Aonee

' ,t5tt

{5't

rsqiratit
?0u

,retprVali, 4pnee
'/5

, t54:

"

I- ,-!

'

lns,cirat'ie' irpiriztr?
FrorL'ilda

b) Cheyne-Stockes

c) Kussmaul

Interpretarea rezultatelor:

Frecvenla migcdrilor respiratorii variazd in funclie de: sex, v6rst6, pozi\ie,

temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
I In stare fiziologicd, curba respiratorie merge paralel cu ce a a temperaturii
qi a
pulsului.
. Patologic, respiralie dificild (sete de aer):
- tahipnee (polipnee) - dispnee cu accelerarea ritmului respirator;
- bradipnee (12-10-8 resp/min) - dispnee cu rdrirea ritmului respirator;
- dispnee cu perturbarea ritmicd gi periodicd a respirafiei:
1. dispnee Cheyne-Stockes (respirafie cu amplitudini cresc6nde pdnd, la

2Observatii
o In dispnee

se

maxrmum qr apoi scaz6nd p6nd la apnee ce dureazd.10_20 s);

dispneea Kussmaul (respiralie in patru timpi, o inspiralie profund6
urmatd de o scurtd pauzd qi o expiralie scurt6, ,go*oiour6, dupd care
urmeazd o altd pauzd scurt[).

noteaz[: orarul, intensitatea, tipul, evolulia in timp.

o Dispneea paroxistd (Cheyne-Stockes) trebuie

depistatd sistematic, deoarece bolnavul nu o

semnaleazf,.

o Dispneea Kussmaul apare cdndpH-ul scade sub

7,2 (in come).

4. MASURAREA $I NOTAREA PULSULUI

Puls arterial - senzafia de goc perceputd la palparea unei artere superficiale,

comprimatd incomplet pe un plan rezistent.
Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, perelii arteriali
sunt
destinqi ritmic prin volumul de sAnge expulzat din ventriculul st6ng
aorta;
destinderea
ii
perelilor arteriali se propagd o datd cu coloana de sAnge sub formd ae
pulsatild.
"iai
Calitdyile pulsului:
- frecvenld(rapiditate);
- ritmicitate(regularitate);
- amplitudine (intensitate);
- volum (tensiune);
- celeritate.
Scop: oblinerea informaliilor cu privire la starea anatomo-funclionald a inimii

vaselor.

Materiale necesare:
ceas secundar sau cronometru;

creion, pix (culoare roqie);

foaie de temperaturd.

gi

Etape de execulie:
a) Pregdtirea bolnavului (psihicd 9i fizicd):
. Se anun!6 bolnavul cd i se va mdsura pulsul.
' Se explicd bolnavului modul de m[surare (o stare ernotivd ii poate modifica,valoarea
pulsului).
' Bolnavul este menfinut in stare de repaus fizic gi psihic 5-10 minute cu bralul sprijinit,
pentru relaxarea muqchilor antebralului.
b) Executarea tehnicii:
L Misurarea in artera radiald.
II. Mdsurarea in aceeaqi succesiune de timpi, in alte artere: carotidd, cubitalE,
humerald, femural5, poplitee, tibiald posterioard, pedioasd.

a) carotid5.

b) cubitala

c) humerald

i
:.!,i.\
j

r,

'

i,,!r.

r:i
I rv.1
li

i
I

ii
l

,\

ir I'irt

'

\'l

rr_

i-a..

1r

\t\l

\1
1i
ir
l\

t."*
\$'
d) femurald
pedioasa

.
'

c)

e) poplitee

0 tibiala

posterioara

g)

Spdlarea m6inilor.

Se repercazd $anlul tadial pe extremitatea distald

a antebrafului, in continuarea
policelui.
' Se pozilroneazd degetele palpatoare pe traiectul arterei gi cu ajutorul policelui se
imbrdligeazl antebraful.
,'
Se
exercitd
o
ugoard
presiune
asupra peretelui arterial cu vdrful degetelor (index,
'
mediu qi inelar) de la mdna dreaptd qi se percep zvdcniturile pline ale pulsuliri.
' Se num[rd zvdcniturile percepute urmdrind secundarul cronoriretrului timp de un
minut (se incepe numdrdtoarea de la l14,l12,314 sauun minut).
Notarea cifric5 in carnetul propriu:
' Se noteazd' in carnetul propriu: numele qi prenumele bolnavului; salonul qi patul; data;
valorile mdsurate (D-dimineala, S-seara).

d) Notarea graficd (in foaia de temperaturd a bolnavului):

I Pentru fiecare linie sub{ire orizontald a foii de temperaturd se socotesc patru
pulsafii.
' Pe ordonatd se noteazf, frecventa (numdrul zvAcniturilor pe minut; iu, p. abscisd
timpul cdnd s-a mdsurat.
' se noteazd, un punct rogu la interseclia frecvenfei qi a timpului.
' Se unesc punctele notate cu o linie rogie gi se obline curba pulsului.
e) Reorganizarea locului de muncd:
. Foaia de observalie se aqazd in dosarul salonului.
0 Interpretarea frecvenlei pulsului :
' Frecvenla pulsului vaiazd. fiziologic in funclie de vdrst6, emofii, efort etc.
I Varialii fiziologice ale frecvenlei pulsului;
- puls tahicardic (accelerat) in: ortostatism, efort fizic psihic, emolii
Ai
putemice, in cursul digestiei;
- puls bradicardic (rarit) in: decubit, stare de repaus, Iinigte psihicd.
il. Varia{ii patologice ale calitdlilor pulsului;
- frecvenla - puls tahicardic sau bradicardic;
- ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic;
- amplitudinea - puls cu amplitudine micd, filiform sau puls cu amplitudine
crescut6;
- volum (tensiunea) - puls dur sau puls moale ;
- celeritatea - puls sdltdre! (creqtere rapidd a tensiunii urmatd de o cddere
bruscd) sau puls tard (c6dere lenta).

5. MASURAREA $I NOTAREA TENSIUNII

ARTERIALE

Tensiunea
arleriali.

arteriall -

presiunea exercitatd de s6ngele circulant asupra perelilor

Factorii determinan{i: debitul cardiac, forla de contraclie a inimii, elasticitatea qi

calibrul vaselor, v6scozitatea s6ngelui.
Tensiunea arteriald:
sistolicd (tensiune arteriald maximd) : 140 mrn Hg forla de contraclie
a inimii va fi mai mare in sistold;
diastolicd (tensiune arteriald minimd) : 80 mm Hg forla de contraclie
a inimii va fi mai mic6 in diastold.
Tensiunea diferen\iald (de importanld diagnostica) - diferenla dintre T.A. maximd gi
T.A. minimd.
Valorile tensiunii arteriale variazd, in funclie de: tonusul neurovegetativ, starea
glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sdngelui circulant qi al urinei.
/
Scop: descoperirea modificdrilor morfofunclionale ale inimii qi vaselor.
Materiale necesare:
tavd de instrumente medicale;
tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;

: :,.:,::,:"J,1'ili:'J'rl:

curoare arbastrr)
foaie de temperaturd;
tampon de vatd cu alcool.

Etape de execulie;
a) Pregdtirea materialelor:
r Adunarea qi transportul materiarelor necesare la locul examenului.
' verificarea stdrii de funclionare a instrumentelor gi aparatelor.
b) Pregdtirea bolnavului (psihica, fizicd):
. Bolnavul este informat asupra scopului investigaliei.
' Se explicd mdsurile necesare pentru o mdsurare corectd: 15 minute repaus inainte de
mlsurare; efectuarea mdsurdrii se face dupd cel pulin 3 ore de la servirea
mlsei.
c) Execulia tehnicii propriu-zisd:
I. Cu aparatul Riva-Rocci
. Spdlarea m6inilor.
' Se aqazd' manometrul (cel cu mercur) pe noptierd, intr-o pozilie fEra vizibilitate pentru
bolnav.
. Se aplicd strdns mangeta pe bralul sprijinit gi in extensie.
' Se frxeazd, cu mAna stdngd membrana stetoscopului pe artera humerald, sub marginea
inferioari a manqetei qi olivele in urechi.

Mdsurarea tensiunii arteriale

'

Cu mdna dreapt[ se pompeazd aer in manqeta pneumaticd cu para de cauciuc, p6nd ia

disparilia zgomotelor pulsatile.
' Privind manometrul, se decomprimd progresiv aerul din manqeta cu ajutorul ventilului
pompei de aer, pdnd cAnd se aude zgomotul pulsului qi se observd, gradaliadin
momentul
dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.
' Se memoreazd valoarea tensionald - tensiunea maximd - indicata de manometru.
' Se continud decomprimarea, ascult6nd zgomotele pulsului qi urmarind gradaliile
manometrului pdna la disparilia ultimei unde pulsatile.
' Se memoreazd a doua valoare tensional5 - tensiunea minimd- indicatd de manometru.

Se indepdrteazd manqeta de pe bra!.

II. Cu aparatul Pachon

. Se executd cu aceeaqi succesiune de timpi.

' citirea valorilo T.A. se face pe cadranul manometrului pachon.
d) Reorganizarea locului de muncd:
. Se aqazd tensiometrul gi stetoscopul pe tava medicald.
. Se agazd bolnawl in pozilie comod6.
. Spdlarea m6inilor.
' Se dezinfecteazd. membrana stetoscopului cu tampoane de vatd cu alcool.
10

'

Se asazd,aparatul in dulapul pentru instrumente si materiale

medicale.

Notarea cifricS:
r ln carnetul propriu se noteaz[ cifric valorile tensiunii mdsurate,
numele qi prenumele
bolnavului, salonul, data.
D Notarea graficd,
i S. noteazd grafic in foaia de temperaturd cu culoare albastrd (creion, pix, stilou),
e)

haqurat.

Se socotegte pentru fiecare linie orizontald a foii de temperaturd

o unitate coloand de
Hg. Deasupra liniei groase se noteazd tensiunea arterialS maximd,
iar tensiunea arteriald
minimd dedesubt.
g) Interpretarea rezultatelor

'

valorile normale

qi patologice ale T.A.

in functie de v6rstd.

6. OBSERVAREA, MASURAREA
$I NOTAREA
DIUREZET

Diureza

nlocgsul de fotmare gi eliminare a urinei din organism timp de 24 de ore.

in caie sunt eliminate
substanlele rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile gi
toxice p"r*;r;;;i;;j
excretat de aparatul renal. Tulburdrile metabolismului intermediar
influenleazd, cantitatea qi
calrtatea (compozilia) urinei eliminate.
Mic{iune - actul fiziologic, conqtient, de eliminare a urinei.
Scop: oblinerea de informalii privind starea morfofunclionald a aparatului
urinar qi a
intregului organism, cantitatea qi calitatea urinei furnizdnd date importante
fentru stabilirea
diagnosticului, prognosticului, urmdrirea evoluliei bolilor dar gi in stabilirea
bilanlului nutritiv
in bolile metabolice.
Materiale necesare:
- vase cilindrice gradate cu gat larg sau borcane de2-4 I gradate;
- foaie de temperaturd;
- creion sau pix (culoare albastrd).

Urina

lichidul format de rinichi prin filtrarea s6ngelui,

Etape de execu{ie:
I. Observarea diurezei
. Se va observa ritmul micliunilor;
1. normal - 5-6124 ore la barbafi; 4_5124 ore la femei;
2. patologic - titm crescut Qtolakiurie); mai mult noapt ea (nicturie).
. Se vor observa tulburdrile de micyiune:
l. polakiurie - micliuni frecvente, cu cantitAli mici;
2. ischiurie sau retenfie de urind - imposibilitateade a urina;
3. disurie - eliminarea urinei cu dificultate qi dureri;
4. enurezis - pierderea involuntar6 de urind in timpul noplii;
5' nicturie - egalarea sau inversarea raportului dintri num{rul micliunilor gi
cantitatea de urini emisd noaptea fala de cea emisd in cursul zilei.

II. Misurarea diurezei

a)

Pregdtirea materialelor:

ll

7. OBSBRVAREA POZITIEI BOLNAVULUI

scopul: cunoaqterea poziliilor pe care le iau bolnavii

sau in
care acegtia trebuie
- in
^^^ pat
r*" u*s
'r vqw
ingrijiri, examindri speciale.
Bolnavul poate
o pozifie activi, pasivd sau fo4atd.
_avea
Pozitia activi: bornavur se miqcd singur, nu are rr"roi"
de ajutor.
Pozifia pasivi: bolnawl este lipsii ae ro4a fizjcd.
$i ;'"-;;;oie de ajutor pentru
migcare qi schimbarea poziliei.
Pozi{ia forfati: bolnavul are o pozilie neobiqnuita,
impusds sv
de boal[
uvsrc DCU
sau de
I

agezali pentru

efectudrii unui

'

tratament.

necesitatea

'--

Tipuri de pozitii:
1. Decubit dorsal

(fig. 6)

Bolnavul este culcat pe spate, cu

fafa in sus, fIr6 pem6 (este indicatd
dupd puncfie lombard, in unele
afecliuni ale coloanei,vertebrdle
etc.).

Bolnavul este culcat pe spate, cu

pernd

sublire

(anernii
posthemoragice, afecliuni cere$ale
q,

etc.).
c.

Bolnavul este culcat pe: spate, cu

f111in sus gi cu doud peme (pozilia
obiqnuitd).

Fig. 6 - Pozilia bolnavului in decubit dorsal

(cu suport pentru picioare

Si in regiuna trochanteriand)

2. Decubit lateral (drept sau st6ng) (fig.

7).

Bolnar,ul este culcat pe o parte (dreapta sau st6nga)

cu o pernd sub cap, cu mernbr,ur
care este in contact cu sprafala patului intins,
iar-cu cetalalt indoit qi
pernd sau un sul (indicatE.inpleurezii, meningite
,,.,,., ,,,,._.

etc.).

ffi;;
.put"r.iiffi;ii:;
...,,, ,t

Fig.7-Decubitlateral

3. Decubit ventral

(fig. 8).

Bolnavul este culcat pe abdomen.

fbrd pem5, cu capul intors intr-o
parte, bralele de-a lungul corpului,
sau flectate qi agezate la stAnga gi la
dreapta capului, cu partea palmara
pe suprafala patului qi sub glezne se
aSazd un sul (indicara la bolnavii
incongtienli, la cei cu escare ale
regiunii sacrate, paralizit etc.).
Fig. 8 - Decubit yentral cu capul intors lateral

Pozilia qezdnd.
a' in pat: bolnavul este menlinut qez6nd in pat, trunchiul realizdnd,un unghi de 90o
cu
membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate.
Gambele sunt in"semiflexie pe
coapse, sub genunchi se plaseazd' un sul, iar la picioarele
bolnavului se plaseazd
sprijinitorul. sub brale se aqazd. c6te o pemd (pozifie indicata
;;;il;;iidispneici, in-'
perioada crizeTor de astm bronqic, in insuficienla
cardiaca, .u Auo.i;;; r;r;irqri;.'
b' in.fotottu' bolnavul este aqezat confortabil, bine imbrdcat qi acoperit cu o pdturd.
5. Pozilia semiqezAnda (fig. 9).
4.

Se sprijind spatele bolnai,ului cu doud perne,

cu

rezemdtorul de spate sau somierd articulata: Sub talpr

se
aqazd, un sprijinitor pentru ca bolnavul1sa nu ,alunece
spre extremitatea distald (pozilia este indicatd ?n prirnul
ajutor acordat bolnawlui cu tulburdri respiratorii; este

interzisd bolnavilor

cu tulburdri d;

comatoqilor, in cursul anesteziei generale).

Fig. 9 - Pozilie

semigezdndd

deglutilie,

:.

6' Poziia qezdnd cu gambele afftmate. Bolnavul st[ la marginea patului

in pozilia gezdnd6, sulr
picioare se aqazd un.taburet gi va fi protejat contra racelii"cu
o pdturd li"ai.rtaa',tl1navi'r"i..,
7.' Pozi[ia declivd (Trendelenburg). Ridicarea extremitdlii
distale a patului: pozilia decubit
dorsal cu capul bolnawlui cobordt, realiz6ndu-se o diferenld
de 10-60
extremitSli' in pat se protejeazd capul bolnavului cu o pernd
"-, i*['*l;-;;;;
aqezatd vertical
(indicata in

14

anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii ale membrelor

inferioare gi organeior genitale,
dr,pd rahianestezie, dupd intervenlii ginecologice).
l
8- Pozilia proclivd. Se obline prin ridicarea
extremitdlii proximale a patului.
9. Pozilia ginecologicd. Bolnava este aqezata pe spate, coapsele
flectate pe,,4!domen gi
genunchii indepdrtali (indicatd in examindii ginecotogi.. ji
obri"t
icale). '_,
- '10. Pozilia genu-pectorala (fig. l0).

Fig.

10

Pozilie genu-pectorald

Bolnawl se aqazd ?n genunchi, aceqtia fiind uqor indepdrtali,

pieptul atinge planui
orizontal iar capul este intr-o parte (indicata pentru
explordri rectale - rectoscopie, tuqeu
rectal).

8. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI

Scop: dacd menline timp indelungat-aceeagi pozi,tie,bolnar,ul

este predispus la aparilia
unor complicalii (escare de decubit, tromboze, emuotil
etc.), carc-r impieaica p-";ili-;;
vindecare' Pentru prevenirea apariliei acestora, se
recomandi schimbar ea pozilieibolnavului.
Aceasta se poate efectua activ (boinar,ul igi schimbd poiil:usingur)
saupasiv (cu ajutor sau ii
schimbd altd persoan d pozi[ia).
Etape de execulie:

A.Schimbareapozi{ieidindecubitdorsalindecubitIateralqiinvers.
- Se anuntS bolnavul.
- I se explic6 necesitatea efectudrii tehnicii.
2. Efectuarea tehnicii propriu-zise :
- Asistenta se apazi de-partea patului spre care
doreqte sd se intoarca bolnavul.
- se ridica pdtura, se.pliazd'gi se agazr pe marginea
opusd a patprui.
- Sg prinde boln41,_ul de umdr cu m6na dreapti, se riiica
$i;; l;;;rce, iar cu mana srAngd se
introduce pdtura sub spatele bolnavului pentiu a_l sprijini.'
: q".o m6nd se sprijind bolnavul in noua pozilie, iar c., cealaltJ se rotesc bazinul gi membrele
inferioare.
- Bolnavul este menlinut in aceastd,pozilie cu
ajutorul sulurilor aqezatein
I

lungime,la
3.Readucereabolnavuluiindecubiidorsal(luireazddou5asiste'it"i..^.^*^oi1,:..'l]l.:

spate.

-AsistentaIqiasistentaIItrecdeparteaopus6apatului.i::,i..:.

- Asistenta r, aqezatdla capul bolnar,ului, ii aprci

de sub axild, sprijinindu-i capul de antebra!.
- Asistenta iI introduce m6na stdngd sub bazinul bolnavului,
iar tu mana dreapta il roteqte
readucanduJ in decubit dorsal, sincionizdndu-qi miqcdrile
cu asistenta I.
1s

B.Schimbareapozitieidindecubitdorsalinpozi{ieqez6ndd.
- Se descoperd bolnavul pdnA la mijloc, indoind p6tura.
- Asistenta se apleacd spre bolnav gi ii prinde .egirr,ea axilar5 cu mdna.
- Se imbrdfiseazd, spatele bolnar,ului cu cealaltd m6nr, sprijinindu-i
capul cu antebraful.
- Se solicitd bolnawlui, dacd. starea generald ii permite, sa se prindd de umerii
,*
- - riutoiufoi
J -'-* ,' -*
gi indoaie genunchii, s6se sprijine pe tdlpi gi sa-qi aducd
inainte capul.
,- Se ridicd ugor bolnavul in pozilie qez6ndd.
Repunereaindecubitdorsalsefacecuaceleaqimigcariinsensinvers.
,

C' Readucerea bolnavilor alunecati din Ipozi[ia-- qezflndl

i i -------- sau semiqez;ndd,. Se efectueazr
'

de doufl cadre medii.

- Asistenta I qi asistenta II se aSazd.de o parte qi de alta a patului,
cu fala spre bolnav.
- Cu mdna dinspre pat, se prinde bolnavul de axili, iar cealaita m6nd,'unitd
cu a sorei de
pafiea opusd, se agazd sub regiunea fesierd a bolnavului.
- La comanda uneia dintre ele, se ridica bolnavul pdnd la nivelul
dorit, intr-o pozilie comod6
bolnavului.
- Se supravegheazd'tot timpul bolnavul, urmdrind atent expresia fe1ei,
) colorafia
----i--- tegumentelor,
pulsul, respiralia.
,

9.

MOBILIZAREA BOLNAVULUI

Scop: pentru prevenirea aparifiei. unor complicalii (escare, tromboze) gi grabirea

procesului de vindecare. Momentul mobilizdrii este trotarai de
cdtre medic in funf{e d"e boda,
stare generalS.

i.

Etape de execuyie
Pregdtirea bolnavului:

- Se anun![ bolnavul.
:]
- Se explicd necesitatea gi importanla pentru vindecarea lui.
2. Mobllizarea capului gi a membrelor (in poziltadecubit dorsal):
- Se exarnineazd, faciesul gi pulsul bolnavului.
- Se efectueazl miscdri pasive de gimnasticd,lapat.
- Se controleazd pulsul bolnar.ului.
3. Ridicarea in pozilie gezdndd in pat:
- De mai multe ori pe zi, se ridic[ bolnavul in pozilia qezAnda (migcarea
poate fi asociata cu
exercilii de respirafie) (fig. I t).

Fig.

11

- Agd{dtoare pentru

mobilizare activd
L6

4. Asezarcabolnavului

-. C., mAna dinspre partea proximald , a patului,

se

descoperd bolnawl prin indepdrtarea pdturii. Se prinde

bolnavul de spate, iar cu cealaltd, m6na sub regiunea
- Bolnar,ul dacd poate se va prinde de g6tu1 asistentei.

Se rotesc picioarele bolnar,ului intr-un unghi de 90o,

picioarele atdmAnd pe marginea patului (fig. IZ).
- Se verificd.dacd,pozigia bolnavului este comoda.
- Dac[ bolnavul devine palid sau cianotic, dacE are
ameleli, se reaqazd. imediat in pat, cu aceleaqi miqcdri, dar
in ordine inversd.

Fig.

12

Mobilizarea bolnavului la marginea patului

in fotoliu (executd douf, cadre medii):

;, ,
- Se imbrac[ bolnar..ul cu halatul qi ciorapi.
,.:
- Se aqazd bolnal,ul la marginea patului pi i se ofer6 papucii.
., . ,. . :
- se agazd fotoliul cu rezemdtoa.rea laterald.lipitd de mirginea patului.
- Asistenta I 9i asistenta II se plaseazd. de o parle gi de alta a bolnavuiui, introduc
mriinile in
axila bolnavului qi, la comand6, ridicd ugor bolnal.ul in picioare, il rotesc in diiecfia fototiului
qi il agazl cu precaulie.
5. Agezarea

,_.

- Se repune bolnavul in pat cu aceleaqi migcdri, in ordine.invers[.

,.,'' ,.',, '
6. fudicarea bolnavului in pozilie ortostaticd:
l
- Se aduce bolnavul in pozifia Sezdndd,pe marginea patului.
- Situatd in fala bolnarului, asistenta il solicitd sd se sprijine de
umerii ei qi, suslindndu-l cu mdinile sub axile, il ridica in picioare
1

(fig. l3).
- se menline bolnavul cdteva minute, dacd se simte bine, iar dacd

are

amefeli se reaqazd pe pat.

Fig.

13

Mobilizarea bolnsvului (ridicarea in picioare)

prirnilor pagi ai bolnavului.

Asistenta I qi asistenta II se plaseazd de o parte gi de alta a
bolnavului qi il sprijini in axil[, aducAndu-l in pozilie ortostatici
7. Efectuarea

-r

(fig. 1a).
- Bolnawl va face primii

,,1

paqi

doud asistente.

,:..

;
in salon, condus $l srrstrnut de cele
.-i1;".

,'

- Se va continua cu o scurtd plimbare in salon.

- Se readuce qi se repune bolnavul in pat.
Fig.

14

Efectuarea primilor pagi

L7

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI

in ingrijirea bolnavului asistenta are obligalia:

s[-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generald qi evolu]ia bolii
acestuia;
sd comunice medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noplii.
Dacd observaliile sale sunt sistematice qi complete, vor putea fi valorificate de medic.
Asistenta va sta cdt mai mult la patul bolnavului gi va urmdri:
comportamentul bolnavului (faciesul, starea psihicd, reactivitatea generald, somnul);
funcliile vitale gi vegetative ale organismului;
aparilra unor manifestdri patologice.
Urmdrind comportamentul bolnavului, asistenta culege observaliile, in mod gtiinlific qi

obiectiv. Notarea incorecti, ftrd pricepere qi cunogtinle obiective a modificirilor, impiedicd

asigurarea unor ingrijiri de bund calitate a bolnavilor.
Datele culese de asistentd, in urma supravegherii bolnavului, prin mdsurarea funcliilor
vitale gi vegetative se noteazd grafic in foaia de temperaturd, componentd a foii de observalie.
Foaia de temperaturl - documentul medical, gtiinlific qi medico-judiciar. Acest
document se completeazd. de asistentd exact, clar gi ordonat pentru a reflecta corect starea
bolnavului. Foaia de observalie clinicd cuprinde datele personale ale bolnavului si datele
principale legate de internarea acestuia, foaia de temperaturd fiind anexa acesteia.
Partea principald a foii de temperaturd cuprinde un sistem de coordonate in care se
noteazd grafic valorile oblinute prin urmdrirea funcliilor vitale: circulalia, respira{ia,
termoreglarea qi diureza. Pe abscisd, impdr{itd pe zile de boald (fiecare zi in c6te doud
jumdtd{i), se noteaz[ timpul in care evolueazd boala. Pe ordonata graficului se noteazd valorile
temperaturii, tensiunii arteriale, frecvenlei pulsului, respiraliei qi cantitatea de urind emis[ in
24 de ore.
Dedesubtul coordonatelor sunt urmdtoarele rubrici :
- masa corporald;
- num6rul qi felul scaunelor, al virsdturilor;
- apariyia unor manifest[ri patologice;
- regimul dietetic.
Prin sageli in diferite culori convenlionale, se noleazd,: intervenlia chirurgicald,
transfuzia de sdnge sau plasmd,la data efectudrii lor.
ln cazul bolnavilor gravi, foaia de temperaturd este inlocuitd cu foaia de terapie
intensivd care cuprinde inregistrarea valorilor funcliilor vitale din ord in or[ qi planul complex
de ingrijire qi tratament, inclusiv datele de laborator.
Suprave gherea bolnavului implicd urmdtoarele :
1. Observarea faciesului, a stdrii psihice, a somnului bolnavului qi a reactivitdlii generale.
2. M[surarea qi notarea temperaturii.
3. Observarea qi notarea respiraliei.
4. Mdsurarea qi notarea pulsului.
5. Mf,surarea qi notarea tensiunii arteriale.
6. Observarea, mdsurarea gi notarea diurezei.
7. Mdsurarea masei corporale a bolnavului adult.
8. M[surarea in[llimii bolnavului adult.
9. Observarea qi notarea expectorafiei.
10. Observarea qi notarea vdrsdturilor.
1 1. Observarea qi notarea scaunului.
12. Observarea apetitului qi a modului in care bolnavul respectd prescripliile medicale.
13. Observarea tegumentelor qi mucoaselor bolnavului.

1. OBSERVAREA

FACIBSULUI, A STARII PSIHICE,

A SOMNULUI BOLNAVULUI
$I A REACTIVITATII GENERALE

Scop: cunoaqterea starii psihice gi a reactivitSlii generale a bolnavului este necesar6 in

stabilirea diagnosticului pi aprecierea evoluliei anumitoi boti. Acestea determinf,
bolnavului
un anumit comportament, tradus prin c6teva elemente care, impreunl cu caracteristicile lor,
trebuie bine cunoscute qi observate de asistentS, raportate la timp medicului pentru
interpretare.
Elemente de observayie :
a) Poziliabolnavului in pat:

b)

c)

' bolnavul cautd sd menajeze partea dureroasi (in pleurit[ sau fractur[ costald bolnavul std pe partea sf,ndtoasd; in ulcerul gastric sau duodenitd bolnavul std in decubit
ventral sau in decubit lateral stdng);
. pozilie ghemuitd (in ulcerul gastric penetrant _ bolnavul exercitdnd gi o presiune cu
pumnul asupra regiunii dureroase);
r pozilie gezAndd (ortopnee) (in afecliuni cardiace ?nsolite de insuficienld circulatorie, in
afecliuni pulmonare);
' decubit lateral cu spatele indreptat spre lumind (foto-fobie, meningitf, tuberculoas5);
' pozigie in ,,cocoq de puqcd" (capul in hiperextensie qi membrele inferioare flectate articulalia coxofemurald gi cea a genunchiului);
r opistotonus (bolnavul se afld in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate
dorsal6, corpul sprijinindu-se pe ceafE qi cdlcdie: in tetanos).
Expresia felei bolnavului:
' fald anxioasd, cianoticd (bolnavii cu insuficienld circulatorie gravd);
' fald acoperitd cu sudori reci, ochii infunda{i qi inconjurali di cearcdne albastre, nasul
asculit gi privirea anxioasd - fa[d peritoneald) in peritonitd, ileus, alte afec]iuni
abdominale grave;
't fala congestionatd, a:gitatd,. cu ochii sclipitori (boli infeclioase grave);
fala exprim5 spaimd (boala Basedow);
. fa[d rotundS, asemdnf,toare cu luna plinl (in mixedem);
r trdsdturile felei din jurul gurii, ochilor qi nirilor simuleaz6 un rdnjet, cu fruntea
increlitd addnc, intristatd (in tetanos).
Starea psihica a bolnavului:
. bolnavul iqi pdstreazd congtienla;
. starea tificd: congtienla tulburatd, privirea absent[, st6 in pat nemigcat (formele grave
.
.

.
.
'
.
.

de febrd tifoidi);
carfologie (stare tificd insolita de miqcdri automate, asemdndtoare cu prinderea

muqtelor din aer);

- bolnavul are funcfiile psihice incetinite, sesizeazd numai parlial

evenimentele;
delir - stare de obnubilalie insoliti de iluzii, halucinalii, hiperexcitalii (boli infecliolse
acute, afecliuni cerebrale, intoxicafii);
apatie - stare de dezinteres fala de mediu qi propria persoand;
stupoare - bolnavul std in stare de imobilitate qi insensibilitate, poate ft trezit, dar nu
rdspunde la intrebdri;
somnolenld - necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeqte ugor, dar
adoarme imediat;
sopor - bolnavul poate fi trezit numai la excitalii foarte puternice;
obnubilayie

'

comd

stare patologicd de inhibifie profundd a activitdlii nervoase superioare,

prin pierderea completd sau parliala a cunoqtinfei, a migcdrilor voluntare
sensibilitSlii, fiind pdstrate funcliile vegetative fundamentale (circulalia qi

caractetrzatd

qi a

respira!ia).
d) Somnul bolnavului:
. somn linistit, odihnitor, fbr6 intreruperi, neagitat;
t somnolenld - instalatd imediat dupd alimentare (in insuficienld hepatic6);
' stare de insomnie (reald, sau falsd - raportul dintre somn de- zi qi de noapte se
inverseazd);
' somn agitat - intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni- stdri
de tensiune nervoasd).
e) Durerea:
t intensitate micd suportabild (dureri articulare reumatismale) p6n6 la durere de mare
intensitate (colica renald, hepaticl);
spontand
sau provocatd prin palpare, se poate defini ca jend, apdsare, presiune,
'
crampe, rupturd, sfhgiere, tensiune, arsurd;
de
duratd, de la cdteva ore la cdteva zile, in funclie de cauzd, av6nd un caracter de
'
permanenld sau intermitenld;
t direclia tn care iradiazd durerea - in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaz|
din epigastru in spate, in colelitiazd din hipocondrul drept in umdrul drept, in
apendicitd acutd in fosa iliacd dreaptd etc.

2
3
4
5
6

- hipocondru drept qi stAng;

- flanc drept ;i stdng:
- fose iliace dreaptA $i srangdl
- epigastru;

- zona ombilicald;
-

hipogastru.

Conr,ulsiile qi contracliile (convulsia : succesiune de contraclii puternice involuntare ale

unor grupe musculare; contraclia musculard : punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor

musculare):

.
.
'

convulsii locale sau generale;

convulsii clonice (scurte);
convulsii tonicoclonice (scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter permanent).
g) Parezele gi paraliziile (pareza : o scddere a funcliei motorii -ur.ulure; paralizia :
disparilia totald a funcliei motorii musculare):
' patahzii periferice - scdderea tonusului muscular (migcarile pasive se pot efectua cu o
amplitudine mult mai mare);
. parulizli centrale - sunt spastice, cu tonusul muscular pdstrat;
, hemiplegia sau paraliziaunei jumdtdli laterale a corpului;
. paraplegia - paralizia membrelor inferioare;
t tetraplegia - paralizia celor patru membre;
' paruhzia musculaturii vezicii urinare sau a rectului - se manifestd prin retenlie de
urinf, sau materii fecale;
' paralizia sfincterelor - ca:uzd. a incontinenlei de urind gi materii fecale.