INSTITUTII POLITICE C1-25.02.

2015
Institutiile sunt forme organizatorice create de oameni in vederea
realizarii unor interese sau atingerii unor scopuri.Ele sunt modele de relatii
sociale,relativ stabile si permanente. In sens general termenul de institutie
isi are originirea in termenii latini de institutio= a intemeia,a organiza si in
cel de institutum=principiu de organizare,asezamant.
Sociologul E. Durkheim intelege prin institutie obiceiuri si practici
sociale preexistente individului si care se impun in mod obiectiv. Juristul
francez M. Duverger a definit notiunea generala de institutie prin 2
elemente: unul structural si unul de credinta.Dpdv structural ,institutiile sunt
modele de raporturi umane stabile si durabile. Din acest punct de
vedere,statul este vazut,de exemplu,ca o institutie. Un element
fundamental al institutiilor este faptul ca ele sunt modele ale relatiilor
sociale stabile si relativ permanente.Dar institutiile nu pot fi definite numai
prin elementul lor material ci si prin prisma legaturii indisolubile dintre
acesta si elementul de credinta.Formarea unor institutii are la baza si o
anumita credinta.(ex Biserica-o institutie ce se bazeaza pe un elem
structural si de credinta a membrilor sai.). Crearea inst. Nu este un scop in
sine,ci serveste unor interese social-economice,ideologice,stiintifice
etc;varietatea acestora determina varietate inst ,acestea deosebindu-se nu
numai dupa scopul urmarit prin infiintarea lor dar si dupa alte criterii precum
etapa istorica in care apar si isi desfasoara activitatea,tara in care
functioneaza ,traditiile existente aici etc.
Institutiile sunt structuri si modele de relatii sociale,relativ stabile,care
persista in decursul uneia sau mai multor perioade istorice si care
functioneaza de regula pe baza unor reglementari scrise iar prin crearea lor
se urmareste realizarea unor scopuri precise.
CLASIFICAREA INSTITUTIILOR
A)In functie de scopurile urmarite: i. politice,juridice, religioase,economice
etc

B)In functie de aria de actiune: i. nationale(Biserica Ortodoxa Romana),

internationale(ONU)
C)In functie de recunoasterea lor juridica: i. oficiale ,(partidele politice) si
neoficiale(cluburi,factiuni etc)
D)In functie de perioada de activitate: i. permanente(statul,biserica) si
ocazionale(inchizitia).
Acceptiunea juridica a notiunii de institutii:
a)un grup de norme juridice(i. casatoriei,cetateniei,prescriptiei)
b)o structura,o organizare (i. primarului,prefectului,Parlamentului)
a) Ca grup de norme inst reprezinta un set de reguli juridice care au un
obiect specific de reglementare; in acest sens, i. juridica reprezinta parte a
unei ramuri de drept sau obiect de studiu al unei ramuri de drept.(i.j. a
proprietatii,a mostenirii)
Fundamentul institutiilor juridice-ele au ca fundament politica,religia si
morala dar nu se confunda nici cu institutiile politice,nici cu cele religioase
sau cu cele morale.Unele inst politice sunt si
juridice(statul,Parlamentul,Seful statului,Guvernul).Unele inst religioase
sunt si juridice(biserica,cultele religioase) si unele inst morale au devenit si
ele juridice(insulta,calomnia).
b) Ca structura sau organizare acceptiunea juridica a notiunii de institutii
are in vedere acele autoritati investite cu anumite functii .; ex: inst
bugetare(finantate de bugetul de stat) sau non bugetare(finantate din alte
surse decat bugetul de stat);inst publice(urmaresc satisfacerea unui
serviciu public) si private(urmaresc satisfacerea unui interes personal).
Notiunea de inst juridica din dr const e folosita cu sens ambivalent
uneori-Parlamentul e o inst jur si atunci cand avem in vedere setul de reguli
juridice care reglementeaza modul de alegere,organizarea
insterna,activitatea si atributiile sale,dar si atunci cand ne referim la
organismul ca atare sau cladirea(in unele state imunitatea parlamentara il
protejeaza pe parlamentar doar in Parlament )

INSTITUTIILE POLITICE sunt forme prin care se exteriorizeaza puterea

politica,ele au capacitatea de a folosi puterea pentru realizarea unui interes
general. Inst politice sunt forme ale inst juridice pt ca politica este unul din
fundamentele dreptului. Politica este stiinta si practica de guvernare a unui
stat si reprezinta sfera de activitate social-istorica ce insumeaza
relatiile,orientarile si manifestarile care apar intre partidele politice ,intre
diversele categorii si grupuri sociale sau intre natiuni in vederea
emanciparii conceptelor proprii ,in lupta pentru putere sau suprematie
ideologica. Relatia dintre dr si politica este una de interdependenta pt ca
autoritatea publica,drept forma institutionalizata a puterii politice,are
capacitatea de a crea si aplica normele juridice,transformand deziderate
politice in imperative juridice; dreptul este instrumentul de realizare a
politicii.
Inst politice sunt cele prin intermediul carora se exercita
puterea.Organizatiile politice sunt grupurile umane formale si informale
care reprezinta categorii sociale mai largi,ce exercita
influente,presiuni,propaganda sau lobby in favoarea sau in defavoarea
partidelor cu acces la conducerea statului. Inst politice sunt create in
scopuri ce au legatura cu puterea de stat,cu participarea la putere si
conducerea societatii.(Parlamentul,Guvernul,Seful statului).Sfera inst
politice e mult mai larga decat a inst statale.
Trasaturile inst politice
a)sunt formate dintr-un colectiv de indiviz-nu exista inst politice in afara
asocierii unui grup de indivizi care au conceptii si idei asemanatoare.
b)ele sunt un sistem de reguli-ele adapteaza faptele sociale in functie de
finalitatea propusa
c)ca si cele juridice sunt un sistem durabil
d) au finalitate proprie-finalitatea e reprezentata de exercitarea puterii in
numele unei colectivitati (ex in numele poporului)
e)privesc un grup distinct de relatii sociale-acele relatii sociale care privesc
exercitiul puterii

f)sunt o totalitate ierarhizata deoarece ierarhizarea regulilor de

comportament e o trasatura generala a sistemelor sociale.
Inst politice insumeaza totalitatea organismelor politice statale si nestatale
ale cetatenilor prin intermediul carora se exercita puterea politica intr-o tara
sau intr-o entitate cu caracter statal.
Relatia inst politice-inst juridice : nu toate inst juridice sunt si politice (i.
casatoriei,a prescriptiei) si nu toate inst politice sunt si juridice(grupurile de
lobby sau de presiune). Este o diferenta clara intre inst politice,politici si
inst juridice: inst politice elaboreaza politici care uneori devin inst juridice
prin aprobarea lor de catre Parlament in legi.
Conceptul de inst politice este corelat cu cel de drept.Fara sprijinul nj inst
politice nu pot nici exista nici functiona in scopul pt care ele se
constituie.Dreptul fixeaza principiile dupa care se organizeaza si
functioneaza inst politice. Conceptul de inst politice este corelat cu cel de
dr constitutional deoarece se refera la autoritatile puterii politice si la
normele ce reglementeaza aceste autoritati.
INSTITUTII POLITICE CURS 2-04.03.2015
TEORIA PUTERII
O definitie a puterii asa cum a evoluat ea de-a lungul timpului in diverse
perioade istorice este imposibil de realizat pt ca fiecare perioada istorica
are caracteristicile sale.In Roma antica un grup de guvernanti in frunte cu
un monarh absolut sau chiar un grup limitat de persoane(Senatul roman)
era cel ce conducea statul exercitand puterea de stat. In Evul Mediu
puterea de stat se confunda cu o singura persoana(seful de stat). In ep
moderna puterea de stat e reprezentata de regula de un grup de
institutii(Parlament,sef de stat,Guvern) iar in momentul de fata democratia
moderna presupune ca puterea de stat sa fie reprezentata de institutii
alese sau numite care impreuna exercita prerogative statale.
Termenul de putere de stat poate fi definit si prin notiunea de
suveranitate.Adeseori notiunea de suveranitate este folosita pt a sublinia o
anumita calitate a puterii de stat.In acest sens,suveranitatea apare ca acea

calitate a puterii de stat care consta in faptul ca e suprema si poate fi de 2

feluri:
a) Suveranitate interna = insusirea puterii de stat de a-si impune
comandamentele tuturor persoanelor si grupurilor umane de pe
teritoriul sau , fara a putea fi marginita in libertatea ei de actiune de o
autoritate superioara sau concurenta.
b) Suveranitate externa= insusirea autoritatii publice de a reprezenta
statul in raporturile sale cu alte sub de dr international in conditii de
egalitate si fara vreun amestec din afara,insusire care se manifesta in
special in dr de a incheia tratate si conventii internationale , de a
trimite si primi reprezentanti diplomatici.
Suveranitatea poate insemna si totalitatea prerogativelor care formeaza
puterea statului. In acest sens,ea nu este doar o calitate a puterii de stat
ci se confunda cu puterea de comanda pe care el o exercita prin
organele sale asupra indivizilor si gruparilor umane de pe teritoriul sau.
Exista const care arata ca suveranitatea apartine
poporului(Franta,Spania,Suedia). Const actuala a Romaniei prin art 2 :
Suveranitatea nationala apartine poporului roman,care o exercita prin
organele sale reprezentative , constituite prin alegeri libere,periodice si
corecte,precum si prin referendum.
Relatia popor-stat
Cele 2 sunt privite intr-o anumita unitate care rezulta din legaturile ce le
apropie sau trasaturile ce le indeparteaza,dar mereu pe un fond comun.
Poporul si statul sunt sub distincte de dr. Notiunea de stat are 2 sensuri:
-in sens politic,sociologic prin stat se intelege suma a 3 elem distincte :
teritoriu,populatie si suveranitate. Aici statul este sinonim cu tara,el
incluzant civilizatia,resursele,oamenii,teritoriul,frontierele,autoritatile.
-in sens restrans prin stat se intelege forma organizata a puterii
poporului,adica mecanismul sau aparatul statal.Acesta este sensul strict
juridic.Poporul e cel care detine puterea politica.Pt a exercita aceasta
putere,poporul creeaza statul, ca un ansamblu sistematizat de organe

de stat,deseori denumite autoritati statale.Statul este deci sistemul

acestor autoritati publice.
Relatia stat-putere de stat-putere politica
Chiar daca poporul si puterile de stat sunt elemente componente ale
statului,ele sunt distincte.Statul poate fi inteles in sens restrans ca forma
a organizarii puterii poporului,mecanismul si aparatul statal. In
democratie poporul este detinatorul puterii politice;poporul insa nu poate
exercita direct puterea sa ,de aceea creeaza organele de stat.Se
realizeaza astfel un ansamblu sistematizat de organisme.Odata statul
creat el apare ca o forma institutionalizata a puterii poporului.El trebuie
sa isi exercite sarcinile in limitele stabilite de Const. Pt a-si exercita
aceste atributii statul isi exercita puterea de stat care e diferita de cea
politica.

Puterea politica si puterea de stat

Daca termenul de politic = caracterul social al puterii, exprimarea
putere politica= puterea poporului.Puterea politica nu poate fi divizata,
ea apartine poporului si se exercita prin organele sale.Cele 2 termene
alaturate nu pot desemna decat puterea poporului. Puterea politica are
un sens mai larg ca cel al puterii de stat. Trasaturile puterii politice se
regasesc printre cele ale puterii de stat.
Puterea statala este forma de organizare statala a puterii
poporului.Daca aceasta organizare se realizeaza prin mai multe grupe
de organe de stat cu functii si trasaturi clar definite si caracterizate prin
autonomie organizatorica si functionala precum si prin echilibru reciproc
si colaborare,exista un echilibru al puterilor in stat.-in statele
democratice. Daca organizarea si functionarea acestor organe de stat
sunt caracterizate prin centralism si concentrare,exista unicitatea puterii

specifica statelor totalitare. Functia fundamentala a statului este de a se

exprima si realiza ca vointa general obligatorie vointa poporului.
Legitimitatea puterii de stat
1)Teoria dr divin supranatural porneste de la ideea ca dr monarhului de
a-i conduce pe supusii sai derica din faptul ca divinitatea a dorit sa
existe o ordine statala si tot ea e cea care a considerat ca acea ordine
statala sa fie exercitata de o anumita persoana-in Franta in secolele 1617.
2)Teoria dr divin providential divinitatea este cea care creeaza puterea
de stat insa nu decide ea cui sa incredinteze aceasta putere. Titularul
puterii de stat(monarhul) nu e desemnat de puterea divina,ci inlantuirea
faptelor si evenimentelor din cadrul societatii face ca acea putere sa fie
exercitata de monarh.Acest lucru se intampla prin intermediul
divinitatii ,cu ajutorul ei.Aceasta teorie,la fel ca prima, pune accent pe
sentimentul religios al societatii.
Teorii democratice : 1) Teoria suveranitatii populare- are la baza
conceptia conform careia fiecare individ detine o cota-parte din
suveranitate,proportional cu cu nr total al populatiei.Suveranitatea e
impartita intre membrii unei natiuni.
2)Teoria suveranitatii nationale- statul e considerat a fi personificarea
juridica a natiunii,el exista datorita vointei generale a natiunii.Suv. e
vazuta ca o putere de vointa ce apartine natiunii constituita sub forma de
stat, ea e unica,inalienabila,indivizibila si imprescriptibila. In doctrina
critica acestei teorii evidentiaza faptul ca natiunea ca titulara a suv e
distincta de indivizii care o compun si astfel oamenii, cand exercita un dr
ca dr la vot ,nu actioneaza in nume propriu si in numele natiunii,ei nu
exercita un dr individual ci o functie sociala.
Forma de guvernamant democratica e un deziderat politic al tuturor
popoarelor.Dr e cel care legitimeaza puterea statala.Dr international e
cel care dicteaza avand prioritate fata de cel intern.
Trasaturile generale ale puterii de stat

a)caracterul de putere= puterea e o putinta efectiva de a exprima si

realiza vointa ca vointa obligatorie pt intreaga societate.
b)puterea de stat e una de constrangere- ele constrangere e definitoriu
pt putere ca putere de stat deoarece atunci cand dispare constrangerea
dispare chiar statul.Constrangerea de stat e folosita doar in ultima
instanta,atunci cand vointa de stat exprimata prin lege nu e respectata
de bunavoie.
c)caracterul social al puterii statale-explica aparitia
sa,apartenenta,continutul si functiile sale.Puterea organizata statal a
aparut ca putere a unor forte sociale si a fost folosita la consacrarea si
protejarea intereselor acestor forte.
d)puterea de stat e puterea de a exprima si realiza vointa guvernantilorexprima ratiunea de a fi a puterii organizata statal.
e)caracterul organizat al puterii statale-organizarea se face pe principiul
echilibrului si conlucrarii
f)suveranitatea puterii de stat reprezinta suprematia si independenta
puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor, ca vointa de stat.
Teoria separatiei puterilor
Aristotel vorbea de 3 parti de guvernamant. J.Locke definea puterile ca
put legisl,executiva si confederativa.Aceste idei anunta teoria separatiei
puterilor fundamentata de Montesquieu in lucrarea Despre spiritul
legilor(1748),M. nu a vorbit niciodata de princ separatiei puterilor in stat
ci numai de separarea acestor puteri ,considerand ca aceasta separare
e utila libertatii. Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva
monarhiei absolute considerata de dr divin,forma de guvernamant in
care regele concentra in mainile sale puterea suprema considerandu-se
ca o personificare a statului.
Teoria a avut un rol aparte,decisiv in valorificarea democratica a relatiei
dintre detinatorul suveran al puterii si organizarea statala a puterii
politice,in cautarea,organizarea si functionarea statala a puterii ,a

garantiilor exercitarii dr omului si cetateanului.Conform ei,in orice

societate organizata in stat sunt 3 functii: de edictare de reguli
juridice(legislativa), de executare a acestor reguli(executiva) si de
judecare a litigiilor(jurisdictionala). Fiecare functie este conferita unor
organe distincte: puterea legislativa-adunarilor reprezentative; puterea
executiva-sefului statului sau sefului guvernului si ministrilor; puterea
judecatoreasca organelor judecatoresti.
Separatia puterilor nu inseamna numai diviziune ci si independenta
autoritatilor guvernamentale,independenta fondata pe existenta unor
functii distincte,prin natura lor si care pot fi exercitate numai separat.
Separatia puterilor este o justificare ideologica a unui scop politic f
concret: slabirea puterii guvernantilor in ansamblu,limitandu-i pe unii prin
altii.Separatia are 2 aspecte:
a)separatia Parlamentului fata de Guvern
b)separatia jurisdicitiilor in raport cu guvernantii fapt ce permite controlul
acestora prin judecatori independenti.
Teoria separatiei a clasificat regimurile in:
a)regimuri care realizeaza separatia puterilor si se impart in regimuri cu
separatie supla si cu separatie stricta.
b)regimuri care nu realizeaza separatia puterilor.
Teoria unicitatii puterii (J.Dabin)- in cadrul puterii publice nu exista o
pluralitate de puteri fiindca orice putere este unica.Ceea ce se divide
este exercitiul sau.Afost aplicata intre 1945-1990 de majoritatea statelor
comuniste in Europa de Est.
In Const Romaniei ,art 1 alin 4:statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor-legislativa,executiva si judecatoreasca
in cadrul democratiei constitutionale.Cele 3 puteri clasice se regasesc
exprimate in Const : legislativul in nj privitoare la Parlamen,executivulPresedintele Romaniei si Guvern,justitia-autoritatea judecatoareasca.

Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii avand functii de

alegere,numire si investire a altor autoritati statale,este organul
reprezentativ suprem al poporului roman.

INSTITUTII POLITICE CURS 2-04.03.2015

TEORIA PUTERII
O definitie a puterii asa cum a evoluat ea de-a lungul timpului in diverse
perioade istorice este imposibil de realizat pt ca fiecare perioada istorica
are caracteristicile sale.In Roma antica un grup de guvernanti in frunte cu
un monarh absolut sau chiar un grup limitat de persoane(Senatul roman)
era cel ce conducea statul exercitand puterea de stat. In Evul Mediu
puterea de stat se confunda cu o singura persoana(seful de stat). In ep
moderna puterea de stat e reprezentata de regula de un grup de
institutii(Parlament,sef de stat,Guvern) iar in momentul de fata democratia
moderna presupune ca puterea de stat sa fie reprezentata de institutii
alese sau numite care impreuna exercita prerogative statale.
Termenul de putere de stat poate fi definit si prin notiunea de
suveranitate.Adeseori notiunea de suveranitate este folosita pt a sublinia o
anumita calitate a puterii de stat.In acest sens,suveranitatea apare ca acea
calitate a puterii de stat care consta in faptul ca e suprema si poate fi de 2
feluri:
a) Suveranitate interna = insusirea puterii de stat de a-si impune
comandamentele tuturor persoanelor si grupurilor umane de pe
teritoriul sau , fara a putea fi marginita in libertatea ei de actiune de o
autoritate superioara sau concurenta.
b) Suveranitate externa= insusirea autoritatii publice de a reprezenta
statul in raporturile sale cu alte sub de dr international in conditii de
egalitate si fara vreun amestec din afara,insusire care se manifesta in
special in dr de a incheia tratate si conventii internationale , de a
trimite si primi reprezentanti diplomatici.

Suveranitatea poate insemna si totalitatea prerogativelor care formeaza

puterea statului. In acest sens,ea nu este doar o calitate a puterii de stat
ci se confunda cu puterea de comanda pe care el o exercita prin
organele sale asupra indivizilor si gruparilor umane de pe teritoriul sau.
Exista const care arata ca suveranitatea apartine
poporului(Franta,Spania,Suedia). Const actuala a Romaniei prin art 2 :
Suveranitatea nationala apartine poporului roman,care o exercita prin
organele sale reprezentative , constituite prin alegeri libere,periodice si
corecte,precum si prin referendum.
Relatia popor-stat
Cele 2 sunt privite intr-o anumita unitate care rezulta din legaturile ce le
apropie sau trasaturile ce le indeparteaza,dar mereu pe un fond comun.
Poporul si statul sunt sub distincte de dr. Notiunea de stat are 2 sensuri:
-in sens politic,sociologic prin stat se intelege suma a 3 elem distincte :
teritoriu,populatie si suveranitate. Aici statul este sinonim cu tara,el
incluzant civilizatia,resursele,oamenii,teritoriul,frontierele,autoritatile.
-in sens restrans prin stat se intelege forma organizata a puterii
poporului,adica mecanismul sau aparatul statal.Acesta este sensul strict
juridic.Poporul e cel care detine puterea politica.Pt a exercita aceasta
putere,poporul creeaza statul, ca un ansamblu sistematizat de organe
de stat,deseori denumite autoritati statale.Statul este deci sistemul
acestor autoritati publice.
Relatia stat-putere de stat-putere politica
Chiar daca poporul si puterile de stat sunt elemente componente ale
statului,ele sunt distincte.Statul poate fi inteles in sens restrans ca forma
a organizarii puterii poporului,mecanismul si aparatul statal. In
democratie poporul este detinatorul puterii politice;poporul insa nu poate
exercita direct puterea sa ,de aceea creeaza organele de stat.Se
realizeaza astfel un ansamblu sistematizat de organisme.Odata statul
creat el apare ca o forma institutionalizata a puterii poporului.El trebuie
sa isi exercite sarcinile in limitele stabilite de Const. Pt a-si exercita

aceste atributii statul isi exercita puterea de stat care e diferita de cea
politica.

Puterea politica si puterea de stat

Daca termenul de politic = caracterul social al puterii, exprimarea
putere politica= puterea poporului.Puterea politica nu poate fi divizata,
ea apartine poporului si se exercita prin organele sale.Cele 2 termene
alaturate nu pot desemna decat puterea poporului. Puterea politica are
un sens mai larg ca cel al puterii de stat. Trasaturile puterii politice se
regasesc printre cele ale puterii de stat.
Puterea statala este forma de organizare statala a puterii
poporului.Daca aceasta organizare se realizeaza prin mai multe grupe
de organe de stat cu functii si trasaturi clar definite si caracterizate prin
autonomie organizatorica si functionala precum si prin echilibru reciproc
si colaborare,exista un echilibru al puterilor in stat.-in statele
democratice. Daca organizarea si functionarea acestor organe de stat
sunt caracterizate prin centralism si concentrare,exista unicitatea puterii
specifica statelor totalitare. Functia fundamentala a statului este de a se
exprima si realiza ca vointa general obligatorie vointa poporului.
Legitimitatea puterii de stat
1)Teoria dr divin supranatural porneste de la ideea ca dr monarhului de
a-i conduce pe supusii sai derica din faptul ca divinitatea a dorit sa
existe o ordine statala si tot ea e cea care a considerat ca acea ordine
statala sa fie exercitata de o anumita persoana-in Franta in secolele 1617.
2)Teoria dr divin providential divinitatea este cea care creeaza puterea
de stat insa nu decide ea cui sa incredinteze aceasta putere. Titularul
puterii de stat(monarhul) nu e desemnat de puterea divina,ci inlantuirea

faptelor si evenimentelor din cadrul societatii face ca acea putere sa fie

exercitata de monarh.Acest lucru se intampla prin intermediul
divinitatii ,cu ajutorul ei.Aceasta teorie,la fel ca prima, pune accent pe
sentimentul religios al societatii.
Teorii democratice : 1) Teoria suveranitatii populare- are la baza
conceptia conform careia fiecare individ detine o cota-parte din
suveranitate,proportional cu cu nr total al populatiei.Suveranitatea e
impartita intre membrii unei natiuni.
2)Teoria suveranitatii nationale- statul e considerat a fi personificarea
juridica a natiunii,el exista datorita vointei generale a natiunii.Suv. e
vazuta ca o putere de vointa ce apartine natiunii constituita sub forma de
stat, ea e unica,inalienabila,indivizibila si imprescriptibila. In doctrina
critica acestei teorii evidentiaza faptul ca natiunea ca titulara a suv e
distincta de indivizii care o compun si astfel oamenii, cand exercita un dr
ca dr la vot ,nu actioneaza in nume propriu si in numele natiunii,ei nu
exercita un dr individual ci o functie sociala.
Forma de guvernamant democratica e un deziderat politic al tuturor
popoarelor.Dr e cel care legitimeaza puterea statala.Dr international e
cel care dicteaza avand prioritate fata de cel intern.
Trasaturile generale ale puterii de stat
a)caracterul de putere= puterea e o putinta efectiva de a exprima si
realiza vointa ca vointa obligatorie pt intreaga societate.
b)puterea de stat e una de constrangere- ele constrangere e definitoriu
pt putere ca putere de stat deoarece atunci cand dispare constrangerea
dispare chiar statul.Constrangerea de stat e folosita doar in ultima
instanta,atunci cand vointa de stat exprimata prin lege nu e respectata
de bunavoie.
c)caracterul social al puterii statale-explica aparitia
sa,apartenenta,continutul si functiile sale.Puterea organizata statal a
aparut ca putere a unor forte sociale si a fost folosita la consacrarea si
protejarea intereselor acestor forte.

d)puterea de stat e puterea de a exprima si realiza vointa guvernantilorexprima ratiunea de a fi a puterii organizata statal.
e)caracterul organizat al puterii statale-organizarea se face pe principiul
echilibrului si conlucrarii
f)suveranitatea puterii de stat reprezinta suprematia si independenta
puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor, ca vointa de stat.
Teoria separatiei puterilor
Aristotel vorbea de 3 parti de guvernamant. J.Locke definea puterile ca
put legisl,executiva si confederativa.Aceste idei anunta teoria separatiei
puterilor fundamentata de Montesquieu in lucrarea Despre spiritul
legilor(1748),M. nu a vorbit niciodata de princ separatiei puterilor in stat
ci numai de separarea acestor puteri ,considerand ca aceasta separare
e utila libertatii. Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva
monarhiei absolute considerata de dr divin,forma de guvernamant in
care regele concentra in mainile sale puterea suprema considerandu-se
ca o personificare a statului.
Teoria a avut un rol aparte,decisiv in valorificarea democratica a relatiei
dintre detinatorul suveran al puterii si organizarea statala a puterii
politice,in cautarea,organizarea si functionarea statala a puterii ,a
garantiilor exercitarii dr omului si cetateanului.Conform ei,in orice
societate organizata in stat sunt 3 functii: de edictare de reguli
juridice(legislativa), de executare a acestor reguli(executiva) si de
judecare a litigiilor(jurisdictionala). Fiecare functie este conferita unor
organe distincte: puterea legislativa-adunarilor reprezentative; puterea
executiva-sefului statului sau sefului guvernului si ministrilor; puterea
judecatoreasca organelor judecatoresti.
Separatia puterilor nu inseamna numai diviziune ci si independenta
autoritatilor guvernamentale,independenta fondata pe existenta unor
functii distincte,prin natura lor si care pot fi exercitate numai separat.
Separatia puterilor este o justificare ideologica a unui scop politic f

concret: slabirea puterii guvernantilor in ansamblu,limitandu-i pe unii prin

altii.Separatia are 2 aspecte:
a)separatia Parlamentului fata de Guvern
b)separatia jurisdicitiilor in raport cu guvernantii fapt ce permite controlul
acestora prin judecatori independenti.
Teoria separatiei a clasificat regimurile in:
a)regimuri care realizeaza separatia puterilor si se impart in regimuri cu
separatie supla si cu separatie stricta.
b)regimuri care nu realizeaza separatia puterilor.
Teoria unicitatii puterii (J.Dabin)- in cadrul puterii publice nu exista o
pluralitate de puteri fiindca orice putere este unica.Ceea ce se divide
este exercitiul sau.Afost aplicata intre 1945-1990 de majoritatea statelor
comuniste in Europa de Est.
In Const Romaniei ,art 1 alin 4:statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor-legislativa,executiva si judecatoreasca
in cadrul democratiei constitutionale.Cele 3 puteri clasice se regasesc
exprimate in Const : legislativul in nj privitoare la Parlamen,executivulPresedintele Romaniei si Guvern,justitia-autoritatea judecatoareasca.
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii avand functii de
alegere,numire si investire a altor autoritati statale,este organul
reprezentativ suprem al poporului roman.

IP CURS 4-18.03.2015-TEORIA STATULUI

Abordarea teologica
Porneste de la ideea ca fiinta umana,considerata imperfecta
datorita pacatului originar si care tocmai datorita acestei trasaturi
are nevoie de o organizare statala care sa ii fixeze limitele ,prin

respectarea carora sa poata accede la pacea universala la care

doar divinitatea are acces nelimitat si neconditionat.Sf Augustin a
pornit de la faptul ca societatea umana nu va putea nicicand sa
egaleze societatea divina.Statul devine astfel o forma de
organizare a oamenilor dorita de divinitate si nu un fapt inerent
naturii umane,pe care insa oamenii il accepta in speranta de a
atinge perfectiunea.Puterea e detinuta de unii din membrii
comunitatii nu in virtutea unor calitati exceptionale sau pt ca
natura sau functia lor ii consacra drept mai meritorii decat
ceilalti ,ci in baza faptului ca divinitatea le-a acordat acest statut
privilegiat.Exercitarea puterii se legitimeaza prin divinitate.Atat
Aristotel cat si Sf Augustin spun ca statul e un instrument de
coercitie.Thomas DAquino a concluzionat ca nu poate exista viata
comuna fara ca unul din cei care convietuiesc sa fi primit
autoritatea pt a avea grija de binele comun.
Abordarea filozofica
Teoria patriarhala sustine ca statul a luat nastere direct din
familie,intre stat si familie diferenta nefiind decat de intindere si
nu de substanta.Reprezentantul cel mai de seama al acestei teorii
e Robert Filmer .Teoria patriarhala se apropie mult de teoriile
patrimoniale privind statul care afirma ca statul rezulta din dr de
propr asupra pamantului ,oamenii se supun puterii proprietarului
intregului teritoriu tocmai datorita atributelor pe care dr de propr i
le confera.
Teorii contractualiste
Thomas Hobbes considera ca oamenii au constatat nevoia de a
trai in comun dar si dificultatile inerente unui astfel de trai si
atunci printr-un contr pe care l-au incheiat intre ei au inteles sa se
supuna in intregime si neconditionat unei autoritati superioare pe
care au creat-o ei insisi,nu divinitatea.Hobbes a creat o teorie cu
privire la stat care mai tarziu avea sa fie clasificata printre cele
organiciste intrucat aseamana societatea cu organismul

uman,capul fiind statul (entitatea rezultata din contr social) iar

corpul e multimea de indivizi care au renuntat la libertatea lor pt
a fi condusi la pacea interna si universala de catre stat
John Locke considera ca fiintele umane se nasc de la natura libere
,egale si independente,dotate cu rationalitate si in masura sa
inteleaga legile naturii.Prin contr social oamenii nu cedeaza in
intregime ,ci doar o parte din libertatea lor unor reprezentanti pe
care ei insisi ii desemneaza,pt ca acestia sa decida pe viitor pt
binele intregii comunitati.Teoria lui Locke pune bazele democratiei
liberale prin faptul ca viziunea sa despre stat nu e una
absolutista.El a demonstrat ca statul implica in mod necesar si
limite si omnipotenta unei puteri arbitrare duce la negarea
statului,anuland distinctia dintre ce e propriu individului si ce e
comun tuturor.Scopul statului e tocmai apararea binelui comun.
J.J.Rousseau ajunge la concluzia ca suma intereselor particulare
ale fiecarui membru al societatii formeaza vointa tuturor dar
aceasta nu coincide cu vointa generala,care e tocmai expresia
scopului statului adica a binelui comun.Opozitia dintre
interesele particulare a facut necesara aparitia statului iar
punerea lor in acord a facut-o posibila.El considera ca intelegerea
initiala inervenita intre indivizi la inceputurile istoriei umanitatii a
dat nastere statului care nu este nimic altceva decat acea forma
de asociere care protejeaza cu toata forta comunitatii persoanele
si bunurile fiecaruia si prin care fiecare desi solidar cu
ceilalti,ramane liber si supus doar siesi.
Jean Bodin a demonstrat ca nu poate exista republica care sa nu
aiba eva propriu ,care sa nu apartina supusilor dar si supusii sa
aiba ceva care sa scape administrarii bunurilor comune.
Kant considera ca indivizii sunt fiinte rationale care doresc
atingerea binelui comun dar care sunt pe deplin constiente si de
interesele proprii care le sunt specifice.Tocmai aceasta
rationalitate a indivizilor explica contractul social si supunerea pe

care indivizii o arata fata de lege.Considerand ca statul nu e decat

o idee,Hegel ajunge chiar la pozitii mai radicale,afirmand ca statul
este imaginea ratiunii eterne,rationalul in sine si pt sine sau
realizarea moralei in istorie.Pt Hegel statul incarneaza
spiritualitatea si rationalitatea pt ca reprezinta o comunitatea de
oameni grupati sub imperiul ratiunii.
Teoriile marxiste
Marx porneste de la ideea ca statul in calitate de element al
realitatii politice,are aceeasi soarta ca si aceasta,adica e un
element de suprastructura,determinat de infrastructura
economica.Statul nu e nimic altceva decat un rezultat al relatiilor
economice de exploatare a proletariatului de catre burghezia care
si-a creat aceasta suprastructura tocmai pentru propria
protectie.El reprezinta un instrument de realizare a conducerii
societatii de catre clasa dominanta,un instrument de infaptuire a
dominatiei acestei clase in societate.
Abordarea sociologica
Niccolo Machiavelli nu si-a propus sa scrie o teorie generala a
statului ci numai sa furnizeze un instrument necesar pt o buna
guvernarea a Italiei momentului sau.El considera ca statul se
identifica in fapt cu puterea pe care conducatorul acelui stat
,principele,o exercita asupra supusilor sai.
Max Weber precizeaza mai intai in detaliu,natura acestei
puteri,aratand ca statul constituie un aparat de
guvernare,organizat in mod rational si care dispune de monopolul
utilizarii violentei legitime cu privire la o populatie data.Statul are
2 sensuri: aparat tehnic de guvernare sau intreaga societate
umana care se opune acelui aparat de guvernare; statul
constituie cea mai importanta forma a puterii politice,care se
caracterizeaza prin controlul mijloacelor de constrangere.
Abordarea juridica

Conceptul de stat reprezinta o notiune interdisciplinara care

intereseaza in egala masura atat dreptul public intern cat si dr
public international.Conceptul de stat este prin excelenta un
concept politic ,in timp ce conceptul de tara este in primul rand
unul social-geografic in care accentul se pune intai pe teritoriu si
comunitatea umana care il locuieste,apoi pe puterea publica ce
guverneaza.
Statul ca subiect de drept-teoria institutionala considera statul
drept institutia principala prin care puterea se poate realiza.
Statul ca persoana juridica-Esmein spune ca statul dupa natura sa
este vesnic iar existenta sa juridica nu admite nicio
pauza.Blackstone considera statul un raport juridic intre mb
comunitatii si reprezentantii lor care detin puterea.Laband si
Jellinek definesc statul ca o pers jur ,titulara de dr si obl.
Statul ca ordine juridica-Pozitivismul neaga statului orice existenta
ca entitate istorica sau sociologica.Hans Kelsen considera ca
statul nu poate fi altceva decat un sistem de nj ,o ordine juridica,o
comunitate instituita prin drept.Statul nu poate exista in afara
dreptului si nici invers.Statul are 3 elemente-teritoriu,populatie si
putere publica;el are si o capacitate jur ,fiind o pers jur.
Normativismul considera statul un simplu concept,o constructie
auxiliara a gandirii juridice,specifica doar stiintelor juridice.El este
o ordine juridica relativ centralizata,limitata in domeniul sau de
validitate temporala si spatiala,supus in mod imediat dr
international,in ansamblu si in general.
Din perspectiva dr const ,statul se defineste drept o modalitate de
organizare a puterii politice.El reprezinta o ordine juridica
structurata si eficienta.
Definitia statului statul nu poate fi analizat separat de alte 2
concepte de care se leaga intrinsec,cel de putere si cel de
drept.Definitiile statului pornesc de la ideea ca fiintele umane se

asociaza sub forma statului in vederea satisfacerii unui scop

comun,diferente existand intre aceste definitii in ce priveste
precizarea scopului:libertatea tuturor membrilor grupului,binele
comun,coexistenta pasnica a membrilor grupului sau obtinerea
puterii.
Termenul de stat vine de la status ca initial insemna stare a
unui lucru iar in sens juridic situatie a unei persoane care face
parte dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori si
care ii confera anumite dr si obl.Starile reprezentau paturi ale
societatii care aveau un rol specific in exercitarea puterii si care
alcatuiau poporul.In sec 16 N.Machiavelli foloseste termenul de
stat cu sens actual prin care descrie starea unei colectivitati
umane guvernate de o putere politica.Statul e un concept
interdisciplinar iar teoriile cu privire la definirea statului pot fi
grupate in 3 cat:
a)teorii care considera statul ca o entitate printre altele existente
in natura
b)teorii care considera statul ca sistem diferit de simpla suma a
elem sale componente
c)teorii care considera statul ca un simplu produs al evolutiei
ideilor.
Statul poate fi definit drept o comunitate de valori,imparatasite de
toti cei care inteleg sa se supuna unie puteri .In structura acestuia
au fost identificate urmatoarele elemente:
a)existenta unui sef de stat unic
b)armata unica,din ce in ce mai unificata si permanenta
c)existenta unei monede unice pe teritoriul determinat , a carei
batere era un privilegiu regal prin excelenta dar care azi tinde sa
piarda tot mai mult din importanta.

d)teritorialitatea care se substituie legaturilor reale sau personale

si coincide din ce in ce mai mult cu spatiul geografic
dominat,jalonat si definit prin stabilirea de granite si confirmarea
lor juridica,inlusiv la nivel international.
e)o administratie ierarhizata si centralizata ,mai degraba numita
decat aleasa,recrutata in principal pe criterii de competenta si de
fidelitate.
f)o administratie care se sprijina pe birocratie,adica pe o circulatie
si pe o acumulare de documente scrise din ce in ce mai intensa.
g)legitimitatea puterii ca trasatura definitorie a statului,definita ca
acceptarea interiozitata a unui anumit tip de constrangere care
inlocuieste utlizarea pura si simpla a fortei si pe care o justifica.
Asadar,statul reprezinta o modalitate de organizare juridica a
puterii politice a poporului sub forma puterii de stat in vederea
exercitarii acestei puteri de catre detinatorul ei,poporul.
Etapele formarii statului- Secolele 14-15 marcheaza secularizarea
si separarea neta a puterii politice de alte forma de putere
existente in societate odata cu sedentarizarea
populatiilor,delimitarea teritoriala a asezarilor lor si dezvoltarea
economiei in general.In aceasta etapa,suveranul e cel care
impune si uneori produce dr pozitiv,dar nu se supune regulilor
juridice.Catre sfarsitul Evului Mediu si inceputul
capitalismului,apare statul modern.Formarea statului presupune
procese de consolidare teritoriala si integrare si sistemul de state
a unor teritorii dar si un proces de diferentiere intre domeniile
pol,econ,rel si militar si de centralizare si expansiune a admin
publice.Analiza statului contemporan presupune modernizarea
econ si sociala,care a culminat cu industrializarea si dezvoltarea
capitalismului si modernizarea politica ,ce a condus la formarea
statelor nationale.Modernizarea politica presupune formarea
statului si integrarea populatiei prin legatura pol-jur de cetatenie.

Statul absolutist- se accentueaza diviziunea muncii,statul e tot

mai puternic teritorializat,creste sedentarizarea
populatiilor,puterea de stat se diferentiaza de celelalte forma de
putere din cadrul colectivitatii ,exercitarea ei devine o preocupare
constanta si nu doar una temporar legata de aparitia momentelor
sau fenomenelor de criza.Legea si constitutia devin expresia
formala a statului ,se impun teoriile liberale si
constractualiste,detinatorul puterii nu se supune acestor reguli
juridice.
Statul national aparut prin intermediul constitutionalismului ,al
unui sistem juridic care leaga nu doar guvernatii ci si pe
guvernanti,lasand liber doar monarhul,in anumite limite.Nj
precizeaza limitele de actiune si garanteaza dr fiintei
umane.Intregul aparat de stat e controlat prin instrumente
juridice.
Esenta si legitimitatea statului
Se concretizeaza prin manifestarea ratiunii oamenilor si anume
prin intelegerea pe care mb comunitatii au stabilit-o intr eiin
vedera realizarii unui scop comun.Constrangerea chiar daca e
necesara si definitorie pt stat ,nu reprezinta esenta
acestuia.Esentiala e vointa indivizilor iar concretizarea vointei
depinde de ratiunea oamenilor,recursul la constrangere nefiind
necesar decat cu titlu exceptional.
Statul ca instrument de dominare-statul inseamna putere si
coercitie-presupune ca oamenii resimt necesitatea constrangerii
indiferent ca o accepta constient sau ca li se impune prin
utilizarea fortei.Esenta statului se defineste prin raportare la
puterea politica,inteleasca ca o putere de comanda,un instrument
de organizare si conducere a societatii.Daca statul e considerat a
fi o ordine juridica,legitimitatea lui e echivalenta cu justificarea
ierarhizarii sistemului normativ pe principiul legalitatii. Daca initial
legitimitatea puterii s-a explicat prin necesitatea comunitatii

umane de a fi condusa,ulterior s-a referit la

divinitate.Legitimitatea verticala justifica titularul puterii prin
puterea insasi si,in ultima instanta,prin recursul la cel ce detine
puterea absoluta si deplina.Contractul social explica legitimitatea
orizontala a puterii.
Originea puterii de stat puterea constituanta,originea puterii de
stat.Problema institutionalizarii puterii de stat poate fi analizata
din cel putin 2 puncte de vedere:cel al legalitatii in care put
constituanta derivata nu poate decat sa respecte limitele care iau fost impuse prin nj preexistente si instituite de puterea
constituanta originara si cel situat in afara legalitatii ,analizat fie
prin teoria puterii constituante originare,fie prin considerarea
revolutiilor ca sursa de legitimitate.
Functiile statului sunt extrem de diverse si variaza in functie de
continutul concret al activitatii umane respective si functie de
diferitele scopuri pe care oamenii si le stabilesc drept finalitati
social-statale.Dupa cum ele se refera la realizarea puterii in cadrul
societatii organizate in stat sau in raporturile acestei entitati cu
state similare,functiile sunt interne si externe.Cea interna se
refera la realizarea politicii statale in interiorul teritoriului sau ,cea
externa vizeaza politica sa in raport cu alte state.Functii interne:
pacificarea interna a indivizilor,apararea dreptatii si a justitiei
sociale,gestionarea economiei nationale etc.Functii externe:
protectia statului fata de posibilele amenintari venite din
exteriorul lui si cea de protectie a propriilor cetateni fata de
agresiunile din partea altor cetateni sau a altor state.
Dupa continutul conret al activitatii statale desfasurata in vederea
unui anumit scop : functii econ,culturale,sociale,represive etc.
Functia legislativa stabileste regulile de conduita pt toti cetatenii
statului,are caracter originar si de ea depinde in continutul lor
celelalte 2 functii statale.Functia executiva pune in aplicare
regulile stabilite prin activitati de organizare a executarii legii.

(acte admin ce trb sa fie conforme cu legile). Functia

jurisdictionala solutioneaza eventualele conflicte aparute intre
cetateni in legatura cu orice aspect al vietii lor in cadrul staului si
se concretizeaza prin hotarari care beneficiaza de autoritatea de
lucru judecat si au doar efecte relative,intre partile implicate in
conflictul social solutionat.
Elementele statului
Teritoriul determina intinderea geografica a puterii de stat si sub
anumite aspecte ,continutul acesteia.Dpdv juridic teritoriul
reprezinta delimitarea acelei portiuni de pamant asupra careia o
anumita putere de stat isi poate exercita atributele,cu excluderea
oricaror altor forme de putere statala;delimitarea se realizeaza
prin reglementarea frontierelor statului iar in notiunea de teritoriu
sunt incluse solul,subsolul si coloana de aer corespunzatoare
solului.
Populatia e un element indispensabil statului.Datorita
caracterului social al puterii ,orice forma de putere
institutionalizata presupune precizarea ansamblului de persoane
cu privire la care ea se manifesta.
Suveranitatea
a)suveranitatea poporului reprezinta dr poporului de a decide
asupra sortii sale,e a stabili linia politica a statului si alcatuirea
organelor lui precum si de a controla activitatea acestora.In
societatea in care puterea de stat apartine in mod real intregului
popor,suveranitatea poporului se identifica cu suv de stat.Puterea
e inalienabila,exercitarea ei trb realizata in mod direct si nu prin
reprezentanti,guvernantii neavand decat un mandat imperativ si
fiind revocabili in caz de neindeplinire intocmai a mandatului
primit.
b)suveranitate nationala se bazeaza pe ideea sociologica de
natiune cosiderata ca o pers jur ce dispune de o vointa

proprie,distincta de cea a persoanelor care o compun.Ea apartine

natiunii,care insa nu poate sa o exercite in mod direct si trebuie
sa ii delege exercitiul unor reprezentanti.Suv nationala nu se
obtine prin insumarea vointelor individuale ci e o vointa
distincta,presupusa a intregii natiuni.Se traduce prin suv
autoritatilor reprezentative.
Definirea suveranitatii :
1)suv de stat e considerata a fi acea caracteristica a puterii de a fi
suprema pe teritoriul statului si independenta de orice putere
straina.
2)nu sunt retinute ca elem constitutive ale suveranitii ,obligatiile
de respectare a dr international si a dr altor state.
Suv ca element al statului presupune suprematia si independenta
puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa
obligatorie pt intreaga societate.Suprematia se manifesta in
interiorul statului,iar independenta in exteriorul sau.

IP CURS 5-TEORIA STATULUI-25.03.2015

Forma de guvernamant
Forma de stat reprezinta modalitatea de organizare si exercitare a puterii
statale constituite pe un anumit teritoriu.Dpdv juridic,prin forma de
guvernamant intelegem modul in care sunt constituite si in care
functioneaza autoritatile statului ,raportandu-ne in mod special la relatia
dintre seful de stat si parlament.Formele de guv. se impart in 2 mari
categorii: monarhii si republici.
1)Monarhia
-reprezinta acea forma de guv in care seful statului este desemnat pe baze
ereditare sau pe viata.Seful statului se numeste
monarh,rege,domn,imparat,print,emir etc.si conduce in mod absolut sau in

baza unor reguli jur stricte,in functie de perioada istorica sau de specificul
jur al fiecarei tari in parte.E cea mai veche forma de guv ,de aceea pt o
lunga perioada de timp a fost cea mai raspandita forma de guv din lume.In
evolutia istorica a monarhiei apar mm etape :
A) M.absoluta- e cea mai veche forma de monarhie si se caracterizeaza
prin existenta unui sef de stat care are puteri absolute si pe care le exercita
in mod discretionar.El nu e raspunzator pt faptele sale si e considerat de
regula reprezentantul Divinitatii pe pamant.Aceasta forma de monarhie sa manifestat pana la inceputul sec 19 cand datorita raspandirii ideilor Rev fr
de la 1789,au inceput sa apara constitutiile scrise ce au limitat puterile
absolute ale acestor monarhi.
B)M.constitutionala-se caracterizeaza prin existenta unui sef de stat ale
carui puteri sunt limitate de const tarii.E caracteristica inceputului sec 19
cand datorita extinderii ideii de constitutionalism si apoi a celei de
constitutie,monarhii sunt obligati sa accepte ca si ei trebuie sa se supuna
unor reguli juridice.Cu toate aceste limitari,monarhii raman in continuare cu
un rol important in organizarea si functionarea statului ,ei indeplinind
majoritatea functiilor in stat.Ei au put legisl si executiva ,si in numele lor se
exercita put jud.Rolul parlamentelor in acest tip de monarhie e
redus,parlamentele impartind prerogative legisl cu seful de stat.
C)M.parlamentara dualista-repr o forma evoluata a monarhiei
constitutionale si se caract prin existenta unui sef de stat ale carui puteri
sunt sensibil egale cu ale parlamentului.E specifica statelor din a 2-a parte
a sec 19 si inceputul sec 20.Parl isi consolideaza rolul de putere legiuitoare
chiar daca seful statului pastreaza inca dr de initiativa legisl.Pe fondul
reformelor electorale,parl capata din ce in ce mai multa legitimitate
populara.
D)M.contemporana- se pastreaza in zilele noastre ca o expresie a unei
traditii istorice si a unui conservatorism sporit.Seful de stat are un
car.simbolic si pastreaza o serie de atributii de reprezentare a statului.,El
domneste dar nu guverneaza.Prerogative precum dr de dizolvare a parl

sau dr de veto legislativ sunt rareori folosite.- in

Anglia,Spania,Japonia,Danemarca,Olanda,Belgia etc
2)Republica
-se caract prin existenta unui sef de stat ce poarta den de presedinte si
care e ales pe o perioada det fie de popor prin vot direct sau indirect ,fie de
parl.Republica poate fi definita dpdv al formei de guvern plecand de la
cateva criterii cumulative :a)colegialitatea exercitarii puterii;b)alegerea pe
termen scurt a sefului de stat;c)abolirea functiilor ereditare si instituirea
princ egalitatii intre oameni.Dupa modul de desemnare a sefului de stat
sunt 2 tipuri de republica:
A)R.parlamentara-seful de stat e ales de parl,in fata caruia este
raspunzator pt activitatea sa.Datorita acestui mod de desemnare,seful
statului e pe o pozitie inferioara parl- Germania,Italia,Grecia,Rep
Moldova,Ungaria.
B)R.prezidentiala-are caracteristica principala alegerea sefului de stat
direct de catre popor(Franta,Romania,Portugalia,Austria) sau prin
intermediul unui colegiu electoral alcatuit din electori alesi direct de
popor(SUA).Seful de stat are o legitimitate populara asemanatoare
parl,ambele institutii fiind pe picior de egalitate.E cel mai utilizat mod de
desemnare a sefului de stat in lume.Toti cetatenii unui stat,cu dr de vot,au
posib sa alega seful tarii in urma unui vot universal,egal,direct,secret si
liber exprimat.
Structura de stat
-reprezinta modul de organizare a puterii de stat in raport cu teritoriul.Se
disting 2 forme ale structurii de stat: state unitare si federale.
1)Statul unitar-exista atunci cand deasupra tuturor indivizilor care ii
populeaza teritoriul si isi exercita autoritatea un singur rand de organe de
stat.Caracteristici: in stat exista o singura const,in stat exista o singura
cetatenie,in stat exista un singur rand de organe centrale de stat(1
parl,1Guvern etc),dr este aplicat uniform pe tot teritoriul tarii.Majoritatea
statelor lumii au optat pt o structura de stat de tip unitar

(Fr,Rom,Anglia,Spania etc).Dupa modalitatea concreta de exercitare a

puterii asupra teritoriului statele unitare se impart in:
A)S.unitare simple sunt cele in care autoritatea statului se exercita in mod
identic pe tot teritoriul tarii (Rom,Fr).
B)S.unitare complexe se caract printr-un anume grad de autonomie admin
acordat unor regiuni(Spania,It)
C)S.centralizate au drept caracteristica fundamentala existenta unui sistem
centralizat de control al puterii in teritoriu(instit centrale ale statului au
servicii deconcentrate in teritoriu).Exercitarea puterii se face prin autoritatile
centrale,cele locale fiindu-le uniform subordonate si neavand decat rolul de
a pune in aplicare deciziile acestor institutii centrale.
D)S.descentralizate se caract prin existenta unor autoritati locale ce pot
avea unele competente decizionale proprii,distincte de ale autoritatilor
centrale.
2)Statul federal- se caract prin existenta a 2 sau mm state membre,prin
unirea carora ia nastere o federatie,ca sub unitar si distinct de
drept.Trasaturi: exista o const federala si cate o const a fiecarui stat
federat;pot exista mm cetatenii,una federala si una a fiecarui stat in parte
component al federatiei;exista 2 randuri de autoritati centrale de stat,aut
centrale federale si aut centrale ale statelor federate; pot exista sist jur
diferite:un sist jur federal aplicabil intregii federatii si unul propriu fiecarui
stat pare componenta a federatiei; parl federale au o structura bicamerala
in care o camera reprezinta cetatenii federatiei iar cealalta reprezinta
statele federate;numai statul federal e sub de dr international,nu si cele
federate; rap jur care se stab intre statul federal si cele federate sunt rap de
dr intern(constitutional). In lume nr statelor federale e redus,repartizarea
competentelor intre nivelul federal si cel al statelor federate difera in cazul
fiecarei tari care are o structura federalaSUA,Rusia,India,Australia,Argentina,Canada.
3)Asociatiile de state

-nu sunt forme propriu-zise ale structurii de stat pt ca nu dau nastere la

state noi si nici nu sunt sub distincte de dr.Ele se constituie si functioneaza
in baza unor tratate internationale,statele membre pastrandu-si
independenta si caracterul de sub distinct de dr.Asociatiile de state se
impart in uniuni personale,uniuni reale si confederatii de state.
A)U.personale-sunt asociatii de 2 sau mm state independente care au in
comun un sef de stat.Ambele tari ce se asociaza intr-o astfel de uniune isi
pastreaza neatinsa suv interna si cea externa.U.personale nu au niciun alt
organ comun in afara de seful de stat.Ele nu dau nastere la un stat nou si
nici nu capata cal de sub de dr distinct.Fiecare stat isi pastreaza o const
proprie si autoritati executive,legiuitoare si jud proprii.-Principatele Romane
ale Moldovei si T.R. intre 1859-1861.
B)U.reale repr asociatii a 2 sau mm state independente pt a a vea in
comun atat un sef de stat cat si alte autorit statale.(ministere comune).Sunt
o forma premergatoare alcatuirii unui nou stat- Suedia si Norvegia intre
1815-1905.
C)Confederatiile de state-isi pastreaza neatinsa atat suv interna cat si cea
externa.Sunt asocieri de state independente alcatuite in vederea indeplinirii
impreuna a unor obiective comune.Nu dau nastere unor state noi si nici nu
devin sub distincte de dr.Isi desemneaza cel mult un organism comu care
sa gestioneze de comun acord pt toate statele ,problemele comune care au
det asocierea intr-o confederatie.Acest organism comun s.n. dieta si e alc
de cele mai multe ori din diplomati ai statelor confederative.La baza
formarii confederatiei sta tratatul international.Rap jur care se stab intre
statele membre ale confederatiei sunt rap de dr international-Conf statelor
americane intre 1778-1787. O forma specifica de confederatie e
Commonwealth of Nations-nu are caracterul unei confederatii traditionale
pt ca nu are la baza un tratat,dar in practica se comporta aproape ca o
confederatie.
CARACTERELE STATULUI ROMAN
1)Stat national

-are la baza faptul ca statul roman s-a cladit pe ideea de natiune.Din

totdeauna statele romane au avut ca deziderat unitatea lor intr-un singur
stat.Formarea statului roman modern este opera intregii natiuni romane.In
Europa majoritatea statelor s-au format pe ideea de natiune.Diferit de
Europa este situatia statelor de pe continentul african care dupa eliberarea
de sub dominatia statelor coloniale,nu au reusit sa se constituie in state
natiuni.Acest lucru explica numeroasele conflicte care exista azi intre acele
state.Majoritatea acestor conflicte au la baza dorinta natiunilor africare de a
se reuni sub un sg stat.
Caracterul national al statului nu inseamna o excludere a populatiei care e
de o alta nationalitate.Protectia minoritatilor nationale si tratamentul juridic
egal al tuturor cetatenilor unui stat sunt principii jur de baza.Caracterul
national al statului nu urmareste decat sa sublinieze originile istorice ale
statului si ale natiunii romane.
2)Stat unitar si indivizibil
Caracterul unitar si indivizibil al statului roman reflecta structura de stat
unitara pe care Rom o are si semnifica faptul ca pe teritoriul Rom este
organizata o sg structura statala.Statul roman are o sg constitutie,o sg
cetatenie si un sg rand de organe centrale de stat. Caracterul Indivizibil
priveste indivizibilitatea tuturor elementelor constitutive ale statului:
teritoriu,populatie,suv.Indivizibilitatea statului a fost reglem constitutional de
la 1866 si a ramas un reper al unitatii statului roman.Art 3 alin 4 din Const
Rom prevede ca pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau
colonizate populatii straine.
3)Stat suveran si independent
In istoria sa statul roman a cunoscut perioade in care nu a beneficiat de dr
de a-si decide singur soarta.O lunga perioada,s-a aflat sub dominatia
imperiilor care au stapanit o parte a popoarelor Europei(Otoman,AU,Rus).Dorinta de libertate si independenta a fost una din cele care au
calauzit poporul roman in istorie.Sublinierea car.independent al statului e
un puternic element al dorintei populare.Const sunt acte fundamentale ale
statului.Chiar daca dpdv doctrinar ,indepedenta e inclusa in termenul de

suv,pt cetatean ,termenul de independenta are o semnificatie mult mai

puternica si mai mobilizatoare decat termenul de suv.
4)Stat de drept
-presupune o garantare a lib individului prin nj si o rationalizare a exercitarii
puterii de catre autorit statale prin crearea unui sist institutionalizat si
normativ ierarhizat.Statul de drept inseamna respectarea legii de catre
toti.De aceea,in art 1 din const e inscrisa obligativitatea respectarii Const si
a legii.
5)Stat democratic si social
-statul dem exprima regimul pol al statului.In dem puterea este detinuta si
exercitata de intregul popor.Trasaturi:
-put poporului e suverana iar poporul exercita aceasta suv fie in mod direct
prin alegeri sau referendum,fie in mod indirect prin organele sale
reprezentative.
-toti cetatenii sunt egali in fata legii
-statul garanteaza si protejeaza dr fund ale cetatenilor sai
-este asigurat pluralismul politic ,conditie a democratiei
-statul asigura indep justitiei si garanteaza accesul liber al tututor pers la
actul de justitie
-statul asigura controlul constitutionalitatii si pe cel al legalitatii actelor
autoritatilor publice.
Statul social rezulta din natura statului si din functiile sale.Prin natura sa
statul e unul social,acest caracter explica aparitia sa,apartenenta,continutul
si functiile statului.Puterea organizata statal a aparut ca putere a unor forte
sociale si a fost folosita la consacrarea si protejarea intereselor acestor
forte.Statul indeplineste o serie de atributii sociale,econ,pol sau culturale,in
sprijinul oamenilor. Statul social are ca obiective principale protectia sociala
a pers,a unor cat dezavantajate,protectia sanatatii publice,a mediului

inconjurator si promovarea unui nivel de trai decent.Statul social trb sa

asigure protectia sociala a muncii si un nivel de trai decent.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TERITORIULUI ROMANIEI
-are la baza o serie de motive: apropierea institutiilor administrative de
cetatean;realizarea utlia a problemelor publice ale cetatenilor;o buna
administrare a puterii statului de inst publice centrale;gestionarea mult mai
buna a resurselor financiare ale statului si diminuarea dezechilibrelor
regionale existente prin stimularea dezvoltarii echilibrate,recuperarea
accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin
dezvoltate,preintampinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea
politicilor sociale ale diferitelor zone ale tarii in vederea valorificarii
resurselor locale si dezvoltarii economico-sociale durabile ale acestora;
consolidarea unor poriecte de interes comun pt diferitele regiuni ale statului
in vederea atragerii de investitii pt comunitatile locale si dezvoltarea
infrastructurii.
Constitutia prevede in art 3 ca teritoriul este organizat dpdv admin in:
1)Comuna- unit admin-terit de baza care cuprinde populatia din mediul
rural unita prin comunitate de interese si traditii.Prin ea se asigura
dezvoltarea econ,soc si cult a localitatilor rurale.E alc din 1 sau mm sate in
functie de conditiile econ,social-cult,geografice si demografice.Satul in care
isi au sediul autoritatile comunale e sat resedinta.
2)Orasul-unit admin-terit de baza care curpinde populatia din mediul
urban.E centrul de populatie mai dezvoltat decat comuna,dpdv
economic,social-cultural,demografic si edilitar.Are un nr mai mare de
locuitori ,o insemnatate deosebita in viata econ,social-pol si culturalstiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii pot fi
declarate prin lege municipii.Orasul in care isi au sediul autorit de
conducere ale judetului e oras-resedinta de judet.
3)Judetul- unit admin-terit de nivel intermediar care are rol de veriga intre
unit admin-terit de baza.E alc din orase si comune ,in functie de cond
econ,soc-pol,geogr,dem, si de legaturile culturale si traditionale ale

populatiei. Municipiul Bucuresti e organizat pe sectoare,e o unit adminterit,orasele si comunele din imediata apropiere a mun Buc si celorlalte
mun pot apartine de acestea ca subdiviziuni admin-terit ale mun.

IP CURS 6-1.04.2015-SISTEMUL ELECTORAL

Drepturile electorale sunt prin excelenta dr exclusiv
politice.Aceste dr pot fi exercitate de catre persoane numai pt
participarea la guvernare.Intr-un stat de dr democratic si social
poporul trb sa aiba ultimul cuvant de spus.Acest lucru devine
relaitate prin exercitarea dr electorale de catre indivizi.Pe de o
parte aceste dr sunt utilizate numai pt participarea la guvernare
iar pe de alta parte apartin de obicei doar cetatenilor. Dr
electorale sunt dr de vot si dr de a fi ales.Acestea sunt consfintite
ca dr electorale fund in art 36 si 37 din Const si detaliate prin
legile electorale adoptate de Parl.Aceste dr apartin numai cet
romani care au 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv ,cu exceptia
debililor sau alienatilor mintali,a celor pusi sub interdictie si a
celor care au suferit o condamnare la pierdea dr electorale.Dupa
revizuirea din 2003 s-a introdus un nou articol ce reglem dr de a
alege si de a fi ales in Parl European si apare posibilitatea ca in
conditiile aderarii Rom la UE,cet romani sa aleaga si sa fie alesi in
Parl European.Acest dr s-a extins si la cet europeni cu domiciliul
sau resedinta in Rom daca indeplinesc conditiile legale.Aceasta
situatie reflecta situatia Romaniei de stat membru al UE.
In cat dr de vot intra atat de a alege cat si dr de a fi consultat in
cadrul referendumului.Exista o distinctie intre alegere si
votare.Aalege inseamna a desemna o autoritate publica,a vota
inseamna a te pronunta pt sau impotriva unei reguli sau
hotarari.Exista o sinonimie intre votare si referendum.In Rom
caracterul universal al votului a fost introdus prin Const de la
1923;prin legea electorala erau exclusi de la vot femeile si
militarii precum si pers fara cetatenie romana. In prezent si pers

cu dubla cetatenie pot vota atat in alegerile locale cat si in

alegerile pt Parlament sau Presedintele Romaniei .Dr de vot
inclusiv dr de consultare prin referendum apartine nu doar cet
romani cu domiciliul in tara ci si cet romani cu domiciliul in
strainatate.Dr de vot e un dr exclusiv politic,e unul din dr
electorale fundamentale,iar dr electorale sunt prin excelenta dr
exclusiv politice.Fiind un dr fund,dr de vot trb sa fie conform art
20 din Const interpretat si aplicat in concordanta cu DUDO ,cu
pactele si celelalte tratate la care Rom este parte.
Dr de vot se refera la posib cet de a participa la viata pol a
statului,fie prin desemnarea reprez lor in autorit publice,fie direct
prin pronuntarea in cazul unui referendum.Dr de a alege
desemneaza posib unei pers de a opta intre mm variante,de
obicei,intre pers sau partide care se confrunta intr-o competitie
electorala.Stricto sensu,dr de vot semnifica pronuntarea pt sau
impotriva unei decizii,pers,etcLato sensu,dr de vot desemneaza
atat o optiune cat si o pronuntare a alegatorului,el putand
imbraca chiar si forma protestului sau a votului nul sau alb.Dr de
vot reprezinta materializarea exprimarii suveranitatii de catre
popor,suv care conform art 2 alin 1 din const este exercitata fie
prin organe reprezentative constituite prin alegeri libere,periodice
si corecte ,fie prin referendu.In cat dr de vot intra atat dr de a
alege reprez in autorit statului,cat si dr de a fi consultat in
referendum .Asa cum exista o distinctie intre dr de vot si dr de a
alege,exista o distinctie intre alegere si votare. A alege=preferinta
pt una sau mm optiuni posibile,a vota=pronuntarea pt sau
impotriva unei reguli,hot sau pers.
Sistemul electoral e un instrument esential pt alegeri si pt o
guvernare democratica si reprezentativa.Cand se doreste
schimbarea unui sist electoral trebuie avute in vedere cateva
premise:niciun sistem nu e perfect,fiecare are avataje si
dezavantaje ,un sistem nu e simplu de aplicat si de
inteles.Intelegerea vine pe parcurs,dupa cateva experiente

practice.Sistemele politice creeaza sistemele electorale si nu

invers.Sist electorale pot sprijini unele tendinte de schimbare a
sistemelor politice.Titularii dr de vot in Rom sunt cet romani
,inclusiv cei cu dubla cetatenie,care indeplinesc conditiile limitativ
precizate in const.
Universalitatea votului presupune ca el sa poata fi exercitat de
orice membru al corpului electoral.Incapacitatile electorale
variaza in timp si spatiu ,dar ele sunt o constanta a dr de vot.Dr
de vot e reglem de art 36 din Const si de legile
electorale.Trasaturile votului in Rom:
a)universalitatea care nu trb inteleasa in mod
absolut.Apatrizii,strainii ,minorii,incapabilii si nedemnii sunt
exclusi din cadrul corpului electoral.Incap electorale sunt limitativ
enumerate de lege.
b)egalitatea e reflectata atat in nr de voturi de care dispune un
cetatean ,cat si ponderea fiecarui vot in desemnarea
reprezentantilor natiunii.: 1 deputat la 70000 locuitori,unsenator
la 160000 locuitori.
c)caracterul direct al votului = cetatenii aleg direct si personal
fara niciun intermediar sau delegat ,reprezentantii lor din
Parlament si pe seful statului.Acest caracter e de esenta
reprezentativitatii democratice moderne in care cetatenii isi
exprima in mod direct optiunea pt un anumit candidat propus in
alegeri.La alegeri poate participa virtual tot corpul electoral.
d)votul secret e una din cele mai puternice garantii ale
corectitudinii votului pt desemnarea reprezentantilor natiunii.Votul
public a fost criticat pt ca fost utilizat pt a influenta alegatorii prin
diverse mijloace,sa voteze pt anumiti candidati.
e)votul liber exprimat - exprimare vointei cetatenilor in alegeri nu
trb viciata si pe de alta parte votul nu e obligatoriu.

Dreptul de a fi ales- art 37, e un dr electoral fundamental si un dr

exclusiv politic. Inseamna posibilitatea unei persoane de a fi
aleasa in organele reprezentative ale statului,deci de a indeplini o
demnitate electiva in stat.Acest dr se afla in stransa legatura cu
dr la vot ,deci o prima conditie in ce priveste dr de a fi ales e ca
acea pers sa aiba dr la vot.Dr de a fi ales apartine in exclusivitate
cetatenilor .Art 38- cet romani pot sa aleaga si sa fie alesi in Parl
Europ.Pt depunerea candidaturilor in Senat e nevoie de o varsta
minima de 33 ani.Conditii pt a fi ales:
- cetatenia romana pt ca strainii si apatrizii nu au o leg
permanenta si stabila cu statul si nu fac parte din comunitatea
sociala ce sta la baza uniunii politice statale.Si cei cu dubla sau
multipla cetatenie pot beneficia de dr de a fi alesi.
-domiciliul in Romania -e o garantie a atasamentului persoanei
fata de tara la guvernarea careia participa ca demnitar sau
functionar public.
-pers ce doresc sa candideze pt o functie electiva trb sa aiba dr
de vot.
-pers respective sa poata exercita dr de asociere in partide
politice.
-varsta minima necesara : CDep - 23 ani , Senat-33 ani, Pres Rom35 ani.
Dr de a fi ales in Parl European -art 38 -cet romani au dr de a
alege si de a fi alesi in Parl European.Romaniei i-a revenit un nr de
33 de locuri in PE intre 2009-2014,desemnati prin vot universal
,egali,direct,secret si liber exprimat in baza unui scrutin de
lista.Membrii PE din Rom se aleg pe baza de scrutin de
lista,potrivit principiului reprezentarii proportionale si pe baza de
candidaturi independente.Conditiile necesare pt exercitarea dr de
vot in Rom se aplica prin analogie si cu privire la dr de a alege in
PE atat in privinta cet romani cat si a cet europeni cu domiciliul

sau resedinta in Rom.Pt alegerea mrmbrilor din Rom in PE

alegatorii nationali si europeni au dr la un singur vot.Alegatorii
sunt inscrisi in liste electorale permanente,suplimentare si
speciale.Alegatorii europeni isi pot exercita dr de vot in baza unei
ovezi eliberate de Aut Electorala Permanenta si a unui document
de identitate.
Cet romani care au dr de vot si au implinit pana in ziua alegerilor
inclusiv 23 ani au dr de a fi alesi in PE.Exista si conditia
suplimentara a unicitatii candidaturii pt un acelasi proces
electoral.Pt a-si exercita dr de a fi aleasca ca membru din
Romania in PE o pers eligibila e obligata ca pe langa actele
necesare candidatilor care sunt cetateni romani ,sa prezinte BEC
documente care sa ateste identitatea,precum si o declaratie pe
proprie raspundere (nume,prenume,data
nasterii,cetatenia,domiciliul/resedinta din Rom,localitatea sau
circumscriptia electorala in statul membru de origine,mentiunea
ca nu candideaza pt obtinerea unui mandat pe parlamentar
european in alt stat membru al UE.) Listele de candidati pt
alegerea membrilor din Romania in PE trb intocmite a.i. sa asigure
reprezentarea ambelor sexe.Din 2004 e interzis cumulul
mandatului de parl european cu cel de parl national. Cal de parl
european e incompatibila cu :
-functia de pres,vicepres,director
general,director,administrator,membru al consiliului de
administratie sau cenzor la societati comerciale,financiare si inst
publice
-f de pres sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau
asociatilor al societatile comerciale
-f de reprezentant al statului in adunarile generale ale societ
comerciale
-f de maanger sau membru al consiliilor de administratie ale
regiilor autonome,companiilor si societatilor nationale

-calitatea de comerciant pers fizica

-calitatea de membru al unui grup de interes economic
-o functie publica incredintata de un stat strain cu exceptia acelor
functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este
parte.
SISTEMUL MAJORITAR
1)scrutinul uninominal in unul sau 2 tururi = acel scrutin in care pt
fiecare circumscriptie,exista un singur mandat pus in joc si fiecare
alegator dispune de un singur vot.Avantaje:
-asigura cea mai stransa legatura intre cel ales si alegator
-e un sistem simplu si presupune o intelegere mai buna a
procesului electoral
-la nivel national se asigura o majoritate parlamentara stabila
-sunt evitate cazurile de coalitii si coalizari de mai multe partide in
vederea realizarii unei coalitii majoritare la guvernare
-asigura o mai buna cunoastere de catre alegator a celui ales
-cel ales isi poate sustine mai usor ideile si programul sau lansat
in campania electorala
-e un sistem care avantajeaza partidele mari
-e un mijloc de combatere a absenteismului electoral
Dezavantaje : - nu corespunde pluralismului politic
-se micsoreaza caracterul politic al Parlamentului
-poate dezavantaja unele partide
-se pierd voturi
-conduce la multiplicarea numarului circumscriptiilor electorale

-implica cheltuieli mai mari din partea candidatilor

-spirijna tendinta de centralizare. Scrutinul uninominal ca
modalitate a sistemului majoritar ,poate fi cu un tur sau 2 tururi
de scrutin.In primul tur,pt ca un candidat sa fie ales trb sa obtina
majoritatea absoluta a voturilor ,in al doilea tur majoritatea
simpla.
2)scrutinul de lista in unul sau 2 tururi e acel sistem in care
alegatorii voteaza o lista de candidati propusi de fiecare partid
sau coalitie si nu un anume candidat.Avantaje:
-e un sistem simplu si eficace
-duce la realizarea unei maj pal stabile si omogene
-duce la o stabilitate guvernamentala
Dezavantaje: -reprezentarea fiecarei forte politice in Parl e
puternic depedenta de repartitia geografica a voturilor sale
-e specific sistemelor politice bipartide
-detrmina realizarea unor aliante electorale precare.
-dezavantajeaza partidele mici care sunt nevoite sa se alieze.
Votul preferential permite alegatorului sa modifice lista
candidatilor propusi de catre partide prin schimbarea ordinii
numelor de pe aceasta lista.
Panasajul da posibilitatea alegatorului sa voteze o lista pe care o
concepe el singur prin inscrierea in acea lista a unor nume luate
de pe mai multe liste cu candidati depuse de diverse formatiuni
politice.
SISTEMUL REPREZ PROPORTIONALE permite reprezentarea in Parl
atat a majoritatii cat si a minoritatii ,poate permite exprimarea nu
numai a optiunilor politice,ci si a celor religioase
,lingvistice,etnice,profesionale etc.

SISTEME MIXTE- sunt o imbinare a sist majoritar cu cel al reprez

proportionale.
1)sistemul inrudirilor -mm liste de candidati propusi in alegerile
dintr-o circumscriptie ,se declara inrudite(au aceleasi obiective
sau programe) si voturile lor obtinute in alegeri se aduna.
2)sistemul prin compensare-imbina scrutinul uninominal si cel
proportional.In cadrul lui 3/4 din parl sunt alesi prin scrutin
uninominal cu un sg tur iar ceilalti sunt alesi dupa sist reprez
proportionale
3)sistemul german al buletinului dublu - tip de scrutin in care
alegatorul are 2 buletine.Cu unul desemneaza pe baza scrutinului
uninominal majoritar ,un deputat in circumscriptia sa,iar in
celalalt buletin se pronunta prin scrutinul reprez proportionale pt
alegerea unui partid.
Cadrul legal pt organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania:
a)legea 35/2008 pt alegerea CD si a Senatului,pt alegerea autorit
admin publ locale ,statutul alesilor locali.
b)legea 370/2004 pt alegerea Pres Rom
c)legea 33/2007 privind org si desfasurarea alegerilor pt Parl
European
d)legea 67/2004 pt alegerea autorit admin publ locale
e)legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si
a campaniilor electorale
f)actul privind alegerea membrilor PE prin vot universal si direct
publicat in Jurnalul Oficial al UE.
Data alegerilor se stab de Guvern prin hot care se publica in Mon
Of ,si se aduce la cunostinta publica cu cel putin 90 de zile inainte
de ziua votarii.Pt alegeri partiale se stabileste cu cel putin 45 de

zile inaintea zilei votarii. Circumscriptia electorala e cadrul

organizatoric teritorial in care se desfasoara operatiunile de
alegere(judetele si mun Buc). Colegiul electoral e o subunitate a
unei circumscriptii electorale,are un sg mandat,se utilizeaza pt
alegerea membrilor Parl.Stabilirea nr,delimitarea si numerotarea
circumscriptiilor si a colegiilor electorale se realizeaza de Parl prin
lege.
Listele electorale permanente cuprind toti cetatenii cu dr de vot
care domiciliaza in localitatea arondata unei sectii de
votare.Listele electorale speciale cuprind toti cetatenii care isi
exercita dr de vot intr-o alta sectie de vot decat cea in care sunt
inscrisi in listele electorale permanente.Cele permanente se
intocmesc de autorit locale(primari si politia locala,cele speciale
se intocmesc de biroul electoral al sectiei de vot. Registrul
electoral e o baza de date centralizata in care sunt inscrisi toti cet
romani care au 18 ani cu dr de vot. Biroul electoral se constituie
pt buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,de
nivel de circumscriptie electorala si sectie de votare.
Oficiul electoral -la nivelul sectoarelor mun Buc ,contribuie la
buna organizare si desfasurare a alegerilor in Bucuresti.
BEC-la nivel national : 5 jud ai ICCJ ,pres si vicepres Aut Electorale
Permanente si maxim 12 reprez ai partidelor politice ,aliantelor
electorale care participa la alegeri si un reprezentant desemnat
de grupul parlamentar al minoritatilor nationale din CD.
Sectiile de vot sunt delimitari teritoriale ale populatiei organizate
astfel incat toti alegatorii sa poata vota intr-o singura zi.Sectiile de
votare se stabileste in 30 zile de la stabilirea datei alegerilor de
primarii comunelor raselor municipiilor sau subdiv admin terit ale
municipiilor componente.Numerotarea lor se stabileste de prefect
la nivelul fiecarei cirscumscriptii electorale,incepand cu localitatea
resedinta de judet apoi cu cele din municipii ,orase si comune in
ordine alfabetica. Sectiile de votare se organizeaza astfel :

-in loc cu >1500 de loc ,o sectie la 1000-2000 locuitori

-in loc cu pop <1500 de loc,o sectie de votare
-in sate cu pana la 1000 de loc -sectii la o distanta mai mare de 3
km de sediul sectiei de votare din resedinta comunei ,orasului sau
municipiului.
Candidat = orice persoana care participa la alegeri in urma
propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume
propriu pt a obtine un mandat.Competitorii electorali sunt pp
,aliantele pol,electorale si organizatii legal constituite ale cet care
inainteaza propuneri de candidatura si candidatii indepedenti.
Candidatii independenti sunt pers care participa la alegeri pt a
obtine un mandat si care se autopropun pt aceasta,fiind sustinuti
de un anumit nr de alegatori.Un candidat poate reprezenta un
singur competitor electoral.Propunerile de candidati se depun la
birourile electorale.Propunerile de candidati se fac in scris in 4
exemplare sub semnatura conducerii acestora sau a pers
desemnate pt a le semna iar in cazul candidatilor independenti,pe
baza listei sustinatorilor.Propunerile de candidati trb insotite de
declaratii de acceptare a candidaturii semnate si datate de
candidati si de declaratia de avere si cea de interese a fiecarui
candidat.
Modelul, dimensiunile, conditiile de tiparire ale buletinelor de vot
se stabilesc prin hot a Guvernului.Ordinea in care se tiparesc
numele candidatilor pe buletinul de vot se stabileste de biroul
electoral prin trageri succesive la sorti.Imprimarea buletinelor de
vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie,prin
intermediul prefectilor.
Legea instituie o serie de interdictii cu privire la campania
electorala: e interzisa organizarea actiunilor de campanie
electorala in unit militare,introducerea spoturilor publicitare
electorale in alte emisiuni decat cele electorale,cu 48 ore inainte

de ziua votarii e interzisa prezentarea de sondaje de

opinie,,televoturi sau anchete facute pe strada,realizarea
sondajelor realizate la iesirea de la urne ,inainte de inchiderea
votarii.Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta
desfasurare a campaniei electorale .
Desfasurarea votarii: ea ar loc in sectii de votare,cabinele si
urnele trb asezate in aceeasi incapere in care se afla biroul
presedintelui biroului electoral al sectiei de votare,in ziua
alegerilor ,activitatea biroului electoral al sectiei de votare incepe
la ora 6,votarea incepe la 7,se termina la 21,alegatorii voteaza
separat in cabine inchise ,prezenta oricarei pers in cabinele de vot
in afara celei care voteaza este interzisa.Presedintele biroului
electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pt motive
temeinice ,ce nu poate dura mai mult de o ora.
Rezultatele preliminare se aduc la cunostinta cel putin o data la
24 de ore ,inainte de a obtine rezultatele finale.
IP CURS 7-15.04.2015- REFERENDUMUL
Este o forma de exercitare a suveranitatii poporului.Potrivit art 2
din Const,suv apartine poporului care o exercita prin organele sale
reprezentative si prin referendum.Referendumul este o modalitate
de consultare a intregului popor cu privire la diverse probleme ale
tarii,de interes general si de exercitare de catre popor a autoritatii
statale; este o reminiscenta democratiei directe in care cetatenii
au posibilitatea de a se exprima direct si de a contribui la luarea
deciziilor majore ale statului.Poporul,la randul sau,se exprima prin
vot cu privire la problema sau problemele de interes general
asupra carora este chemat sa se pronunte.In cadrul democratiei
poporul se poate exprima atat pe cale directa prin alegeri si
referendum,cat si indirecta prin organele reprezentative ale
statului:Parlament,Sef de stat,alesi locali.
Tipuri de referendum

-referendum consultativ-art 90 si ref.obligatoriu-art 95 si 151.La

ref consultativ avem de-a face cu o consultare populara cu un
caracter pur facultativ ,in cazul celui obligatoriu avem de-a face
cu un ref decizional obligatoriu prin care fie este demis sau
pastrat in functie seful statului,fie este adoptata sau respinsa
legea de modificare a Constitutiei.Clasificarea in cele 2 tipuri se
face in functie de efectele juridice produse. Art 90 reglem doar ref
consultativ organizat la nivel national in probleme de interes
national,dar nu defineste problemele de interes national si nu
prevede nici ca aceste probleme vor fi ulterior stabilite prin lege.
Const nu revede nicio restrictie cu privire la organizarea unui ref
in acelasi timp cu desfasurarea oricarui alt tip de alegeri. Legea
lasa aceasta modalitate de consultare a cetatenilor ca pe o posib
pe care o are Presedintele ,insa cu anumite limitari.Pt ca in
Romania doar Parl are atributii legislative,Const impune ca pt org
unui ref national,Presedintele sa consulte intai Parl,ca exponent al
cetatenilor.Presedintele trb doar sa consulte Parlamentul ,fara sa
fie obligat sa tina cont de parerea acestuia. Se lasa la aprecierea
Presedintelui daca situatiile pt care cere org unui ref sunt de
interes national sau nu.Prin aceste prevederi se da dr sefului
statului de a fi in permanenta legatura cu cetatenii ,cu cei care lau ales.E una din modalitatile directe de a afla daca mai are sau
nu sprijinul electoratului. CCR a stabilit in jurisp sa ca Dr const al
Pres de a recurge la ref nu i poate conferi insa acestuia posib
legiferarii,intrucat,in conformitate cu vointa constituantului
roman,Pres nu poate initia un ref legislativ ,ci numai unul
consultativ. In cadrul ref org in conditiile art 90 ,Pres are posib
consultarii poporului pe 1 sau mm probleme de interes
national,poporul exprimandu-se cu da sau nu asupra
problemei/problemelor pt care este consultat.
Alte tipuri de referendum:

A)in functie de actul juridic asupra caruia se organizeaza un

referendum:a)ref constitutionale;b)ref legale si c)ref
conventionale.
Ref constitutional se org pt aprobarea unei Const si e de regula
obligatoriu de org pt a putea fi aprobata Const(FR,ROM). Ref legal
se org avand ca obiect o lege(adoptare,abrogare).Acest tip e mai
degraba un dr de veto popular acordat cetatenilor(IT,ELVETIA).Ref
conventional e org pt ratificarea unui acrod international ori pt
exprimarea pozitiei unui stat cu privire la o anumita problema de
dr international.
B)in functie de tipul de decizie care se adopta in urma org unui
referendum: a)ref normative si b) ref abrogative. Ref normative
sunt org pt adoptarea unui act normativ.Sunt mai rar intalnite in
practica,ca regula,ref constitutionale sunt si ref normative.Ref
abrogative sunt cele care org in vederea abrogarii unui text
normativ.
C)in functie de obiectul cu privire la care este consultat poporul:
a)ref care privesc acte normative in vigoare si b)ref care provesc
propuneri sau proiecte de acte normative. Primul tip de ref are in
vedere exprimarea pozitiei de catre cetateni asupra unui act
normativ in vigoare in vederea pastrarii sau abrogarii lui sau in
vederea ratificarii lui ori nu.Cel de-al 2-lea tip de ref se org pt ca
autoritatile statului sa afle pozitia cetatenilor fata de un proiect de
lege sau de o problema controversata in practica.
Regimul juridic al referendumului in Romania
Legea 3/2000 privind org si desfasurarea ref,adoptata de Parl
stabileste modul de org si desfasurare a tuturor formelor de ref:
consultativ org la nivel national,consultativ org la nivel
local,obligatoriu pt demiterea Pres Rom ,la nivel national si
obligatoriu pt adoptarea legii de modificare a Const,la nivel
national.

Liniile directoare cu privire la org ref-Venetia,2006 reglem reguli

referitoare la aspecte ce tin de ref:
- fiecare alegator dispune de un singur vot.Trb asigurata
egalitatea de sanse care implica neutralitatea autoritatilor admin
publice in special referitor la campania pt ref,acoperirea de catre
mass-media,in special cele publice,finantarea dn fonduri publice a
campaniei si a actorilor sai,afisajul si publicitatea,dr la
demonstratii pe cai publice.
-in emisiunile campaniei pt ref se recomanda sa se asigure
egalitatea intre partizanii si adversarii propunerii,intre subventiile
publice si celelalte forme de sprijin.Egalitatea stricta intre pp= pp
sunt tratate in mod egal; egalitatea proportionala intre pp= pp trb
tratate in functie de rezultatele obtinute in alegeri.
-legea trb sa prevada ca se asigura un minim de acces la mediile
audiovizuale private pt participantii la ref,in ce priveste campania
pt ref si publicitatea.Finantarea pp si a campaniei pt ref trb sa fie
transparenta.
-minoritatile nationale-adoptarea unei reguli speciale pt ele nu
contravine principiului egalitatii.Alegatorii nu trb insa obligati sa
isi indice apartenenta la o minoritate nationala.Pe toate perioada
de desfasurare a ref,autoritatile admin publice trb sa isi respecte
obligatia de neutralitate care constituie un element de asigurare a
liberei formari a vointei alegatorilor.Problema supusa votului trb
sa fie clara.Nu trb sa induca in eroare,sa sugereze un
raspuns,alegatorii trb sa fie informati cu privire la efectele
ref,participantii la scrutin trb sa poata raspunde la intrebari doar
prin da sau nu sau prin vot alb.Autoritatile trb sa furnizeze o
informare obiectiva. Daca se foloseste votul prin corespondenta
sau cel electronic,autoritatile trb sa se asigure ca serv de posta e
sigur si fiabil iar votul electronic sa se exercite in conformitate cu
Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu
privire la nj,operationale si tehnice privind votul electronic.El trb

utilizat doar daca este sigur ,eficace,solid dpdv tehnic,deschis fata

de o verificare independenta si usor accesibil pt alegatori.
Transparenta sistemului trb garantata. Ref democratice nu sunt
posibile decat in conditiile respectarii dr omului,a lib de exprimare
si a lib presei,a liberei circulatii in interiorul tarii,precum si a lib de
intrunire si asociere in scopuri politice ,inclusiv prin infiintarea de
pp.Restrangerea acestor lib trb sa aiba o baza legala,sa fie in
interesul public si sa respecte principiul proportionalitatii.
Observarea alegerilor se face nu doar in ziua votarii ci include
campania pt ref si perioada de inregistrare a alegatorilor si a
strangerii semnaturilor lor.Ea trb sa permita sa se constate daca
s-au produs nereguli inainte de votare ,in cursul ei si dupa.Trb sa
fie posibila in timpul numararii voturilor,observatorii sa se poata
deplasa oriunde se desfasoara operatiuni in legatura cu ref.
Problemele supuse ref ,implicit cele care vizeaza modificari
legislative trb sa respecte legislatia de rang inferior,nu trb sa
contravina dr international sau principiilor statutare ale Consiliului
Europei. Reguli speciale ale ref :
-orice titular al dr politice are dr de a semna o initiativa populara
sau o cerere de ref;termenul pt strangerea semnaturilor trb
prevazut in mod clar,la fel si nr de semnaturi care trebuie stranse.
-orice pers trb sa aiba dr de a proceda la strangerea de
semnaturi.Daca strangerea e supusa autorizarii,o autorizatie de
genul poate fi refuzata numai in cazurile expres prev de lege.
-remunerarea din resurse private a strangerii semnaturilor pt
initiative populare si cereri de ref e interzisa;daca e admisa trb
reglem suma totala alocata si suma platita fiecarei
persoane.Toate semnaturile trb verificate.Listele de semnaturi vor
cuprinde alegatorii inscrisi in aceeasi localitate.
-pt a evida invalidarea totala a ref trb ca o autoritate competenta
sa poata rectifica anterior votarii erorile de redactare sau care
decurg din continutul intrebarii.

Parlamentul trb sa isi poata da avizul consultativ asupra textului

in cauza; in cazul initiativelor populare poate avea dr de a opune
o contra-propunere fata de textul propus ,care sa fie supusa
concomitent votului popular,trb fixat un termen in care Parl sa isi
dea avizul consultativ,daca acest termen nu e respectat,textul va
fi supus la vot fara avizul Parl.In momentul de fata ,Parl nu are un
astfel de termen.
Cvorumul de participare la ref: a)cvorum de participare ,ii
asimileaza pe cei care se abtin cu partizanii votului negativ
b)cvorum de aprobare,pt ca risca sa creeze o situatie pol dificila in
cazul cand proiectul e adoptat cu maj simpla ,inferioara insa
cvorumului necesar.
Pt ref privind demiterea Pres Rom nu exista un astfel de
cvorum,pt validarea celorlalte tipuri de ref exista un cvorum de
participare de jum+1 din corpul electoral. Efectele ref trb sa fie
precizate expres in Const sau prin lege,fie ca ref e decizional sau
consultativ. Recurgerea la ref nu e lipsita de aparitia unor pericole
privind restrangerea unor dr ale cet,abuzul unor autoritati sau
denaturarea finalitatii ref.De aceea,utilizarea ref trb atent
chibzuita de autorit statului si atent observat procesul de
desfasurare a acestuia de societatea civila in ansamblu.
Procedura organizarii referendumului in Romania
El poate fi org la nivel national pt probleme de interes natonal sau
la nivel local pt probleme ce privesc doar anumite zone ale
tarii.Art 90-procedura ref initiat de Pres cu privire la probl de
interes national presupune mm etape:
a)anuntarea public de catre Pres a intentiei de a org un ref
national
b)consultarea Parl de catre Pres cu privire la tema sau temele ref
si la data org acestuia.Parl e doar consultat,nu e obligatoriu sa se
tina cont de punctul de vedere al Parl.Consultarea se poate face

printr-o scrisoare adresata Parl,printr-un mesaj pe care sa il

prezinte Parl cu privire la problema de interes national pt care
urmeaza sa consulte poporul prin ref.Consultarea Parl e o conditie
prealabila deciziei Pres,realizarea ei e obligatorie. Camerele
reunite ale Parl adopta o hot cu votul maj dep si senatorilor
prezenti prin care avizeaza solicitarea Pres de org a unui ref.
c)emiterea de catre Parl a unei Hot prin care sa-si transmita
punctul de vedere cu privire la org unui ref.Hot trb adoptata cu
votul maj mb Parl prezenti la dezbatere.Punctul de vedere al Parl
este consultativ.Regulamentul celor 2 Camere nu prevad un
termen in care acesta sa fie obligat sa dea un raspuns sefului
statului.Se aplica regulamentul sedintelor comune celor 2 Camere
care prevede ca solicitarile Pres vor fi dezbatute cu prioritate,ar fi
preferabil ca legea sa prevada un termen de pronuntare.
d)stabilirea obiectului si a datei ref national prin decret; decretul
va cuprinde atat obiectul,cat si data ref,intrebarea sau intrebarile
la care populatia e chemata sa raspunda.Ar fi recomandabil ca ref
sa nu se suprapuna cu org niciunui alt tip de alegeri.
e)publicarea decretului in M.O. ,Partea 1 si aducerea la cunostinta
publica a obiectului si datei ref prin presa,radio si tv.
f)org ref de catre Guvern-masurile se stabilesc de Guvern in 10
zile de la data la care a fost anuntat ref
g)consultarea poporului care isi exprima vointa cu privire la
problemele de interes national ce ii sunt supuse de catre
Pres.Doar Pres poate stabili problemele de interes national
asupra carora poate cere poporului sa isi exprime vointa prin ref.
h)rezultatele ref sunt confirmate de CCR care prezinta Parl un
raport cu privire la respectarea procedurii pt org si desfasurarea
ref national si confirma rezultatele acestuia.CCR publica aceste
rezultate in MO P1; ref e valid doar daca la acesta participa cel

putin jum+1 din nr pers inscrise in listele electorale,decizia se ia

cu maj voturilor valabil exprimate la nivelul tarii.
Natura juridica a decretului de stabilire a referendumului
in Romania
Stabilirea datei si a obiectului ref se face prin decret al Pres .Acest
decret e o manifestare unilaterala de vointa facuta cu scopul de a
produce efecte juridice si este emis in exercitarea unei atributii
constitutionale pe care seful statului o are.Efectele decretului sunt
erga omnes.Decretul e emis de o autorit publica si vizeaza
intreaga populatie ce are dr de vot iar in cuprinsul sau sunt
stabilite nj aplicabile unei lergi categorii de pers.Deci dpdv al
naturii jur decretul Pres de stabilire a ob si datei ref reprezinta un
act juridic cu caracter normativ. El poate fi controlat dpdv
constitutional de CCR odata cu verificarea modalitatii de
indeplinire a conditiilor procedurale pt org ref.Daca procedura pt
org si desfasurarea ref nu a fost respectata,CCR poate invalida
referendumul.
Consecintele organizarii unui referendum
Urmare a org ref in conditiile art 90 ,poporul isi exprima vointa cu
privire la probleme de interes national iar aceasta vointa e
consultativa.Rezultatul refe intereseaza deopotriva Parl si Pres
Rom sub aspectul conduitei lor viitoare in legatura cu problema
care a facut ob ref,fara a consititui vreun blam la adresa uneia
din aceste autoritati.Rezultatul ref nu poate fi decat unul
consultativ pt autoritatile statului.In caz contrar ar insemna sa
atribuim poporului atributii expres delegate prin Const diverselor
institutii ale statului.Rezultatul ref nu obliga autoritatile statului sa
adopte decizii in concordanta cu vointa poporului rezultata in
urma ref.Acest lucru nu inseamna ca autorit statului trb sa
ramana pasive la dorintele poporului si sa nu duca la indeplinire
dorinta acestuia de schimbare in domeniul in care a fost

consultat.In caz contrar,aceste autoritati s-ar indeparta de vointa

guvernatilor.

IP CURS 8-22.04.2015-PARLAMENTUL
Aparitia Parlamentului exprima cerinta oamenilor de a
participa la elaborarea legilor,participare care e prima din regulile
democratiei.Necesitatea aparitiei Parlamentului a fost
determinata in primul rand de limitarea puterii
monarhului,respectarea principiului separatiei puterilor in stat si
participarea poporului la exercitarea puterii in cadrul statului.In
sec 18 ,Parlamentul britanic a impus ca model de guvernare
regimul parlamentar care introduce pt prima data
responsabilitatea Guvernului fata de Adunarea deliberativa.
Forta sistemului parl consta in princ suv nat ,in ideea ca Parl
reprezinta poporul insusi iar parlamentarii sunt delegatii sai,care
nu pot delega in nici un caz prerogativele lor unor functionari ai
statului. Toate const statelor,consacrand suv poporului,stabilesc
ca acesta se exercita prin reprezentare si prin
referendum.Importanta imputernicirilor ce i se delege,rostul sau
statal si juridic si functia sa de legiferare au impus si autonomia
Parl in sistemul autonomiei autoritatilor statului.
Parl este deci o inst pol si jur formata din 1 sau mai multe
adunari/corpuri/camere,fiecare alcatuita dintr-un nr de
membri,dispunand intr-o masura mm sau mm de putere de
decizie.In unele state configuratia Parl a fost de la inceput
bicamerala(statele federale),in alte state bicameralismul are o
ratiune istorica(Fr,Anglia).In unele state s-a acceptat egalitatea
camerelor,in altele se inclina ca a 2-a camra sa fie o camera
consultativa,cu rol ponderator.
Principiile parlamentarismului

1)P.suv nationale- Parl reprezinta poporul,iar parlamentarii sunt

reprezentantii sai.Ei nu pot delega prerogativele lor altor inst sau
chiar unor functionari ai statului.Principiul delegata potestas non
delegatur impune imposibilitatea transmiterii oricaror
prerogative parlamentare catre alte institutii alese sau
numite.P.suv nat presupune exercitarea intregii suv de popor si in
interesul general.Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suv
in nume sau interes propriu.
2)P.autonomiei Parlamentului- garanteaza forumului legislativ
plenitudinea de actiune si decizie in orice domeniu de competenta
ce ii este atribuit.Adoptarea regulilor de org si
functionare,controlul exercitat asupra altor inst ale statului si
raspunderea sa doar in fata electoratului cu ocazia alegerilor parl
demonstreaza autonomia de care se bucura.Parl e cel care decide
asupra punerii sau nu sub acuzare a unui membru al sau,prin
ridicarea imunitatii parl,e cel care decide cu privire la validarea
sau anularea alegerii parlamentarilor,e cel care isi stabileste
bugetul propriu si organele de conducere.Aceste atributii fac parte
din principiul autonomiei parlamentare.
3)P.reprezentativitatii-Parl nu reprezinta doar o parte din suv
natiunii,ci insasi aceasta suv,de unde rezulta p.reprezentativitatii
parlamentarilor,independenta de care e se bucura pt a-si putea
infaptui mandatul in conditii optime fiind doar o garantie a
indeplinirii atributiilor lor.Reprezentativitatea deriva din modul de
desemnare a parl.Votul universal,direct,egal,secret si liber
exprimat nu face decat sa intareasca si mai mult
reprezentativitatea de care trb sa se bucure un parl si Parl in
ansamblul sau.
Competentele Parlamentului: adoptarea AN,exercitarea
controlului asupra modului cum isi desfasoara activitate inst
statului,numirea sau avizarea numirii in functii si demnitati
publice etc. Parl are importante atributii legate de controlul
membrilor Guvernului sau al Guvernului in intregul sau,asupra

felului in care isi indeplineste indatoririle.Intrebarile sunt cereri

adresate de parl diferitelor organe de stat cu privire la activitatea
analizata de Parl sau cu privire la orice alte probleme
sociale,econ,culturale sau legale.Interpelarile se deosebesc de
intrebari prin importanta lor sporita si prin regimul jur diferit.Ele
se adreseaza de regula in scris si privesc activitatea dintr-un
anumit domeniu.
Parl poate adopta si motiuni,simple sau de cenzura si exprima
atitudinea Parl fata de o problema discutata in cadrul
sau.Motiunea simpla poate fi initiata de orice parl cu privire la o
problema de pol interna sau externa sau la o probl ce a facut ob
unei interpelari.Ea e indreptata impotriva unui ministru sau
minister.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o
patrime din nr total al dep si senatorilor,se comunica Guvernului
la data depunerii si se dezbate la 3 zile de cand a fost prezentata
in sedinta comuna a celor 2 Camere.Daca e adoptata,Guvernul e
demis,daca e respinsa,dep si senatorii care au semnat-o nu mai
pot initia o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune. Guvernul
poate sa-si angajeze raspunderea in fata Parl ,asupra unui
program,a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect
de lege. In competenta Parl intra si acordarea votului de incredere
asupra programului si intregii liste a Guvernului care se dezbat de
Parl,alegerea mb Curtii de Conturi sau desemnarea unor jud ai
CCR.Parl are si alte functii decat cea legislativa. Ca putere
deliberativa are mm competente sau functii:
-competenta de legiferare
-competeta de stabilire a directiilor statale si jur principale ale
activitatii sociale,pol,econ si culturale
-competenta de alegere,formare,avizare,numire sau revocare a
unor aut. statale
-competenta de control

-competenta de conducere in politica externa

-competenta de organizare interna a sa.
Competenta de legiferare-e una din functiile comune tuturor
parlamentelor statelor pt ca Parl e unicul organ legiuitor al
statului.Initiativa legislativa apartine parl,fara restrictie in functie
de domeniul legilor const,organice sau ordinare.Functia de
legiferare e cea mai importanta dintre functiile Parl.Legiferarea
presupune edictarea de nj obligatorii pt toti,nj ce poarta
denumirea de legi si sunt adoptate prin votul mb Parl.Votul difera
in functie de tipul legii: daca e const-maj calificata,daca e
organica-maj absoluta,daca e ordinara-maj simpla.
Competenta de stabilire a directiilor statale si jur
principale ale activitatii sociale,pol,economice si culturaleParl e cel care stabileste directiile statale si jur principale in
activitatile sociale,econ si culturale,aceasta competenta revine
Parl atat in pol interna cat si in cea externa.Instrumentul jur prin
care isi indeplineste competenta e legea.Parl e cel care ratifica
tratatele internationale,adopta bugetul de stat si al asigurarilor
sociale de stat,aproba mobilizarea partiala sau totala a fortelor
armate si acorda votul de investire a Guvernului si a programului
de guvernare.
Competenta de alegere,formare,numire,avizare sau
revocare a unor autoritati statale- Parl ii revine dr de
acordare a votului de incredere asupra programului si intregii liste
a Guvernului,care se dezbate de ambele Camere in sedinta
comuna,alegere a mb Curtii de Conturi de catre ambele Camere
ale Parl,desemnare a 6 jud la CCR,numire a Av Poporului,numire a
sefilor serviciilor secrete etc.Revocarea din functie a celor numiti
de Parl se face tot de acesta;Parl are si competenta de avizare a
numirii pe unele functii publice,precum ambasadorii care sunt
numiti de seful statului cu avizul comisiilor parl de specialitate.

Competenta de control parlamentar-una din regulile de baza

ale dem const ,consacrata in toate const contemporane si
regulamentetele parl,consta in exercitarea controlului
parlamentar de catre forurile legislative asupra autoritatilor
puterii executive.Controlul parlamentar e si o functie esentiala a
parlamentelor,prin care mb acestora,in cal de reprezentanti ai
natiunii,verifica modul in care activitatea aut executive se inscrie
in cadrul constitutional si legal.Scopurile controlului parlamentar
au caracter concret,ceea ce permite masurarea cu mijl si
procedee stiintifice,a eficacitatii acestei activitati,in cadrul
mecanismelor sist politic. Controlul parl contribuie la realizarea
unui echilibru necesar intre aut statale sau intre acestea si
societatea civila prin supravegherea activitatii executive de catre
Parl.
Eficienta controlului in toate aceste domenii trb privita ca un tot
unitar,de cele mai multe ori,aspectele de ordin pol,jur si socioeconomic se intrepatrund,avand efecte la nivelul intregii
societati.Acest control e realizat in exercitarea atributiilor fiecarei
camere,in cadrul raporturilor care se stabilesc intre Parl si
celelalte inst statale: Pres,Guvern,Av Poporului,Curtea de
Conturi.Controlul parl se face prin:
A)controlul prin intrebari si interpelari e cea mai raspandita cale
de control parl asupra Guvernului si admin publice,e si principalul
mijloc de interventie parlamentara a opozitiei,indeosebi asupra
maj parl,prin care se fac cunoscute electoratului actiunile sale
parlamentare.
B)controlul prin motiuni-motiunea e un instrument const prin care
parlamentarii isi exprima pozitia intr-o problema de pol interna
sau externa,ce tine de sefa executivului.Recurgerea la motiune
presupune nu doar o stricta respectare a normelor const si
reglementare dar si o responsabilitate pol a initiatorilor.Acest tip
de control se exercita atat prin motiuni simple ,cat si de cenzura

C)controlul prin comisii parlamentare-e unul eficient practicat

destul de des,toate comisiile parl pot efectua control dar de
regula aceasta functie e incredintata unor comisii de ancheta sau
unora speciale.Exercitarea controlului are o finalitate
politica,juridica si sociala.Sub aspect politic si juridic,rezultatele
controlului parl pot duce la raspunderea pol sau jur,a pers sau a
autoritatilor controlate;sub aspect social,activitatea de control
parl are rolul de a aduce la cunostinta opiniei publice informatiile
si problemele cu caracter major care intereseaza societatea.
D)controlul prin dari de seama,rapoarte,mesaje si programe- sunt
unele aut statale care au obligatia de a prezenta periodic Parl
mesaje,programe,dari de seama ori rapoarte.De regul,aceste
autoritati sunt cele numite de Parl(C de Conturi,Av
Poporului,CNCD).
E)controlul prin rezolvarea petitiilor cetatenilor- orice pers se
poate adresa mb Parl cu petitii si cereri in vederea rezolvarii lor de
inst statului.Petatiile trb scrise,semnate si trb sa contina datele de
identificae ale petitionarului pt a li se putea raspunde.Prin
solutionarea acestor petitii,Parl exercita un conrol direct sau
indirect asupra inst statului care trb sa rezolve problemele
cetatenilor.Rezolvarea petitiilor are in vedere doar acele probleme
ale cetatenilor care se invesc i rap dintre cetateni si inst statului.
F)controlul prin Av Poporului(Ombudsman)-institutia Ombudsmanului e larg raspandita in lume,contribuind la lupta contra
fenomenelor care genereaza incalcarea dr si lib cetatenilor.In
Rom,Av Pop are drept scop apararea dr si lib pers fizice in rap lor
cu autoritatile publice.Pe tot parcursul mandatului,Av Pop are dr
de a cere autoritatilor publice informatiile,documentele sau actele
pe care acestea le detin si care sunt necesare in rezolvarea
cererilor adresate lor.
G)controlul prin dr parlamentarilor de a cere informatii sau
lamuriri necesare-in art 111 Const prevede ca Guvernul si

celelalte organe ale admin publice,in cadrul controlului parl al

activitatii lor,sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele
cerute de CD ,Senat sau de comisiile parl prin presedintii
acestora.Dr Parl si al mb acestuia de a cere informatii si lamuriri
se refera numai la Guvern si la celelalte organe ale admin publice
asupra carora Parl exercita un control parlamentar.
Competente de conducere in politica externa se afla in
stransa legatura cu cea de stabilire a directiilor statale si juridice
principale ale activitatii sociale,pol,econ si culturale.In pol externa
Parl e cel care ratifica tratatele internationale,decide suspendarea
sau incetarea ostilitatilor militare,stabileste politica de buna
vecinatate prin ratificaea unor trate in acest sens sau denunta
anumite acorduri sau tratate cu state terte sau organizatii
internationale.Aceasta competenta se face in temeiul faptului ca
Parl e cel ce exercita suv nat,iar suv presupune atat suprematie
cat si independenta in raporturile cu alte state.
Competenta de organizare interna a sa-Parl are competenta
de a se auto-organiza,e cel care isi stabileste propriul regulament
de org si functionare ,isi adopta propriul buget,isi reglementeaza
propriul statut si isi stabileste propriile organe de conducere.
Parl isi stabileste propriul regulament de organizare si functionareare in vedere p.autonomiei parlamentare.Conform acestui
regulament,Parl isi stabileste modul in care se constituie,isi
desfasoara activitatea,procedura de urmat si regulile de formare a
structurilor interne de lucru.
Parl isi adopta propriul buget-autonomia bugetara a Parl are in
vedere cal acestuia de organ repr suprem al poporului si unica
autoritate legiuitoare.Numai Parl e cel in masura sa isi adopte
propriul buget de org si functionare pt a i se oferi o independenta
reala.

Parl isi reglementeaza propriul statut-statutul mb Parl e adoptat

de Parl prin lege organica si contine toate dr si obl aferente
mandatului de parlamentar.
Parl isi stabileste propriile organe de conducere-constituirea
birourilor permanente,a conducerii comisiilor parl,si a modului de
desemnare a acestora se stabilesc de Parl pe baza algoritmului
politic rezultat din alegeri.
Structura Parlamentului- e intr-o stransa legatura cu structura
de stat.Structura unitara a statului e o motivatie a structurii
unicamerale a Parl.Structura de stat federala presupune
obligatoriu 2 camere ale Parl care sa reprezinte interesele statelor
membre,de aici regula structurii bicamerale a Parl in statele
federale.
Sistemul unicameral prezinta riscul de a conduce la un regim de
adunare care nu mereu e o garantie a democratiei si pluralismului
politic.Existenta a 2 camere duce la un proces legislativ corect iar
omisiunile primei camere in analizarea procesului legislativ pot fi
corectate in a 2-a camera.Aceasta poate fi si un dezavantaj pt ca
exista riscul ca cele 2 camere sa aiba aceleasi atributii si sa
ingreuneze procesul legislativ in loc sa creeze mm chibzuinta in
adoptarea unei legi.Structura bicamerala in statele unitare trb sa
fie o garantie puternica a faptului ca Parl nu se indeparteaza de la
mandatul sau primit de la cei ce-l voteaza.Nu este o regula ca
statele unitare au un Parl unicameral iar cele federale unul
bicameral,ex Fr,Italia,Japonia,Spania,MB- au sistem bicameral.
Intr-un sistem bicameral ,Camerele pot avea aceeasi legitimitate
si competenta sau competente diferite.A 2-a Camera poate avea
3 ipostaze:
a)Camera aristocratica-corespunde originii istorice a Parl, fiind
o faza tranzitorie intre regimurile vechi si cele democratice
moderne-Camera Lorzilor in Anglia.

b)Camera federala-corespunde structurii federale a

statului,reflectand dublul caracter al acestuia de sub unitar de
drept dar compus din mm formatiuni statale.De aceea,in statele
federale,Parl are 2 camere: una reprezinta interesele federatiei,a
doua reprezint interesele statelor membre ale federatiei.
c)Camera democratica-e de obicei denumita a 2-a camera a
Parl in statele unitare.Poate fi aleasa prin vot universal,direct sau
indirect.Si in statele unitare a 2-a camera s-a impus ca utila pt
echilibrul puterilor pt ca un sistem unicameral care prezinta riscul
de a conduce la un regim de adunare,nu e totdeauna o garantie
pt democratie si pluralism.-Parl Romaniei.
Bicameralismul se justifica pe faptul ca inlatura despotismul
Parlamentului.O sg Camera reprezinta natiunea insasi,dar uneori
aceasta poate merge pana acolo incat sa se confunde cu
natiunea.In acest mod se ajunge la despotism,iar despotismul
parlamentar e mai rau decat al unui individ pt ca fiind o inst
colectiva,nu poate fi trasa la raspundere.Sistemul bicameral
asigura o mai buna chibzuinta in elaborarea legii.
Parl Rom are structura bicamerala,compus din CD si
Senat.Ambele sunt alese prin vot universal,egal,direct,secret si
liber exprimat.Durata mandatului e de 4 ani iar nr pal e stabilit
prin lege,nu e unul fix,in functie de populatia tarii stabilindu-se un
anumit prag de reprezentare.Mandatul de 4 ani pote fi prelungit in
caz de mobilizare,razboi,asediu sau urgenta.Prelungirea
mandatului opereaza in cazul unor noi alegeri,pana la intrunirea
legala a noului Parl,deoarece alegerile pt CD si Senat se fac in cel
mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parl,iar
Parl nou ales se intruneste la convocarea Pres Rom in cel mult 20
de zile de la alegeri.
INSTITUTII POLITICE CURS 9-29.04.2015
PARLAMENTUL
(ORGANIZARE,FUNCTIONARE,STATUT,DIZOLVARE)

Avand in vedere ca Parl are o structura aparte fata de alte inst ale
statului ,fiind alcatuit din majoritate parlamentara si din opozitie
parl ,aceasta impune ca toate structurile interne parl sa exprime
proportional configuratia politica a Parl.Ca atare,org interna a parl
cuprinde grupurile pol parl,birouri si comisii.
GR POL PARLAMENTARE- org lor se face pe criteriul afinitatii
politice.Constituirea lor e o facultate si nu o obl si este la alegerea
parl de a se inscrie sau nu intr-un gr parl pt ca parl sunt
independenti si raspund doar in fata alegatorilor.Statutul unui
partid poate cere ca mb sai sa adere la gr partidului,iar mb pot da
curs acestei obl ca pers particulare,nu ca parl.Un partid poate
exclude un parl pt indisciplina din partid si din grup,dar nu si din
Parl.Desi denumirea const este de gr parl aceste gr sunt denumite
si politice pt ca reprezinta partide. In Parl Rom gr parl se org
separat in cele 2 camere,exista insa si gr mixte ale deputatilor din
partide mai mici. Pt const unui gr politic parl exista anumite
reguli:
a)isi pot constitui gr pol parl numai partidele care au participat in
alegeri si au obtinut mandate de parlamentar
b)pers independente care au obtinut un loc in Parl,si cele devenite
independente prin demisia din partidul cu care au obtinut
mandatul de parl,pot sa-si constituie un gr pol parl
c)pt constituirea unui gr pol politic e nevoie de un nr minim de
mb.
Constituirea gr parl are avantajul pt partidele pol de a beneficia
de an dr in exclusivitate:
a)numai ele pot propune candidati pt functiile de conducere ale
Parl
b)numai ele pot fi consultate de Pres Rom cu ocazia dizolvarii Parl

c)numai ele beneficiaza de dr de a avea un staff pol propriu al

gr,platit din fonduri publice.
BIROURILE sunt organe interne ale camerelor parl sau ale Parl cu
structura unicamerala,a caror org,atributii si functionare sunt
stabilite prin Const si Regulamente.Biroul e format din parl si se
alege pe durata unei sesiuni sau chiar a intregii legislaturi si
cuprinde de regula un presedinte,vicepresedinti,secretari si
chestori. In Rom cele 2 camere ale Parl au cate un Birou
Permanent alcatuit din 1 pres,vicepresedinti ,secretari si
chestori.Pres e ales pe durata intregii legislaturi,in timp ce
vicepresedintii ,secretarii si chestorii se aleg la fiecare
sesiune.Exista posib revocarii mb B.P. inainte de expirarea
mandatului; propunerea de revocare apartine gr pol parl caruia ii
apartine respectivul parlamentar. Functiile de conducere in cadrul
biroului se distribuie dupa algoritmul pol in conformitate cu
procentajul locurilor de parl detinute de fiecare gr pol in Parl.
COMISIILE PARLAMENTARE sunt organe de lucru intrne ale
Parl,au rol deosebit in pregatirea lucrarilor si in exercitarea
functiilor parl,cu deosebire a celor legisl si de control.Pe criteriul
duratei pe care sunt constituite exista comisii permanente si
temporare; pe criteriul ob de activitate pot fi comisii jur,pt munca
si protectia sociala,pt invatamant,pt dr omului etc. in Rom cele 2
camere ale Parl functioneaza fiecare pe baza unui regulament
propriu de functionare.Activitatea e org in formatiuni restranse de
lucru(comisii) stabilite prin Regulamentul de org si functionare al
fiecarei Camere.Comisiile de lucru ale fiecarei camere sunt fie
ales,fie numite,formate de catre fiecare Camera ,fara amestecul
executivului. Desemnarea mb comisiilor parl se face in 3 moduri :
a)desemnarea de catre organul director al Parl
b)desemnarea de o comisie constituita special pt acest lucru
c)desemnarea de catre Camera Parl

Sunt state unde parl sunt obligati sa faca parte din cel putin o
comisie si state unde pot face parte din 2 sau mai multe comisii.
Modalitatea de lucru a Parlamentului
Principala forma de lucru e sesiunea ,cand Parl are 2 camere
lucreaza in sedinte comune si sedinte separate. In Rom sedintele
comune au loc pt a audia si dezbate mesajele Pres tarii ,pt a
aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat,pt a
declara mobilizarea generala sau partiala,starea de
razboi,suspedarea sau incetarea ostilitatilor militare,p a examina
rapoartele CSAT si ale Curtii de Conturi ,pt a numi la propunerea
pres tarii directorii serviciilor de informatiii si a exercita controlul
asupra activitatii acestor servicii si pt indeplinirea altor atributii
care potrivit Const sau regulametelor se exercita in sedinte
comune.
Sedintele separate isi desfasoara lucrarile in prezenta majoritatii
mb lor.Pt adoptarea legilor si a hot se disting 3 situatii:
a)legile const- votul calificat a 2/3 din nr parl
b)legile organice-votul maj mb fiecarei Camere
c)legile ordinare -votul maj mb prezenti din fiecare camera
Ca legi organice sunt cele care reglem sist electoral,org si
functionarea pp, org si desfasurarea ref, regimul starii de asediu si
de urgenta,statutul functionarilor publici,org generala a
invatamantului, org admin locale si regimul general privind
autonomia locala. Parl nu adopta doar legi ci si hot si motiuni in
prezenta maj mb fiecarei Camere.
O modalitate importanta de lucru a Parl o constituie dezbaterea
proiectelor de legi sau a propunerilor legisl in cadrul
comisiilor.Comisiile pot invita la lucrarile lor specialisti sau
demnitari din componenta Guvernului.Comisiile parl sesizate in
fond cu anumite pr de lege elaboreaza rapoarte ,solicitand

totodata avizul unor comisii de specialitate si serviciilor juridice

din cele 2 camere.Lucrarile comisiilor se desfasoara in prezenta
maj mb acestora.Comisiile pot adopta hot,sedintele nu au
caracter public,decat daca se hotaraste in mod expres acest
lucru.
Comisiile de mediere au functionat in Parl Rom pana la revizuirea
din 2003.Pr de lege sau propunerile legisl erau discutate si
adoptate in cele 2 camere ,daca erau diferente intre textele
adoptate ,se constituia o comisie de mediere formata din 7 dep si
7 sen ,care se convoca la initiativa celui mai varstnic dintre ei la
sediul camerei din care facea parte.Daca nu se ajungea la un
acord se initia procedura de conciliere.Medierea a ramas valabila
doar in cazul legilor const.

FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI
MANDATUL-prin mandat sau legislatura se intelege perioada de
timp pt care este ales Parl sa-si exercite atributiile sale.Parl sunt
alese pe 4sau 5 ani.Mandatul Parl Rom e de 4 ani si incepe la data
intrunirii legale a lui si se incheie la expirarea termenului de 4
ani.Parl poate fi dizolvat inainte de implinirea celor 4 ani,numai in
anumite conditii,dar i se poate prelungi durata mandatului peste
limita de 4 ani in cazul in care exista imprejurari care fac
imposibila efectuarea alegerilor.
SESIUNEA-cand Parl isi desfasoara activitatea periodic ,forma de
lucru e sesiunea,poate fi ordinara si extraordinara.Sesiunile
ordinare sunt cele in care Parl sau camerele parl sunt obligate sa
se intruneasca.Nr lor e reglem prin Const sau alte AN.Sesiunile
extraordinare se tin ori de cate ori este nevoie ,in afara sesiunilor
ordinare.
Cele 2 camere ale Parl Rom se intrunesc in 2 sesiuni ordinare
anual,prima feb-sf lunii iunie ,a 2-a sept-sf lunii

decembrie.Camerele se intrunesc in sesiuni extraordinare la

cererea pres Rom ,a BP a fiecarei camere sau a cel putin 1/3 din
nr dep si al sen.Convocarea camerelor se face de presedintii
acestora.
SEDINTELE -in cadrul sesiunilor Parl lucreaza in sedinte care se
desfasoara potrivit Regulamentului de functionare.CD si Senatul
lucreaza atat in sedinte separate,cat si in sedinte
comune.Sedintele comune se desfasoara pe baza unui
Regulament comun al celor 2 camere votat cu majoritatea
membrilor Camerelor.Atat sedintele comune cat si cele separat
sunt publice,cu exceptia cazului cand camerele hotarasc sedinte
secrete.Prezidarea sedintelor apartine de regula presedintelui
Camerei ajutat de mb Biroului,prin rotatie.Sedintele se tin la
sediul fiecarei Camere,in zilele si orele stabilite prin programul de
lucru adoptat de fiecare camera in parte.Programul fiecarei
sedinte cuprinde comunicari,intrebari,anuntari de
interpelari,propuneri de modificare a ordinii de zi,discutarea probl
de pe ordinea de zi.Dep si sn iau cuvantul in ordinea inscrierii la
cuvant inregistrata la presedintele camerei.Luarile de cuvant trb
sa poarte numai asupra probl inscrise pe ordinea de zi,de regula
au prioritate in discutie si pot fi ridicate oricand probl legate de
aplicarea Regulamentului Camerei,prelungirea,suspendarea sau
amanarea sedintei,amanarea sau incheierea sedintei.Asupra probl
discutate,Camerele Parl hotarasc prin vot.Pt fiecare problema in
parte,Parl decide felul votului: deschis sau secret,cu exceptia
situatiei in care chiar Regulamentul de org si functionare
stabileste falul votului.Votul se poate face prin apel nominal ,cu
bile,electronic sau deschis prin ridicare de mana,in maj cazurilor e
practicat cel deschis.
MANDATUL PARLAMENTARULUI- dep si sen isi incep mandatul
la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte ,sub conditia
validarii alegerii si a depunerii juramantului de credinta; calitatea
lor inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in

caz de demisie,de pierdere a dr electorale ,de incompatibilitate

sau de deces,cand intervin aceste situatii.Nimeni nu poate fi in
acelasi timp dep si sen.Cal de dep sau sen e incompatibila cu
orice alta functie publica de autoritate cu exceptia celei de mb al
Guvernului.Dep si sen au o serie de dr si indatoriri stabilite prin
Const si prin Regulamentele de org si functionare a Camerelor
Parl:
a)in raport de continutul lor pot fi grupate in dr si obl care privesc
org interna a Parl si cele care le revin in cadrul raportului de
reprezentare si a responsabilitatilor fata de alegatori.
b)in functie de timpul in care pot fi exercitate se clasifica in dr si
obl pe care parl le exercita in timpul sedintelor si intre sedinte.
c)in functie de AN in care aceste dr si obl sunt inscrise exista dr si
obl prev de Const ,de legi si alte AN.
INCOMPATIBILITATI- au mai multe explicatii precum:
imposibilitatea exercitarii concomitente a unor functii;
parlamentarul trb sa se concentreze numai asupra activitatii
parl,sa evite coruptia prin acordarea de posturi avantajoase de
catre executiv,in vederea influentarii Parl,etc.
IMUNITATEA-e un mijloc de protectie acordat reprezentantilor
poporului,menit sa-i apere pe acestia de eventuale
presiuni,abuzuri si procese sicanatorii,indreptate impotriva lor in
exercitarea mandatului pe care il au de indeplinit avand drept
scop garantarea lib de exprimare a parl si protejarea lor impotriva
urmaririlor judiciare abuzive.Imunitatea parl se exprima prin 2
notiuni juridice: iresponsabilitate si
inviolabilitate.Iresponsabilitatea parl e posibilitatea pe care o au
parl de a nu fi trasi la raspundere jur pt opiniile si votul lor
exprimate in exercitarea mandatului.Inviolabilitatea e posibilitatea
pe care o au parl de anu putea fi perchezitionati ,retinuti sau
arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte.

Imunitatea,ca atribut al mandatului pe care il au parl consta in

protejarea acestora contra urmaririlor si arestarilor dar aceasta
protectie acopera activitatea parl mai mult sau mai putin
,intinderea ei variind de la tara la tara.Peste tot imunitatea
acopera cuvantarile parl tinute in Parl ,dezbaterile publice ale lui
sau dezbaterile din comisie.In Rom imunitatea parl se aplica in
egala masura sen si dep.Aceasta exceptie de la regulile comune
de raspundere si urmarire pt actele si faptele pricinuite de o pers
altei pers e reglem prin Const si prin Regulamentul celor 2 camere
ale Parl. O democratie pluralista nu poate exista fara asigurarea
independentei si demnitatii reprezentantei nationale, e si motivul
pt care imunitatea parl are caracter imperativ,nu constituie un
simplu dr sub al parl la care el ar putea rennta .Ea e de ordine
publica si poate fi invocata din oficiu si oricand,nu doar de cel
interesat,facand parte din statutul parlamentarului.
Dep si sen se bucura de aceasta imunitate pe tot parcursul
mandatului,de la alegerea sa pana la intrunirea legala a noului
Parl ales.Mai exista 3 cazuri de incetare a mandatului:
a)demisia sen sau a dep si incetarea imunitatii acestuia ca urmare
a inctarii mandatului pe care l-a avut pt ca imunitatea e legata de
indeplinirea mandatului si nu de persoana celui ales
b)moartea dep sau a sen si incetarea imunitatii ca urmare a
incetarii mandatului
c)ridicarea imunitatii pe cale procedurala prevazuta de Const si
Regulamentele celor 2 Camere,cand imunitatea inceteaza sa mai
functioneze,dar numai cu privire la faptele pt care i-a fost ridicata
imunitatea.Odata ridicata imunitatea pt un anumit act sau fapt
,ea urmeaza sa isi produca efecte in continare,protejandu l pe
acel parl pt alte acte sau fapte ale sale pt care nu s-a cerut
ridicarea imunitatii.E o pierdere partiala a imunitatii pt ca in cazul
ivirii unui alt temei de raspundere a parl in cauza pt actele sau
faptele sale,este nevoie de formularea unei noi cereri de ridicare a

imunitatii sale. Imunitatea ar trebui sa il protejeze pe parl pt

opiniile si votul sau exprimate in exercitarea mandatului,nu si pt
alte fapte penale pt care ar trebui sa raspunda pt ca acestea nu
mai sunt legate de indepl mandatului.
DIZOLVAREA PARLAMENTULUI e o situatie de exceptie si
reprezinta fie o sanctiune la adresa legislativului in situatii limita
de blocaj al activitatii inst statului,fie,de cele mai multe ori,o
manevra prin care puterea parl doreste recastigarea increderii
cetatenilor si o prelungire a perioadei de guvernare .Ea trb
analizata in stransa legatura cu posib declansarii unor alegeri
anticipate care se org numai daca se dizolva Parl.Alegerile
anticipate repr modul prin care partidul care ar maj parl doreste la
un moment dat fie o prelungire a mandatului,fie o consolidare a
increderii de care se bucura in electorat.In Romania,dizolvarea se
poate realiza numai in situatia in care majoritatea parl doreste sasi consolideze increderea electoratului iar in acest caz,dizolvarea
nu e o sanctiune,ci un mjloc constitutional lasat la indemana maj
parl de a-si consolida aceasta incredere.
In Rom atributia de dizolvare a Parl revine exclusiv
Presedintelui,insa in anumite conditii si conform unor proceduri
speciale.Pt dizolvare e nevoie de colaborarea si cooperarea
ambelor institutii reprezentative ale statului-Parl si
Presedintele.Masura dizolvarii se ia intr-o singura situatie
prevazuta expres in Const.Ea trb sa fie rezultatul esecului formarii
Guvernului,adica daca Parl nu acorda votul de incredere pt
formarea Guvernului,de cel putin 2 ori in 60 de zile de la prima
solicitare.Pres poate sa dizolve Parl dupa consultarea presedintilor
celor 2 camere cu liderii gr parl.
Prima etapa - Pres propune un candidat pt functia de primministru care trb in 10 zile sa ceara votul de incredere al Parl pt
programul si lista Guvernului.Pres trb sa propuna un candidat
eligibil,propunerea se ia in urma consultarii Pres cu partidul care
are maj parl absoluta iar in lipsa acestei maj,cu partidele aflate in

Parl. Pres poate propune orice pers pt aceasta functie.Pers

propusa trb sa se prezinte in fata Parl cu lista mb Guvernului si cu
programul de guvernare in maxim 10 zile de la desemnare,daca
cele 10 zile sunt depasite,Pres trb sa faca alta nominalizare pt
functia de prim-ministru.
A 2a etapa-Parl respinge acordarea votului de investire a
Guvernului.E nevoie de o noua propunere pt un candidat la
functia de prim-ministru,care are 10 zile la dispozitie sa ceara Parl
votul de incredere pt programul si lista mb Guvernului.Daca Parl
refuza iar acordarea increderii noului Guvern,Pres poate sa
propuna un nou candidat pt functia de prim-ministru sau sa
declanseze procedura de dizolvare a Parl. Procedura propunerii de
candidati pt functia de prim-ministru trb sa se desfasoare in
termenul de 60 de zile de la prima solicitare,termen care este de
recomandare ,pt ca dupa trecerea acestui termen Pres nu e
obligat sa dizolve Parl.Daca in acest timp nu se reuseste formarea
unui Guvern,Pres si Parl au pozitii divergente si se trece la a 3a
etapa,consultarea.
A 3a etapa-consultarea presedintilor celor 2 camere si a liderilor
gr parl de catre Pres Rom in vederea dizolvarii Parl.Aceasta
consultare trb sa existe pe tot parcursul indeplinirii atributiilor
const si legale ale celor 2 institutii.Consultarea Pres cu presedintii
Camerelor si cu liderii gr parl se poate face in multiple feluri,prin
intalniri sau scrisori.Const nu obliga Pres sa consulte Parl ci
presedintii Camerelor si liderii gr parl deci e vorba de o consultare
politica.El poate tine con de optiunea lor sau poate trece peste
ea.
A 4a etapa -trecerea la procedura dizolvarii Parl,e nevoie ca
celelalte 3 etape sa fie parcurse.
ACTUL DE DIZOLVARE A PARLAMENTULUI- dizolvarea se face
prin decret al pres care se publica in MO partea 1,decret ce nu se
contrasemneaza de primul-ministru.Pres e deplin raspunzator

politic pt gestul sau,nu poate fi antrenata o raspundere jur a Pres

decat in masura in care dizolvarea Parl s-ar face cu incalcarea
prevederilor constitutionale si atunci ar putea interveni masura
suspendarii din functie in conditiile art 95 din Const.Decretul de
dizolvare are natura juridica de act administrativ exceptat de la a
fi atacat in contenciosul administrativ pt ca actele admin ale
autorit publ care privesc rap lor cu Parl nu pot fi atacate in
contencios administrativ.Decretul nu poate fi verificat nici dpdv
constitutional pt ca CCR nu are atributia de a verifica sau veghea
a respectarea procedurii de dizolvare a Parl.In urma dizolvarii, in
cel mult 3 luni de la dizolvare,se vor organiza alegeri pt un nou
Parl ,alegeri care revin in sarcina Guvernului.
Parl poate fi dizolvat oricand,o singura data,in cursul unui an.Sunt
2 situatii in care nu poate fi dizolvat:
a)in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei pt a
pastra o continuitate a structurilor statului chiarsi in perioade de
campanie electorala.
b)in timpul starii de mobilizare,razboi,asediu sau urgenta in care
se gaseste tara.
Prin revizuirea din 2003 s-au introdus 2 situatii noi in care Parl nu
poate fi dizolvat,in timpul starii de mobilizare si de razboi.Masura
de mobilizare a armatei nu poate fi luata decat cu aprobarea
prealabila a Parl iar masurile de respingere a agresiunii armate se
iau de Pres si sunt aduse imediat la cunostinta Parl printr-un
mesaj si el are obl de a se intruni in 24 de ore de la declansarea
agresiunii.In caz de asediu sau urgenta,Pres solicita Parl
incuviintarea masurii in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

IP CURS 10-6.05.2015-ACTELE PARLAMENTULUI

Pt indeplnirea atributiilor sale ,Parlamentul adopta legi,hotarari si
motiuni in prezenta majoritatii membrilor.Legile pot fi

constitutionale,organice si ordinare.Hotararile pot fi ale

Senatului,ale CD si ale Parl(ambelor camere) dar si hot obisnuite
si hot privid Regulamentele Camerelor Parl.Legile organice si hot
privid Regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii mb
fiecarei camere(maj abs) iar legile ordinare si celelalte hot se
adopta cu votul majoritatii mb prezenti in fiecare camera(maj
simpla).
LEGEA este aj al Parl elaborat in conformitate cu Const,potrivit
unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale
cele mai generale si mai importante. Legile constitutionale
sunt cele prin care se revizuieste Const;sub aspectul continutului
cuprind reglementari ale rel sociale fundamentale care privesc
puterea statala.Sub aspect procedural se adopta cu votul a 2/3
din nr mb fiecarei camere.(maj calificata).Daca legile const sunt
votate in forme diferite de catre cele 2 camere se ajunge la
mediere,iar in cadrul medierii legile const vor fi votate in plenul
celor 2 camere ale Parl cu votul a cel putin 3/4 din nr mb celor 2
camere.Legile const sunt adoptate in urma organizarii unui
referendum popular in termen de 30 de zile de la data aprobarii
lor de catre Parl.Ele nu necesita promulgarea de catre seful
statului deoarece promulgarea semnifica respectarea procedurii
de legiferare de catre Parl iar in cazul legilor const ,verificarea
respectarii procedurii de legiferare o face CCR cu ocazia validarii
referendumului privind aprobarea Const de catre popor.
Legile organice sunt cele care intervin in domenii importante
ale vietii econ,po,soc etc ale statului.Domeniile de reglementare
ale legilor organice sunt prevazute expres de Const Rom in
principal in art 73 alin 3.Procedural,ele se adopta de Parl cu votul
maj mb fiecarei camere(maj abs). Legile ordinare
reglementeaza relatii de mai mica importanta pt
stat.Procedural,ele se adopta de Parl cu votul maj mb prezenti in
fiecare camera(maj simpla).

MOTIUNILE sunt acte ale Parl prin care se exprima atitudinea

acestuia intr-o problema discutata.Ele pot fi simple sau de
cenzura.Art 112 din Const- CD sau Senatul poate adopta o
motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o
problema de politica interna sau externa sau cu privire la o
problema ce a facut obiectul unei interpelari.Motiunea simpla e
indreptata impotriva unui ministru sau a unui minister.Ea e un act
politic si nu produce efecte juridice.Motiunea de cenzura
priveste raporturile ce se stabilesc intre Guvern si Parl.Art 113 CD si Senatul in sedinta comuna pot retrage increderea acordata
Guv prin adoptarea unei motiuni de cenzura ,cu votul maj dep si
sen.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin 1/4 din nr
parl si se comunica Guv la data depunerii.Ea se dezbate dupa 3
zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2
camere, iar daca a fost respinsa, dep si sen care au semnat-o nu
mai pot initia in aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura ,cu
exceptia cazului in care Guv isi angajeaza raspunderea in fata Parl
.Motiunea de cenzura e un aj al Parl ,producand ef jur si pol.Daca
ea e adoptata,Guv e demis si se trece la procedura formarii unui
nou Guv prin desemnarea de catre Presedintele Romaniei a unui
candidat la functia de prim-ministru.
HOTARARILE sunt aj adoptate de Parl pt org si functionarea sa
ori pt ideplinirea competentelor sale.Ele pot fi ale Senatului,ale CD
sau ale Parl (ale ambelor camere),clasificare facuta in functie de
camera Parl care adopta hot respectiva.Cand Parl lucreaza in
plenul celor 2 camere adopta hot comune.Toate tipurile de hot
,indiferent ca sunt ale Senatului,ale DC sau ale ambelor camere
pot avea caracter normativ sau individual.O alta clasificare a hot
Parl se face in functie de ob de reglementare: hot obisnuite,hot
privind Regulamentele camerelor Parl.Regulamentele de org si
functionare a celor 2 camere ale Parl au natura juridica de hot
normative ,fiind aplicabile parl intocmai ca o lege.In dr romanesc
sunt 3 cat de Regulamente : de org si functionare a Senatului,a
CD si a sedintelor comune celor 2 camere ale Parl.

Desfasurarea procesului legislativ - Parl e una din inst

fundamentale ale unei dem const si are un dublu rol,organ
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate
legiuitoare.Cea mai importanta competenta e cea de
legiferare.Aceasta activitate e supusa unor norme const si legale
care reglementeaza traseul legii din momentul exercitarii dr de
initiativa legislativa si pana la publicarea legii in MO ,norme ce
formeaza continutul procedurii legislative parlamentare.
Procedura legisl parl cuprinde totalitatea regulilor pt pregatirea
dezbaterii,dezbaterea si votarea unui pr de lege sau a unei
propuneri legisl in Parl.Faza "parl" a procedurii legisl se incheie in
momentul trimiterii legii spre promulgare. Medierea,ca faza a
procedurii legisl a fost inlaturata prin legea de revizuire
429/2003,ea fiind mentinuta ca o etapa speciala numai pt
procedura revizuirii Const Rom. Etapele procedurii legislative
parlamentare:
1)Initiativa legislativa -procedura parl legisl incepe prin
sesizarea Parl cu un proiect sau o propunere legisl .Principala
modalitate de sesizare consta in exercitarea dr de initiativa legisl
care apartine Guv,dep,sen, sau unui nr de cel putin 100000 de
cetateni cu dr de vot.Initiativele legisl care apartin Guv se numesc
pr de lege,ele se transmit la camera competenta sa le adopte ,ca
prima camera sesizata.Initiativele legisl care apartin sen,dep si
cetatenilor s.n. propuneri legisl.Sen si dep pot exercita dr de
initiativa legisl inidividual sau colectiv ,prin gr parl de care
apartin.Propunerile legisl se supun dezbaterii mai intai camerei
competente sa le adopte,ca prima camera sesizata.
Pt cetateni,initiativa legisl apartine unui nr de cel putin 100000 de
cetateni cu dr de vot care trb sa provina din cel putin un sfert din
judetele tarii,iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Buc
trb sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul
acestei initiative.Nu pot face ob initiativei legisl a cetatenilor
problemele fiscale ,cele cu caracter international ,amnistia si

gratierea. Sen,dep si cetatenii care exercita dr de initiativa

legislativa pot prezenta prop legisl doar in forma ceruta pt pr de
lege.Prop legisl se comunica Guv in 3 zile de le inregistrare.Prop
legisl nu pot avea ca ob materiile in legatura cu care exista
exlusivitate in exercitarea initiativei legisl cum ar fi proiectul legii
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat,pr de
legi rectificative si a contului de executie bugetara care sunt
elaborate de Guvern.
Initiativa de revizuire a Const apartine Pres Rom la propunerea
Guv,un nr de 1/4 din nr dep sau al sen si un nr de 500000 de
cetateni cu dr de vot.Cetatenii sa provina din cel putin jumatate
din judetele tarii iar in fiecare din acestea sau in mun Buc trb sa
fie inregistrate cel putin 20000 de semnaturi in sprijinul acestei
initiative.
2)Avizarea pr de lege sau a propunerii legisl se face de
Consiliul Legislativ,organ consultativ de specialitate al Parl ,care
avizeaza pr de AN in vederea sistematizarii,unificarii si codificarii
intregii legislatii.Prop legisl facute de dep sau sen se inainteaza
Consiliului Legislativ spre avizare de catre secretarul general al
camerei la care au fost depuse,in ziua inregistrarii.Sen si
dep,autori de prop legisl ,precum si ministrii pot lua parte din
proprie initiativa sau la initiativa pres Consiliului Legislativ la
examinarea in sectiile acestuia a pr de AN supuse avizarii.
Prop legisl si pr de lege sunt supuse si avizarii CES,organism cu rol
consultativ in stabilirea politicii econ si sociale a tarii.SUnt supuse
avizarii CES toate initiativele legisl care privesc politicile
econ,financiare si fiscale,relatiile de munca,protectia sociala si
politicile salariale,politicile in domeniul
sanatatii,educatia,cercetarea si cultura.Avizele sunt obligatorii
sunt aspectul solicitarii si insotirii initiativei legisl si nu sub
aspectul continutului. Dupa ce sunt transmise avizele de catre
autoritatile si institutiile mentionate ,prop legisl sunt transmise de
catre Biroul Permanent ,comisiilor permanente in vederea avizarii.

3)Examinarea si avizarea proiectelor si a prop legisl in

cadrul comisiilor permanente-comisiile permanente sunt
organe de lucru alese pe toata perioada mandatului camerei,care
examineaza pr de lege si propunerile legisl in vederea elaborarii
rapoartelor si avizelor ,ele pot efectua anchete parl si pot solicita
rapoarte ,informatii si documente de la autoritatile publice a caror
activitate intra in sfera lor de competenta.Comisiile permanente
sunt sesizate cu prop legisl sau pr de lege de catre Biroul
permanent al Camerei la care s-a depus respectivul proiect sau
propunere.Daca o alta comisie decat cea sesizata se considera
comptenta cu privire la pr de lege sau prop legisl in cauza ori in
situatia in care comisia sesizata considera ca initiativa transmisa
este de competenta altei comisii ,solicitarea privind rezolvarea
conflictului de competenta se inainteaza Biroului permanent.In
caz de refuz din partea acestuia ,plenul camerei decide asupra
conflictului de competenta ,cu votul maj mb prezenti. Sedintele
comisiilor nu sunt publice dar comisiile pot invita sa participe la
dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritatilor publice si ai
unor organizatii nonguvernamentale.Reprezentantii Guv au acces
la lucrarile comisiilor Parl.Amendamentele aduse pr de lege si
prop legisl pot fi analizate si avizate de catre Consiliul Legislativ.
4)Includerea pr de lege sau a propunerii legisl pe ordinea
de zi a sedintei
Pr ordinii de zi a sedintelor si programul de activitate se
intocmesc de catre Biroul permanent al fiecarei camere cu
participarea presedintilor gr parl si ai comisiilor parl precum si cu
consultarea reprezentantului Guv pt relatia cu Parl si se aproba de
planul fiecarei camere.Materialele care se supun dezbaterii se
transmit biroului permanent.Pr ordinii de zi pt sapt urmatoare este
supus spre aprobare camerei,se adopta cu votul maj mb prezenti
in ultima zi de activitate in plen a saptamanii ,se distribuie mb si
se afiseaza la sediul camerei.Ordinea de zi se difinitiveaza si se
adopta zilnic.Modificarea ordinii de zi se face numai la cererea

Biroului permanent,a unui gr parl,a unei comisii sau a Guv pt

motive bine intemeiate si urgente.
5)Dezbaterea in plen se face succesiv potrivit ordinii de zi
adoptate si presupune 2 faze distincte: dezbaterea generala si
cea pe texte.Pana la inceperea dezbaterii generale ,cu aprobarea
plenului,initiatorul isi poate retrage pr sau propunerea.Daca a fost
adoptat de o camera,retragerea nu mai poate fi ceruta celeilalte
camere.
6)Dezbaterea generala e precedata de prezentarea de catre
initiator sau de catre reprezentantul acestuia a motivelor care au
dus la promovarea proiectului si a raportului comisiei permanente
sesizate in fond.Raportul e prezentat de presedintele comisiei sau
de un raportor desemnat de comisie.Dezbaterea generala,avand
ca scop clarificarea unor aspecte de principiu ale proiectului,nu se
incheie prin vot cu exceptia cazului in care prin raportul comisiei
sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a prop
legisl ,cand,dupa inchiderea dezbaterii generale,presedintele cere
plenului sa se pronunte prin vot.Aceasta propunre se adopta cu
votul maj mb camerei prezenti,indiferent de caracterul legii. Daca
pr de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei
sesizate in fond ,nu s-au operat modificari sau completari la
textele proiectului ori propunerii legislative ,dupa dezbaterile
generale ,pr de lege se supune in intregime votului final .In
aceasta faza a dezbaterii generale,nu pot fi propuse
amendamente.
Dezbaterea textelor incepe cu cele prin care se propune
eliminarea unui text si continua cu cele privind modificarea sau
completarea acestora.Daca sunt mm amendamente de acelasi fel
,ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate.Plenul
camerei se pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament
in afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude
acceptarea celorlalte.

6)Votarea legii -votul este personal,nu se poate exercita prin

reprezentant si poate fi deschis sau secret.Votul deschis se face
prin ridicare de maini,prin apel nominal,prin ridicare in picioare
sau electronic .Votul secret poate fi exprimat prin buletine de
vot ,prin bile sau electronic.Fiecare lege se aproba sau se respinge
de catre Parl prin vot acordat in plenul sau.E esential nr de voturi
necesare pt ca decizia respectiva sa fie adoptata.Majoritatea
poate fi simpla,absoluta sau calificata.
Cea simpla e majoritatea raportata la cvorumul de vot ,asigurand
ca rezultatul votarii sa fie al vointei majoritare a celor
prezenti.Cea absoluta e cea raportata la nr total de membri al
fiecarei camere sau dupa caz al dep si al sen din camerele reunite
in sedinta comuna.Ea coincide cu insusi cvorumul de vot si
asigura o stabilitate mai mare a masurilor adoptate in temeiul
ei.Cea calificata e cea pe care insasi legea sau Const o califica si
priveste cele mai importante masuri ce pot fi adoptate in procesul
decizional ,cum ar fi revizuirea Const sau punerea sub acuzare a
Pres Rom.
Pt ca votul sa aiba loc este esential sa existe cvorumul.Cvorumul
de vot inseamna nr de minim de parl prezenti pt ca votul sa poata
avea loc si e o conditie a votarii de care depinde ca aceasta sa
aiba semnificatia unei decizii.Daca se constata lipsa
cvorumului,presedintele de sedinta suspenda sedinta.In caz de
paritate de voturi ,votul presedintelui este decisiv.
7)Intoarcerea legii la prima Camera sesizata- prima camera
sesizata trbcsa adopte legea in 30,45 sau 60 zile,daca nu o
adopta in acest termen, pr de lege sau prop legisl se considera
adoptata in forma depusa spre dezbatere de initiator.Exceptiecand prima camera sesizata adopta o prevedere care potrivit
Const intra in competenta decizionala a primei camere seizate
,prevederea e deinitiv adoptata daca si cea de-a doua camera e
de acord,in caz contrar,numai pt prevederea respectiva legea se

intoarce la prima camera sesizata care va decide definitiv in

procedura de urgenta.
INSTITUTII POLITICE CURS 11-13.05.2015-PUTEREA
EXECUTIVA
P.executiva e una din cele 3 puteri in stat mentionate in teoria
separatiei puterilor in stat.Dpdv juridic p.executiva are sarcina de
a pune in executare legile adoptate de Parl si pt acest lucru e
nevoie de un aparat administrativ care sa indeplineasca acest
rol.P.executiva e alcatuita din Presedintele Rom,Guvern si Admin
publica.Admin publica e doar o parte a puterii executive;raportul
dintre p.executiva si admin publica e de intreg la parte.Admin
publica e foarte strans legata de p.executiva dar nu se confunda
cu aceasta.Admin publica e o activ determinata de vointa pol si
realizata in cea mai mare parte de executiv pt org aplicarii si
aplicarea in concret a legii.
Admin e o activitate ce consta intr-o prestatie a unei pers sau a
unui gr de pers in folosul altora,fata de care prestatorul activ se
afla in anumite rap jur si caruia beneficiarul prestatiei ii pune la
dispozitie mijl materiale si financiare necesare.Daca activ are
drept scop realizarea unor interese particulare,e o admin
particulara iar daca are drept scop realizarea unor interese
nationale,generale sau locale e o admin publica. Toate autoritatile
publice care fac parte din p.executiva sunt autoritati
administrative.Admin de stat se refera la activ acelor autorit
statale care desfasoara o activ de administrare,activ ce reuneste
totalitatea serv publice destinate sa asigure satisfacerea
intereselor generale,regionale sau comunale. Admin de stat
cuprinde intreaga activ a statului care nu e nici legislatie si nici
justitie,statul avand o activ continua prin care cauta sa-si
realizeze scopurile sale,activ org de lege,numita administratie.
ROLUL PUTERII EXECUTIVE peste tot in lume p.executiva e
cea care are sarcina de a pune in executare legile adoptate de

Parl.Unii autori spun ca p.executiva are ca prerogative principale

punerea in aplicare a legilor votate de Parl si edicatarea potrivit
puterii sale reglementare,de acte normative(secundum legem)
prin care se asigura realizarea progr de guvern in plan intern si
extern.S-a lansat teoria conform careia p.executiva ar avea rol
trihotomic(pol,legisl si admin) sau dihotomic(pol si admin). In sist
const rom,p.executiva are un executiv bicefal format din Pres Rom
si primul-ministru.Pres are o serie de atributii cu caracter admin
dar si unele cu caracter politic.Aproape toate sunt conditionate fie
de acordul Parl ,fie de propunerea primului-ministru.Guvernul are
un rol pol si admin ,fiind imposibila delimitarea atributiilor pol de
cele admin.Art 102 rolul Guv de a realiza politica interna si
externa a tarii si de a exercita conducerea generala a admin
publice. In titlul III din Const se vb despre rap Parl-Guv ,fiind
evident rolul pol al Guv ce se exprima nu doar in sfera
executiva ,ci si prin colaborare cu celelalte autoritati publice in
special cu cea legiuitoare (initiativa legisl si delegare
legisl).Explicatie:
a)p.executiva e cea care gestioneaza si administreaza bugetul
public.Toate cel autoritati ale statutului isi desfasoara activitatea
in limitele bugetare stabilite ,in principal de catre executiv
b)toate cele 3 puteri ale statului-legisl,executiva si jud-put
executiva e cea mai numeroasa,avand un aparat statal numeros
c)p.executiva functioneaza pe principiul colegialitatii iar deciziile
sale se iau mult mai usor decat in cazul p.legisl conform regulii
majoritatii
d)se constata o legitimare directa a p.executive la fel de puternica
ca a parlamentelor.Alegerea prin vot univ a sefilor de stat in multe
tari sau desemnarea indirecta a sefilor de guverna de catre
electorat a sporit puterile executivului
STRUCTURA PUTERII EXECUTIVE-1)EXECUTIVUL
MONOCEFAL se caracterizeaza prin faptul ca p.executiva e

condusa de o sg autorit statala,fie ca e un organism

unipersonal,fie unul colegial.Intreaga p.executiva e condusa de un
sg sef;cand seful p.executive e un organ unipersonal s-a spus ca e
un executiv monocefal unitar iar cand e un organ colegial e un
executiv monocefal colegial.In SUA seful statului este si seful
guvernului iar ministrii se subord direct sefului de stat. Executivul
monocefal colegial se caract printr-un sg sef al executivului care e
un organism colegial.Se caract prin stricta egalitate a membrilor
organismului colegial prin exercitarea puterii in mod colectiv si
prin adoptarea deciziilor in unanimitate(Elvetia).
2)EXECUTIVUL BICEFAL se caract prin existenta a 2 sefi ai
p.executive-in reg parl si in cele mixte(semi-parl sau semiprezidentiale)in care p.executiva e condusa de seful de stat si de
seful Guv.Trasatura caract e faptul ca e comus din 2 inst diferite
,fiecare dintre ele avand prerogative diferite.Acest tip de executiv
e rezultatul unei evol istorice indelungate in ce priveste rap sef de
stat-Parl.Din dorinta Parl de a limita puterile abs ale sefului de
stat,s-a instituit un organism distinct,Guv,care sa exercite
prerogativa de guvernare.Seful statului si Guv sunt plasati pe
pozitii diferite si sunt indep unul de altul.Seful statului e indep si
fata de Parl ,dar nu are puteri reale precum Guvernul.Guv e
responsabil pol in fata Parl pt activ sa.(Fr,It).
STRUCTURA P.EXECUTIVE IN ROMANIA in
Rom exista un
executiv bicefal format din Pres Rom si Guvernul condus de
primul-ministru.Seful statului e parte a p.executive prin atributiile
sale de punere in executare a legilor.Nevoia unui echilibru intre
p.statului a det aparitia Guv care sa exercite conducerea generala
a admin publice.Daca rolul Pres e cel de a repr statul roman si de
a garanta indep nat,unitatea si integr terit a tarii,rolul Guv e ca
potrivit progr sau de guvernare acceptat de Parl sa asigure
realizarea pol interne si externe a tarii si sa exercite conducerea
generala a admin publ.Pres e un organ unipersonal ,Guv e unul

colegial care rezulta nu doar din componenta sa ci si din modul de

lucru si de acoptare a aj date in competenta sa.
Structura p.executive are la baza princ ierarhiei si al subord
ierarhice a aj.Doar intre Pres Rom si Guv exista o egalitate jur dar
intre Guv si cel autorit ale admin publ nu exista aceasta
egalitate.Pres nu se subord Guv si nici Guv nu se subord Pres.Pres
numeste Guv dar numai pe baza votului de incredere acordat de
Parl ,Pres se poate consulta cu Guv pe diverse probl urgente si de
import deosebita si poate participa la sedintele Guv.Aj emise de
autorit executive.,cu exceptia actelor sefului de stat,isi produc
efectele si functioneaza pe baza ierarhiei aj.Aj ale Guv au forta jur
superioara aj emise de autorit publ aflate in subordinea sau
coordonarea ori sub tutela Guv.Aceste autorit functioneaza pe
princ unanimitatii si nu pe cel al majoritatii ca p.legisl,lucru care
da p.executive o anumita celeritate in luarea deciziilor dar si o
anumita rigiditate datorita lipsei cap de dialog.
COMPONENTA PUTERII EXECUTIVE-atat pers care ocupa
demnitati publice cat si functii publice.Demnitati : alese(Pres de
republica),numite (ministrii,secretarii de stat,prefectii); functii
publice cu statut special(diplomati,politisti) si fp
obisnuite(functionarii din ministere,prefecturi).Din p.executiva fac
parte :a)seful de stat;b)ministerele si cel autorit ale admin publ
centrale;d)autorit admin publice loc.In statele in care seful de stat
este si seful Guv ,ministrii sunt in subordinea acestuia.Denumirea
Guv poate diferi de la o tara la alta si de la o perioada istorica la
alta :Guv(Rom),Consiliu de Ministri(It),Cabinet(Anglia),Consiliu
Federal(Elvetia),Guvern Federal(Germania).
Ministerele si celelalte autorit ale admin publice centrale pun in
executare legile emise in domeniul lor de activ,sunt subord Guv si
raspund pt activ lor fata de Guv.Sunt unele ministere care au un
domeniu precis de activ(MAE),ministrul care le conduce numinduse si ministru cu portofoliu si ministere care coordoneaza activ
mm ministere,seful lor numindu-se si ministru fara portofoliu.Nr

ministerelor difera de la un guvern la altul,in functie de partidele

aflate la guvernare si de interesele de moment. Pe langa
ministere pot exista si alte autorit ale admin
centrale(Agentii,Departamente) care sunt si ele parte a
p.executive aflandu-se de cea mm ori,in subordinea directa a
sefului Guv sau a unui minister anume(Autoritatea pt protectia
copilului).Alte autorit ale admin publice centrale au un caracter
independent functionand in afara Guv(CSAT).
Autorit admin publice locale isi desfasoara activ in cadrul unit
admin-terit ,au o dubla subordonare: una pe verticala fata de
autorit admin publice centrale(fata de ministere) si una pe
orizontala,fata de autorit admin publ locale alese prin vot de
cetateni(primari,CL).
COMPONENTA P.EXECUTIVE IN ROMANIA : A)Pres Rom;
B)Guvernul; C)Ministerele si celelalte autoritati ale admin publ
centrale de specialitate;D)Autorit admin publice locale. Admin
publica centrala de specialitate- art 116-ministerele se org numai
in subordinea Guv,iar alte organe de specialitate se pot organiza
in subordinea Guv ori a ministerelor sau ca autorit admin
autonome.Infiintarea ministerelor se poate face numai prin
lege,iar Guv si ministerele ,cu avizul C de Conturi ,pot infiinta
organe de specialitate in subordinea lor,numai daca legea le
recunoaste aceasta competenta.
Admin publica locala functioneaza in unit admin-terit pe princ
descentralizarii,autonomiei locale si deconcentrarii serv
publice.Acestea sunt: CL(comunale si orasenesti),pres de
CJ,CJ,primarii si prefectii.Pres de CJ,CL si primarii sunt alesi prin
bot direct de cetateni si functioneaza ca autorit admin autonome
in scopul rezolvarii probl publice din comune si orase.CJ sunt
autoritati ale admin publ ce au ca scop coordonarea activ
consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serv publ de
interes judetean iar prefectii sunt repre Guv in plan local si conduc

serv publ deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale

admin publ centrale din unit admin terit.
GUVERNUL ROMANIEI ART 103-procedura de investire a Guv
se declanseaza dupa alegerile generale,deci la inceputul unui
mandat parlamentar.Initiata si finalizata de Pres Rom,procedura
de investire Guv presupune 5 etape procedurale: a)desemnarea
candidatului la functia de prim-ministru;b)formarea echipei
guvernamentale si scrierea programului de
guvernare;c)solicitarea votului de investitura;d)acordarea votului
de incredere de catre Parlament;e)numirea Guvernului,finalizata
prin juramantul de credinta. Pres Rom desemneaza un candidat pt
functia de prim-ministru in urma consultarii partidului care are
maj abs in Parl,ori daca nu exista o asemenea maj ,a partidelor
reprezentate in Parl.Pres numeste intreg Guvernul,nu doar pe
primul-ministru ,dar dupa ce Parl acorda votul de investitura
intregii echipe guvernamentale.Parl voteaza structura,compozitia
Guv si progr sau politic si nu persoane.Pres numeste intreaga
echipa guvern si nu pers individuale.De aici rezulta respons pol a
Guv care e una colectiva,fiecare mb raspunzand solidar cu ceilalti
pt activ Guv si pt actele acestuia-art 109.
Const nu impune sefului de stat obligativitatea desemnarii pt
functia de prim-ministru a unei pers implicate pol sau care e mb
al Parl,poate fi propusa orice persoana.Pot face parte din echipa
guvern care va cere vot de investitura Parl orice pers,chiar si
neimplicate politic.Parl acorda votul sau de incredere intregii
echipe guvern,inclusiv prim-ministrului si nu fiecarui mb al
sau.Parl voteaza nu doar compozitia Guv ci si progr sau politic,in
cazul unei rasp pol in fata Parl,Guv raspunde colectiv si nu
individual pt activ fiecarui ministru in parte.Parl verifica fiecare
candidat propus de prim-ministru pt functia de ministru,avand
posibilitatea respingerii anumitor candidati.Atributia const de
numire a Guv apartine Pres Rom in realitate insa formarea Guv e
decisa prin votul de incredere al Parl,de aceea si retragerea

increderii acordate de catre Parl are ca efect imediat demiterea

Guv-art 110,113.
MANDAT durata mandatului Guv este echivalenta cu a Parl,un
Guv rezista cat timp e sustinut de maj parl.Guv isi exercita
mandatul pana la data validarii alegerilor parl generale,fiind vb de
situatia tipica in care un Guv functioneaza pe durata intregului
mandat parl.Guv e demis la data retragerii de catre Parl a
increderii acordate sau daca prim-ministrul se afla intr-una din
situatiile prevazute la art 106 ,cu exceptia revocarii ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile > 45 de zile.Const
prevede 3 situatii atipice de incetare a activ Guv:
1)retragerea increderii acordate prin introducerea unei motiuni de
cenzura-art 113 sau a angajarii raspunderii Guv art 114-daca s-a
introdus o motiune de cenzura si a fost adoptata.
2)in cazurile in care prim-ministrul se afla in una din situatiile de
incetare a functiei de mb al Guv avute in vedere de art 106 :
pierderea dr electorale,starea de incompatibilitate,demisie,deces
si alte cazuri prevazute de lege.Revocarea nu poate interveni cu
privire la primul-ministru.
3)In cazul in care primul-ministru nu isi poate exercita atributiile
>45 zile ,termen valabil si pt ceilalti mb ai Guv-art 107.Guv al
carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pt
administrarea treburilor publice pana la depunerea juramantului
de catre mb noului Guv.
ORGANIZARE SI FUNCTIONARE l 90/2001-aparatul de lucru al
Guv e alc din Secretariatul General al Guv,departamente si alte
structuri organizatorice cu atrib specifice stab prin hot a
Guv.Secretariatul General e condus de secretarul general al
Guv ,care poate avea rang de ministru,ajutat de 1 sau mm
secretari generali adjuncti ce pot avea rang de secretar de stat.El
asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de
guvernare,rezolvarea probl organizatorice,jur,econ si tehnice ale

activ Guv,repr Guv in fata inst jud.Org si atributiile Secretariatului

General se stab prin hot a Guv.
Departamentele sunt structuri organizatorice fara pers jur si
fara unitati subord ,aflate in subordinea primului-ministru,avand
rol de coordonare si sinteza in domenii de interes feneral,in
conformitate cu atributiile Guv.Pe langa Guv mai pot functiona
agentii,oficii,secretariate,ca structuri specializate si auxiliare ale
Guv ,ale caror conducatori nu fac parte din Guv,avand
atributii,structuri si personal stabilite prin Hot ale Guv sau decizii
ale primului-ministru.Sedintele Guv se convoaca si sunt conduse
de primul-ministru,Guv se intruneste saptamanal sau ori de cate
ori e nevoie.In cadrul sedintelor se dezbat probl de pol interna si
externa si aspecte privind conducerea generala a admin
publ,adoptandu-se masurile corepsunzatoare.Sedintele plenului
sunt unica modalitate de lucru a Guv in cadrul carora se dezbat si
se solutioneaza probl ce intra in sfera sa de atributii. Dezbaterile
din sedinte si modul de adoptare a actelor acestuia si a oricaror
altor masuri stabilite ,se inregistreaza pe banda magnetica in
stenograma sedintei,certificata de Secretarul General al Guv.
STATUTUL MEMBRILOR-incompatibilitatile mb Guv sunt de 2
feluri: de ordin const si legal.Ele urmaresc asigurarea obiectivitatii
in executarea unei functii publice si evitarea concentrarii de
aceeasi persoana a unor prerogative excesive.Functia de mb al
Guv e incompatibila cu exercitarea altei functii publice de
autoritate cu exceptia celei de deputat sau de senator.E
incompatibila si cu orice alta functie de reprezentare profesionala
salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial.O atentie
speciala e acordata in dr const compatibilitatii sau
incompatibilitatii functiei de mb al Guv ce cea de mb al Parl.
ACTELE GUVERNULUI ORDONANTELE se emit in temeiul unei
legi speciale de abilitare in limitele si in conditiile prev de
aceasta.Ordonantele adoptate de Guv se semneaza de p-m,se
contrasemneaza de min care au sarcina punerii lor in executare si

se publica in MO .Nepublicarea atrage inexistenta ordonantei.Guv

adopta ordonante in prezenta maj mb sai,care se adopta prin
consens.Daca nu se realizeaza consensul,hotaraste pm.Ordonantele se adopta mereu in baza unei legi de abilitare care
contine 2 elem obligatorii si unul facultativ.Cele 2 elem obligatorii
privesc per de abilitare si domeniile in care se pot adopta
ordonantele,domenii care nu pot intra in sfera legii
organice,domenii identificate prin eliminare ,sfera legilor organice
fiind expres si limitativ prev in art 73 alin 3 .Elem facultativ se
refera la supunerea acestora spre aprobare Parl.Ordonantele se
supun aprobarii Parl numai daca legea de abilitare o cere.Dupa
dezbatere Parl poate adopta o lege de aprobare a ordonantei in
forma initiala,o lege cu modificari si completari sau o lege de
respingere a ei.S-a format regula abilitarii Guv pe perioada
vacantei parl,dar poate fi abilitat si in timpul sesiunilor parl.
ORDONANTELE DE URGENTA ART 115-Guv poate adopta OUG
numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi
amanata,avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul
acestora.OUG intra in vigoare doar dupa depunerea sa spre
dezbatere in procedura de urgenta la camera competenta sa fie
sesizata si dupa publicarea ei in MO.Camerele daca nu se afla in
sesiune,se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere
sau dupa caz trimitere.Daca in cel mult 30 de zile de la
depunere,camera sesizata nu se pronunta asupra
ordonantei,aceasta este considerata adoptata si se trimite
celeilalte camere care decide in procedura de urgenta.OUG
cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu maj abs.
OUG nu pot fi adoptate in domeniul legilor const,nu pot afecta
regimul inst fundamentale ale statului,dr,lib si indatoririle prev de
Const,dr electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor
bunuri in propr publica.Ordonantele cu care Parl a fost sesizat se
aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si
ordonantele ale caror efecte au incetat.Prin legea de aprobare sau

de respingere se vor reglementa,daca e cazul si masurile cu

privire la ef jur produse pe perioada de aplicare a ordonantei.Dif
dintre ordonantele simple si cele de urgenta:
a)cele simple se supun aprobarii Parl numai daca legea de
abilitare prevede aceasta,pe cand OUG nu intra in vigoare decat
daca in prealabil au fost supuse Parl spre aprobare si publ in
MO ,astfel acesta le-ar putea respinge chiar inainte de a-si fi
produs efectele.
b)ordonantele se pot emite pana la implinirea termenului de
abilitare pe cand cele de urgenta numai in situatii extraordinare a
caror reglementare nu suporta sub nici o forma amanare,cand
imperativul apararii unui interes public face necesara luarea de
urgenta a unei asemenea masuri.
c)ordonantele se pot emite numai in domeniile prevazute de
legea de abilitare,pe cand cele de urgenta pot fi emise atat in
domeniul legii organice ,cat si in cel al legii ordinare.OUG e o
masura de ordin constitutional ce permite Guv ,sub controlul strict
al Parl sa faca fata unei situatii extraordinare si care se justifica pe
necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care impune
adoptarea de solutii imediate in vederea evitarii unei grave
atingeri aduse interesului public.
HOTARARILE art 108-se emit pt organizarea executarii
legilor,ele se semneaza de p-m,se contrasemneaza de ministrii
care au obligatia punerii lor in executare si se publica in
MO,nepublicarea atrage inexistenta.Hot cu caracter militar se
comunica numai inst interesate.Hot Guv sunt acte admin
normative sau individuale,repr expresia unei competente
originare a Guv prev de Const,tipica pt rolul acestuia de autoritate
publ a p.executive.Hot intervine cand executarea unor prevederi
in lege presupune stabilirea de masuri sau reguli subsecvente
care sunt necesare pt corecta lor aplicare.Hot repr actul prin care
Guv isi realizeaza rolul de exercitare a conducerii generale a

admin publice,reglementand rel soc care sunt prin natura lor

inferioare ca importanta fata de cele reglementate de lege.Hot se
adopta mereu in baza legii ,fiind secundum legem si urmarind
organizarea executarii si executarea in concret a legii.Cand o hot
a Guv incalca legea sau Const sau adauga la dispozitiile legii,ea
poate fi atacata la inst de contencios-admin.
DELEGAREA LEGISLATIVA repr o inst a dr const prin care Parl,in
baza si in limita dispozitiilor const si legale,acorda Guv si sefului
de stat atributia de a adopta AN cu caracter primar,in situatii
extraordinare sau in alte situatii in care considera ca e necesar.In
Rom delegarea legisl e de 2 feluri ,catre Guv si catre Pres
Rom.Cea catre Guv art 108&115-in temeiul ei Guv poate emite 2
tipuri de acte care au putere de lege,ordonante simple si de
urgenta.Parl poate adopta o lege speciala de abilitare a Guv pt a
emite ordonante in domenii care nu fac ob legilor organice.Guv
,organ al executivului e investit de Parl in anumite conditii cu
atributii ce vizeaza functia legislativa,specifica Parl.Legea de
abilitare va stabili domeniul si data pana la care se pot emite
ordonante.Parl poate cere prin legea de abilitare ca ordonantele
sa-i fie supuse spre aprobare,nu e obligatoriu ca ele sa fie
aprobate de Pael pt ca au fost emise in baza legii si in limitele
legii de abilitare,dar pt oug Guv e olibat sa le depuna la Parl spre
aprobare.
Delegarea legisl catre Pres Rom-art 73 &93-starea de asediu si de
urgenta.Pres Rom instituie potrivit legii starea de asediu sau de
urgenta in intreaga tara ori in unele unit admin-terit si solicita Parl
incuviintarea masurii in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.In
aceste situatii pres are posib de a institui starea de asediu sau
urgenta fie pe tot terit tarii fie doar intr-o unit admin-terit in
functie de gravitatea situatiei.Daca Parl nu e in sesiune ordinara
are obligativitatea intrunirii in sesiune extraordinara in maxim 48
de ore de la instituirea starii de asediu sau urgenta si trb sa
functioneze asa pe toata durata declararii starii de asediu sau

urgenta.E posibil ca in astfel de momente sa fie nevoie de

restrangerea ex unor dr sau lib ale cetatenilor,iar acest lucru se
face doar prin lege-art 53,restrangeri ce functioneze doar pe
parcursul perioadei in care se mentin cauzele care au dus la
instituirea restrictiilor si trb sa fie proportionale cu situatiile ce au
cauzat instituirea restrictiilor.
Specificul ordonantelor simple si a celor de urgenta emise
de Guvern in baza delegarii legislative:
a)nu exista data pana la care ordonantele simple si cele de
urgenta sa fie dezbatute de Parl-la OUG prima camera sesizata e
obligata sa se pronunte in 30 de zile sun sanctiunea adoptarii
ordonantei de prima camera sesizata in forma adoptata de
Guv.Ajunsa la camera decizionala,aceasta nu mai are un termen
in care trb sa se pronunte fata de OUG.
b)legea de abilitare poate fi controlata dpdv al constitutionalitatii
c)legile de abilitare nu sunt organice ,ci ordinare pt ca legile
organice sunt cele ce se emit in domeniile nominalizate prin art
73 sau pt celelalte domeniipt care in Const se prevede adoptarea
de legi organice
d)Guv poate emite ordonante in baza legii de abilitare doar in
domenii care nu fac obiectul legilor organice
e)materia taxelor si impozitelor poate face obiectul unei delegari
legisl catre Guv pt ca nu apartine domeniilor legii organice,deci e
in domeniul legii ordinare.
f)reglementarile curpinse in Coduri nu sunt toate de domeniul
legii organice.
g)OUG se emit in situatii extraordinare a caror reglementare nu
poate fi amanata.

h)intrarea in vigoare a ordonantelor simple si de urgenta-dupa

depunerea lor spre aprobare la Parl si publicarea in MO,nefiind
necesar aprobarea continutului lor prin lege.Intra in vigoare la 3
zile de la data publ in MO sau la o data prevazuta expres in textul
lor,dar ulterioara momentului publicarii.
i)OUG se pot emite atat in domeniul legilor organice cat si al celor
ordinare.
Raspunderea mb Guvernului-1)Raspunderea politica-Regula
solidaritatii; Guv si celelalte organe ale admin publice in cadrul
controlului parl al activ sunt obligate sa prezinte informatiile si
documentele cerute de CD,Senat sau comisiile parl prin
intermediul pres acestora.Mb Guv au acces la lucrarile Parl,daca li
se solicita prezenta,participarea lor e obligatorie.Modalitati
concrete de control pol sunt motiunea simpla si de cenzura.CD
sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si
exprime pozitia cu privire la o probl de pol interna sau externa sau
o probl ce a facut ob unei interpelari.Forma cea mai grava de
sanctiune in cazul rasp pol a Guv e demiterea prin retragerea
increderii acordate ca urmare a procedurii motiunii de cenzura.Ea
e simetric opusa votului de incredere pt ca prin adoptarea ei Parl
retrage increderea acordata Guv la investitura.
CD &Senatul pot in sedinta comuna sa retraga increderea
acordata Guv prin adoptarea unei m.de cenzura cu votul maj dep
si sen.Ea poate fi initiata de cel putin din nr parl si se comunica
Gv la data depunerii.Se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost
prezentata in sedinta comuna a celor 2 camere.Daca e
respinsa,parl care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi
sesiune o noua m.de cenzura,cu exceptia cazului in care Guv isi
angajeaza rasp in fata Parl.Daca m.e admisa se ia act de aceasta
prin hot a Parl ,semnata de presedintii celor 2 camere,hot care se
inainteaza Pres Rom pt declansarea procedurii de formare a unui
nou Guv.Pana la depunerea juramantului de catre mb noului Guv

echipa guvern anterioara va raspunde de indeplinirea actelor

necesare pt admin treburilor publice.
2)Raspunderea juridica art 109 si l 115/1999 privind respons
ministeriala.Dpdv jur,numai CD,Senatul si Pres Rom au dr sa
ceara urmarirea penala a mb Guv pt faptele savarsite in ex
functiei lor.Daca s-a cerut urmarirea penala,Pres poate dispune
suspendarea acestora din functie.Trimiterea in judecata unui mb
al Guv atrage suspendarea lui din functie.Competenta de judecata
apartine ICCJ.Sfera de aplicare a rasp penale: 1)textul const se
aplica atat ministrilor in functie cat si celor care au fost in functie
dar pt fapte savarsite in timpul mandatului; 2)pt alte infractiuni ce
nu au leg cu ex functiei,mb Guv raspund potrivit dr comun.Legea
115/1999 nu se aplica pers ce detin functii similare precum av
pop,.consilierii prezidentiali sau sefii serv secrete.
Procedura de sesizare si urmarire penala a mb Guv e
speciala,orice cet care are cunostinta despre savarsirea unei fapte
penale de catre mb Guv in ex functiei lor se poate adresa pm,procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ sau
procurorului sef al DNA pt a solicita urm penala a unui mb al
Guv.Dr de a cere urm penala a acestora pt faptele savarsite in ex
functiei lor apartine numai CD,Sen si Pres Rom. Pt mb Guv care
sunt si deputati,urm penala poate fi ceruta doar de CD,pt cei care
sunt senatori-doar de Senat iar cei care nu sunt nici dep nici senPres Rom.Daca s-a cerut urm penala a unui mb al Guv,Pres Rom
poate dispune suspendarea lui din functie(optiune politica),el
poate sau nu sa il suspende din functie.Pe perioada suspendarii in
locul acelei pers suspendate p-m va desemna un alt mb al Guv
care sa indeplineasca interimar functia(maxim 45 zile).
Daca s-a dispus trimiterea in judecata ,ministrul justitiei sau p-m
comunica Pres Rom data la care fost sesizata ICCJ in vederea
suspendarii din functie a acestuia.Suspendarea e obligatorie ,dr
de suspendare apartinand Pres Rom la propunerea min justitiei
sau a p-m.Pana la ramanerea defin a hot jud de condamnare,pers

vizate de legea rasp ministeriale sunt nevinovate.Hot definitiva se

publica in MO,p1 iar acea pers condamnata va fi demisa din
functie de Pres la propunerea p-m.

INSTITUTII POLITICE CURS 12-20.05.2015-SEFUL DE STAT

Inca de la aparitia statelor seful de stat a jucat un rol important in
conducerea si coordonarea activitatii statale,de cele mai multe ori
fiind confundat cu insusi statul pt ca toate puterile statului erau
concentrate in mainile unei singure persoane care avea atat
atributia de legiferare,cat si pe cea de punere in executare a
legilor si pe cea de judecare.El a fost mereu seful armatei si a
avut dr de reprezentare a tarii in rap cu alte state,dr de a declara
razboi si de a incheia pace.Notiunea de sef al statului nu mai
are aceeasi conotatie ca in trecut pt ca evolutia societatii a adus
si o evolutie a inst pol si jur statale.Denumirea institutiei (Pres de
republica,rege,principe,emir,imparat,seic,domnitor) si atributiile
sefului de stat variaza de la o perioada istorica si tara la alta.
Seful de stat e atat o inst pol,cat si una jur.E pol avand in vedere
modul in care este desemnat si atrib ce ii revin ,dar si una jur
tinand cont de reglem jur care au ca ob activitatea sefului de
stat.In relatia popor-inst statului,relevant este modul de
desemnare a sefului de stat,iar in relatia dintre autoritatile
statului relevante sunt rap ce se stabilesc intre Parl,sef de stat si
Guv.
Desemnarea sefului de stat desemnarea e activitatea prin
care o pers sau o inst este investita cu prerogativele exercitarii
unei functii publice care implica autoritatea puterii de stat.Sunt
mm moduri de desemnare a sefului de stat : a)alegere de catre
cetateni prin vot universal; b)alegere de catre Parl; c)alegere de
catre un colegiu electoral; d)alegere pe cale ereditara.

a)Alegerea de catre cetateni prin vot universal e cel mai

utilizat mod de desemnare a sefului de stat,mai ales in republicile
prezidentiale sau semiprezidentiale,este specific faptul ca toti
cetatenii unui stat,cu dr de vot,au posibilitatea sa aleaga seful de
stat in urma unui vot universal,direct,egal,secret si liber
exprimat,el se numeste de regula presedinte si e o autoritate
unipersonala.(Rom,Fr,Austria,Polonia).
b)Alegerea de catre Parlament se caract prin existenta unei
anumite pozitii de subord a sefului de stat Parlamentului,avand in
vedere ca mb parlamentului sunt cei care pe baza unei majoritati
il aleg pe seful de stat,este specific republicilor parlamentare,el se
numeste presedinte iar functia e unipersonala(Gr,Rep
Mold,Ungaria).
c)Alegerea de catre un colegiu electoral are in vedere
desemnarea sefului de stat de catre cetateni in mod indirect,se
intalneste in statele federale in care fiecare stat parte
componenta a federatiei isi desemneaza prin vot direct electorii
ce vor alege ulterior seful statului(SUA,Germania,India,Coreea de
Sud).
d)Desemnarea pe cale ereditara e specifica monarhiilor
constitutionale,se aplica regula succesiunii la tron a primului
nascut in familia regala,mostenire la tron ce e posibila atat pt
femei,cat si pt barbati.Numirea propriu-zisa se face de Parl,insa
aceasta numire e pur formala ,Parl neavand altceva decat sa
consfinteasca un act formal de numire a celui ce va succeda la
tron.(Anglia,Spania,Belgia,Olanda).Din cele 27 de membre ale UE,
7 sunt monarhii const,9 sunt rep parl,10 sunt rep
semiprezidentiale si 1 stat e rep prezidentiala.
Desemnarea Presedintelui Romaniei este ales de cetateni
prin vot univ,egal,direct,secret si liber exprimat,procedura alegerii
lui e reglem prin art 81 din Const si L. 370/2004.Alegerea se face
prin scrutin uninominal majoritar in 2 tururi.Daca un candidat

obtine in primul tur maj voturilor alegatorilor inscrisi in listele

electorale,acesta e declarat Presedinte.Daca niciunul din
candidati nu obtine aceasta maj,se org al 2-lea tur de scrutin la 2
sapt de la primul.Confirmarea nr de voturi exprimate pt fiecare
candidat si decizia cu privire la care dintre candidati va merge in
al 2-lea tur o face CCR in 24 ore de la primirea proceselor-verbale
de la BEC.La al 2-lea tur participa numai primii 2 candidati stabiliti
in ordine descrescatoare a nr de voturi obtinute in primul tur.Dupa
al 2-lea tur va fi declarat Presedinte candidatul care a obtinut cel
mai mare nr de voturi indiferent de nr alegatorilor prezenti la
urne.
Mandatul sefului de stat prin mandat al sefului de stat
intelegem perioada pt care acesta are rolul de sef al
statului.Durata mandatului difera atat in functie de modul in care
e desemnat,cat si in functie de specificul legislatiei fiecarui stat.In
cazul sefilor desemnati ereditar,mandatul e pe viata,in cazul celor
alesi,exista nr de maxim 2 mandate. Mandatul Pres Rom e de 5
ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parl
,pana la depunerea juramantului de catre Pres nou ales ,el are
maxim 2 mandate,care pot fi si succesive.Mandatul incepe la
mom depunerii juramantului de pers aleasa in aceasta functie si
nu de la momentul alegerii si se incheie la trecerea a exact 5 ani
de la data depunerii juramantului.Pt a nu se crea o situatie de
vacanta a functiei de pres,intre perioada expirarii vechiului
mandat si inceperea exercitarii noului mandat,art 83 a prevazut
prelungirea mandatului pana la depunerea juramantului de catre
pres nou ales.
Mandatul pres poate fi prelungit in conditiile legii in situatii strict
limitative(numai prin lege organica in caz de razboi sau
catastrofa).Prelungirea mandatului este de competenta exclusiva
a Parl care trb sa aiba o justificare solida,pertinenta si
concludenta asupra cazurilor care au determinat
masura,justificare ce poate veni de la Parl,Guv sau chiar de la

Pres Rom ,care se poate adresa Parl cu privire la necesitatea

prelungirii mandatului.Legea organica prevede ca mandatul poate
fi prelungit pana la incetarea ostilitatilor,a cauzelor care au dus la
producerea catastrofei,pana la incetarea efectelor starii de
urgenta sau asediu.Art 89-Parl nu poate fi dizolvat in ultimele 6
luni ale mandatului pres si nici in timpul starii de mobilizare,de
razboi,de asediu sau de urgenta.Pres Rom are toate prerogativele
unui pres de drept,neexistand nicio restrictie cu privire la
prerogativele sale in perioada prelungirii mandatului.
Functiile si atributiile sefului de stat- 1)Functia de
reprezentare seful de stat e reprezentantul tarii sale in rap
internationale.Un exemplu de materializare a acestei functii este
cel al acreditarii reprezentantilor diplomatici,acestia sunt
acreditati pe langa seful de stat,sunt purtatori ai mesajelor lui in
tara in care sunt acreditati.Seful de stat participa la reuniunile
internationale si semneaza anumite tratate incheiate la nivel
statal,in numele tarii sale.El confera anumite titluri de onoare si
decoratii in numele tarii sale.
2)Functia de garant al independentei nationale si al
integritatii teritoriale a tarii deriva din rolul istoric pe care lau avut sefii de stat dintotdeauna.Atrib de aparare,de comandanti
ai fortelor armate si garanti ai indep statului pe care au avut-o
sefii de stat de-a lungul timpului sunt materializate si azi in
prerogativele const pe care acestia le au.
Atributiile sefului de stat sunt cele prin care se materializeaza
functiile pe care le are de indeplinit,atributii ce difera de la un stat
la altul in functie de modul de desemnare al acestuia si rolul pe
care il are in cadrul autoritatilor statului.Cu cat rolul e mai
important,cu atat si nr si importanta atributiilor acestuia sunt mai
mari.Unde seful de stat e ales de popor,atrib sunt sporite,unde e
ales de Parl, ele sunt diminuate.Rolul lui in cadrul autoritatilor
statului difera in functie de regimul politic.Atributii: a)atrib in
materie de aparare a tarii(declara razboi,incheie pace,sunt

comandanti ai fortelor armate,proclama starea de asediu sau de

urgenta,acorda grade militare); b)atrib in materie de politica
externa(incheie tratate,acrediteaza reprez diplomatici,infiinteaza
misiuni diplomatice); c)atrib privind org si functionarea
statului(numeste in diverse functii publice,promulga
legi,prezideaza sedintele anumitor autoritati statale,acorda
gratieri individuale sau confera decoratii si titluri de onoare).
Functiile Pres Rom: 1)reprezentarea statului el reprezinta
statul roman atat in plan intern ,cat si extern,functie care deriva
din locul pe care el il ocupa in randul autorit statului si din
modalitatea de alegere a sefului de stat.Atributii: a)in plan internconfera titluri de onoare si decoratii,acorda cele mai inalte grade
militare,numeste in cele mai inalte functii publice sau prezideaza
anumite organisme precum CSAT,CSM.; b)in plan extern-incheie in
numele Rom trat internationale negociate de Guvern,acrediteaza
si recheama reprez diplomatici ai Rom in strainatate,aproba
infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice in strainatate,acrediteaza reprez diplomatici ai altor
state in Rom,reprezinta statul in rap internationale la diverse
intruniri si ia decizii in numele Rom in cadrul organismelor
internationale la care Rom este parte. CPC prevede investirea hot
jud cu formula executorie Noi,Pres Rom.
2)Garantarea indep nationale,a unitatii si a integritatii
teritoriale a tarii deriva din calitatea Pres Rom de sef al
executivului alaturi de primul-ministru,trasatura ce
fundamenteaza si unele atrib in domeniul apararii,al pol externe
sau in ce priveste luarea unor masuri exceptionale.El e
comandantul fortelor armate ale tarii,poate declara mobilizarea
generala sau partiala a fortelor armate,poate institui starea de
asediu sau de urgenta,poate lua masuri de respingere a
agresiunilor armate asupra Romaniei,poate lua parte la sedintele
Guv in care se dezbat probleme de interes national privind pol
externa,apararea tarii,asigurarea ordinii publice si la cererea

primului-ministru,in alte situatii sau poate sa se consulte cu Guv

cu privire la probl urgente si de import deosebita.
3)Medierea intre puterile statului si intre stat si societate
pt a veghea la respectarea Constitutiei si la buna
functionare a autoritatilor publice pt aceasta functie
presedintele poate consulta Guv,poate adresa mesaje Parl cu
privire la principalele probleme pol ale natiunii,poate lua parte la
sedintele Guv,poate cere poporului sa-si exprime prin referendum
vointa cu privire la problemele de interes national,poate cere CCR
sa se pronunte cu privire la const unei legi aflate in stadiul de
promulgare. Medierea intre put statului si intre stat si societate e
o activitate permanenta,el trb sa mentina un echilibru al puterilor
statului si un dialog permanent cu societatea.In caz de
neimplicare sau neindeplinire a acestor functii pres poate
raspunde pol sau jur pt faptele sale,prin posibilitatea suspendarii
din functie sau punerea sub acuzare pt inalta tradare.
La respectarea Const vegheaza nu doar pres,ci toate autorit
statului,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si respectarii
Const e unul general,cuprinde toate formele activ statale si este
efectiv,se concretizeaza prin toate formele si caile de control
stabilite intr-un stat.Pt buna functionare a autorit publice exista
forme de control reciproc intre inst statului pt deblocarea unor
situatii conflictuale care ar putea aparea in modul de org si
functionare a acestor instit.
Prerogativele de care pres dispune pt acestea: a)dr de sesizare a
CCR cu obiectii de neconst a unor legi adoptate de Parl; b)dr de a
cere reexaminarea unor legi inainte de promulgare; c)dr de a se
consulta cu Guv si de a participa la sedintele Guv; d)dr de a
adresa mesaje Parl ; e)dr de a numi si revoca mb Guv ; f)dr de a
desemna un candidat pt functia de prim-ministru; g)dr de a cere
urmarirea penala a mb Guv pt fapte savarsite in ex functiei; h)dr
de a cere CCR solutionarea unor conflicte jur de natura const
aparute intre autorit publice; i)dr de a initia la propunerea

Guv,revizuirea Const; j)dr de a numi in functii publice; k)dr de a

dizolva Parl; l)dr de a org un referendum consultativ cu privire la
probl de interes general; m)dr de a acredita si rechema reprez
diplomatici ai Rom si de a aproba infiintarea,desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice; n)dr de a institui
starea de asediu sau de urgenta; o)dr de a declara cu aprobarea
prealabila a Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate;
p)dr de a cere convocarea in sesiune extraordinara a Parl; r)dr de
a numi un prim-ministru sau un ministru interimar; s)dr de a
acredita reprez diplomatici ai altor state.
4)Garantarea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania
fata de UE garantii institutionali ai obligatiilor rezultate din actul
aderarii sunt reprezentantii celor 3 puteri in stat: Parl,Pres
Rom,Guv si autoritatea jud.Aderarea la UE presupune aplicarea
concreta in plan national a normelor UE si dobandirea unei culturi
europene a inst statale romanesti.Pres prin atrib sale,poate
garanta aducerea la indeplinire a acestor obligatii alaturi de
Guv,Parl si autorit jud.Cele 4 autoritati garanteaza nu doar
aducerea la indeplinire de catre Romania a obligatiilor rezultate
din Tratatul de aderare la UE ci si celelalte obligatii ce rezulta din
principiile de functionare a UE : aplicarea directa a regulilor
comunitare,aplicarea prioritara a lor,obligativitatea regulilor
comunitare si participarea la institutiile comunitare.
Atributiile Presedintelui Romaniei -1)In raporturile cu
Parlamentul :
a)atributii privind legiferarea :promulgarea legilor de catre
pres si cererea de reexaminare o singura data a unei legi inainte
de promulgarea acesteia
b)atributii privind activitatea Camerelor
Parlamentului :convocarea Parl in prima sesiune de dupa alegeri
si atributia de a cere presedintilor Camerelor convocarea acestora
in sesiune extraordinara

c)atributii privind apararea tarii si asigurarea ordinii

publice :declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor
armate cu aprobarea prealabila a Parl,luarea masurilor pt
respingerea unei agresiuni armate impotriva tarii,cu instiintarea
Parl despre aceste masuri,instituirea starii de asediu sau de
urgenta cu incuv Parl si propunerea directorilor serviciilor de
informatii in vederea numirii lor de catre Parl.
2)In raporturile cu autoritatea judecatoreasca :
a)raporturile cu instantele judecatoresti : numirea
judecatorilor inamovibili si acordarea gratierii individuale; numirea
jud inamovibili se face in temeiul L 303/2004 si L 217/2004.Pres,la
propunerea CSM numeste si revoca judecatorii,cu exceptia celor
stagiari.Prin efectul numirii jud devin inamovibili.Tot la propunerea
CSM numeste si revoca in/din functiile de conducere ale ICCJ.
Acordarea gratierii individuale e un apanaj traditional al sefului
statului care nu are obligatia sa-si motiveze masura luata,astfel
ca orice explicatie ar da,inclusiv ca nu a fost convins de justetea
pedepselor aplicate,nu-i poate fi reprosata.Gratierea individuala e
un act intuitu personae,e o manifestare unilaterala de vointa a
unei autorit publice iar identitatea si situatia personala a
beneficiarului sunt elem hotaratoare in emiterea decretului de
gratiere individuala.
b)raporturile cu MP numirea procurorilor in temeiul L
303/2004 si al L 317/2004.Pres,la propunerea CSM numeste si
revoca procurorii,cu exceptia celor stagiari,procurorii nu sunt
inamovibili pt ca inamovabilitatea nu decurge din actul de numire
ci din norma constitutionala.Pres Rom la propunerea min justitiei
si cu avizul CSM, numeste si revoca in/din functiile de conducere
ale Parchetului de pe langa ICCJ.
c)raporturile cu CSM numirile si revocarile jud si
procurorilor,cu exceptia celor stagiari,numirile sau revocarile
pe/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale Parchetului de pe
langa ICCJ.Pres Rom prezideaza lucrarile CSM la care participa.

3)In raporturile cu Guvernul :a)atributii in ce priveste org

si functionarea Guv : desemnarea de pres a unui candidat pt
functia de prim-ministru,numirea Guv pe baza votului de
incredere acordat de Parl,numirea primului-ministru interimar
dintre ceilalti mb ai Guv ,participarea la sedintele Guv si
prezidarea lor in conditiile art 87,consultarea Guv cu privire la
probl urgente si de import deosebita si solicitarea urmaririi penale
a unor mb ai Guv si suspendarea acestora din functie daca s-a
dispus urmarirea lor penala.
b)atributii privind politica externa a statului : atributia de
incheiere a tratatelor in numele Rom si acreditarea si rechemarea
reprez diplomatici ai Rom precum si aprobarea
infiintarii,desfiintarii si schimbarii rangului misiunilor diplomatice.
4)In raporturile cu CCR are atrib in ce priveste numirea unor
mb ai acestei institutii si activitatea ei.Pres numeste 3 jud la CCR
conform prev art 142 ; pres poate sesiza CCR cu obiectia de
neconstitutionalitate a unei legi inainte de promulgare sau o
poate sesiza cu solutionarea unui conflict juridic de natura const
intre autorit publice.
5)In raporturile cu structuri statale din domeniul apararii
si securitatii tarii Pres Rom e comandantul fortelor armate si
pres al CSAT .El poate declara,cu aprobarea prealabila a
Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate,poate lua
masuri pt respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva
tarii,aducand neintarziat la cunostinta Parl aceste masuri prinr-un
mesaj sau poate institui starea de asediu sau de
urgenta,solicitand Parl incuviintarea masurilor adoptate,acorda
gradele de maresal,general si amiral.
6)Alte atributii : numirea in functii publice in conditiile
legii,initierea procedurii de revizuire a Const la propunerea
Guv,initierea unui ref nat prin care poporul sa isi poata exprima
vointa cu privire la probl de interes national,aprobarea

Regulamentului de org si funct a Admin Prezidentiale(L 47/1994)

si conferirea de decoratii si titluri de onoare.
Actele sefului de stat in indeplinirea atrib sale emite atat acte
cu caracter juridic,cat si nejuridice(politice).Acte cu caracter
juridic-decrete, acte politicemesajele,declaratiile,scrisorile,comunicatele.Actele jur trb
publicate pt a putea fi aduse la cunostinta publica.Actele jur pot fi
acte ce au caracter normativ si caracter individual,majoritatea au
caracter individual si constituie regula,datorita specificului
atributiilor sale.Actele cu caracter normativ sunt exceptia si
privesc promulgarea legilor sau instituirea unor masuri
exceptionale.
Actele Pres Rom sunt decretele,ele pot avea caracter
normativ(decrete prin care declara stare de urgenta,de asediu sau
cele de organizare a unui ref consultativ) sau individual(decrete
de gratiere,de numire in functii publice ori de acordare a unor
decoratii sau titluri de onoare).Toate decretele se publica in MO
,nepublicarea atrage inexistenta lor.Trasaturile decretelor ca acte
juridice:
-sunt manifestari unilaterale de vointa facute cu scopul de a
produce ef jur
-sunt emise pt exercitarea atrib ce-i revin Presedintelui,potrivit
Constitutiei si legilor
-sunt publicate in MO,P1,si intra in vigoare la momentul publicarii
lor
-unele decrete se contrasemneaza de prim-ministru,conditie
obligatorie pt validitatea acestora;pt aceste decrete primministrul isi asuma rasp pol si jur alaturi de presedinte
-toate decretele au caracter executoriu,autoritatile statului carora
le sunt destinate avand obligatia punerii lor in executare.

Pe langa decrete,Pres Rom emite si alte acte jur pt exercitarea

atributiilor sale in cadrul Administratiei Prezidentiale; L 47/1994
numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se
face de Pres Rom iar numirea sau eliberarea din celelalte functii
ale Administratiei Prezidentiale se face potrivit unui
regulament.Pres emite decizii pt exercitarea atributiilor legate de
serviciile din subordinea sa.Unele decrete trb contrasemnate de
primul-ministru.Constrasemnarea da actului respectiv o motivatie
mai solida si antreneaza de regula,rasp jur a celui care a
contrasemnat actul.Acest lucru e o reminiscenta a principiului
vechi conform caruia seful statului nu raspunde pt activ
sa,aplicabil mai ales statelor cu regimuri autoritare.
Constrasemnarea e si o masura impotriva depasirii de catre seful
de stat a imputernicirilor conferite de Const si legi,ea fiind o
conditie de validitate a actului.Art 100 prevede ca e nevoie de
contrasemnarea decretelor Pres de catre p-m doar in cazul in
care:
a)exercita atrib de incheiere a tratatelor internationale in numele
Romaniei
b)acrediteaza si recheama reprez diplomatici ai Romaniei in
strainatate si aproba infiintarea,desfiintarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice romane in alte tari
c)declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate
d)ia masuri de respingere a agresiunilor armate indreptate
impotriva tarii
e)instituie starea de asediu sau de urgenta pe intreg teirtoriul tarii
sau numai in unele unit admin-terit
f)confera decoratii si titluri de onoare
g)acorda gradele militare de maresal,general si amiral
h)acorda gratieri individuale.Lipsa contrasemnarii de catre p-m a
decretelor care necesita acest lucru duce la nulitatea

actului.Regula o reprezinta necontrasemnarea decretelor de p-m

iar exceptia e contrasemnarea lor.Situatiile prev de art 100 nu pot
fi extinse. Controlul jud al actelor admin ale autorit publice pe
calea contenciosului administrativ e garantat,cu exceptia celor
care privesc rap cu Parl,si actele de comandament cu caracter
militar.Dupa posib atacarii decretelor in contencios administrativ
se face distinctie intre: decrete care nu necesita contrasemnarea
p-m si decrete ce necesita contrasemnarea de catre p-m (prin
contrasemnare p-m isi angajeaza rasp pol in fata Parl ,care va
putea exercita asupra acestuia controlul parl prin interpelari sau
motiuni).
MESAJUL repr un act pol prin care se realizeaza dialogul intre Parl
si Pres.Pe langa mesaj,pres se mai poate adresa Parl prin cereri si
solicitari.Inainte de promulgare,pres poate cere Parl o singura
data reexaminarea legii.Pres poate cere poporului sa-si exprime
prin ref vointa cu privire la probl de interes national dar numai
dupa consultarea Parl,consultare facuta sub forma unei cereri sau
a unui mesaj adresat Parl.Pres supune spre ratificare Parl,intr-un
termen rezonabil tratatele internationale incheiate in numele
Romaniei si negociate de Guv.Pres poate declara mobilizarea
totala sau partiala a fortelor armate cu aprobarea prealabila a Parl
si poate institui starea de asediu sau de urgenta solicitand Parl
incuviintarea masurii adoptate.
Pres poate cere printr-o scrisoare adresata celor 2 Presedinti ai
Camerelor Parl intrunirea in sesiune extraordinara a celor 2
camere mentionand perioada pt care cere sesiune extraordinara
si tema sau motivul solicitarii.Mesajul are un dublu rol: a)mijloc de
comunicare intre Pres si Parl
b)modalitate prin care Pres atrage atentia natiunii asupra unor
probleme de interes pe care institutiile statului trb sa le rezolve
sau care ii privesc in mod nemijlocit de cetateni.Tipuri de mesaje :

a)facultative au ca obiect principalele probl pol ale

tarii,caracterul facultativ e dat de faptul ca nu e o obligatie a Pres
de a dresa mesajul la anumite termene sau in anumite
perioade,Const lasa la latitudinea Pres prezentarea acestor
mesaje sau nu Parlamentului.
b)obligatorii-Pres are obligatia de a le prezenta in fata Parl
aratand motivele si masurile pe care le-a luat in vederea
respingerii agresiunii armate indreptate impotriva statului
roman,mesaje ce pot fi si dezbatute de Parl.
Pres are posib prin mesaje sa atraga atentia Parl si altor
organisme statale asupra unor probl de import deosebita pt
natiune : sit econ a tarii,starea sanatatii populatiei,mentinerea
ordinii si linistii publice,iminenta unor razboaie,stadiul
implementarii de catre Guv a unor reforme.Chiar si in situatia in
care Pres ar dori sa-si depuna demisia din functie,acesta poate sa
se adreseze cu un mesaj Parl caruia,daca doreste,poate sa-i
explice motivele demisiei. Sunt 3 situatii potrivite pt adresarea
mesajului: a)prezentarea directa a mesajului in fata Parl de insusi
Pres Rom; b) citirea mesajului Pres de un trimis al acestuia,poate
fi un consilier.Citirea mesajului nu poate fi intrerupta de dezbateri
parl pe marginea continutului mesajului; c) trimiterea mesajului
de catre Pres Parl sub forma unei scrisori publice,prezentarea
mesajului se face prin citirea lui in fata Parl de un mb al Parl.
Mesajele Pres nu se contrasemneaza de p-m fiind acte pol
exclusive ale sefului de stat ce exprima conceptii pol ale Pres.Pres
nu raspunde jur pt ele si nici nu e necesara o dezbatere parl pe
marginea lor pt ca ar fi lipsita de sens.Nimic nu opreste ca anumiti
parl sa solicite dezbateri parl pe marginea probl din mesaj dar
aceste dezbateri sunt actiuni distincte ale parl,in virtutea dr lor de
reprezentare.
Raspunderea sefului de stat : Imunitatea sefului de stat isi
gaseste justificarea in consideratii de oportunitate politica.Seful

statului inainte de a fi o pers,e o institutie,cu cea mai inalta

autoritate in stat iar pt pastrarea autoritatii ei e bine sa nu se
poata aduce atingere persoanei care reprezinta
institutia.Imunitatea e de natura sa opreasca unele abuzuri,sicane
sau alte modalitati de stirbire s autoritatii pe care trb sa o impuna
o asemenea functie in stat.Imunitatea nu poate fi decat una
generala si nu partiala,pe baza ei seful de stat nu poate fi sub de
dr penal in perioada exercitarii mandatului decat pt infractiunea
de inalta tradare,imunitatea tine de mandat si nu de persoana.El
nu raspunde nici dpdv jur pe per cat exercita mandatul sau
functia de sef de stat.O serie de atributii ale lui sunt cenzurate de
alte institutii pt ca rasp jur a acestuia sa fie asumata si de alte
institutii. Raspunderea e de 2 feluri : rasp pol si rasp jur(indepl de
catre acesta a atributiilor sale in raport cu nj care ii reglem
activitatea).
Imunitatea Pres Rom se exprima prin 2 notiuni jur:
iresponsabilitate(nerasp jur) si inviolabilitate.Iresponsabilitatea e
posib pe care o are seful statului de a nu rasp jur pt opiniile
exprimate in exercitarea atrib mandatului.Inviolabilitatea e posib
lui de nu putea fi perchezitionat,retinut sau arestat pt fapte care
nu au legatura cu opiniile pol exprimate in exercitarea
mandatului.Parl poate sa-l suspende sau sa-l puna sub acuzare de
inalta tradare pe seful statului.Cele 2 masuri echivaleaza cu
ridicarea imunitatii pt pres,el neputand rasp jur in perioada
exercitarii mandatului decat pt faptele de inalta tradare.
Scopul imunitatii e de a asigura reprezentantilor poporului in
cadrul desfasurarii atrib lor,lib cuvantului.Importanta si utilitatea
imunitatii intr-un stat democratic e necesara pt ca o democratie
pluralista nu poate exista fara asigurarea independentei si
demnitatii reprez nationali.Imunitatea are caracter imperativ si nu
constituie un dr subiectiv la care titularul ar putea renunta,ea e de
ordine publica si poate fi invocata din oficiu oricand, nu doar de
cel interesat.

Raspunderea politica suspendarea pres se poate face numai

in cazul in care a savarsit fapte grave prin care a incalcat
prevederile Const.Sunt excluse faptele si actiunile Pres care se
abat de la prevederile const ,dar nu produc ef jur majore prin care
s-ar modifica rap const intre autorit statului sau prin care s-ar
aduce prejudicii statului roman.CCR trb sa stabileasca daca
faptele imputate presedintelui sunt fapte grave de incalcare a
Const sau nu.Procedura ce trb urmata : initiativa suspendarii din
functie poate fi facuta doar de sen si dep(1/3 din nr lor),apoi
initiativa trb adusa la cunostinta Pres,Parl trb sa prezinte in
sedinta publica a celor 2 camere propunerea,pres are posib de a
da explicatii dupa prezentarea cererii de suspendare,poate
transmite un mesaj sau poate sa nu dea nicio explicatie,sunt
consultati sen si dep cu privire la suficienta sau insuficienta
informatiilor privitoare la derularea procedurii de suspendare din
functie,consultarea se face prin vot.
Daca sunt suficiente informatii,propunerea de suspendare si
dovezile aferente se transmit CCR pt emiterea unui aviz cu privire
la initiativa suspendarii din functie.CCR fixeaza o daca pt
dezbaterea propunerii de susp,pe care o comunica
presedintelui,care poate da explicatii.CCR se pronunta asupra
prop de suspendare printr-un aviz pe care il comunica
presedintilor Camerelor Parl si Pres Rom.Avizul e consultativ,prin
el CCR se pronunta cu privire la indeplinirea de catre Parl a
procedurii const de suspendare din functie si cu privire la
gravitatea faptelor ce i se imputa pres,dar nu se pronunta cu
privire la oportunitatea masurii de suspendare. Dupa primirea
avizului,Parl in 24 de ore se intruneste in sedinta comuna si
voteaza prop de suspendare.Votul e secret,cu bile,,rezultatul e
consemnat prin hot ce se transmite in 48 ore Pres.Hot Parl se
publica in MO ,P1,se comunica si CCR pt ca pe baza ei CCR
constata imprejurarile care justifica interimatul in exercitarea
functiei de pres prin alta hot care se publ in MO P1 si produce

efecte de la data publicarii.Hot se comunica pres,si CP si Guv pt

org si desf ref pt demiterea pres.
Suspendarea are loc daca jum+1 din nr mb celor 2 camere
voteaza pt suspendare.Daca prop de susp a fost aprobata in 30 de
zile de la aprobare trb org ref pt demiterea pres,org ce cade in
sarcina Guv care va stabili data ref prin hot cu aprobarea Parl si
modalitatea de org a a procesului electoral privind ref pt
demiterea Pres.
Raspunderea penala intervine cand Pres Rom comite fapta de
inalta tradare,o infractiune speciala cu un sub bine
individualizat,are dublu caracter,pol si jur ,procedura folosita are
elemente de ordin pol si jur.Caracterul politic deriva din faptul ca
initiativa punerii sub acuzare de inalta tradare apartine in
exclusivitate maj mb Parl .Parl cu votul a 2/3 din mb sai poate
hotari punerea sub acuzare a pres pt inalta tradare.Aceasta
procedura e si una de cvasi-control parl asupra sefului de stat pt
ca poate constitui premisa unor masuri viitoare.Punerea sub
acuzare nu are valoarea unui act de acuzare sau a unei hot de
condamnare.Semnificatia punerii sub acuzare e ridicarea
imunitatii prezidentiale si sesizarea procurorului general pt
declansarea procedurii jur in fata ICCJ,dar nu are ca efect
rasturnarea prezumtiei de nevinovatie.
Propunerea de punere sub acuzare trb sa curpinde descrierea
faptelor care ii sunt imputate Pres si incadrarea lor jur.Se va
constitui o comisie de ancheta pt analiza faptelor ce i se imputa
pres pt a se furniza informatii concludente mb Parl,comisie
constituita prin hot a Parl ce are un regulament propriu de org si
functionare.Comisia va redacta un raport pe care il prezinta
plenului celor 2 camere ,in 48 de ore de la depunerea rap cele 2
camere se intrunesc in sedinta comuna pt a-l examina si
dezbate.Raportul,documentele de la baza sa si sesizarea initiala
se transmit presedintelui cu indicarea datei cand vor avea loc

dezbaterile in plenul camerelor parl in cazul in care el decide sa

dea explicatii.
Daca se decide punerea lui sub acuzare pt inalta tradare,se
adopta de Parl prin vot secret cu bile o hot ce se publica in MO ,P1
si se trasnmite pres si CCR pt constatarea imprejurarilor care
justifica interimatul functiei de pres al Rom.Hot CCR cu privire la
imprejurari se publ in MO P1 si produce efecte de la data
publicarii ei si se transmite si pres suspendat si presedintilor celor
2 camere.Hot Parl prin care se dispune punerea sub acuzare se
transmite cu o cerere a pres celor 2 camere ,procurorului general
al Parchetului de pe langa ICCJ pt sesizarea instantei supreme.
Dupa pronuntarea hotararii de catre ICCJ sunt 2 posibilitati:
a)achitarea pres,caz in care daca pres suspendat nu si-a dat
demisia revine in functie imediat
b)condamnarea pres,caz in care pres suspendat e demis de drept
si in functie de continutul hot de condamnare el mai poate sau nu
sa beneficieze de dr ce i s-ar cuveni ca fost sef de stat sau mai
poate candida la o noua functie de sef al statului daca nu cumva
era la al 2-lea mandat.

INSTITUTII POLITICE CURS 13-26.05.2015-CCR

CCR e unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,e
independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune
numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.Scopul
CCR este garantarea suprematiei Constitutiei,ea e garantul
principiilor fundamentale de organizare si functionare a statului
avand in vedere faptul ca respectarea Constitutiei,a suprematiei
sale si a legilor este obligatorie(art 1 din Const). Scopul CCR nu
trebuie confundat cu functia presedintelui de a veghea la
respectarea Constitutiei.Vegherea la respectarea Constitutiei nu
inseamna ca presedintele este si garantul suprematiei Constitutiei

pt ca art 142 spune ca doar CCR e garantul suprematiei

Constitutiei.
La respectarea Const nu vegheaza doar presedintele,ci toate
autoritatile statului ,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si
respectarii Const de toate institutiile statului e unul
general,cuprinde toate formele activitatii statale si este efectiv
,adica se concretizeaza prin toate formele si caile de control
statornicite intr-un stat.Atributia de a veghea la respectarea Const
si la buna functionare a autoritatilor publice e realizata prin
celelalte prerogative const ale presedintelui:
a)dr de sesizare a CCR cu obiectii de neconstitutionalitate asupra
unor legi adoptate de Parl
b)dr de a cere CCR solutionarea unor conflicte juridice de natura
constitutionala aparute intre autoritatile publice
c)dr de a initia la propunerea Guvernului,revizuirea Constitutiei
d)dr de a organiza un referendum consultativ cu privire la
probleme de interes general.
Judecatorii CCR CCR e formata din 9 judecatori numiti pe o
durata de 9 ani,fara posibilitate de prelungire sau reinnoire a
mandatului.3 jud ai CCR sunt numiti de CD,3 sunt numiti de Senat
si 3 de Presedintele Romaniei(art 142 si L 47/1992).Toti jud sunt
numiti de autoritatile publice alese prin vot universal.Conditii ce
trebuie indeplinite pt a fi numit jud la CCR: inalta competenta
profesionala,o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica
sau in invatamantul juridic superior.
Componenta CCR se innoieste cu 1/3 din jud din 3 in 3 ani ,fiecare
dintre autoritatile publice competente sa numeasca jud urmand
sa desemneze cate un jud.Pt a asigura aplicarea sistemului de
reinnoire,primii judecatori au fost numiti pe 3,6 si 9 ani de catre
autoritatile competente,care au desemnat cate un jud pt fiecare
dintre aceste durate. Jud sunt independenti in exercitarea

mandatului si inamovibili pe durata acestuia;dupa numire ei

depun individual in fata Presedintelui Rom si a presedintilor celor
2 Camere ale Parl,juramantul de credinta,data de la care incepe
exercitiul mandatului lor.
Numirea judecatorilor : a)depunerea candidaturilor la Comisia
juridica a fiecarei Camere a Parl de catre gr parlamentare,de
deputati si de senatori+ un CV si actele care fac dovada
indeplinirii conditiilor de numire
b)audierea candidatilor de catre Comisia juridica a Camerei Parl
care numeste judecatorul
c)intocmirea raportului Comisiei juridice ,care trebuie sa se refere
motivat la toti candidatii
d)prezentarea in Camera a candidaturilor,la propunerea BP si pe
baza recomandarii Comisiei juridice
e)audierea candidatilor in plenul Camerei
f)votul cu maj absoluta,al membrilor Camerei
g)depunerea juramantului individual in fata Pres Romaniei si a
presedintilor celor 2 camere ale Parl
Numirea jud se face numai cu acordul prealabil exprimat in scris
al candidatului.Pt jud numiti de presedinte,nu se aplica etapele
enumerate mai sus,el este singurul responsabil de modul de
selectie a candidatilor pt aceasta functie,el trebuie doar sa
respecte conditiile const si legale de numire.
Mandatul judecatorilor durata mandatului este de 9 ani ,a fost
stabilita pt asigurarea continuitatii activitatii CCR si adaptarea in
ansamblu a compozitiei ei prin inlocuirea 1/3 din totalul jud din 3
in 3 ani.Mandatul jud CCr incepe de la data depunerii
juramantului.Depunerea juramantului marcheaza momentul de la
care incepe exercitarea functiei de judecator ,iar nedepunerea lui

impiedica exercitarea atributiilor de jud al CCR.Incetarea

mandatului intervine la expirarea termenului pt care a fost numit
sau in caz de demisie,de pierdere a dr electorale,de excludere de
drept ori de deces dar si in situatiile de incompatibilitate sau de
imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6
luni.
Incompatibilitati art 144 stabileste ca functia de jud al CCR e
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia
functiilor didactice din invatamantul superior.Incompatibilitatea
nu se refera si la magistratii asistenti ai CCR,care nu fac parte din
organul deliberativ de jurisdictie,regulile care li se aplica lor in L
124/2000 si Regulamentul de organizare si functionare a CCR.Jud
nu pot face parte din partide politice,sunt obligati sa-si
indeplineasca functia cu impartialitate si in respectul Const si sa
se abtina de la orice activitate sau manifestare contrare
independentei si demnitatii functiei lor.
Raspunderea judecatorilor pe toata perioada exercitarii
mandatului,jud CCR nu pot fi trasi la raspundere juridica pt
opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.Acest lucru
reflecta independeta jud.Raspunderea juridica a jud poate sa
imbrace atat forma raspunderii penale cat si a celei disciplinare.
Imunitatea judecatorilor nu exonereaza jud de raspundere pt
faptul ilicit ,ci e o garantie procedurala in sensul ca masurile
prevazute de lege vor putea fi luate dar numai dupa ce anumite
autoritati extrajudiciare cenzureaza faptele imputabile,existenta
lor reala si dupa ce se verifica implicarea jud in acesta fapta.Fiind
asimilati cu inaltii demnitari de stat,jud CCR beneficiaza de un
regim special de imunitate,ei neputand fi arestati sau trimisi in
judecata penala decat cu aprobarea BP al CD sau al Senatului,sau
cu aprobarea presedintelui,la cererea procurorului general al
Parchetului de pe langa ICCJ .Competenta de judecata pt
infractiunile savarsite apartine ICCJ.Presedintele CCR e asimilat cu
presedintele ICCJ iar ceilalti jud cu vicepresedintii ICCJ.

Independenta si inamovabilitatea judecatorilor jud CCR

sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe
durata acestuia.Independenta e asigurata prin sistemul de
incompatibilitati si prin interdictia de a face parte din partide
politice si de faptul ca mandatul nu poate fi reinnoit.
Organizarea CCR-jud aleg prin vot secret presedintele
acesteia,pe o perioada de 3 ani,mandatul lui poate fi
reinnoit.Alegerea se face prin buletine de vot,sub conducerea
celui mai in varsta jud,in 5 zile de la reinnoirea Curtii.E declarat
pres,cel ce obtine maj voturilor judecatorilor.Legea prevede 2
tururi de scrutin.Atributiile presedintelui sunt prevazute de legea
organica privind organizarea si functionarea Curtii si in
Regulamentul acesteia.
Plenul CCR-activitatea CCr se desfasoara mereu in plen,Curtea
lucreaza legal in prezenta a 2/3 din nr jud,plenul decide cu votul
maj jud,cu exceptia situatiei in care CCR se pronunta din oficiu
asupra initiativei de revizuire a Const,cand e nevoie de votul a 2/3
din jud.Plenul conduce activitatea de ansamblu a Curtii,in
competenta sa fiind aprobarea Regulamentului de org si
functionare a CCR,aprobarea bugetului si a programului de relatii
externe.
Magistratii asistenti ai CCR- din ei fac parte prim-mag
asistent,mag asistenti sefi si mag asistenti,numiti in
functie,potrivit legii.Ei isi desfasoara activ sub conducerea pres
Curtii.Poate fi numita ca mag asistent pers care indeplineste
conditiile prevazute pt numirea mag asistenti de la ICCJ.
ATRIBUTIILE CCR
1)Controlul AJ-ea exercita controlul de const al legilor si al
actelor cu forta echivalenta legii,in mod exceptional se pronunta
si cu privire la alte aj.2 modalitati de exercitare a controlului:

a)control a priori-inainte ca legea sa fie promulgata si sa intre in

vigoare.E un control prealabil,exercitat in abstracto(s.n. si obiectie
de neconst).E un control care se face pe cale de actiune.
b)control a posteriori-asupra unei legi deja in vigoare.E un control
concret(s.n. si exceptie de neconst),asigura accesul deplin al
persoanelor la jurisdictia CCR.E un control care se face pe cale de
exceptie.
Controlul faptelor juridice- nu toate faptele jur sunt verificate
dpdv al const,ci doar cele care au legatura cu exercitiul puterii de
stat.
2)Obiectia de neconstitutionalitate- art 146- CCR se pronunta
asupra const legilor inainte de promulgare la sesizarea Pres
Rom,a unuia din pres celor 2 Camere,a Guv,a ICCJ,a Av Pop,a unui
nr de cel putin 50 de dep sau 25 de sen si din oficiu asupra
initiativelor de revizuire a Const.
3)Exceptia de neconstitutionalitate-controlul pe baza ei are
caracter concret.Ea e o garantie const a dr si lib conferite
cetatenilor pt apararea lor impotriva unor eventuale erori ale
legiuitorului prin instituirea unor reguli neconst.Ea reprezinta un
incident ivit in desfasurarea unui proces in fata inst jud,constand
in contestarea legitimitatii const a unei prevederi legale dintr-o
lege sau ordonanta de care depinde judecarea cauzei.Avand ca
obiect o dispozitie legala de care depinde solutionarea
cauzei,exceptia de neconst e caracterizata ca fiind o aparare de
fond dar si un mijloc specific jurisdictiei const pt exercitarea
controlului de const,cu o semnificatie proprie in procedura civila
sau penala.
Sesizarea CCR se dispune de instanta in fata careia s-a ridicat exc
de neconst printr-o incheiere motivata ce cuprinde p.de vedere
ale partilor si opinia inst asupra exceptiei.Nu pot face ob exc de
neconst prevederile legale a caror const a fost stabilita prin

control a priori si cele constatate ca fiind neconst intr-o deciei

anterioara a Curtii.Pot fi verificate urmatoarele:
a)Legile-se are in vedere legea ca aj al Parl,promulgat de
presedinte dupa procedura din Const.Ob exc de neconst il poate
forma numai o prevedere legala in vigoare,prin exceptie pot fi si
legile sau ordonantele sau dispozitiile din legi sau din ordonante
ale caror ef jur continua sa se produca si dupa iesirea lor din
vigoare.
b)Ordonantele Guvernului- atat OG cat si OUG.Daca CCR e
sesizata cu o exc de neconst a unei dispozitii dintr-o lege de
aprobare a unei ordonante,ea isi extinde controlul si asupra
ordonantei,ale carei prevederi nu pot fi disociate de legea de
aprobare.Sunt exceptate de la acest control pe cale de exceptie
orice alte AN ,altele decat legile sau ordonantele precum hot
Guv,ordinele ministrilor,normele metodologice etc.
4)Controlul constitutionalitatii : a)tratatelor sau al altor
acorduri internationale- se face la sesizarea unui din pres celor 2
Camere,a unui nr de cel putin 50 de dep sau cel putin 25 de
sen.Daca un tratat la care Romania urmeaza sa faca parte
cuprinde dispozitii contrare Const,ratificarea lui poate avea lor
doar dupa revizuirea Const.
b)regulamentelor Parlamentului- la sesizarea unuia din pres celor
2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 dep sau 25 sen.E un
control de conformitate,se exercita numai in liminae litis,nu e nici
sistematic,nici din oficiu,e unul posterior ,dupa ce regulamentul a
intrat in vigoare.
c)initiativelor de revizuire a Const- legile const formeaza obiectul
singurei atributii exercitate de CCR din oficiu,e singurul caz in care
exista control sistematic.Avand ca obiect proiectele de lege sau
prop legisl pt revizuirea Const ,are caracter preventiv si abstract.

d)initiativelor legislative populare-CCR face un control de const

privind respectarea procedurii de initiere a unor propuneri
legisl(minim 100000 de cetateni cu dr de vot si respectarea
limitelor materiale privind initiativa).
e)Hotararilor Camerelor Parlamentului-la sesizarea unui din pres
celor 2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 de dep sau 25 de
sen.Aceste hot pot avea caracter normativ dar si individual.Legea
nu face precizari cu privire la care din cele 2 tipuri de hot se poate
pronunta CCR.
6)criteriilor constitutionale pt accesul in functie,exercitarea si
indeplinirea atributiilor de Presedinte al Romaniei 3 categorii de
atributii ale CCR:
a)controlul respectarii procedurii pt alegerea Pres Rom si
confirmarea rezultatelor sufragiului
b)constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in
exercitarea functiei prezidentiale
c)avizarea propunerii de suspendare din functie a Pres Rom
7)respectarii procedurii de organizare si desfasurare a
referendumului si confirmarea rezultatului acestuia-ref se poate
organiza in urmatoarele situatii:
a)la cererea Pres Rom,dupa consultarea cu Parl, in probleme de
interes national
b)pt demiterea Pres Rom
c)pt aprobarea revizuirii Constitutiei.
8)controlul constitutionalitatii activitatii partidelor politice-sunt
neconst partidele sau organizatiile care prin scopurile sau
activitatea lor militeaza contra pluralismului politic,a principiilor
statului de drept,a suveranitatii,a integritatii sau a independentei
Romaniei.CCR hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect

const unui pp.Competenta Curtii e limitata numai la acele

asociatii politice care au ca rol sa contribuie la difinirea si
exprimarea vointei politice a cetatenilor.
9)solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice-se face la cererea Pres Rom,a unui dintre pres
celor 2 Camere,a primului-ministru sau a pres CSM,aceste litigii
pot privi conflicte intre 2 sau mai multe autoritati const cu privire
la continutul sau intinderea atributiilor lor,decurgand din
Const.Sunt 3 conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pt
interventia CCR pt solutionarea unui conflict:
a)Conflictul sa fie juridic
b)Conflictul sa fie de natura constitutionala
c)Conflictul sa fie intre autoritati publice.NU intra aici puterile
publice,organizatiile sindicale,patronale,pp ori asociatiile.
Procedura in fata CCR prin realizarea controlului
constitutionalitatii ,CCR realizeaza o functie publica;procedura de
control este de drept public.Exc de neconst nu priveste numai
apararile paratului,intimatului,inculpatului,ci si ale
reclamantului,recurentului,contestatarului,acuzatorului impotriva
obiectiilor partii adverse,fiind de ordine publica.Ea poate fi
invocata de parti,de instanta sau MP.Exc de neconst e o exc de
fond,poate fi invocata oricand,in orice faza a desfasurarii
procesului dar si al punerii in executare a hot jud.Dupa ce este
invocata,cel care a invocat-o nu poate ulterior sa renunte iar
solutionarea ei nu poate fi intrerupta ori suspendata.In timpul
solutionarii ei,partile ce se afla in fata CCR au posibilitatea de a
pleda la CSJ.
Regulile ce se aplica in fata inst constitutionale sunt diferite de
cele in fata inst civile sau penale pt ca si activ ei e diferita de a
inst jud.Institutia recuzarii judecatorului constitutional-daca se
aplica jud de la inst jud nu se poate aplica si celui de la inst

const.Acesta nu judeca litigiul dedus in fata inst jud,ci se pronunta

doar cu privire la const unei norme legale aplicabile
litigiului.Solutia finala care intereseaza partile din litigiu este luata
de inst jud ce sesizeaza Curtea cu exc de necons.Jud const apara
ordinea const si suprematia Const iar obiectivitatea lui in hot
pronuntata nu poate fi pusa la indoiala in functie de gradul de
rudenie sau afectiunea fata de una din parti.Deciziile CCR nu sunt
luate de un jud anume,eliminandu-se astfel posibilitatea unei
decizii partinitoare fata de una din parti.Printre instantele in fata
carora avocatul nu poate pleda sau pune concluzii datorita
existentei unei incompatibilitati legate de gradul de rudenie cu
jud instantei respective nu se numara si CCR.
Nu poate exista motiv de abtinere pt jud const in cazurile in care
un avocat ruda a sa ar apara in fata CCR interesele clientului sau
legate de ridicarea unei exc de neconst.Daca abtinerea sau
recuzarea jud de la inst jud e intemeiata pt ca sunt motive ce ar
putea altera actul de justitie si s-ar crea inegalitate intre
justitiabili,abtinerea sau recuzarea jud const nu poate fi primita pt
ca munca a e de a corecta inadvertentele dintre legi si Const si
scaparile legiuitorului in adoptarea unor legi contrare Const.Jud
const trebuie sa vegheze la respectarea suprematiei Const si nu
este cel care imparte dreptatea uneia sau alteia din partile din
proces.El rezolva o problema ce intereseaza intregul sistem
normativ al statului,nu interesele unei anume parti implicate in
proces.
Munca jud const se bazeaza pe corelarea si interpretarea
normelor in concordanta cu Const,un rol deosebit il are avocatul
care nu doar ridica probleme de necons,dar si ofera solutii acelor
probleme.Activ avocatului vine in sprijinul magistratului de la
CCR.
Actele CCR CCR adopta decizii,hotarari si emite avize.Specific pt
justitia constitutionala nu e autoritatea de lucru judecat,ci
obligativitatea erga omnes ,fiind un efect ce se apropie de cel al

legii si nu de cel specific hot jud definitive.Deciziile si hot CCR se

pronunta in numele legii,rezulta caracterul jurisdictional al acestor
acte.Exista 3 tipuri de decizii:
1)decizii care se bazeaza pe compararea textelor criticate cu cele
constitutionale
2)decizii care in interpretarea textelor constitutionale privitoare la
dr omului dau prioritate reglementarilor internationale,cand
acestea sunt mai favorabile
3)decizii care se fundamenteaza pe determinarea continutului
conceptelor constitutionale
Reglem const si legale prevad expres efectul pt viitor al deciziilor
CCR,aplicandu-se principiul general al neretroactivitatii,deciziile
se bucura de autoritate de lucru judecat absoluta sau relativa
dupa cum e vorba de respingerea sau admiterea exc de
neconst.Deciziile CCR de solutionare a unei exc de neconst sunt
definitive,efectele difera dupa cum e o decizie de confirmare sau
infirmare a const dispozitiei atacate,efectele deciziei sunt erga
omnes.
Deciziile,hot si avizele CCR se publica in MO,P1.Jud care a
votat impotriva unei decizii a plenului Curtii poate formula opinie
separata sau recurenta care se publica in MO,P1,impreuna cu
decizia.Deciziile ,hot si avizele se redacteaza in scris de magasistent care a participat la dezbateri,sub indrumarea judraportor.Termenul de redactare e de cel mult 30 de zile de la
pronuntare.Deciziile,hot si avizele se certifica de presedintele CCR
si de mag asistent care a participat la dezbateri si primesc nr in
ordinea inscrierii lor in condica de sedinta separat pt decizii,hot si
avize.Toate deciziile CCR date in solutionarea obiectiilor si exc de
neconst prin care se constata neconst unei legi sau ordonante au
ca rezultat obligarea Parl sau a Guv de a pune de acord
prevederile neconst cu dispozitiile Const.Pana la realizarea acestei
obligatii prevederile neconst raman in vigoare,dar se suspenda

aplicarea lor.Dupa 45 de zile de la publicarea in MO a deciziei de

neconst a CCR,daca obligatia de mai sus nu a fost realizata,legile
si ordonantele respective isi inceteaza efectele.
INSTITUTII POLITICE CURS 14-27.05.2015-AUTORITATEA
JUDECATOREASCA
1)INSTANTELE JUDECATORESTI sunt reprezentate in Romania
de catre: a)ICCJ; b)curtile de apel; c)tribunalele; d)tribunale
specializate; e)instantele militare; f)judecatoriile.Organizarea
justitiei are in vedere asigurarea respectarii dr si lib fund ale
persoanei prevazute in aj internationale referitoare la dr omului si
garantarea respectarii Const si a legilor tarii.Obiectivul de baza e
asigurarea respectarii dr la un proces echitabil si judecarea
proceselor de inst jud in mod impartial si independent de orice
influente.
ICCJ e singura inst suprema din tara,cu pers jur ce asigura
interpretarea si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud.Se
compune din pres,vicepres,4 pres de sectii si judecatori.Pres si
vicepres sunt numiti de presedintele tarii pe 3 ani,la propunerea
CSM.Pres,vicepres si 9 jud alesi pe 3 ani in adunarea generala a
jud,cu reprezentarea fiecarei sectii formeaza Consiliul de
conducere al ICCJ.ICCJ are 4 sectii: s. civila si de proprietate
intelectuala,s.penala,s.comerciala si s.contencios administrativ si
fiscal. Ea are un dublu rol: a)e o inst jud ce indeplineste atributele
de judecata ca celelalte inst jud ;b)e o inst de casatie(asigura
interp si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud,pronuntand
decizii de interpretare obligatorii pt toate inst jud din Romania).
Curtile de apel sunt inst cu pers jur in cirscumscriptia carora
functioneaza mm tribunale si tribunale specializate.In cadrul lor
functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze
civile,penale,comerciale,cu minori si de familie,contencios admin
si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritime si fluviale
etc.

Tribunalele sunt inst cu pers jur ,organizate la nivelul fiecarui

judet si al mun Buc.In circumscriptia unui tribunal sunt cuprinse
toate judecatoriile din judet sau din Bucuresti.In cadrul lor
functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze
civile,penale,comerciale etc.
Tribunalele specializate sunt inst fara pers jur care pot
functiona la nivelul judetelor si al mun Buc.Ele preiau cauzele de
competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza:
penal,comercial,minori si familie,contencios admin si
fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritim si fluvial etc.
Instantele militare sunt : tribunalele militare,Tribunalul Militar
Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel Bucuresti.Inst
militare au fiecare statut de unitate militara si judeca la sediul
acestora.Pt motive temeinice inst poate dispune ca judecata sa se
desfasoare in alt loc.
Judecatoriile sunt inst fara pers jur organizate in judete si in
sectoarele mun Buc.In cadrul judecatoriilor in functie de natura si
nr cauzelor se pot infiinta sectii sau complete specializate.(ex
minori si familie).Completele si sectiile specializate pt minori si
familie precum si tribunalele specializate pt minori si familie
judeca atat infractiunile savarsite de minori,cat si cele savarsite
asupra minorilor.
2)Ministerul Public e alc din procurori ce isi desfasoara
activitatea potrivit prin legalitatii,imaprtialitatii si controlului
ierarhic.Ei sunt sub autoritatea min justitiei si nu beneficiaza de
inamovabilitate.MP face parte atat din org jud cat si din cea
admin.Procurorii MP isi desfasoara activitatea in parchete
organizate pe langa fiecare inst jud,ei conduc si supravegheaza
activ de cercetare penala a politiei judiciare.MP reprezinta
interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,dr si lib
cetatenilor.MP e org in parchetele de pe langa inst jud : Parchetul

de pe langa ICCJ,parchetele de pe langa curtile de apel,de pe

langa tribunale si de pe langa judecatorii.
Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activ parchetelor din
subordine ,are pers jur proprie si e condus de procurorul general
ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.Procurorul general e numit
pe 3 ani de catre Pres Rom,la propunerea min justitiei,cu avizul
CSM si exercita direct sau prin procurori desemnati controlul
asupra tuturor parchetelor.In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ
functioneaza DIICOT,structura specializata in combaterea
criminalitatii organizate si terorismului si DNA,structura
specializata in combaterea infractiunilor de coruptie.
3)Consiliul Superior al Magistraturii e garantul independentei
justitiei,e situat intre cele put jud pe o parte si pur executiva si
legisl pe alta parte.E alcatuit din 19 membri,14 alesi din randul
jud si procurorilor(9 jud si 5 proc),2 sunt numiti de Senat din
reprezentantii societatii civile si 3 fac parte de drept din
Consiliu(min justitiei,procurorul general al Parchetului de pe langa
ICCJ si pres ICCJ).Mandatul e de 6 ani,Pres Rom prezideaza
lucrarile CSM la care participa dar nu e membru CSM. CSM e
condus de un pres ales din randul membrilor(doar din cei 14 jud si
proc) pe 1 an,mandatul nu se reinnoieste.Pres CSM conduce
lucrarile Consiliului si il reprezinta in relatiile cu tertii,hot CSM se
iau cu votul secret al mb acestuia si sunt definitive si irevocabile.
Dpdv al atributiilor CSM propune Pres Rom numirea in functie a
jud si proc cu exceptia celor stagiari,are rol de inst de jud in
domeniul rasp disciplinare a jud si proc,propune Pres numirea jud
in functii de conducere de la ICCJ,avizeaza propunerile min
justitiei pt functiile de conducere de la Parchetul de pe langa ICCJ
si alte atrib prev de lege pt garantarea independentei justitiei.
PUTEREA JUDECATOREASCA : justitie= ideea de
dreptate,echitate si egalitate in fata legii(lato sensu) si totalitatea
institutiilor prin care se exercita actul de justitie(inst de
jud,magistr,avocati,executori jud)-stricto sensu.Justitia e un

serviciu public exercitat de catre institutii specializate ale

statului,e un serv public al statului si chiar un monopol al acestuia
deoarece numai inst statului pot exercita acest serviciu. Justitia e
baza a societatii,a devenit un reper al dreptatii,echitatii la care
apeleaza oamenii cand sunt nedreptatiti,trebuie sa ii apere pe cei
slabi in fata celor puternici si pe cei drepti in fata celor
nedrepti.Obiectivul justitiei trb sa fie dorinta oamenilor de a nu fi
nevoiti sa apeleze la serviciile sale,rolul justitiei e sa faca dreptate
cu orice pret si sa aplice legea indiferent de situatie.
Prin autoritate judecatoareasca intelegem atat inst jud,cat si
MP,CSM, prin putere judecatoreasca se intelege doar jud ce
functioneaza la inst de judecata.Justitia se realizeaza doar de inst
jud,e reprezentata de inst jud si de jud care functioneaza in cadrul
lor.MP si CSM nu intra in componenta puterii jud.Doar jud
alcatuiesc put jud pt ca beneficiaza de inamovabilitate care e cea
mai puternica garantie a indep justitiei,a jud si a bunei
administrari a actului de justitie.In baza ei jud nu poate fi
revocat,retrogradat sau transferat si nici avansat fara
consimtamantul sau decat in conditiile legii.Inamovabilitatea
judecatorilor e definita ca o protectie acordata jud,constand in
garantarea imposibilitatii revocarii,destituirii sau transferarii
contra vointei acestuia,in afara unei proceduri disciplinare,in
formele si in conditiile prevazute de lege.
PRINCIPIILE PE BAZA CARORA SE REALIZEAZA JUSTITIA
1)PRINCIPIUL LEGALITATII- art 124-justitia se infaptuieste in
numele legii iar jud sunt indep si se supun numai legii.Principiul
are in vedere 2 aspecte : a)instituirea,organizarea si functionarea
justitiei conform legii ; b) aplicarea de catre justitie a unor
sanctiuni prevazute de lege. Instituirea unui tip de justitie se face
numai prin lege,org si functionarea justitiei se realizeaza numai in
conformitate cu legea,e o trasatura a statului de drept unde
numai legea trb aplicata si nu vointa arbitrara a unor pers sau
institutii.Jud trb sa aplice legea la situatia concreta pe care o au

de judecat,ei nu pot crea legi,cel mult pot sa interpreteze normele

juridice la cazul litigios de rezolvat,el are obligatia de a interpreta
legea in sensul aplicarii ei.
Al 2-lea aspect se refera la legalitatea infractiunilor si a
pedepselor aplicate,nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau
aplicata decat in conditiile si temeiul legii,legea trb sa stabileasca
acele fapte sociale care trb sanctionate,modul de sanctionare si
pedepsele aplicabile pt incalcarea acestor norme de conduita in
societate.
2)PRINCIPIUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI- are in vedere indep
justitiei ca putere in stat fata de celelalte puteri ale statului si
indep jud.In ce priveste indep put jud fata de celelalte puteri,art
1,alin 4 statul se org potrivit principiului separatiei si echilibrului
puterilor-legisl,executiva si jud.Justitia e una din cele 3 clasice
puteri din teoria separatiei puterilor,e cea care aplica dreptul in
situatia in care nj sunt incalcate,stabilind sanctiuni in sarcina celor
care incalca normele.
In privinta indep jud ,aceasta e o garantie a indep put jud fata de
celelalte puteri,numai prin asigurarea unei indep reale a jud se
poate realiza o indep a justitiei.Indep jud trb analizata din 2
perspective: indep functionala si personala.Cea functionala
presupune ca inst care judeca sa aiba o indep fata de celelalte
autorit ale statului si sa nu sufere ingerinte din partea statului,a
justitiabililor sau a altor pers interesate.Indep functionala nu
inseamna indep fata de lege pt ca intreaga justitie se infaptuieste
in numele legii,dar ea nu exclude controlul pe care inst superioare
il exercita asupra jud de la o inst.
Indep personala priveste statutul judecatorului.Prin lege trb sa se
asigure jud o serie de garantii menite sa acorde acestora o indep
personala,garantii ce privesc modul de
recrutare,inamovabilitatea,durata numirii pe functie,stab
salariului prin lege,lib de exprimare,pregatirea continua a jud,rasp

jud,stab unor interdictii si incompatibilitati.Toate garantiile legale

oferite pt indep jud trb dublate de un comportament al jud de
loialitate si de respect pt lege.
3)PRINCIPIUL ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE-accesul liber la
justitie e chiar un dr fundamental.Accesul liber la justitie nu
presupune accesul la toate structurile jud ori la toate mijl
procedurale prin care se infaptuieste justitia sau la toate caile de
atac reglem de lege. Dreptul la un proces echitabil trb sa se
asigure respectarea unor principii fundamentale precum
contradictorialitatea,dr de aparare,egalitatea,cu toate
consecintele ce decurg din ele.Procesul trb sa se desfasoare dupa
o procedura contradictorie,cu respectarea dr de aparare si a
egalitatii armelor.Elem fundamental al dr la un proces echitabil e
exigenta ca fiecare dintre parti sa dispuna de posib
suficiente,echivalente si adecvate pt a-si sustine pozitia asupra
problemelor de drept si de fapt si ca nici una din parti sa nu fie
defavorizata.Solutionarea cauzelor trb sa se faca intr-un termen
rezonabil,care se raporteaza la ficare caz,in functie de durata
procedurii,natura pretentiilor,miza litigiului,complexitatea
procesului,comportamentul autorit competente si al
partilor,dificultatea dezbaterilor,exercitarea cailor de atac etc.
4)PRINCIPIUL UNICITATII,IMPARTIALITATII SI EGALITATII
JUSTITIEI PT TOATE PERSOANELE- unicitatea justitiei inseamna
ca intreaga justitie se infaptuieste de un singur sistem de organe
jud,indiferent de natura litigiului.Const interzice infiintarea de inst
extraordinare.Unicitatea nu inseamna o sg inst de jud si nici
excluderea ierarhizarii inst jud in cadrul sistemului,nu inseamna
excluderea posib stabilirii unor competente diferite pt fiecare
categorie de instante in parte si nici posib infiintarii unor inst
specializate pt anumite litigii.
Impartialitatea justitiei e in stransa legatura cu indep ei.Daca
indep se refera la indep fata de celelalte puteri ale
statului,impartialitatea priveste modul de org si functionare a inst

si modul de actiune al jud.Pt impartialitate e nevoie intai de

independenta.Impartialitate= lipsa prejudecatilor,a unor idei
preconcepute sau a unor favoruri din partea jud.Exista garantii
care ofera justitiabililor un proces corect si impartial.
Egalitatea justitiei presupune folosirea acelorasi reguli
procedurale si acordarea unor dr procesuale in mod egal tuturor
partilor din proces.Toate pers au dr sa fie judecate de aceleasi inst
jud si dupa aceleasi proceduri legale.Egalitatea nu inseamna
unifromitate pt ca fiecare litigiu dedus in fata inst de jud are
caracteristicile sale.Exista necesitatea existentei unei
jurisprudente unitare in aceeasi materie.
5)PRINCIPIUL DR LA APARARE-dr la aparare e si un dr
fundamental prevazut in legisl interna si in documentele
internationale(DUDO).Are 2 sensuri: dr oricarei pers de a beneficia
de un aparator calificat(avocat) si posibilitatea oricarei persoane
de a beneficia de toate garantiile oferite de lege pt dovedirea
nevinovatiei in cursul unui proces.Continutul dr la aparare are in
vedere toate acele garantii oferite de lege si puse la dispozitia
oricarei pers pt a se putea apara in cursul unui proces.In
procesele penale daca partile nu isi permit angajarea unui
avocat,statul va asigura din oficiu un avocat acestora.Daca pers
invinuita nu cunoaste lb romana legea da posibilitatea asigurarii
unui interpret.Partile pot face apel la toate mijl de proba pt
apararea dr lor sau pt a-si demonstra nevinovatia.Ajutorul public
judiciar se acorda in orice cauze cu exceptia celor penale,el poate
fi solicitat de orice pers fizica care nu face fata cheltuielilor unui
proces sau a unei consultatii juridice pt a-si apara un dr sau
interes legitim in justitie.
6)PRINCIPIUL PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE-prez de nevinov
e un dr fund al omului si un principiu de realizare a justitiei.Prez
de nevinov e si suportul dr la aparare ,aplicarea acestei prezumtii
inseamna ca o simpla acuzare nu poate constitui vinovatie.Pana la
ramanerea definitiva a unei hot jud de condamnare pers judecata

beneficiaza de prez de nevinov.Caracterul relativ al prez de

nevinov face ca ea sa functioneze pana la momentul dovedirii
vinovatiei prin probe certe si nu conform unor
aparente/supozitii.Prez de nevinov functioneaza pe toata durata
procesului pana la ramanerea defin a hot jud de condamnare.

7)PRINCIPIUL UTILIZARII LIMBII OFICIALE SI A LIMBII

MATERNE IN JUSTITIE-a)utilizarea lb oficiale a statului,lb
romana ,ca lb de desfasurare a procedurilor in inst de jud;b) posib
utilizarii lb materne de catre cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale in cadrul procedurilor
judiciare;c)posibilitatea pt cetatenii straini si apatrizi care nu
inteleg sau nu vorbesc lb romana de a lua la cunostinta de toate
actele si lucrarile dosarului ,de a vorbi in instanta si de a pune
concluzii,prin interpret.
8)PRINCIPIUL JUSTITIEI CA MONOPOL DE STAT-monopolul
acestei activitati reiese din faptul ca activ de judecata nu poate fi
exercitata in stat decst de catre jud.In cadrul inst de jud participa
numai jud.Jud sunt indep si se supun numai legii.Ei sunt numiti in
functie de Pres Rom si beneficiaza de inamovabilitate.Functia de
jud e incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu
exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.In ce
priveste participarea la completele de judecata a unor
persoane,altele decat judecatorii,Const da aceasta
posibilitate,cazurile concrete fiind stabilite doar de lege.Un alt
argument este faptul ca organele judiciare au obligatia legala de a
se pronunta in litigiile in care au fost sesizati.Jud nu pot refuza sa
judece pe motiv ca legea nu e clara ori este incompleta.
9)PRINCIPIUL PUBLICITATII SEDINTELOR DE JUDECATA-art
127-sedintele de judecata sunt publice,cu exceptia cazurilor
prevazute de lege.La ele pot participa atat partile implicate in
proces,cat si alte pers straine care vor sa asiste la

proces.Publicitatea e o garantie a corectitudinii si impartialitatii

jud,dar si a indep acestora.Sunt situatii in care sedintele nu sunt
publice datorita specificului situatiei,desi nu sunt publice,hot jud e
pronuntata in sedinta publica.
10)PRINCIPIUL FUNCTIONARII JUSTITIEI PE CRITERIUL
IERARHIEI-Ierarhia se observa din modul in care Const Rom
stabileste prin cine se realizeaza justitia,art 126 face o enumerare
prin care stabileste practic o anumita ierarhie,la fel si legea
304/2004 privind organizarea judiciara.Ierarhizarea inst de jud trb
interpretata in leg cu gr de jurisdictie.In Romania exista dublul
grad de jurisdictie,decizia unui jud de la o inst inferioara poate fi
analizata inca odata de un jud de la o inst superioara in grad.
Raporturile juridice dintre autoritatea judecatoreasca si
celelalte autoritati publice
1)Raporturile cu Parl-A)Raporturile put jud cu Parl-toata
activ instantelor se deruleaza potrivit legilor adoptate de Parl,Parl
stabileste prin lege inst jud,nr lor,competentele lor si procedura
potrivit careia se desfasoara activ jud.Jud trb sa se supuna legii in
activ de jud si legea stabileste infractiunile si pedepsele aplicabile
acestora.
B)Raporturile MP cu Parl-procurorii de la parchetele de pe
langa inst jud isi desfasoara activ in baza legilor adoptate de
Parl.Legea stabileste parchetele,nr lor,competentele procurorilor
si procedura de derulare a activitatii procurorilor.Infractiunile si
pedepsele sunt stabilite tot prin lege.Procurorii intervin in activ
Parl prin sanctionarea faptelor de natura penala pe care mb Parl le
savarsesc.
C)Raporturile CSM cu Parl-CSM isi desfasoara activ in
conformitate cu legea adoptata de Parl,atributiile si procedura de
lucru a CSM sunt stabilite de lege.In cadrul CSM sunr si 2 mb
,reprez ai societatii civile,numiti de catre Senat(Camera

Parl).Ceilalti mb ai CSM sunt validati de catre Parl.Anual,CSM

prezinta Parl rap de activ.
2)Raporturile juridice cu Presedintele RomanieiA)Raporturile put jud cu Pres:
a)Numirea judecatorilor-Pres,la propunerea CSM,numeste si
revoca jud,cu exceptia celor stagiari ,prin efectul numirii jud devin
inamovibili.Odata numiti,Pres nu ii poate revoca pt ca beneficiaza
de inamovabilitate,revocarea nepunadu-se face decat in baza
deciziei unui organ jurisdictional.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale instantelor
Pres Rom,la propunerea CSM ,numeste si revoca in/din functiile de
conducere ale ICCJ.Pt inst inferioare,Pres nu are nicio
atributie.Numirile facute de presedinte nu au nicio influenta
asupra indep si inamovabilitatii jud,pt ca acestea sunt date de
lege si nu de pers care semneaza actul de numire.ICCJ poate sa il
judece pe pres pt infractiunea de inalta tradare sau poate sa
verifice legalitatea actelor lui.
c)Acordarea gratierii individuale Pres Rom poate gratia orice
pers si pt orice fapta.Gratierea individuala e un act intuitu
personae atat cu privire la emitent fiind vorba de o manifestare
unilaterala de vointa a unei autorit publice,cat si cu privire la
beneficiar,situatia si identitatea personala a acestuia fiind un
elem hotarator in emiterea decretului de gratiere individuala.
B)Raporturile MP cu Pres Rom: a)Numirea procurorilor
Pres Rom la propunerea CSM ,numeste si revoca procurorii cu
exceptia celor stagiari,dupa numire procurorii beneficiaza de
stabilitate,doar jud devin inamovibili.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale parchetelor
Pres la propunerea min justitiei si cu avizul CSM numeste si
revoca in/din functiile de conducere ale Parchetului de pe langa
ICCJ.Aceasta procedura e const deoarece procurorii isi desfasoara

activ sub controlul min justitiei care raspunde pt eficienta

parchetelor si trb sa vegheze la conducerea parchetelor.
C)Raporturile CSM cu Pres Rom-privesc pe de o parte numirile
si revocarile jud si proc cu exceptia celor stagiari si numirile si
revocarile in/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale
Parchetului de pe langa ICCJ si atributia Pres de a prezida lucrarile
CSM la care participa.
3)Raporturile juridice cu Guvernul- A)Raporturile put jud
cu Guvernul Guv e autorit statului care asigura gestionarea pol
interne si externe a tarii,stabileste politica bugetara a statului,are
prerogative legislative si negociaza tratate internationale,toate
aceste atributii au efect asupra activ judecatorilor,ei fiind obligati
sa se conformeze legilor statului care transpun politicile interne si
externe ale Guv. Inst de jud au posib verificarii pe calea
contenciosului admin actele admin emise de Guv,cu exceptia
celor care privesc rap cu Parl si a celor de comandament cu
caracter militar.
B)Raporturile MP cu Guvernul-procurorii functioneaza sub
autoritatea min justitiei ,care este mb al Guv,proc au obligatia
respectarii legilor emise de catre Guv ,pe calea delegarii
legisl,proc sunt cei care pot pune sub acuzare mb Guv daca ei
savarsesc fapte penale.
C)Raporturile CSM cu Guvernul-CSM ca garant al indep
justitiei are obligatia de a respecta legile si de a pune in aplicare
politicile guvernamentale stabilite prin legi si care privesc activ
justitiei.In componenta CSM intra si min justitiei,in cal sa de mb al
Guv si de institutie,in subordinea careia se afla si isi desfasoara
activ proc.
RASPUNDEREA MAGISTRATILOR: 1)Raspunderea civila
statul raspunde patrimonial pt prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare,raspundere stabilita in conditiile legii si nu inlatura rasp
magistr care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava

neglijenta.Magistr nu raspund decat in cazul in care se dovedeste

ca au actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta,care sa se
constate prin hot jud definitiva.In toate celelalte cazuri,in care
statul a fost responsabil patrimonial pt erorile judiciare savarsite
de magistr,acestia nu raspund.
2)Raspunderea penala-are in vedere situatia in care un magistr
savarseste fapte penale in leg cu cauza pe care o are de
instrumentat.E prevazuta suspendarea din functie a magistr
impotriva caruia s-a pus in miscare actiunea penala sau
eliberarea din functie a celui condamnat definitiv pt o infractiune.
3)Raspunderea disciplinara- CSM are rol de inst de jud prin
sectiile sale,in domeniul rasp disciplinare a jud si proc ,in aceste
cazuri,drept de vot in cele 2 sectii CSM au doar mb alesi,nu si cei
de drept.Hot CSM pot fi atacate la ICCJ.Sanctiunile merg de la
avertisment si diminuarea indemnizatiei lunare pana la
excluderea din magistratura.