Sunteți pe pagina 1din 35

(sfigmograma)

~Cuprins~ 1.Definitie 2.Artera carotidaanatomie si fiziologie 3.Pulsul: -Definitie -Metode de determinare a pulsului -Tipuri particulare de puls 4.Tehnica carotidogramei 5.Analiza morfologica a carotidogramei 6.Analiza cronologica a carotidogramei

1.DEFINITIE
Carotidograma sau sfigmograma - reprezint nregistrarea grafic a variaiilor de volum ale arterei carotide n timpul ejeciei ventriculului stng.

2. ARTERA CAROTIDA -anatomie si fiziologie


Artera a gatului si a capului. Arterea pereche care participa la vascularizarea capului (inclusiv creier). Exista doua carotide primitive, una dreapta, alta stanga. Cele doua vase merg de o parte si de alta a traheei de la baza gatului pana la fiecare inaltimea larginelui, unde se divid in doua ramuri principale, carotida interna si carotida externa. Fiziologie Carotidele au doua zone sensibile, de fiecare parte a gatului; sinusul carotidian, care intervine in reglarea tensiunii arteriale, si corpusculul carotidian, care joaca un rol important in reglarea saturarii in oxigen a sangelui si in functionarea respiratiei. Intreruperea tranzitorie a circulatiei intr-o artera carotida poate provoca un accident ischemic tranzitoriu (AIT). Ocluzia uneia dintre aceste artere poate antrena un accident vascular cerebral (AVC).

3. PULSUL
a)Definitie
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos si este sicrona cu sistola ventriculara. Acesta ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.

b)Metode de determinare a pulsului


-clinic: prin palparea

simetrica a pulsului arterelor carotide, temporale superficiale, brahiale, radiale, femurale, poplitee, tibiale posterioare si pedioase.

- paraclinic: cataterism (direct) si sfigmograma (indirect)

c) Tipuri particulare de puls


-inchipotent si inechidistant - n fibrilatia atriala

- saltaret si depresibil, "celer et altus" = puls Corrigan - n insuficienta aortica, sindroame hiperkinetice - mic si ntrziat, "parvus et tardus" - n stenoza aortica - filiform, tahicardic, amplitudine redusa hipotensiune, stari de soc, infectii - puls bigeminat - n extrasistolie - puls paradoxal (puls Kussmaul) = scaderea amplitudinii pulsului pna la disparitie n inspir, datorita scaderii volumului bataie - n sindroame lichidiene pericardice, tamponada cardiaca.

Pulsul arterial depinde de: - Starea orificiului aortic - Pres. arteriala - Forta de contractie,frecventa cardiaca - Vol. bataii - Permeabilitatea arterelor - Elasticitatea arterelor La luarea pulsului se va tine seama de: - Frecventa - Ritmicitate - Volum - Tensiune - Celeritate

4. TEHNICA CAROTIDOGRAMEI
Tehnica de nregistrare este prin pletismografie fotoelectric sau folosind transductori mecanici plasai n dreptul arterei carotide, la nivelul marginii interne a muchiului sternocleidomastoidian. Mai intai: -informarea pacientului si acordul acestuia -plasarea pacientului in decubit dorsal,relaxat fizic si psihic -temperatura mediului ambiant sa fie de 20 C -se degreseaza tegumentul cu alcool sanitar in locul unde urmeaza sa fie amplasati transductorii mecanici. -transductorii mecanici se plaseaza n dreptul arterei carotide, la nivelul marginii interne a muchiului sternocleidomastoidian. -se inscrie traseul carotidogramei(pulsului arterei carotide)

Muchiul sternocleidomastoidian
Muchiul sternocleidomastoidian este un muchi pereche lung, situat n partea anterioar i lateral a regiunii cervicale i fixat cu captul proximal de apofiza mastoid i cu captul distal de stern i de clavicule.

Transductori mecanici

5.ANALIZA MORFOLOGICA A CAROTIDOGRAMEI


Analiza morfologic distinge dou faze :

a)faza sistolic ncepe cu punctul E ce corespunde deschiderii sigmoidelor aortice la debutul ejeciei VS. Cuprinde unda anacrot sau de percuie, cu o ascensiune rapid la un vrf notat B, o und n platou sau uor descendent, terminat printr-un umr notat C i o und rapid descendent, ntrerupt de o incizur notat cu I (incizura dicrot).

b)faza diastolic cuprinde unda dicrot, de reascensiune, care apare prin ciocnirea undei sanguine de valvele sigmoide atunci cnd ele se nchid; urmata de o pant descendent lent, pn la o nou contracie.

6. ANALIZA CRONOLOGiCA A CAROTIDOGRAMEI

Aceasta analiza permite calcularea urmtoarelor perioade: timpul de semiascensiune (Duchosal), reprezint timpul necesar PC pentru a ajunge la jumtate din amplitudinea maxim. Este folosit n aprecierea contractilitii VS deoarece se coreleaz bine cu gradientul de presiune transaortic creat de ejecia VS.

Normal: 0.04-0.06 secunde


timpii sistolici

Cuprins
1.Definitie 2.Pletismograful 3.Clasificarea pletismografiilor a)Pletismografia pulmonara b)Legea lui Boyle c)Pletismografia membrelor d)Pletismografia organelor genitale e) Pletismografia optoelectronica f)Pletismografia corpului sau"cutia corpului" g)Pletismografia de volum h)Pletismografia cu ocluzie venoasa 4. Fotopletismografia 5.Tehnica 6.Contraindicatii

1. DEFINITIE
schimbarile n fluxul de snge sau de volum de aer n diferite pri ale corpului. Aceasta poate fi realizata pentru a verifica cheagurile de snge la nivelul bratelor si picioarelor, sau sa masoare cat aer se poate tine n plmni.

Pletismografia - este un test pentru a masura

2 . PLETISMOGRAFUL
Petismograful - este un instrument de masurare a modificarilor de volum n cadrul unui organ sau a ntregului corp (de obicei, generate de fluctuaiile n cantitatea de snge sau de aer care le conine)

3 . CLASIFICAREA PLETISMOGRAFIILOR

a)Pletismografia cu ocluzie venoasa b)Pletismografia de volum c) Pletismografia membrelor d)Pletismografia organelor genitale e) Pletismografia optoelectronica f)Pletismografia corpului sau"cutia corpului g) Pletismografia pulmonara h) Legea lui Boyle

a)Pletismografia cu ocluzie venoasa


Este o varianta a pletismografiei de volum, prin care se determina indirect debitul arterial in teritoriul explorat. Se opreste intoarcerea venoasa prin compresia cu o manseta pneumatica umflata brusc la o presiune de 4050 mmHg Volumul digital creste progresiv prin acumularea singelui arterial. Pentru calculul fluxului arterial, se masoara partea incipienta abrupta a curbei ascendente a volumului degetului. Se masoara cresterea de volum pe unitate de timp si se raporteaza la volumul de tesut inchis in pletismograf. Presiunea de compresie venoasa optima este aceea din care rezulta cea mai mare valoare de debit sanguin. Din acest motiv se recomanda sa se faca mai multe incercari , cu diferite valori de compresie , pina la obtinerea debitelor celor mai mari.

b)Pletismografia de volum
Pletismografia poate fi folosita pentru detectarea modificarilor volumului pulsului la nivelul extremitatilor membrelor (degete) Studiul volumului de puls indica gradul de permeabilitate a trunchiului arterial principal din deget. Amplitudinea pulsului este data de diferenta intre fluxul arterial de intrare si cel venos de iesire din deget, in timpul unui ciclu cardiac. Prezinta modificari spontane de amplitudine in raport cu respiratia, tonusul vasomotor si rezistenta periferica. Un puls amplu corespunde unei artere relaxate; un puls mic corespunde unei artere spastice sau obstruate. Volumul pulsului este un indicator al activitatii vasomotorii (influentat de durere, excitare, frica, emotie, respiratie adinca, etc.).Pentru a se putea compara cifrele de la un bolnav la altul, datele obtinute trebuie raportate la un volum de deget mediu (se considera arbitrar ca fiind de 4 ml).

Valori normale:
- peste 6 - 8 mm 3 /4 ml deget = normal; - sub 4 mm 3 /4 ml deget = diminuarea fluxului sanguin. Limita inferioara a normalului in conditii de vasodilatatie este de 4 mm 3 /4 ml deget. In situatia diminuarii fluxului arterial periferic, nu se poate diferentia etiologia spastica (functionala) de cea stenozanta (organica), decit prin examenul suplimentar, de vasodilatatie indusa.

c) Pletismografia membrelor - Unele


dispozitive de pletismografie sunt legate de maini, picioare sau alte extremiti fiind utilizate pentru a stabili capacitatea circulatorie.

d) Pletismografia organelor genitale


Un alt tip comun de pletismografie este pletismografia penisului. Acest aparat este utilizat pentru a msura schimbrile n fluxul de snge n penis. Dei unii cercettori folosesc acest aparat pentru a evalua excitatia si orientarea sexuala, datele nu sunt admisibile de obicei, n cazurile n instan n Statele Unite.

e) Pletismografia optoelectronica - este o metoda de


a evalua ventilaia printr-o evaluare extern de micare a pieptului. Aceast metod a fost dezvoltata la Departamentul de Bioinginerie Universitatea Politehnico din Milano. Un numr mic de marcari reflectorizante sunt introduse pe suprafaa toraco-abdominala de band adeziv hipoalergenica. Un software dedicat calculeaz volumul nchis i variaiile acestuia n timpul respiraiei.

metoda foarte sensibil pulmonara utilizata pentru a detecta patologia pulmonara. Aceast metod de obinere a volumului absolut de aer in plamani poate fi, de asemenea, utilizata n situaiile n care mai multe studii repetate sunt necesare sau n cazul n care pacientul este n imposibilitatea de a efectua teste multibreath(respiratii multiple,succesive).

f) Pletismografia corpului sau"cutia corpului"- este o

g)Pletismografia pulmonara -este utilizata pentru a msura

capacitatea funcionala reziduala (CFR) de aer din plamani Pacientul este plasat n interiorul unui camere sigilate de dimensiunea unei cabine de telefon in pozitie sezand cu o singura piesa pentru cavitatea bucala.

h)Legea lui Boyle - este folosita pentru a calcula


volumul de aer necunoscut n plmni.

Cupa lui Boyle Mecanism folosit pentru legea lui Boyle

4. FOTOPLETISMOGRAFIA
Traductorul fotopletismografic prezinta o sursa de lumina monocromatica si o celula fotoelectrica. Fascicolul luminos strabate pielea si este absorbita partial de hemoglobina din masa de singe circulant sub-cutanat. Fractiunea neabsorbita va ajunge prin transmisie sau reflexie la celula fotoelectrica, si functie de cantitatea de lumina primita celula produce un curent care va fi amplificat si inscris grafic (fotopletismograma). Variatiile sistolo- diastolice de flux sanguin din reteaua cutanata, determina variatii echivalente ale curentului, iar forma graficului va fi similara cu a pulsului arterial. Unda pulsului normala are o panta anacrota abrupta, un virf ascutit si o unda dicrota care este concava la baza. Cu ajutorul fotopletismografiei se pot determina parametri necesari pentru diagnosticarea bolilor vasculare periferice: forma undei de puls, amplitudinea si frecventa undelor componente. Undele de puls sint atenuate in prezenta bolilor arteriale ocluzive. Obstructia arteriala determina deprimarea undei cu o panta lina, un virf rotunjit si pierderea undei dicrote (partea concava devine convexa).

5 .TEHNICA PLETISMOGRAFIE
Pletismografia este realizata cu ajutorul unor mici inregistratoare cu mercur sau a unor rezistente care masoara variatiile de presiune sau independenta electrica din membrul respectiv in functie de variatiile de volum.

Pregatire si derulare practica


Pregatirea pacientului atat psihic(informarea acestuia asupra tehnicii ce se va realiza)cat si fizic -asezarea pacientului in decubit dorsal sau decubit ventral -eliberarea membrelor de haine -Medicul plaseaza imprejurul membrului sau un segment al acestuia,selectat pentru invetigatie-inele captator-sustinute de lame. -Inelele captatoare sunt conectate la aparatul care va inregistra procedura -Durata dureaza intre 10-40 de minute -asistenta conduce pacientul la salon si il aseaza comfortabil

6 . CONTRAINDICATII
Pletismografia este nedureroasa,fara efecte secundare. Totusi unii pacienti manifesta o senzatie de usor disconfort,datorita faptului ca examenul impune o relativa imobilitate prelungita. Unii pacienti sunt nejustificat impresionati negativ de aparatura,mai ales cand pltismografia studiaza un membru in intregime.

Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca Tehnici de ingrijire a bolnavului Carol Mozes www.romedic.ro