele și verificările regulate
ductibilităţii examinărilor ecocardiografice, este reco-
ale calităţii înregistrărilor ecocardiografice ar trebui să
mandat să se utilizeze același ecocardiograf și să se se-
intre în programul de desfășurare/funcţionare a fiecă-
rui laborator ecocardiografic. lecteze aceiași parametri ai soft-ului atunci când studiul
se efectuează la același pacient.
Tabelul 4. Măsurătorile Doppler ce trebuie incluse în raportul Variabilitatea intra- și inter-observator ar trebui tes-
ecocardiografic tată periodic și fiecare laborator trebuie să confirme
Funcţia diastolică a VS acurateţea datelor. Este esenţial să se cunoască secţiu-
Normală sau disfuncţie diastolică ( 3 grade: 1-3)ª
Velocităţile: unda E, unda Ab nile ce trebuie obţinute, pentru analizarea și măsurarea
Timpul de decelerare anumitor parametrii, informaţii ce trebuie menţiona-
Doppler tisular pulsat la nivelul inelului mitral: velocitatea undei E´c
te în raport. Este important să se specifice atunci când
Boli valvulare cardiace: evaluarea valvei afectate
Valva mitrală achiziţia datelor se face din secţiuni atipice sau când
Gradient mediud gradienţii transvalvulari (de exemplu, în cazul stenozei
Aria valvei mitrale prin PHTd
aortice) sunt obţinuţi din alte incidenţe și care sunt va-
Regurgitare: fără, uşoară, moderată, severă sau cuantificare grad 0-4f
Valva aortică lorile corespunzătoare fiecărei incidenţe.
Velocitate maximă În practica clinică poate fi utilizat un singur ciclu
Gradient mediud
Aria (ecuaţia de continuitate: VTI la nivelul tractului de golire VS)e
cardiac reprezentativ pentru efectuarea măsurătorilor,
Regurgitare: fără, uşoară, moderată, severă sau cuantificată prin grad 0-4f cu condiţia ca persoana examinată să fie în ritm sinu-
Valva tricuspidă sal. La pacienţii cu fibrilaţie atrială trebuie măsurate
Gradient mediu diastolicd
Regurgitare: fără, uşoară, moderată, severă sau cuantificată prin grad 0-4f
minim trei cicluri cardiace, iar valoarea comunicată
Gradient sistolic maxim VD-AD pentru estimarea presiunii sistolice în este media acestor măsurători tocmai pentru a mini-
artera pulmonarăg maliza variabilitatea bătaie-cu-bătaie. Este important
Valva pulmonară
Velocitate maximă
de reţinut faptul că, pentru evitarea erorilor de transla-
Gradient mediud ţie, imaginile ar trebui obţinute la sfârșitul expirului sau
Regurgitare: fără, uşoară, moderată, severă sau cuantificare prin grad 0-4f în timpul unei respiraţii liniștite.
Comentarii (câmp deschis pentru introducerea textului)
a
1-3: relaxare întârziată, pseudonormal şi restrictiv
Evaluarea dimensiunilor VS este una dintre cele mai
b
Evaluarea modificărilor cu respiraţia, când este necesar importante componente ale cuantificării funcţiei VS13.
c
Pentru estimarea presiunii de umplere a VS se utilizează raportul E/E’. Dacă raportul E/E’ sugerează presiune
crescută de umplere a VS, se recomandă estimarea presiunii sistolice în artera pulmonară Modificările dimensiunilor VS sunt frecvent interpre-
d
Dacă se suspectează stenoză valvulară tate ca indici de progresie sau regresie ai unei boli care
e
În mod particular, în cazurile de stenoză valvulară cu disfuncţie sistolică de VS sau oricând sunt suspectate
anomalii ale debitului cardiac afectează cordul stâng. Măsurătorile lineare, obţinute
f
Corect ar fi să se prezinte date cantitative (ERO, volum regurgitant, vena contracta etc.), dar se acceptă şi
exprimarea prin gradarea severităţii
prin utilizarea modului-M și a ecocardiografiei 2D s-au
g
Pentru calculul presiunii sistolice estimate în artera pulmonară, se va adăuga şi valoarea estimată a presiunii din dovedit a fi reproductibile cu o variabilitate mică intra-
atriul drept.
Abrevieri: PHT (pressure half-time); VD, ventricul drept; VS, ventricul stâng; AD, atriu drept; VTI, integrala velocitate- și inter-observator3,17,18. Poziţionarea corectă a pacien-
timp tului pentru examinarea ecocardiografică ajută la op-
timizarea imaginii din secţiunile parasternal și apical.

Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

Evaluările corecte ale volumelor și fracţiei de ejecţie a robservator comparativ cu Vp. În cazul pacienţilor cu
VS prin ecocardiografia 2D și 3D se bazează pe vizu- disfuncţie sistolică de VS raportul E/A, timpul de dece-
alizarea cu acurateţe a marginii endocardului. Având lerare a undei E și măsurarea velocităţilor venelor pul-
la dispoziţie imagistica armonică și agenţii de contrast monare sunt indicatori excelenţi ai presiunii de umple-
care îmbunătăţesc detecţia marginii endocardului, re a VS25-27. În prezenţa fibrilaţiei atriale nu există unda
este recomandabil să calculăm fracţia de ejecţie a VS A a fluxului transmitral și este imposibilă măsurarea
prin măsurarea volumelor și nu prin estimare vizuală. duratei undei A la nivelul fluxului în venele pulmonare.
Atunci când este vizibil mai puţin de 80% din endocard Vp și raportul E/E’ pot fi foarte utile în această situaţie.
se recomandă folosirea agenţilor de contrast. Nu se re- Timpul de decelerare al undei E este util în cazul paci-
comandă folosirea unei singure dimensiuni obţinute enţilor cu fibrilaţie atrială doar dacă velocitatea undei E
prin mod-M sau 2D pentru calcularea volumelor și/sau se termină înaintea debutului complexului QRS28.
a fracţiei de ejecţie a VS. În cazul ventriculilor cu ano- Ventriculul drept (VD) normal are o structură com-
malii de formă se recomandă utilizarea ecocardiografiei plexă și o formă particulară (formă semilunară, ce în-
3D sau 2D pentru obţinerea volumelor, folosind meto- conjoară VS). Astfel, el este incomplet vizualizat dacă
da sumării discurilor biplan (secţiunile apical 4 camere se utilizează o singură secţiune, indiferent de care secţi-
și 2 camere). În cazul ventriculilor cu formă normală se une este aleasă. Deși au fost propuse mai multe metode
poate utiliza metoda arie-lungime. Vizualizarea corectă de evaluare cantitativă a structurii și funcţiei ventricu-
a apexului în 2D este extrem de importantă pentru a lului drept, în practica clinică încă au rămas valabile
evita secţionarea oblică a VS, problemă ce nu apare în determinările calitative. Excursia sistolică a planului
cazul folosirii ecocardiografiei 3D. inelului tricuspidian (TAPSE) mai mică de 15 mm a
Pentru estimarea mărimii atriului stâng se preferă fost asociată cu un prognostic prost într-o varietate de
determinarea volumului, evaluare superioară măsură- boli cardiovasculare29. Achiziţia de imagini ecocardio-
torilor lineare datorită acurateţei superioare în măsu- grafice 3D ale ventriculului drept și analizele off-line
rarea AS remodelat asimetric19. Formula arie-lungime ulterioare utilizând soft-uri specializate în calculul vo-
biplan implică prezumţii geometrice cu acurateţe limi- lumului VD par a fi metodele de ales în viitor.
tată. Având în vedere că majoritatea cercetărilor anteri- Atunci când se înregistrează velocităţi ale fluxurilor,
oare și studiilor clinice au utilizat formula arie-lungime fasciculul de ultrasunete ghidat 2D și uneori asistat de
biplan, se recomandă în continuare această metodă13. Doppler color trebuie să fie paralel cu direcţia fluxului
Oricum, în viitor, metoda care va câștiga teren în cal- sangvin în vederea obţinerii unui semnal optim. Orice
cularea volumelor AS este ecocardiografia 3D. Volumul deviaţie de la direcţia paralelă presupune subestimarea
indexat al AS ar trebui să devină o rutină în cadrul mă- velocităţii jetului analizat. Pentru a efectua măsurători
surătorilor, pentru că reflectă gradul de cronicitate al corecte este esenţial să se obţină o anvelopă adecvată a
creșterii presiunilor de umplere ale VS, cu valoare pro- Doppler-ului spectral (cea mai stabilă și fără “zgomot”
gnostică importantă. de fond). Înregistrările sunt efectuate în general cu o
Presiunea de umplere a VS este evaluată prin mai viteză de derulare de 50-100 mm/s. Ajustările scalei,
multe metode, printre care examinarea fluxului mitral baseline-ului (linia de zero), gain-ului pentru Doppler
și venos pulmonar, precum și măsurarea velocităţii pre- și parametrilor de filtrare trebuie făcute în vederea ob-
coce diastolice la nivelul inelului mitral prin imagistica ţinerii unei imagini optime.
Doppler tisular20-22. Cele mai bune măsurători (Doppler Ecuaţia de continuitate este cel mai adesea aplicată
convenţional) sunt obţinute prin plasarea eșantionului pentru calcularea ariei efective (funcţionale) a orifici-
la vârful cuspelor mitrale23. ilor stenotice, fiind valabilă și în prezenţa insuficienţei
Cu tehnologia obișnuită, fluxul venos pulmonar este valvulare. În cazul stenozei aortice, velocitatea maximă
obţinut din secţiunea apical 4 camere la doar 80% din a fluxului transaortic trebuie obţinută în urma măsură-
persoanele examinate. Pentru aprecierea presiunii de torilor Doppler continuu efectuate în mai multe secţi-
umplere a VS raportul E/E’ (velocitatea fluxului trans- uni (apical, parasternal drept, suprasternal). Semnalul
mitral de umplere precoce diastolică a VS / velocitatea cu cea mai mare velocitate este obţinut în urma celei
diastolică precoce a inelului mitral)24 este preferat ra- mai corecte alinieri a fasciculului de ultrasunete cu di-
portului dintre unda E și velocitatea propagării fluxului recţia fluxului examinat. Măsurarea diametrului tractu-
în interiorul VS evaluată prin mod-M (Vp). Într-ade- lui de golire VS este supusă celei mai mari variabilităţi
văr, E’ pare a fi mai puţin susceptibil variabilităţii inte- intra- și inter-observator3,30. Pentru reducerea erorilor

Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

în calculul ariei orificiului aortic este necesară folosirea a pulsului – PRF), de complianţa cavităţii de primire,
“zoom-ului” la nivelul tractului de golire și atenţie ma- de direcţia jetului (efectul Coandă) și de presiunea ar-
rită în a nu secţiona oblic această structură. Velocitatea terială sistemică a pacientului. Grosimea jetului la nive-
în tractul de golire se măsoară la același nivel la care s-a lul venei contracta (VC) este un parametru important
măsurat diametrul, fiind necesară obţinerea unui sem- mult mai puţin sensibil la factorii tehnici și indepen-
nal fără aliasing (flux laminar cu v <1,5 m/s). În raport dent de flux40, fiind limitat, teoretic, de rezoluţia latera-
trebuie menţionate următoarele date: fereastra din care lă a ecocardiografiei Doppler color (inadecvată pentru
s-a obţinut cea mai mare velocitate, tipul transductoru- a detecta micile variaţii ale VC).
lui utilizat (Pedoff ), diametrul tractului de golire VS și Recomandarea standard pentru evaluarea regurgită-
metoda aplicată pentru calculul ariei valvulare31,32. Res- rii este următoarea: obţinerea prin tehnica 2D a unei
pectarea acestor recomandări va îmbunătăţi reproduc- secţiuni corecte de parasternal ax lung, apoi setarea
tibilitatea prin limitarea variabilităţii inter-studii. mărimii eșantionului de Doppler color astfel încât să
Estimarea ariei valvei mitrale se face folosind me- fie cât mai mic, reglarea adâncimii la cât mai puţin po-
toda timpului de înjumăţire a presiunii transmitrale - sibil pentru a obţine un frame rate maxim și utilizarea
PHT (pressure half time). PHT se obţine prin plasarea “zoom-ului” pentru optimizarea vizualizării venei con-
fasciculului de Doppler continuu la nivelul valvei mi- tracta40. În cadrul înregistrării în dinamică, se va anali-
trale. Dacă pacientul examinat pentru stenoză mitrală za cadru cu cadru pentru a găsi cea mai bună imagine.
este în fibrilaţie atrială este necesară măsurarea a cel Cel mai mare diametru bine vizibil al VC va fi luat în
puţin 5 cicluri cardiace (uneori până la 10 cicluri). Cel calcul.
mai lung ciclu este cel mai reprezentativ pentru calculul Metoda PISA (proximal isovelocity surface area), o
ariei valvulare, dar subestimează gradientul presional metodă cantitativă de evaluare a regurgitărilor valvu-
mediu. Limitele utilizării metodei de calculare a ariei lare, are o reproductibilitate acceptabilă în cazul regur-
valvulare mitrale prin PHT sunt: coexistenţa regurgită- gitării tricuspidiene și mitrale41. Variabilitatea este dată
rii aortice moderat-severe33, imediat după angioplastia de: experienţa examinatorului, de identificarea centru-
cu balon34,35 și la pacienţii cu stenoză mitrală largă cu lui orificiului regurgitant (o eroare de 10% a dimensi-
gradient protodiastolic scăzut. Atât aria valvei mitrale unii razei determină o eroare de mai mult de 20% la
cât și cea a valvei aortice pot fi estimate prin planime- nivelul fluxului), de variaţiile dinamice ale ariei și for-
trie directă. Totuși, evaluarea ariei prin tehnica Doppler mei orificiului regurgitant și de forma non-emisferică a
necesită mai puţină experienţă tehnică și s-a dovedit a zonei de convergenţă42,43.
avea o variabilitate mai mică comparativ cu planime- Tehnica cea mai bună pentru cuantificarea modifică-
tria directă36. Excepţia o reprezintă ecocardiografia 3D, rilor apărute în dinamică este aceea de afișare a imagi-
cu ajutorul căreia se poate selecta planul optim de cal- nilor consecutive una lângă alta, de a avea aceeași mă-
culare a ariei prin metoda planimetrică37. Prezenţa cal- surătoare pe ambele imagini, de a fi efectuată de același
cificărilor poate limita vizualizarea optimă a conturului evaluator și în același moment44.
orificiului de deschidere a valvei mitrale, devenind mai Stocarea datelor
mult decât o provocare în cazul stenozelor severe. Eva- Stocarea digitală a evaluărilor ecocardiografice este
luarea de rutină a severităţii stenozei valvei mitrale tre- preferată modalităţii de stocare analogică, pe casete vi-
buie să conţină o combinaţie de măsurători: gradientul deo, pentru că oferă o calitate superioară, risc mai mic
mediu presional transvalvular și aria valvei mitrale es- de degradare în timp (ceea se se întâmplă în cazul sto-
timate atât planimetric, cât și prin PTH. cării video), calibrare inerentă, accesibilitate mai mare,
Estimarea semicantitativă a regurgitărilor valvu- posibilităţi variate de prezentare a imaginii stocate (de
lare se caracterizează printr-o înaltă subiectivitate și exemplu, comparaţie prin alăturare a imaginilor în
variabilitate32,38,39. Evaluarea severităţii unei regurgitări mișcare). În aceste condiţii, datele ecocardiografice vor
valvulare trebuie să integreze mai mulţi parametri38. fi stocate iniţial local (pe hard disk), pentru ca ulterior
Aceasta ajută la minimizarea efectelor erorilor tehnice să fie transferate periodic pe suporturi de arhivare/sto-
sau de măsurare, care sunt inerente. Analizarea jetului care pe termen lung45. Aceste suporturi pe termen lung
regurgitant folosind tehnica Doppler color pare a fi cea sunt furnizate industrial sub diverse forme, de la discuri
mai simplă metodă de estimare a severităţii regurgită- magnetico-optice la dispozitive de stocare a datelor pe
rii, dar acurateţea ei este limitată de câţiva factori: fizici suport magnetic, precum și la suporturi tip RAID (Re-
(setarea gain-ului, scala de culori, frecvenţa de repetiţie dundant Array of Inexpensive/Independent Disks) - ce

Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

au la bază o tehnologie ce permite utilizarea simultană Societăţile știinţifice și cele industriale colaborează
a 2 sau mai multe hard-disk-uri pentru arhivarea unui intens (http://www.cocir.org) în vederea integrării efi-
volum mare de date. Este important în același timp să ciente a sistemelor informatice medicale în scopul so-
se ţină cont de riscul de degradare în timp sau prin uti- luţionării diverselor probleme ce pot apărea.
lizare a diferitelor forme de stocare a datelor, fiind ne- Stocarea digitală într-un laborator de ecocardiografie
cesar un stocaj suplimentar al datelor. cu activitate intensă necesită un spaţiu foarte mare de
Există situaţii în care se poate utiliza preferenţial sto- memorare a datelor, apreciat a fi superior celui dintr-un
carea analogică (mai ieftină, permiţând documentare laborator de cateterism. În ciuda aplicării “compresiei
continuă relativ nelimitată). Aceste situaţii sunt cele clinice” (selecţia de imagini reprezentative în mișcare)
în care imaginile trebuie achiziţionate imediat, fără să și a “compresiei digitale” (folosind standarde precum
existe timpul necesar selectării anumitor imagini su- JPEG), un studiu ecocardiografic standard complet ne-
gestive: ecocardiografia efectuată în situaţii de urgenţă, cesită cel putin 30MB de spaţiu digital. Astfel, necesarul
ecocardiografia de stress, ecocardiografia transesofagi- minim de spaţiu digital de memorare al unui laborator
ană, ecocardiografia cu substanţă de contrast, ecocar- de ecocardiografie (medie 5000 ecografii/an) într-un
diografia efectuată în condiţii speciale: intervenţional an este de cel puţin 150-200GB.
(ex. închiderea defectelor septale atriale sau ablaţia Ca o concluzie, este recomandată stocarea digitală
percutană cu alcool în cardiomiopatia hipertrofică ob- de rutină a datelor ecocardiografice, cu înlocuirea pe
structivă). cât posibil a celorlalte modalităţi de stocare (mediile
Nu trebuie uitate însă avantajele stocării digitale, analogice)47. Așa cum am precizat anterior, se acceptă,
motiv pentru care, chiar și în aceste situaţii speciale, se doar în anumite condiţii, înregistrări adiţionale video
impune stocarea ulterioară a imaginilor și sub formă (stocare analogică). În scopul obţinerii unei baze de
date digitale standard trebuie ţinut cont de următoarele
digitală pentru o mai ușoară utilizare ulterioară a date-
recomandări:
lor. Criteriile ce trebuie îndeplinite pentru o stocare co-
- Existenţa unui protocol standard care să conţină
rectă sunt următoarele: creșterea numărului de cicluri
enumerate secţiunile standard ce trebuie obţinute
cardiace achiziţionate (minim 5 consecutive), iar în ca-
în cadrul examinării, precum şi măsurătorile ce
zul obstrucţiilor de proteză este necesară achiziţionarea
trebuie efectuate şi stocate digital. Un set minim
cu atenţie din cauza caracterului posibil intermitent al
de date corespunzător unui studiu ecocardiogra-
obstrucţiei, fiind necesară surprinderea creșterii sau
fic transtoracic normal este prezentat în Tabelul
absenţei periodice a gradienţilor transprotetici. Totuși,
2.
performanţele ultimelor generaţii de sisteme ecocardi- - Compatibilitatea echipamentelor ecocardiogra-
ografice înlătură necesitatea înregistrării video, permi- fice cu sistemele de stocare, de prelucrare şi de
ţând achiziţionarea de imagini în timp real de până la transmitere a datelor.
2 minute. Tehnologia modernă permite achiziţionarea - Ideal este ca sistemul operaţional al laboratoru-
unui număr crescut de ore cu înregistrări ecocardio- lui să fie compatibil cu sistemele de management
grafice folosind stocarea pe suport tip DVD (Digital digital al spitalului (interfaţa Health Level 7),
Video Disc). pentru a beneficia de date legate de identitatea
Sistemele medicale moderne se bazează pe accesarea pacientului, dar şi pentru înregistrarea uniformă
și prelucrarea în timp real a unui volum mare de date și a diverselor examinări efectuate în registrele
informaţii medicale, motiv pentru care a fost necesară corespunzătoare.
elaborarea de standarde și metode de control al calităţii - Existenţa unui spaţiu corespunzător de memo-
în domeniul sistemelor informatice medicale. Un astfel rare digitală a datelor; modalităţi de protecţie
de standard este DICOM (Digital Imaging and Com- împotriva pierderii informaţiilor stocate; verifi-
munication in Medicine), standard pentru stocarea, carea tehnică periodică a componentelor echipa-
procesarea și transmiterea informaţiilor în imagistica mentelor; asigurarea accesului autorizat la bazele
medicală. Totuși, în practica medicală există numeroa- de date medicale.
se probleme legate de compatibilitatea echipamentelor Toate studiile ar trebui înregistrate și stocate pe di-
cu diverse tipuri de compresii “DICOM –compatibile”, verse forme de arhivare, în vederea analizării și revizui-
eșecuri în procesarea datelor Doppler etc. Aceste pro- rii ulterioare. Evaluările ecocardiografice efectuate doar
bleme sunt rezolvate de obicei cu dificultate, necesitând în scop diagnostic și care nu au necesitat înregistrare la
suportul tehnic al firmei furnizoare. acel moment pot prezenta la un moment diferit impli-

Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

caţii medico-legale. Astfel, ţinând cont de posibilităţile nă de Ecocardiografie a publicat un document privind
tehnice actuale este recomandabil ca toate examinările recomandările de măsurare și descriere a caracteristici-
ecocardiografice efectuate (indiferent de indicaţia care lor ecocardiografice ce ar fi trebuit incluse într-un ra-
a stat la baza efectuării lor) să fie înregistrate și ulterior port standardizat și complet48. Ulterior, Societatea Bri-
stocate pe medii de stocare pe termen lung. tanică de Ecocardiografie a elaborat un set minim de
date ce ar trebui respectat în vederea redactării unui ra-
RAPORTAREA STANDARD A EXAMINĂRILOR port ecocardiografic standard la adult. Acest document
ECOCARDIOGRAFICE oferă informaţii legate de secţiunile ce trebuie obţinute,
Ecocardiografia este o investigaţie diagnostică efec- de modalităţile ecocardiografice ce trebuie utilizate și
tuată pentru a răspunde întrebărilor clinice și a ghida o serie de calcule derivate (ale căror rezultate sunt încă
tratamentul. Din acest motiv, raportul ecocardiografic nepublicate). Societatea Italiană de Ecocardiografie a
trebuie să conţină rezultatul evaluării sistematice (res- publicat un document consens asupra aspectelor or-
pectarea setului minimal de evaluare ecocardiografică, ganizaţionale ale ecocardiografiei în Italia49 incluzând
cu efectuarea de măsurători precise), folosind un lim- informaţii generale, de bază, parametri cantitativi, as-
baj medical inteligibil (în concordanţă cu definiţiile în pecte descriptive de care trebuie să se ţină cont atunci
vigoare ale termenilor medicali). Respectarea acestor când se raportează anumite caracteristici morfologice
condiţii în redactarea raportului este obligatorie în ve- și un rezumat al informaţiilor necesare (cantitative și
derea evitării confuziilor, cunoscut fiind faptul că ra- descriptive) în vederea dezvoltării unui program de
portul va fi citit și interpretat nu numai de ecocardio- raportare ecocardiografică și de creare a unei baze de
grafiști sau cardiologi, ci și de medici aparţinând altor date. Din 1994, Grupul de Lucru Spaniol de Imagistică
specialităţi. În prezent ecocardiografia se confruntă cu Cardiacă a creat și a distribuit mai mult de 400 de li-
problema legată de numărul crescut de date: în afara cenţe “Ecocardio”, un pachet de programe ce include o
numărului în creștere al pacienţilor cu indicaţie de bază de date și aplicaţia de raportare ecocardiografică.
studiu ecocardiografic, există și o “cantitate” crescu- De succesul celor existente și de iniţiativele viitoa-
tă de informaţii generate de tehnici ecocardiografice re va depinde modalitatea de organizare a aplicaţiilor
diferite (ecocardiografia mod-M, ecocardiografia 2D, pentru raportarea standard sub o formă unică, formă
ecocardiografia 3D, Doppler), de tipul evaluării eco- ce va permite un acces rapid și ușor la informaţii, bazat
cardiografice (transtoracic, transesofagian, epicardic, pe un set minimal de date (în concordanţă cu prevede-
intravascular) și de aplicaţiile utilizate (stres, contrast, rile consensului) și suficient de flexibil.
imagistică tisulară, deformarea și perfuzia). Lipsa unei Design-ul și structura ideală a sistemelor de pro-
standardizări a definirii termenilor ecocardiografici și a gramare a raportării ecocardiografice
cuantificării parametrilor poate influenţa negativ utili- Programele folosite pentru raportarea ecocardio-
tatea clinică a evaluării ecocardiografice în cazul com- grafică utilizează de obicei baze de date relaţionale.
parării în dinamică a rapoartelor aparţinând aceluiași Aceste programe ar trebui să fie parte din / integrate
pacient sau poate limita posibilitatea comparării baze- în sistemul informaţional general al spitalului în scopul
lor de date existente în laboratoare diferite. transferului de informaţii între baze de date clinice, de-
Identificarea unui set minimal de date privind pa- mografice și încadrarea rezultatului ecocardiografic în
rametrii esenţiali cantitativi și morfologici ce trebuie rezultatele altor tehnici imagistice.
înregistraţi și inseraţi într-o manieră standard de ra- Indiferent de formatele de raportare disponibile,
portare este fundamentală în vederea: (i) promovării soft-ul sistemului trebuie să fie compatibil cu Health
calităţii studiilor ecocardiografice; (ii) dezvoltării unor Level 7 (HL7)- standard ce facilitează schimbul de date
baze de date standardizate și a unor aplicaţii de soft-
(pe suport electronic) între cel puţin 2 aplicaţii în vede-
ware pentru raportare; (iii) îmbunătăţirii comunicării
rea identificării pacientului și examinării datelor înre-
între laboratoare, ecocardiografiști și alte cadre medi-
gistrate, și cu DICOM – standard care permite trans-
cale implicate în managementul pacientului; (iv) creării
miterea directă a datelor de la sistemul ecocardiografic
registrelor multicentrice și analizării prognosticului și
la raport50. Mutarea înregistrărilor din vechile aplicaţii
eficienţei legată de costuri.
ar trebui să fie posibilă cu un risc minim de pierdere a
Istoricul initiaţivelor naţionale datelor.
De-a lungul timpului s-au înregistrat mai multe în- În scopul îmbunătăţirii standardizării se preferă uti-
cercări de promovare a standardizării conţinutului ra- lizarea unor programe de aplicaţii compatibile cu reco-
portului ecocardiografic. În 2002, Societatea America- mandările actuale.

Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

Datele esenţiale ce trebuie incluse în raportul eco- de urgenţă. Pentru a sublinia necesitatea introducerii
cardiografic acestor date menţionăm că există programe în cadrul
Este recomandat ca raportul ecocardiografic transto- funcţionării ecocardiografelor care pot bloca introdu-
racic al adultului să fie structurat în mai multe secţiuni, cerea datelor dacă anumite câmpuri obligatorii nu sunt
care să faciliteze elaborarea acestuia, citirea și înţelege- completate (de exemplu: “patient ID”) solicitând con-
rea datelor conţinute. De asemenea, este important să firmarea în vederea evitării repetării ulterioare a aver-
se precizeze și modalitatea de stocare a informaţiilor tizărilor. Informaţiile legate de pacient ar trebui să fie
pentru comparaţiile ulterioare. Un raport corect or- protejate, în acord cu regulamentele în vigoare legate
ganizat ar trebui să reflecte fidel rezultatele ecocardi- de confidenţialitatea lor.
ogramei efectuate, folosind standardele de achiziţie și
Tabelul 6. Datele cuprinse în cadrul secţiunii ”titlu” a raportului
strategiile de interpretare și să se adreseze (să răspun- ecocardiografic
dă) întrebărilor principale ce au stat la baza solicitării Înregistrarea în sistem (a): parametru de identificare a pacientului, locaţia, date demografice
examenului. Numele pacientului, numărul foii de observaţie / fişa de prezentare
Există mai multe modalităţi de organizare a rezul- Sexul
Data naşterii (b)
tatului măsurătorilor și datelor calitative. Unii preferă Data efectuării studiului
modalitatea de structurare bazată pe componentele Indicaţia de efectuare a studiului: principalul motiv al solicitării evaluării (c)
anatomice (cavităţi cardiace, valve, marile vase, peri- Localizarea pacientului ( ambulatoriu, internat, departamentul etc.)
Numele medicului ce a solicitat efectuarea ecocardiografiei
cardul etc.), descriind caracteristicile morfologice și Calitatea imaginii
funcţionale și raportând ulterior măsurătorile pentru
fiecare structură anatomică, cu detalierea rezultatului
modalităţii tehnice de achiziţie folosite. Datele recomandate a fi incluse în cadrul secţiunii
O altă modalitate de organizare este bazată pe teh- iniţiale
nicile ecocardiografice utilizate în cadrul studiului Date precum: greutatea, înălţimea, aria derivată a
(mod-M, 2D, Doppler etc.). Fiecare secţiune ar trebui suprafeţei corporale, frecvenţa cardiacă și ritmul car-
să se termine cu un mic “câmp deschis” pentru comen- diac sunt adesea foarte utile în interpretarea datelor
tarii. cantitative morfologice și funcţionale. Precizarea va-
Componentele principale ale structurii raportului lorii tensiunii arteriale sistemice poate fi utilă în anu-
ecocardiografic sunt prezentate în Tabelul 5. mite condiţii clinice în care modificările postsarcinii
pot afecta interpretarea datelor ecocardiografice (ex.
Tabelul 5. Structura de bază a unui raport ecocardiografic regurgitarea aortică și mitrală). Diagnosticele anterioa-
1. Titlul: cuprinde date generale re și datele clinice actuale au rolul de a susţine/justifica
2. Conţinutul: - esenţa raportului, date care susţin concluziile solicitatea de efectuare a ecocardiografiei. Informaţiile
- evaluările calitative şi cantitative ale structurilor cardiovasculare folosind diferite
modalităţi tehnice:
tehnice legate de parametrii aparatului ecocardiografic,
a) ecocardiografia: mod-M, bidimensională (şi/sau 3D) aplicaţiile utilizate și calitatea imaginii sunt utile medi-
b) Doppler: color, pulsat (PW), continuu (CW) şi Doppler tisular cului ce citește raportul ecocardiografic în vederea ju-
- modalităţi adiţionale: decării corecte a datelor, a robusteţei și siguranţei asu-
c) ecocardiografia transesofagiană
d) ecocardiografia de stress pra concluziilor clinice (de ex. excluderea endocarditei
e) alte modalităţi: 3D, intravascular, etc. infecţioase având la bază un studiu ecocardiografic de
Pentru o mai bună înţelegere a datelor prezentate fiecare secţiune trebuie să se calitate suboptimală ridică suspiciuni legate de siguran-
termine cu scurte comentarii
3. Concluziile: trebuie scrise pentru a fi înţelese de medicul de orice specialitate
ţa concluziilor).
4. Semnătura şi data Alte informaţii privind tipul imaginilor stocate și
Semnătura persoanei responsabile de efectuarea ecocardiografiei, data raportării şi eventual locaţia sunt recomandate pentru ușurarea reevaluării
numele oricărui senior care a revăzut examinarea ecocardiografică.
și controlul calităţii. În final, informaţiile legate de ne-
cesitatea efectuării studiului și de prioritatea clinică ce
Titlul şi datele iniţiale stă la baza recomandării aduc date utile monitorizării
calităţii evaluărilor laboratorului respectiv.
Datele obligatorii ce trebuie conţinute în această
rubrică Conţinutul raportului ecocardiografic
Identitatea pacientului, datele demografice și in- A doua secţiune ce trebuie cuprinsă în cadrul ra-
dicaţia de efectuare a examinării (Tabelul 6). Aceste portului este cea a “conţinutului”. Datele conţinute în
date trebuie cuprinse în orice raport, fiind considerate cadrul acestei rubrici trebuie să susţină concluziile.
obligatorii, chiar și în cazurile efectuării lor în situaţii Informaţiile despre structurile examinate pot fi canti-

Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

tative (de exemplu: dimensiunile camerelor) sau calita- (tumori, membrane etc.) sau aspectele funcţionale par-
tive, morfologice (de exemplu: valva aortică bicuspidă) ticulare (scăderea sau excesul de mobilitate al valvelor)
sau funcţionale (mișcarea sistolică anterioară a valvei sunt adesea dificil de categorisit, astfel încât ele vor fi
mitrale). Măsurătorile ar trebui introduse ca valoare descrise ca atare în cadrul unor rubrici speciale pentru
numerică, însă anumite tipuri de informaţii calitative comentarii.
necesită existenţa unor câmpuri preformate cu un nu-
Măsurătorile recomandate
măr limitat de categorii (de exemplu: gradele regurgită-
În cadrul acestei secţiuni intră măsurătorile diame-
rilor valvulare) sau câmpuri speciale pentru descrierea
trelor tractului de golire VS, respectiv VD. Ele sunt uti-
unei anumite condiţii evidenţiate. Modalităţile tehnice
le pentru calculele hemodinamice non-invazive (debit
utilizate pentru obţinerea acestor informaţii calitative,
cardiac, arie valvulară, șunturi etc.). Totuși, pentru că
cantitative sau funcţionale sunt variate și ele trebuie
ele constituie o importantă sursă de eroare, experienţa
precizate în cadrul raportului.
examinatorului și acurateţea studiului sunt fundamen-
Ecocardiografia bidimensională şi modul-M tale în utilizarea tehnicilor cantitative. La pacienţii cu
Metodologia de cuantificare a cavităţilor și valorile stenoză mitrală, determinarea planimetrică a ariei val-
de referinţă au fost prezentate anterior, ele fiind în con- vulare prin tehnicile 2D și 3D (când imaginea obţinută
cordanţă cu Recomandările publicate în Jurnalul Euro- este optimă) aduce informaţii utile cu privire la severi-
pean de Ecocardiografie din 200646. tatea stenozei, mai ales în situaţiile post valvuloplastie
Astfel, măsurătorile obligatorii ce trebuie efectuate și percutană34,35.
raportate vor fi prezentate în continuare. Pentru aprecierea funcţiei sistolice a VD se poa-
Indiferent de natura/indicaţia de efectuare a exame- te utiliza TAPSE (în absenţa anomaliilor de cinetică
nului ecocardiografic trebuie raportate dimensiunile parietală)29. Aprecierea calitativă a lichidului pericardic
AS și ale VS. În afecţiunilor aortice sau a predispozi- este superioară unei singure măsurători prin mod-M.
ţiei pentru o patologie aortică (de exemplu: sindrom Totuși, această din urmă măsurătoare poate fi foarte
Marfan), măsurătorile trebuie efectuate la trei niveluri: utilă în cadrul monitorizării evoluţiei ulterioare a pa-
cel al sinusurilor, joncţiunea sino-tubulară și aorta as- cientului (perioada de urmărire ecocardiografică).
cendentă. În cazul VD încă rămân valabile aprecieri- Pentru cazurile speciale, când nu se poate vizualiza o
le în special calitative. Vena cavă inferioară și variaţia structură specifică importantă, această deficienţă tre-
diametrului acesteia cu mișcările respiratorii sunt pa- buie specificată în cadrul raportului.
rametrii esenţiali pentru estimarea presiunii din AD
Ecocardiografia Doppler
(Tabelul 3).
Această secţiune conţine rezultatele evaluărilor func-
În ceea ce privește aspectele funcţionale, funcţia sis-
ţionale folosind tehnicile Doppler: color, spectral (con-
tolică a VS trebuie raportată în fiecare buletin ecocar-
tinuu și pulsat) și tisular - atunci când este posibil.
diografic, iar atunci când se măsoară prin metoda Sim-
pson biplan se recomandă și precizarea volumelor ven- Parametrii obligatoriu de precizat
triculare. Dacă există tulburări de cinetică segmentară Fluxul transmitral cu măsurarea velocităţilor unde-
ele trebuie raportate folosind modelul de 16 segmente. lor E și A, timpul de decelerare a undei E (TDE) sunt
Modelul de 17 segmente al VS a fost propus în 2002 larg utilizate pentru caracterizarea funcţiei diastoli-
și constă în adăugarea segmentului apical51. Pentru că ce ventriculare, pentru evaluarea dissincronismului
vârful normal al apexului (segmentul 17) nu se mișcă, atrio-ventricular sau a unor condiţii speciale precum
acest model ar trebui folosit predominant pentru studi- tamponada cardiacă și constricţia. Din aceste motive,
ile de perfuzie miocardică sau pentru studiile compara- determinarea lor este obligatorie, incluzând și variaţiile
tive cu alte tehnici imagistice. respiratorii atunci când este necesar.
Dată fiind geometria complexă a VD, funcţia sa sis- Disfuncţia diastolică a VS este cuantificată de obi-
tolică este dificil de apreciat cantitativ, motiv pentru cei în trei grade: ușoară (alterarea relaxării), moderată
care în general, în practica medicală, se estimează ca- (pseudonormal), și severă (restrictiv), combinându-
litativ. Așa cum s-a precizat și anterior, ecocardiografia se cu estimarea umplerii VS. Raportul E/E’ este reco-
3D va deveni în viitor tehnica de ales în determinarea mandat pentru aprecierea presiunii de umplere a VS.
cantitativă a funcţiei VD. Conform recomandărilor în vigoare, pentru calculul
Modificările patologice ale structurilor normale (în- raportului E/ E’, în cazul lui E’se va folosi media dintre
groșări, rupturi, perforaţii etc.), anomaliile structurale valoarea septală și cea laterală (Tabelul 4)52.

Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

Apreciea funcţiei valvelor cardiace, estimarea pre- a studiului sau la suspiciunile ridicate clinic. De ase-
siunii sistolice în artera pulmonară și evaluarea șun- menea, este important să se sublinieze caracteristicile
turilor/gradientelor (fixe sau dinamice) intracardiace anormale ale evaluării și să se compare (dacă este posi-
sau vasculare suspectate sunt considerate obligatorii bil) aspectele principale ale evaluării actuale cu o eva-
pentru un raport ecocardiografic complet. În cazul le- luare precedentă.
ziunilor obstructive sau a stenozelor valvulare (inclusiv Orice raport ecocardiografic ar trebui să se termi-
protezele valvulare normofuncţionale) trebuie raportat ne cu concluzii clare, care să sublinieze caracteristici-
atât gradientul maxim cât și cel mediu. le principale ale diagnosticului și severităţii afecţiunii
Pentru stenoza aortică este recomandată calcularea cardiace, folosind un limbaj pe înţelesul oricărui me-
ariei valvulare prin metoda ecuaţiei de continuitate, dic. În situaţiile în care rezultatul studiului ecocardi-
în special în cazurile cu disfuncţie sistolică de VS sau ografic dictează necesitatea unei schimbări urgente în
când debitul cardiac este scăzut. Pentru stenoza mitrală managementul pacientului examinat, medicul curat va
metodele de calcul ale ariei valvulare sunt planimetria fi informat imediat.
directă și măsurarea PHT33,36. În cazul protezei mitrale
mecanice, parametrul preferat este gradientul mediu, BIBLIOGRAFIE
PHT-ul nefiind util în estimarea orificiului valvular 1. Cheitlin MD, Alpert JS, Armstrong WF, Aurigemma GP, Beller GA,
efectiv3,32,53. Bierman FZ et al. ACC/AHA guidelines for the clinical application
Pentru evaluarea severităţii regurgitărilor valvulare of echocardiography: a report of the American College of Cardiolo-
gy/ American Heart Association Task Force on Practice Guidelines
pot fi utilizate criterii multiple. Totuși, nicio metodă (Committee on Clinical Application of Echocardiography): develo-
nu și-a dovedit superioritatea, cu excepţia unor situaţii ped of collaboration with the American Society of Echocardiography.
particulare. Indiferent de metoda folosită, severitatea Circulation 1997;95:1686–744.
2. Cheitlin MD, Armstrong WF, Aurigemma GP, Beller GA, Bierman
regurgitării valvulare trebuie exprimată folosind crite- FZ, Davis JL et al. ACC/AHA/ASE 2003 guideline update for the cli-
riul calitativ: ușoară, moderată sau severă. Scala semi- nical application of echocardiography: summary article: a report of
cantitativă: de la 0 la 4 poate fi utilizată (gradul 3 impli- the American College of Cardiology/American Heart Association
Task Force on Practice Guidelines (ACC/AHA/ASE Committee to
când regurgitare moderat-severă). Metodele cantitative Update the 1997 Guidelines for the Clinical Application of Echocar-
de apreciere a severităţii regurgitării (ERO, volum re- diography). J Am Soc Echocardiogr 2003;16:1091–110.
3. Gottdiener JS, Bednarz J, Devereux R, Gardin J, Klein A, Manning WJ
gurgitant etc.) sunt recomandate dacă se dovedesc utile et al. American Society of Echocardiography recommendations for
în luarea deciziei terapeutice. Și în acest caz este impor- the use of echocardiography in clinical trials. J Am Soc Echocardiogr
tantă experienţa ultrasonografistului38,54. 2004;17: 1086–119.
4. Sutherland GR, Stewart MJ, Groundstroem KW, Moran CM, Fleming
Parametrii recomandaţi a fi precizaţi în cadrul A, Guell-Peris FJ et al. Color Doppler myocardial imaging: a new te-
chnique for the assessment of myocardial function. J Am Soc Echocar-
raportului diogr 1994; 7:441–58.
Estimarea presiunii sistolice în artera pulmonară fo- 5. D’hooge J, Heimdal A, Jamal F, Kukulski T, Bijnens B, Rademakers
losind măsurarea timpului de acceleraţie a fluxului pul- F et al. Regional strain and strain rate measurements by cardiac ul-
trasound: principles, implementation and limitations. Eur J Echocar-
monar (Doppler pulsat) poate fi utilă, în special în ab- diogr 2000;1:154–70. Review. Erratum in: Eur J Echocardiogr 2000;1:
senţa regurgitării tricuspidiene. Dacă însă aceasta din 295–9.
urmă este evidenţiată, ea va fi folosită pentru estimarea 6. Sutherland GR, Hatle L. Pulsed Doppler myocardial imaging. A
new approach to regional longitudinal function? Eur J Echocardiogr
PAPs, calculând gradientul presional dintre cavităţile 2000;1: 81–3.
drepte55. 7. Krenning BJ, Voormolen MM, Roelandt JR. Assessment of left ven-
Dacă se supectează sau se detectează un șunt, se re- tricular function by three-dimensional echocardiography. Cardiovas
Ultrasound 2003;8:12.
comandă calcularea debitelor sistemic și pulmonar și a 8. Mulvagh SL, DeMaria AN, Feinstein SB, Burns PN, Kaul S, Miller JG
raportului lor32. et al. Contrast echocardiography: current and future applications. J
Raportul dintre velocitatea maximă de umplere a VS Am Soc Echocardiogr 2000;13:331–42.
9. Ehler D, Vacek JL, Basal S, Gowda M, Powers KB. Transition to an
la evaluarea fluxului transmitral (unda E) și velocita- all-digital echocardiography laboratory: a large, multi-site private car-
tea propagării fluxului în VS (Vp) poate fi utilizat ca diology practice experience. J Am Soc Echocardiogr 2000;13:1109–16.
alternativă a raportului E/E’pentru estimarea presiunii 10. Badano L, Domenicucci S. Use of a common computerized program
for echocardiogram archiving and reporting over a regional territory:
de umplere a VS, mai ales dacă nu este disponibil Dop- feasibility and clinical and research impact during a 5-year experien-
pler-ul tisular56. Vp este un parametru foarte util pentru ce. J Am Soc Echocardiogr 1999;12:669–78.
diagnosticul diferenţial între restricţie și constricţie. 11. Nihoyannopoulos P, Fox K, Fraser A, Pinto F. EAE laboratory stan-
dards and accreditation. Eur J Echocardiogr 2007;8:80–7.
Comentarii şi concluzii 12. Ehler D, Carney DK, Depsey AL, Rigling R, Kraft C, Wittt SA et
al.Guidelines for cardiac sonographer education: recommendations
În această secţiune se recomandă menţionarea da- of the American Society of Echocardiography Sonographer Training
telor ce constituie un răspuns la indicaţia de efectuare and Education Committee. J Am Soc Echocardiogr 2001;14:77–84.


Standardizarea ecocardiografiilor Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

13. Lang RM, Bierig M, Devereux RB, Flachskampf FA, Foster E, Pellikka sound in patients without left ventricular outflow tract abnormalities.
PA et al. A report from the American Society of Echocardiography’s J Am Coll Cardiol 1995;25:710–6.
Guidelines and Standards Committee and the Camber Quantifica- 31. Otto CM, Pearlman AS, Comess KA, Reamer RP, Janko CL, Hunt-
tion Writing Group, developed in conjunction with the European sman LL. Determination of the stenotic aortic valve area in adults
Association of Echocardiography, A Branch of the European Society using Doppler echocardiography. J Am Coll Cardiol 1986;7:509–17.
of Cardiology. Recommendations for chamber quantification. Eur J 32. Quiñones MA, Otto CM, Stodard M, Waggoner A, Zoghbi WA. Re-
Echocardiogr 2006; 7:79–108. commendations for quantification of Doppler echocardiography. J
14. Palmieri V, Dahlof B, DeQuattro V, Sharpe N, Bella JN, de Simone G Am Soc Echocardiogr 2002;15:167–84.
et al. Reliability of echocardiographic assessment of left ventricular 33. Flachskampf FA, Weyman AE, Gillam L, Liu CM, Abascal VM, Tho-
structure and function: the PRESERVE study: Prospective Randomi- mas JD. Aortic regurgitation shortens Doppler pressure half-time in
sed Study Evaluation Regression of Ventricular Enlargement. J Am mitral stenosis: clinical evidence, in vitro simulation and theoretic
Coll Cardiol 1999;34:1625–32. analysis. J Am Coll Cardiol 1990;16:396–404.
15. Himelman RB, Cassidy MM, Landzberg JS, Schiller NB. Reproduci- 34. Karp K, Teien D, Bjerle P, Eriksson P. Reassessment of valve area de-
bility of quantitative two-dimensional echocardiography. Am Heart J terminations in mitral stenosis by the pressure half-time method: im-
1998;115: 425–31. pact of left ventricular stiffness and peak diastolic pressure difference.
16. Gottdiener JS, Livengood SV, Meyer PS, Chase GA. Should echocar- J Am Coll Cardiol 1989;13:594–9.
diography be performed to assess effects of antihypertensive therapy? 35. Loyd D, Ask P, Wranne B. Pressure half-time does not always predict
Test–retest reliability of echocardiography for measurement of left mitral valve area correctly. J Am Soc Echocardiogr 1988;1:313–21.
ventricular mass and function. J Am Coll Cardiol 1995;25:424–30. 36. Geibel A, Görnandt L, Kasper W, Bubenhelmer P. Reproducibility of
17. Nidorf SM, Picard MH, Triulzi MO, Thomas JD, Newell J, King ME Doppler echocardiographic quantification of aortic and mitral valve
et al. New perspectives in the assessment of cardiac chamber dimen- stenoses: Comparison between two echocardiography centers. Am J
sions during development and adulthood. J Am Coll Cardiol 1992; Cardiol 1991;67:1013–21.
19:983–8. 37. Zamorano J, Cordeiro P, Sugeng L, Perez de Isla L, Weinert L, Macaya
18. Pearlman J, Triulzi MO, King ME, Newell J, Weyman AE. Limits of nor- C et al. Real-time three-dimensional echocardiography for rheumatic
mal left ventricular dimensions in growth and development: analysis mitral valve stenosis evaluation. An accurate and novel approach. J
of dimensions and variance in the two-dimensional echocardiograms Am Coll Cardiol 2004;43:2091–6.
of 268 normal healthy subjects. J Am Coll Cardiol 1988;12:1432–41. 38. Zoghbi WA, Enriquez-Sarano M, Foster E, Grayburn PA, Kraft CA,
19. Lester SJ, Ryan EW, Schiller NB, Foster E. Best method in clinical Levine RA et al. Recommendations for evaluation of the severity
practice and in research studies to determine left atrial size. Am J Car-
of native valvular regurgitation with two-dimensional and Doppler
diol 1999;84:829–32.
echocardiography. Eur J Echocardiogr 2003;4:237–61.
20. Paulus WJ, Tschöpe C, Sanderson JE, Rusconi C, Flachskampf FA,
39. Bolger AF, Eigler NL, Maurer G. Quantifying valvular regurgitation.
Rademakers FE et al. How to diagnose diastolic heart failure: a con-
Limitations and inherent assumtions of Doppler techniques. Circula-
sensus statement on the diagnosis of heart failure with normal left
tion 1988; 78:1316–8.
ventricular ejection fraction by the Heart Failure and Echocardiogra-
40. Robert BJ, Grayburn PA. Color flow imaging of the vena contracta in
phy Associations of the European Society of Cardiology. Eur H Jour-
mitral regurgitation: technical considerations. J Am Soc Echocardiogr
nal 2007;28: 2539–50.
2003;16:1002–6.
21. Sohn DW, Chai IH, Lee DJ, Kim HC, Oh BH, Lee MM et al. Assess-
41. Xie GY, Berk MR, Hixson CS, Snith AC, DeMaria AN, Smith MD.
ment of mitral annulus velocity by Doppler tissue images in the evalu-
Quantification of mitral regurgitant volume by the color Doppler
ation of left ventricular diastolic function. J Am Coll Cardiol 1997;30:
proximal isovelocity surface area method: a clinical study. J Am Soc
474–80.
22. Nagueh SF, Middleton KJ, Kopelen HA, Zoghbi WA, Quiñones MA. Echocardiogr 1995;8:48–54.
Doppler tissue imaging: a non-invasive technique for evaluation of 42. Hagenaars T, Gussenhoven EJ, van Essen JA, Seelen J, Honkoop J, van
left ventricular relaxation and estimation of filling pressures. J Am der LA. Reproducibility of volumetric quantification in intravascular
Coll Cardiol 1997;30: 1527–33. ultrasound images. Ultrasound Med Biol 2000;26:367–74.
23. Lewis JF, Kuo LG, Nelson JG, Limacher MC, Quinones MA. Pulsed 43. Grossman G, Hoffmeister A, Imhof A, Geisler M, Hombach V, Spiess
Doppler echocardiographic determination of stroke volume and car- J. Reproducibility of the proximal flow convergence method in mitral
diac output. Circulation 1984;70:425–31. and tricuspid regurgitation. Am Heart J 2004;147:721–8.
24. Oh JK. Echocardiography in heart failure: beyond diagnosis. Eur J 44. Weissman NJ, Panza JA, Tighe JF Jr, Perras ST, Kushner H, Gottdie-
Echocardiogr 2007;8:4–14. ner JS. Specificity of Doppler echocardiography for the assessment of
25. Ommen SR, Nishimura RA, Appleton CP, Miller FA, Oh JK, Redfi- changes in valvular regurgitation: comparison of side-by-side versus
eld MM et al. Clinical utility of Doppler echocardiography and tissue serial interpretation. J Am Coll Cardiol 2001;37:1614–21.
Doppler imaging in the estimation of left ventricular filling pressures: 45. Thomas JD, Adams DB, DeVries S, Ehler D, Greenberg N, Garcia M et
a comparative simultaneous Doppler-catheterisation study. Circulati- al. Guidelines and recommendations for digital echocardiography. A
on 2000;102: 1788–94. report from the Digital Echocardiography Committee of the Ameri-
26. Garcia MJ, Smedira NG, Greenber NL, Main M, Firstenberg MS, can Society of Echocardiography. J Am Soc Echocardiogr 2005;18:287–
Odabashian J et al. Color M-mode Doppler flow propagation velocity 97.
is a preload insensitive index of left ventricular relaxation: animal and 46. Thomas JD. The DICOM image formatting standard: what it means
human validation. J Am Coll Cardiol 2000;35:201–8. for echocardiographers. J Am Soc Echocardiogr 1995;8:319–27.
27. Garcia MJ, Ares MA, Asher C, Rodriguez L, Vandervoort P, Thomas 47. Thomas JD, Greenberg NL, Garcia MJ. Digital echocardiography
JD. An index of early left ventricular filling that combined with pulsed 2002: now is the time. J Am Soc Echocardiogr 2002;15:831–8.
Doppler peak E velocity may estimate capillary wedge pressure. J Am 48. Gardin JM, Adams DB, Douglas PS, Feigenbaum H, Forts DH, Fraser
Coll Cardiol 1997;29:448–54. A et al. Recommendations for a standardized report for adult tran-
28. Nagueh SF, Kopelen HA, Quiñones MA. Assessment of left ventricu- sthoracic echocardiography: a report from the American Society of
lar filling pressures by Doppler in the presence of atrial fibrillation. Echocardiography’s Nomenclature And Standards Committee and
Circulation 1996;94:2138–45. Task Force for a standardized echocardiography report. J Am Soc
29. Samad BA, Alam M, Jensen-Urstad K. Prognostic impact of right ven- Echocardiogr 2002;15: 275–90.
tricular involvement assessed by tricuspid annular motion in patients 49. Zuppiroli A, Corrado G, De Cristofaro M. Italian Society of Echo-
with acute myocardial infarction. Am J Cardiol 2002;90:778–81. cardiography: from operator´s education to echocardiography report.
30. Evangelista A, García-Dorado D, García del Castillo H, González- Consensus document on echocardiography organizational aspects in
Alujas Y,Soler-Soler J. Cardiac index quantification by Doppler ultra- Italy. G Ital Cardiol 2007;8:49–67.


Revista Română de Cardiologie Standardizarea ecocardiografiilor
Vol. XXIV, Nr. 4, 2009

50. Riesmeier J, Eichelberg M, Kleber K. DICOM structured reporting – a 53. Vahanian A, Baumgartner H, Bax J, Butchart E, Dion R, Filippatos
prototype implementation. Int Cong Series 2001;1320:795–800. G et al. Guidelines of the management of valvular heart disease. Eur
51. Cerqueira MD, Weissman NJ, Dilsizian V, Jacobs AK, Kaul S, Laskey Heart J 2007;28:230–68.
WK et al. Standardized myocardial segmentation and nomenclature 54. Enriquez-Sarano M, Tribouilloy C. Quantitation of mitral regurgitati-
for tomographic imaging of the heart: a statement for healthcare pro- on: rationale, approach, and interpretation in clinical practice. Heart
2002;88 (Suppl. 4):iv1–4.
fessionals from the Cardiac Imaging Committee of the Council on
55. Abbas AE, Fortuin D, Schiller NB. A simple method for noninvasive
Clinical Cardiology of the American Heart Association. Circulation
estimation of pulmonary vascular resistance. J Am Coll Cardiol 2003;
2002;105: 539–42. 41:1021–7.
52. Rivas–Gotz C, Manolios M, Thohan V, Nagueh S. Impact of left ven- 56. González-Vilchez F, Ares M, Ayuela J, Alonso L. Combined use of
tricular ejection fraction on estimation of left ventricular filling pre- pulsed and color M-mode Doppler echocardiography for the estima-
ssures using tissue Doppler and flow propagartion velocity. Am J Car- tion of pulmonary capillary wedge pressure: an empirical approach
diol 2003;91:780. based on an analytical relation. J Am Coll Cardiol 1999;34:515–23.

