SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 DECIZIA Nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea in temeiul art. 144 lit. a) din Constitutia Roméniei, Curtea Constitutional se pronunté, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constituti Prin incheierea din 8 aprilie 2003 Plenul Curtii Constitutionale a dispus declansarea procedurii jurisdictionale privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, depusé la Curte de presedintele Camerei Deputatilor, impreun’ cu tabelele cuprinzénd semnaturile a 233 de deputati si 94 de senatori, si cu avizul Consiliului Legislativ. Deputatii semnatari ai propunerii legislative de revizuire sunt urmétorii Adrian N&stase, Valer Dorneanu, Viorel Hrebenciuc, Viorica Afrasinei, Alexandru Sassu, Alexandru Lapusan, Florea Voinea, Gheorghe Ana, Petru Andea, Andrei Ioan, Ecaterina Andronescu, Niculae Napoleon Antonescu, Iosif Armas, Eugen Amiutu, Mihai Balt’, Mihai Bar, Radu Liviu Bara, Daniela Bartos, Cornel B&doiu, Dumitru Bentu, Victor Bercéroiu, Endre Bereczki, Ioan Bivolaru, Vasile Bleotu, Dumitru Boabes, Minic& Boaj’, Ion Bozga, Ovidiu Brinzan, Mircea Bucur, Ion Burnei, Dumitru Buzatu, Valentin Gigel Calcan, Gheorghe Romeo Leonard Cazan, Stefan Cazimir, Adrian Casunean-Viad, Dumitru Chirit&, Vasile Silvian Ciupercé, Minodora Cliveti, Dorel Petru Cr8ciun, Nicoar& Cret, Marin Cristea, Matei-Agathon Dan, Aurel Daraban, Traian Dobre, Smaranda Dobrescu, George Dragu, Doina Micsunica Dretcanu, Cristian Sorin Dumitrescu, Carmen Dumitriu, Gheorghe Dutu, Mihail Fac3, Ion Florescu, Acsinte Gaspar, Filip Georgescu, Florin Georgescu, Adrian Gheorghiu, Viorel Gheorghiu, Georgiu Ging’ras, Stefan Giuglea, Petre Godja, Nicolae Gradinaru, Neculai Grigoras, Aurel Gubandru, Marian Tanculescu, Valentin Adrian Iliescu, Adrian Tonel, Dan Ionescu, R&zvan Ionescu, Florin lordache, Scarlat Iriza, Maria Laz&r, Lucia Cornelia Lepdatu, Dorin Laz8r Maior, Gheorghe Marcu, Gheorghe Marin, Tonel Marineci, Mihai-Adrian M&laimare, Vasile Mihalachi, Petru Serban Mihdilescu, Vasile Miron, Manuela Mitrea, Miron Tudor Mitrea, Anton Mitaru, Ion Mocioalc, Tudor Mohora, Carmen Ileana Moldovan, Petre Moldovan, Eugenia Moldoveanu, Marian Adrian Motoc, Ovidiu Tiberiu Musetescu, Petre Naidin, Rodica Nassar, Liana Elena Naum, Vald Gheorghe N&dejde, Ion Neagu, Victor Neagu, Horia Ion Neamtu, Tiberiu Paul Neamtu, Cristian Nechifor, Dan Nica, Ion Nicolae, Mihai Nicolescu, Eugen Nicolicea, Constantin Niculescu, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvaz, Constantin Nita, Ionel Olteanu, Ion Oltei, Ioan Mircea Pascu, Valentin P&duroiu, Ovidiu Cameliu Petrescu, Radu Podgoreanu, Virgil Popa, Gheorghe Popescu, Dan Ioan Popescu, C&tlin Popescu, Virgil Popescu, Petre Posea, Ristea Priboi, Vasile Puscas, Hildegard Carola Puwak, Dan Grigore Rasovan, Ion Radoi, Gheorghe Rosculet, Ioan Rus, Cristian Sandache, Alecu Sandu, Ion Florentin Sandu, Marian Sarbu, Tiberiu-Sergius Sbarcea, Constantin Selagea, Nicolae Sersea, Adrian Severin, Mihail Sireteanu, Nicu Spiridon, Ioan Stan, Ion Stan, Zisu Stanciu, Alexandru-Octav Stanescu, Timotei Stuparu, Vasile Suciu, Gheorghe Suditu, Ion Stefan, Codrin Stef’inescu, Luca Stefinoiu, Pavel Tarpescu, Culité Tarata, Constantin Teculescu, Ioan Timis, Pavel Todoran, Mihai Tudose, Alexandru fiibulcd, Iulian-Costel fiocu, Aurelia Vasile, Dan Verbina, M&dalin Voicu, Dorel Zavoianu, Valeriu Stefan Zgonea, Dorel Bahrin, Pavel Cherescu, Nicu Cojocaru, Amalia Balasoiu, Mihaela Mandrea-Muraru, Constantin Florentin Moraru, Ioan Mihai Nastase, Octavian Constantin Petrus, Olga-Lucheria Voinea, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu Nicolae Gheorghiof, Puiu Hasotti, Anton Ionescu, Ion Luchian, C&télin Micula, Monica Octavia Musci, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Dan Costache (Dinu) Patriciu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Calin Constantin Anton Popescu-Tériceanu, Vasile Predic3, Dan Radu Rusanu, Nini Sépunaru, Pag. 1 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Valeriu Stoica, Radu Stroe, Attila-Béla-Ladislau Kelemen, Attila Varga, Iulia Pataki, Istvan Antal, Ferenc Asztalos, Dezideriu Coloman Becsek-Garda, Gyéngyike Bondi, Laszlo Borbély, Istvan Erdei Doloczki, Sandor K-nya- Hamar, Csaba-Tiberiu Kovacs, Grigore Makkai, Robert Kalman Raduly, Ervin-Zoltan Székely, Sdndor Tamdés, Gheorghe Tokay, Iuliu Vida, Tuliu Winkler, Varujan Pambuccian, Dorel Dorian, Sotiris Fotopolos, Cerchez Metin, Gheorghe Firczak, Ana Florea, Slavomir Gvozdenovici, Miron Ignat, Ileana Stana-Ionescu, Longher Ghervazen, Oana Manolescu, Petru Mirciov, Nicolae Péun, Mihai Radan, Negiat Sali, Vasile Tonel Savu, Stefan Tcaciuc, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Cornel Boiangiu, Vasile Mandroviceanu, Sever Mesca, Ion Mogos, Ilie Neacsu si Raj Tunaru. Senatorii sernnatari ai initiativei legislative de revizuire sunt urmatorii Ion Solcanu, Dionisie Bucur, Maria Antoaneta Dobrescu, Doru Ioan Tardcil8, Marin Dinu, Constantin Alexa, Victor Apostolache, Alexandru Athanasiu, Viorel Balcan, Doru Laurian B&dulescu, Liviu Doru Bindea, Serban Alexandru Bradisteanu, Alin Theodor Ciocarlie, Octav Cozmanc&, Avram Craciun, TritS Fanit’, Corel Filipescu, Ion Gogoi, Toan Guga, Ion Harsu, Gheorghe Hoha, Ion Honcescu, Florin Hritcu, Ion Iliescu, Antonie Iorgovan, Aureliu Leca, Liviu Major, Vintilé Matei, Viorel Matei, Vasile Mocanu, Tudor Marius Munteanu, Ioan Nicolaescu, Sergiu Florin Nicolaescu, Constantin Nicolaescu, Traian Novolan, Sorin Mircea Oprescu, Octavian Opris, Adrian P&unescu, Tlie PlaticS Vidovici, Ioan Pop de Popa, Dan Mircea Popescu, Laurentiu Mircea Popescu, Ion Predescu, Emilian Prichici, Mihai Radu Pricop, Ghiorghi Prisdcaru, George Mihail Pruteanu, Nelu Pujina, Constantin Radu, Dan Nicolae Rahdu, Nora Cecilia Rebreanu, Traian Rece, Aristide Roibu, Ion Seche, Niculae Sin, Elena Sporea, Rodica Mihaela Stnoiu, Fevronia Stoica, Rodica Selaru, Viorel Stefan, Emil Razvan Theodorescu, Constantin Toma, Nicolae Vac&roiu, Melu Voinea, Grigore Zanc, Ioan Cristolovean, Vasile Duta, Avram Filipas, Simona Marinescu, Sorin Adrian Vornicu, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Nicolae-Viad Popa, Ion Sarbulescu, Nicolae Paul Anton Pacuraru, Dan Constantinescu, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu-Quintus, Mircea Teodor ustian, PSun-Ion Otiman, Corin Penciuc, Alexandru Paleologu, Attila Verestéy, Karoly Ferenc Szab-, Alexandru Kereskényi, Péter Eckstein Kovacs, Gyérgy Frunda, Béla Mark-, Csaba Németh, Stefan Pete, Valentin-Zoltan Puskas, Dénes Seres, Csaba Sdgor, Borbdla Vajda Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romniei are urm&toarea redactare: «Art. T Constitutia Roméniei, publicat& in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991, se modificd si se completeaza astfel: 1. Dupé alineatul (3) al articolului 1 se adaugd dou noi alineate, (4) si (5), cu urmatorul cuprins: "(4) Statul se organizeaz’ potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativ’, executivé si judecdtoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. (5) in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.” 2. Alineatul (1) al articolului 2 se modific’ i are urmatorul cuprins: "(1) Suveranitatea national& apartine poporului roman, care o exercit& prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum." 3. Alineatul (1) al articolului 4 se modific& si are urmétorul cuprins: "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cettenilor sai." 4, Articolul 9 se modificd astfel: - Denumirea este: "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale” Pag. 2 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 ~ Cuprinsul articolului este “art. 9 Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfisoar’ activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor gi ale membrilor asociatiilor patronale sau profesionale." 5. Dupé alineatul (2) al articolului 11 se introduce un nou alineat, (3), cu urm&torul cuprins: "(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaz’ si devin’ parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup& revizuirea Constitutiei." 6. Alineatul (3) al articolului 16 se modificd si are urmatorul cuprins: "(3) Functiile si demnitétile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au cet&tenia romana si domiciliul in tar&. Statul rom4n garanteaz& egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor func! 7. Alineatul (1) al articolului 19 se modificd si are urmatorul cuprins: "(1) Cet&teanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. Cetatenii romani pot fi extradati in baza tratatelor internationale la care Roménia este parte, in conditiile legii si pe baz3 de reciprocitate." 8. Dupé alineatul (2) al articolului 21 se adaug& doua noi alineate, (3) si (4), cu urmatorul cuprins: "(3) P&rtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabll (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative dac& legea nu prevede altfel." 9. Articolul 23 se modificé astfel - Alineatul (4) are urmatorul cuprins: "(4) Arestarea preventiva se dispune numai de instanta de judecat’.” ~ Dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41), (42) si (43), cu urm&torul cuprins: "(41) In cursul urmaririi penale, arestarea preventiv se poate dispune pentru o durat’ de cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate o durata de cel mult 30 de zile, fara ca durata total s8 depaseasc3 120 de zile. (42) fn faza de judecata arestarea preventivd se mentine pn’ la implinirea duratei de 30 de zile atunci cand aceasté mAsur a fost dispus’ in faza de urmarire penal’ si se poate prelungi cu cate o durat& de cel mult 30 de zile, dac& instanta constat c3 sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. (43) incheierile instantei privind masura arest&rii preventive sunt supuse c&ilor de atac prevazute de lege." ~ Alineatul (6) are urmatorul cuprins: "(6) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dac’ motivele acestor masuri au disp3rut, precum si in alte situatii prevazute de lege.” 10. Alineatul (3) al articolului 27 se modifica si are urmatorul cuprins: "(3)_Perchezitiile pot fi dispuse de judecdtor si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege." 11, Alineatul (5) al articolului 32 se modificd si are urmatorul cuprins: "(S) Invatéméntul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii. 12. Articolul 41 se modific’ astfel. - Denumirea este: "Dreptul de proprietate privaté" Pag. 3 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 - Alineatul (2) se modificd si are urmatorul cuprins: "(2) Proprietatea privata este garantat si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cet&tenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Roméniei la Uniunea Europeand si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin legea organic’, precum si prin mostenire legal.” ~ Dupé alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu urm&torul cuprins: (31) Este interzis& trecerea silit& in proprietate public’ a unor bunuri pe baza apartenentei etnice, religioase, politice sau de alt& naturd a titularilor. = Dupé alineatul (7) se introduce un nou alineat, (74), cu urmétorul cuprins: "“(71) Prezumtia prevazuta la alineatul (7) nu este aplicabil pentru bunurile dobandite ca urmare a valorificarii veniturilor realizate din infractiuni.” 13. La articolul 46, termenii "persoane handicapate" si "handicapati" se inlocuiesc cu termenul "persoane cu handicap" 14. Dup’ articolul 46 se introduce un nou articol, 464, cu urm&torul cuprins: - Denumirea este: “Ocrotirea mediului inconjurator” - Cuprinsul articolului este: " Art. 461 Statul si autorittile publice sunt obligate s& ia m&suri pentru ocrotirea si refacerea mediului inconjur&tor, precum si pentru mentinerea echilibrului ecologic." 15. Articolul 48 se modificd si are urm&torul cuprins "(1) Persoana vatamata intr-un drept al su ori intr-un interes legitim de o autoritate public’ printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea jin termenul legal a unei cereri, este indreptatit’ sé obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege. (3) Statul rispunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. R&spunderea statului nu inlétur’, in conditille legii, raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta." 16. Alineatul (2) al articolului 49 se modifica si are urmatorul cuprins: "(2) Restrangerea poate fi dispusi numai dac& este necesar& intr-o societate democratic’. Masura trebuie s& fie proportional8 cu situatia care a determinat-o, sé fie facut in mod nediscriminatoriu si f8ré a aduce atingere existentei dreptului sau a libert&tii." 17. Articolul 51 se abrog’. 48. Alineatul (2) al articolului 52 se modificd si are urmatorul cuprins: "(2) Conditiile efectuarii serviciului militar pentru barbatii, cet&teni romani, care au implinit varsta de 20 de ani, se vor stabili prin lege organica." 19. Articolul 55 se modifica si are urm&torul cuprins: “art. 55 (1) Avocatul Poporului este numit pe o durat& de 4 ani pentru apararea drepturilor si libert8tilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii s8i nu pot indeplini nici o alt& functie public’ sau privat’, cu exceptia functiilor didactice din inv&taméntul superior. (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organic." 20. Articolul 62 se modifica si se completeazé astfel: - Denumirea este: "Sedintele Camerelor" Pag. 4 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 - Alineatul (1) se modific3 si are urmatorul cuprins: "(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaz& in sedinte separate." - Partea introductiva a alineatului (2) se modifica si are urmétorul cuprins: "(2) Camerele igi desfisoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorit&tii deputatilor si senatorilor, pentru:" - Prevederile literelor f), g) si h) ale alineatului (2) se modifica si au urmétorul cuprins: “f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii, examinarea rapoartelor Consiliulu! Suprem de Aprare a Térii; g) numirea, la propunerea Presedintelui Roméniei, a directorilor servi si exercitarea controlului asupra activit&tii acestor ser h) numirea Avocatului Poporului;" - Dupé litera h) a alineatului (2) se introduc dou& noi litere, i) si j), cu urmatorul cuprins: “i) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; j) indeplinirea altor atributii care, _potri Tegulamentului, se exercita in sedint& comuna. 21. Alineatul (1) al articolului 67 se modific& si are urmatorul cuprins "(1) Deputatii si senatorii intr’ in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului. Jur3méntul se stabileste prin lege organic’." 22. Articolul 69 se modifica si are urmatorul cuprins: "(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la r&spundere juridic’ pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecat8 penala pentru fapte care nu au legdtur& cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dup& ascultarea lor. Competenta de judecat3 apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie." 23. Articolul 70 se abrogi. 24. articolul 71 se abrog’ 25, Alineatul (3) al articolului 72 se modific’ si are urmatorul cuprins: "(3) Prin lege organic& se reglementeaz’ a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente; b) organizarea si functionarea partidelor politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea si desfsurarea referendumului; e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apdrare a Térii; f) regimul st&rii de asediu si al celei de urgent’; g) infractiunile, pedepsele si regimul executirii acestora; h) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; i) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturi judecdtoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi, j) regimul juridic general al propriet8tii si al mostenirii; k) organizarea general a invatSmantului; !) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia local’; m) regimul general privind raporturile de munc&, sindicatele si protectia social’; fn) statutul minorit&tilor nationale din Romania; iilor de informatii it Constitutiei, legilor organice sau a instantelor Pag. 5 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 0) regimul general al cultelor; p) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice." 26. Articolul 73 se modifica’ si are urmatorul cuprins: = Alineatul (1) are urmatorul cuprins: "(1) Initiativa legislativ’ apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100,000 de cetateni cu drept de vot. Cettenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie s& provina din cel putin un sfert din judetele tari, iar in fiecare din aceste judete si in municipiul Bucuresti trebuie s& fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative." - Alineatul (3) are urmétorul cuprins: "(3) Guvernul isi exercit’ initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege c&tre Camera competenta sé il adopte in prima lectur’." - Alineatul (5) are urmatorul cuprins: "(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai ‘intai Camerei competente s& le adopte in prim lectur’." 27. Dupa articolul 73 se introduce un nou articol, 731, cu urmatorul cuprins: - Denumirea este: "Sesizarea Camerelor" - Cuprinsul articolului este: "art, 731 (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, in prim& lectura, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezult& din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la art. 31 alin. (5), art. 37 alin. (3), art. 52 alin. (2), art. 55 alin, (3), art. 72 alin. (3) lit. e), i), k), I), art. 79 alin. (2), art. 101 alin, (3), art. 104 alin. (2), art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (2) si (3), art. 119 alin. (2), art. 125 alin. (4) si (5) si art. 140 alin. (4). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptérii, in prima lectura, Senatului. (2) Camera sesizata in prima lectur& se pronunta in termen de 30 de zile. Pentru coduri gi alte legi de complexitate deosebit’, termenul este de 45 de zile. in cazul depasirii acestor termene se consider’ c& proiectul de lege sau propunerea legislativa au fost adoptate tacit. (3) Dup& adoptare sau respingere de c&tre prima Camerd sesizaté, proiectul sau propunerea legislativé se trimite, pentru a doua lectura, la cealalté Camera, care va decide definitiv." 28. Articolul 75 se abroga. 29. Articolul 76 se abroga. 30. Articolul 78 se modific& si are urm&torul cuprins: “Legea se public& in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, si intra ‘in vigoare la 3 zile de la data public&rii sau Ia o dat ulterioaré prevazuta in textul ei.” 31. Articolul 84 se modific’ astfe = Alineatul (2) se modifica si are urm&torul cuprins: "(2) Presedintele Roméniei se bucur8 de imunitate. Prevederile alin. (1) al art. 69 se aplicd in mod corespunzator." ~ Alineatul (3) se abrog’. 32. Dupa alineatul (2) al articolului 85 se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins: "(3) Dac& prin propunerea de remaniere se schimbé structura sau compozitia politic’ a Guvernului, Presedintele Roméniei va putea exercita atributia prevézuté la alin. (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru." 33. Alineatul (1) al articolului 91 se modific& si are urm&torul cuprins: Pag. 6 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 "(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Roméniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aprob’ sau se ratific8 potrivit procedurii stabilite prin lege." 34, Dup§ articolul 95 se introduce un nou articol, 954, cu urm&torul cuprins: - Denumirea este: "Punerea sub acuzare" + Cuprinsul articolului este: "Art. 951 Camera Deputatilor si Senatul, in sedint& comun’, pot hot&ri punerea sub acuzare a Presedintelui Roméniei pentru inalt& trédare, cu votul a cel putin dou’ treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecat& apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data raménerii definitive a hot&rarii de condamnare. 35. Dup’ alineatul (2) al articolului 106 se introduce un nou alineat, (24), cu urmatorul cuprins: "(21) Pregedintele Roméniei nu poate revoca primul-ministru." 36. Articolul 111 se modific’ si se completeazi astfel: = Denumirea este: “Intrebari, interpelari si motiuni simple" - Alineatul (2) se modificd si are urmatorul cuprin: "(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpl& prin care s& isi exprime pozitia cu privire la o problema de politic’ intern& sau extern3 sau, dup caz, cu privire la 0 problema ce a facut obiectul unei interpel&ri." 37. Alineatul (3) al articolului 113 se modific’ si are urmatorul cuprins: (3) Dac3 Guvernul nu a fost demis potrivit alin. (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dup’ caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consider3 adoptat, iar programul sau declaratia de politics’ generalé devine obligatorie pentru Guvern." 38. Articolul 114 se modifica si se completeazé astfel: - Alineatul (4) are urmatorul cuprins: "(4) In situatii extraordinare, a c&ror reglementare nu comport8 sub nici o form’ aménarea, Guvernul poate adopta ordonante de urgentS, avand obligatia motivaril in cuprinsul acestora a mésurilor dispuse. Ordonanta intrS in vigoare numai dupS depunerea sa spre dezbatere in procedur& de urgent& la Camera competent’ s& fie sesizata si publicarea in Monitorul Oficial al Romani Partea I. Camerele, daca nu se afl in sesiune, se convoacd in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dup’ caz, trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizatS nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerat4 adoptata si se trimite la cea de-a doua Camera care decide, de asemenea, in proceduré de urgent’. Ordonanta cuprinznd norme de natura legii organice se aprob’ cu majoritatea prevSzut’ de alin. (1) al art. 74." ~ Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, (4), cu urmétorul cuprins: "(41) Ordonantele de urgent’ nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu Pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale ale cet&tenilor si nu pot viza masuri de trecere silit& a unor bunuri in proprietatea public3." - Alineatul (5) se modificS si are urmétorul cuprins: "(5) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob& sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale c&ror efecte au incetat potrivit alin. (3)." - Dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, (51), cu urmé&torul cuprins: Pag. 7 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 (51) Prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa, dacd este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei, 39. Articolul 117 se modifica astfel: ~ Alineatul (1) are urmatorul cuprins: “(1) Armata este subordonaté exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integrit&tii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. in conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Roménia este parte, armata contribuie la ap&rarea colectiv’ in sistemele de alianta militar’ si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii." - Alineatul (3) are urm&torul cuprins: "(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplic’, in mod corespunzator, si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii." ~ Alineatul (5) are urmatorul cuprins: "(5) Pe teritoriul RomAniei nu pot intra, stationa, desfasura operatiuni ori trece trupe strdine decat in conditiile prevazute prin lege." 40. Articolu! 118 se modific’ si are urmatorul cuprins: “Consiliul Suprem de Ap&rare a Jari organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc ap&rarea t&rii si siguranta national, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apSrarea colectiv’ in sistemele de aliant& militar’, precum gi la actiuni de mentinere sau de restabilire a p&cii.” 41. Articolul 119 se modific& si are urm&torul cuprins: "(1) Administratia publicé din unit&tile administrativ-teritoriale se ‘intemeiaz& pe principiul autonomiei locale si pe cel al desconcentrérii serviciilor publice. (2) In unit&tile administrativ-teritoriale unde cet&tenii apartinand unei_minorit&ti nationale au 0 pondere semnificativ’, se asigur’ folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice desconcentrate, in conditiile prevazute de legea organic." 42. Dup articolul 120 se introduce un nou articol, 1201, cu urmétorul cuprins: - Denumirea este: "Dispozitii privind alegerile" - Cuprinsul articolului est " Art. 1204 in conditiile aderarii Romaniei |a Uniunea European’, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale si pentru Parlamentul European.” 43. Alineatele (1) si (2) ale articolului 122 se modific& si au urmatorul cuprins: “(1) Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice desconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale." 44, Dup& alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou alineat, (11), cu urmatorul cuprins: "(1}) Justitia este unicd si egala pentru toti." 45. Articolul 124 se modificd si se completeaza astfel: - Alineatul (1) are urmatorul cuprins: (1) Judec’torii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii." - Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1*), cu urmétorul cuprins: "(14) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecdtorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile Pag. 8 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 legii." 46, Articolul 125 se modifica gi are urmatorul cuprins: "(1) Justitia se realizeazi prin fnalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecdtoresti stabilite de lege. (2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecat& sunt prevazute numai prin lege. (3) inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitard a legii de c&tre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale. (4) Compunerea fnaitei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare ale acesteia se stabilesc prin lege organic’. (5) Este interzisd infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organicd pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participSrii, dup’ caz, a unor persoane din afara magistraturii (8) Controlul judec&toresc al actelor autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar, Instantele de contencios administrativ sunt competente s& solutioneze cererile persoanelor vatimate prin ‘ordonante constatate ca fiind neconstitutionale." 47. Articolul 127 se modificd astfel: = Denumirea articolului este: “Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie" - Alineatul (2) al articolului 127 se modifica si are urmatorul cuprins: "(2) Cet&tenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul s§ se exprime in limba materné in fata instantelor de judecat8, in conditiile legii organice." ~ Dupé alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins: "(3) Cet&tenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba roman’ au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instant si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit." 48. Articolul 130 se modifica si se completeazi astfel: - Alineatul (2) are urmatorul cuprins: "(2) Ministerul Public isi exercit8 atributiile prin procurori constituiti in parchete, pe lang& fnalta Curte de Casatie si Justitie si celelaite instante judecatoresti.” ~ Dupé alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu urm&torul cuprins: (3) Parchetele conduc si controleaza activitatea politiei judiciare." 49, Articolul 132 se modificd astfel: - Denumirea este: "Rolul si structura" - Cuprinsul articolului este: " art. 132 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alc&tuit din 17 membri, constituiti in dou’ sectii, una pentru judecdtori si una pentru procurori. Prima sectie este compuss din 7 judecitori, iar cea de-a doua din 5 procurori. Din Consiliul Superior al Magistraturii fac Parte 4 reprezentanti ai societ8tii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucur3 de inalta reputatie profesional si moral si care particip la lucrarile din plen. (3) Ministrul justitiei, presedintele fnaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Roméniei fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Magistratii Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi in adunérile generale ale Judecdtorilor sau ale procurorilor si sunt validati de Senat. Consiliul Superior al Magistraturii isi alege dintre membrii sai un presedinte, pentru un mandat de 1 an, care Pag. 9 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 nu poate fi innoit. (5) Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani. (6) Hotarérile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (7) Presedintele Romaniei prezideaz& lucrérile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa. (8) Hot&rarile Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi atacate la instantele judecatoresti." 50. Articolul 133 se modifica si are urmatorul cuprins: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Roméaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instant& de judecata, in sectii gi in plen, in domeniul jurisdictiei disciplinare a judecatorilor si procurorilor, far votul ministrului justitiel si al procurorului general, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. 51. Articolul 134 se modific’ astfel: = Alineatul (1) se completeaz& si are urmatorul cuprins: "(1) Economia Roméniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa." = Litera e) din alineatul (2) se modifica si are urm&torul cuprins: 'e) aplicarea politicilor de dezvoltare regional in concordant’ cu obiectivele Uniunii Europene;" 52. Articolul 135 se modifica si are urmétorul cuprins: "(1) Proprietatea este public8 sau privata. (2) Proprietatea public’ este garantat& si ocrotité prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. (4) Bunurile proprietate public’ sunt inalienabile. in conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate or inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. (5) Proprietatea privatd este inviolabil8, in conditiile legii organice.” 53. Alineatul (2) al articolului 136 se completeaza, in final, astfel: "(2) in conditiile ader&rii la Uniunea European, prin lege organic se pot recunoaste circulatia si inlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.” 54. Articolul 139 se modifica astfel - Alineatul (1) are urmatorul cuprins: "(1) Curtea de Conturi exercit8 controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. in conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de instantele judec&toresti.” - Alineatul (4) are urmatorul cuprins: "(4) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevzute de lege pentru judecdtori." - Dupé alineatul (4) se introduce un nou alineat, (5), cu urmatorul cuprins: "(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, in conditille prevazute de legea organic’ a Curtii.” 55. Dupé articolul 139 se introduce un nou articol, 1391, cu urmatorul cuprins: Pag. 10 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 ~ Denumirea este: "Consiliul Economic si Social" - Cuprinsul articolului este: "art. 1391 Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organicé de infiintare, organizare si functionare.” 56. Inaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: (1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.” 57. Articolul 144 se modifica astfel: Litera a) are urmatorul cuprins a) Se pronunt’ asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Roméniei, a unuia dintre presedintii celor dou’ Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;" ~ Dup§ litera a) se introduce o noua liter, a*), cu urmatorul cuprins: "al) se pronunté asupra constitutionalitstii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou’ Camere, a unui numér de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;" ~ Litera c) are urmatorul cuprins: “c) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata autorit&tilor publice cu atributii jurisdictionale; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si de c&tre Avocatul Poporului;" - Dupé litera c) se introduce 0 noua liter’, c'), cu urmatorul cuprins: "cl) solutioneaza conflictele juridice de natur& constitutional& dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor dou’ Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;" ~ Dupé litera i) se introduce o noua liter, j), cu urm&torul cuprins: "}) indeplineste si alte atributii prevzute de legea organic’ a Curtil. 58. Articolul 145 se modific’ si are urmatorul cuprins: (1) Dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteazi efectele juridice dupa 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dac&, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiel. (2) Tratatul sau acordul international a c&rui constitutionalitate a fost constatat’ potrivit art. 144 lit. a!) nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. (3) Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se public’ in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I." 59. Dup& articolul 145 se introduce un nou titlu cu denumirea “Integrarea euroatlantic’", cuprinzand doua articole: a) Articolul 1451, cu denumirea “Integrarea in Uniunea Europeana" si urmatorul cuprins: "art. 1454 (1) Aderarea Roméniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferrii unor atributii c&tre institutiile comunitare, precum si al exercit&rii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu majoritatea de dou’ Pag, 11 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 treimi din numarul deputatilor si senatorilor. (2) Ca urmare a aderSrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si ale reglementérilor derivate din acestea, care au caracter obligatoriu, au prioritate fatS de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3) Prevederile din alin. (1) si (2) se aplic’, in mod corespunzitor, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. (4) Presedintele Roméniei, Parlamentul si Guvernul garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderrii si prevederile alin. (2). (5) Guvernul transmite celor dou’ Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea s& fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene." b) Articolul 1452, cu denumirea “Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord" si urm&torul cuprins: "art, 145? Prevederile articolului 1451 se aplic’, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord." 60. Articolul 151 se modific’ si are urmatorul cuprins: - Denumirea este: "Dispozitii tranzitorii" - Cuprinsul articolului este: wart. 151 (1) Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se aprob’ potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intr&rii in vigoare a legii de revizuire. (2) Institutiile existente la data intrarii in vigoare a legii de revizuire rman in functiune pana la constituirea celor noi, (3) Dispozitile cu privire la inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire {in cel mult 2 ani de la intrarea in vigoare a legii de revizuire. (4) Judecitorii in functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament isi continu& activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru incé un mandat de 3 sau de 6 ani. (5) Fostii judec&tori ai Curtii Constitutionale care nu au exercitat functia pentru un mandat de 9 ani pot fi reinvestiti pentru diferenta de mandat." 61. Articolul 152 se modific’ si are urm&torul cuprins: = Denumirea este: "Republicarea Constitutiei" - Cuprinsul articolului este: art. 152 Proiectul de lege sau propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei se pul Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 5 zile de la data adoptarii. Constitutia, modificat’ si completat& dup’ aprobarea prin referendum, este republicata, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor 0 nou’ numerotare, de c&tre Consiliul Legislativ." ‘Art. IL Revizuirea adoptat prin prezenta lege se supune aprobarii prin referendum organizat potrivit dispozitillor art. 147 alin. (3) din Constitutia Romani Luand in dezbatere aceast’ propunere legislativ’ de revizuire a Constitutiei, la termenul din 16 aprilie 2003, CURTEA, Pag. 12 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 examinand propunerea legislativ’ de revizuire a Constitutiei, raportul intocmit de judecStorul-raportor desemnat de Plenul Curtii, precum si prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele: ‘Competenta Curtii Constitutionale de a solutiona prezenta cauza este prevazut’ in art. 144 lit. a) teza final& din Constitutie, potrivit cdreia Curtea Constitutionala "se pronunté [-.. }, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei”. I. Cu privire la indeplinirea conditiilor pentru exercitarea dreptului de initiativé in materia revizuirii Constitutiei Curtea retine c& dreptul membrilor Parlamentului de a initia o revizuire a Constitutic este reglementat de dispozitiile art. 146 alin. (1) din Constitutie, potrivit c&rora "Revizuirea Constitutiei poate fi initiaté [ ... ] de cel putin o p&trime din numarul deputatilor sau al senatorilor [ ... ]". Verificdnd indeplinirea acestei conditii, din examinarea listelor ce cuprind semn&turile initiatorilor, se constat c& propunerea legislativ’ a fost semnat& de 233 de deputati si 94 de senatori, ceea ce reprezint mai mult decat o p&trime din numarul membrilor Camerei Deputatilor (345), respectiv din num&rul membrilor Senatului (140). Prin urmare, dreptul constitutional de initiativa in vederea revizuirii Constitutiei a fost exercitat cu respectarea prevederilor mentionate ale Legii fundamentale. De asemenea, Curtea constata c& propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei a fost prezentat’ instantei de contencios constitutional cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (3) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata. IL. Cu privire la continutul propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Potrivit dispozitillor Legii fundamentale, Curtea Constitutional’ refine c& este competent& s& examineze constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, pronunténdu-se asupra ansamblului reglementérii, cu privire special& asupra respectarii conditiilor privitoare la limitele revizuirii, prevazute de dispozitille art. 148 din Constitutie, si cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internationale in materia drepturilor omului, la care Romania este parte. Prevederile art. 148 din Legea fundamentalé au urmatorul cuprins: "(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicané de guverndmént, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficial nu pot forma obiectul revizuiril. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facut dacd are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cettenilor sau a garantiilor acestora (3) Constitutia nu poate fi revizuit pe durata st&rii de asediu sau a starii de urgent’ si nici in timp de r&zboi." Curtea Constitutional, examinand din acest punct de vedere propunerea legisiativi de revizuire a Constitutiei, observé c& prin noua reglementare se urméreste atingerea urmatoarelor finalitati: A. indeplinirea conditiilor constitutionale pentru integrarea Roméniei in Uniunea Europeani si pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord a) Curtea constat c& pentru crearea cadrului constitutional necesar derularii procesului de integrare a Roméniei in structurile euroatlantice autorii propunerii de revizuire a Constitutiei au in vedere introducerea unor noi dispozitii constitutionale, care s8 permit’ Roméniei s& indeplineasc’ criteriile impuse statelor candidate pentru integrarea euroatlantic’. in acest sens se propune introducerea art. 145! cu denumirea marginala “Integrarea in Uniunea European&", si art. 145? cu denumirea marginal’ "Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord”. in ceea ce priveste textul propus la art. 145!, Curtea observ’ c& acesta are in vedere Pag. 13 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 crearea unui cadru constitutional adecvat integr&rii RomAniei in Uniunea Europeana. Calitatea de membru al acestei Uniuni presupune transferul unor atributii ce tin de suveranitatea statului cdtre Uniunea Europeana. Crearea acestui cadru constitutional se impune cu necesitate, la momentul actual, avand in vedere obiectivele strategice ale Roméniei, obiective care se bucura de o larg sustinere popular3. De asemenea, Curtea Constitutional retine c& integrarea in Uniunea Europeané trebuie 8 aiba loc in urma manifest$rii exprese de voint& a statului candidat si cu respectarea conditiilor incluse in acordurile de preaderare. Dispozitiile cuprinse la art. 145! sunt menite s& stabileascd regula potrivit cdreia aderarea la Uniunea European’ se face prin lege, adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, cu o majoritate calificaté de doua treimi din numarul membrilor Parlamentului. De altfel, textul referitor la aderarea prin lege este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 58 alin. (1) din Constitutie, potrivit cérora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romén si unica autoritate legiuitoare a tari.” Curtea considera totodat& c& dispozitia de aderare prin lege are ca scop sa Supun’ atentiei organului reprezentativ suprem nu_numai importanta aderdrii la Uniunea European’, dar si rdspunderea ce se rasfrénge asupra statulul roman, in conditiile in care dobandeste calitatea de membru al Uniunii Europene. Aceasta rspundere izvordste, inainte de toate, din consecintele pozitive sau negative ce pot decurge din procesul de aderare, unele izvorand chiar din actul "transfer&rii_ unor atributii c3tre institutiile comunitare", ceea ce poate pune in discutie problema suveranitatii nationale. Cu referire la problema transferarii unor atributii ale Roméniei c&tre institutiile comunitare, Curtea Constitutionalé retine c& textul art. 1451 are in vedere exercitarea suveran’ a vointel statului roman de a adera la tratatele constitutive ale Uniunii Europene printr-o lege, a c4rei adoptare este conditionata de o majoritate calificaté de dou’ treimi. Actul de aderare are o dublé consecint&, si anume, pe de o parte, transferarea unor atributii c&tre institutiile comunitare, iar pe de alt’ parte, exercitarea in comun, cu celelalte state membre, a competentelor prevazute in aceste tratate. Referitor la prima consecint&, Curtea retine c&, prin simpla apartenenté a unui stat la un tratat international, acesta isi diminueaz competentele in limitele stabilite de reglementarea internationala. Din acest prim punct de vedere, apartenenta Roméniei la Organizatia Natiunilor Unite, la Consiliu! Europei, la Organizatia Statelor Comunitatii Europene, la Acordul Central European de Comert Liber etc. sau calitatea RomSniei de parte la Conventia pentru ap&rarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori la alte tratate internationale are semnificatia unei restrangeri a competentelor autoritatii statale, o relativizare a suveranitatii nationale. Insi aceast& consecint’ se impune a fi corelatS cu cea de-a doua consecinta, cea a integrarii Roméniei in Uniunea Europeana. Cu privire 1a acest aspect, Curtea Constitutionala retine c& actul de integrare are si semnificatia partajarii exercitiului acestor atribute suverane cu celelalte state componente ale organismului international. Prin urmare, Curtea Constitutionald constat& c& prin actele de transfer al unor atributii c&tre structurile Uniunii Europene, acestea nu dobandesc, prin inzestrare, o "supracompetent", 0 suveranitate proprie. in realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis s& exercite in comun anumite atributii care, in mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale. Este evident cé in actuala er a globalizérii problematicii omenirii, a evolutiilor interstatale si a comunic&rii interindividuale la scar& planetaré conceptul de suveranitate nationala nu mai poate fi conceput ca absolut si indivizibil, f&r8 riscul unei izolri inacceptabile. Fata de toate acestea, Curtea retine c&, intrucat dezideratul de aderare a Roméaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii, suveranitatea nu poate fi Pag, 14 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 contrapusi telului de aderare. Curtea Constitutionalé urmeaz’ s8 examineze insé dac& dispozitiile referitoare la aderarea la structurile euroatlantice aduc atingere limitelor revizuirii, prin raportare la conceptele de suveranitate si de independenta. Cu privire la suveranitatea statului, ca trasatura peremptorie a acestuia, Curtea observa c& ea nu intr& sub incidenta art. 148 din Constitutie, care stabileste limitele revizuirii Constitutiei, in schimb intr& sub aceasta incident’ caracterul independent al statului roman. Independenta este o dimensiune intrinsec a suveranitatii nationale, chiar daca este consacrata de sine st&tStor in Constitutie. in esent&, independenta are jin vedere dimensiunea exterioard a suveranitatii nationale, conferind statului deplina libertate de manifestare in relatiile internationale. Sub acest aspect este evident c& aderarea la structurile euroatlantice se va face in temeiul exprimarii independente a vointei statului roman, nefiind vorba de o manifestare de voint& impusa de o entitate exterioar& Roméniei. Din acest punct de vedere Curtea constat& c& introducerea celor doua noi articole in Constitutie - art. 1451 si 145? - nu reprezint& o incdlcare a dispozitiilor constitutionale privitoare la limitele revizuiril. Pe de alta parte, Curtea mai retine c aderarea la Uniunea European§, o dat realizata, implic’ 0 serie de consecinte care nu s-ar putea produce fri o reglementare corespunzatoare, de rang constitutional. Prima dintre aceste consecinte impune integrarea in dreptul intern a acquisului comunitar, precum si determinarea raportului dintre actele normative comunitare si legea interna. Solutia propuss de autorii initiativei de revizuire are in vedere implementarea dreptului comunitar in spatiul national si stabilirea regulii aplicarii prioritare a dreptului comunitar fat’ de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecinta aderarii pleaca de la faptul c& ‘statele membre ale Uniunii Europene au inteles s& situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene si reglementfrile derivate din acestea - pe o pozitie intermediard jntre Constitutie si celelalte legi, atunci cand este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constitutional constat8 c& aceast’ dispozitie, cuprins’ in art. 1451, nu aduce atingere prevederilor constitutionale privitoare la limitele revizuirii si nici altor dispozitii ale Legii fundamentale, fiind o aplicatie particularé a dispozitiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constitutie, potrivit c&ruia "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.’ Totodatd Curtea observa c&, in scopul integrarii in Constitutia Romaniei a acestei conceptii europene, se impune completarea dispozitiilor art. 11 cu un nou alineat, scop ‘in care se prevede expres in propunerea legislativa de revizuire c&, "in cazul in care un tratat la care Romania urmeaz& s& devina parte contine dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei." Pentru a i se asigura acestei prevederi constitutionale un caracter operational, se propune introducerea unei alte dispozitii, cuprins& la art. 144 lit. a4), potrivit creia Curtea Constitutional’ "se Pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou3 Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senator". Prevederile alin. (4) al art. 145! stabilesc competenta Presedintelui Romaniei, a Parlamentului si a Guvernului de a garanta indeplinirea obligatiilor rezultate din actele de aderare si a transpunerii in practicd a prevederilor constitutive ale Uniunii Europene gi ale reglementérilor obligatorii derivate din acestea. in conformitate cu dispozitiile art. 1451 alin. (5), Guvernul transmite celor dou’ Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu, inainte ca acestea Pag. 15 din 29SintAct® Wolters Kluwer - Decizia 148/2003, M.Of. 317 din 12-mai-2003 s& fie supuse institutiilor Uniunii Europene spre apro-bare. Curtea Constitutional constat8 c& aceast’ dispozitie se integreaz’ in structura Legii fundamentale, farsa aduce atingere limitelor revizuirii, fiind 0 dispozitie corect si necesara in conditiile in care pariamentul national este un partener ai structurilor decizionale ale Uniunii Europene, potentandu-se pe aceasta cale rolul autoritatii legislative nationale. in ceea ce priveste prevederile art. 145%, Curtea Constitutional& constata ca acestea nu pot avea continutul din propunerea legisiativ’ de revizuire, deoarece intre Uniunea Europeana si NATO exist deosebiri esentiale, care impun un tratament juridic diferit Astfel, dac3 Uniunea Europeana este o agregare de competente sta-tale, de ordi economic, politic si legislativ, in schimb NATO este o organizatie politico-militara in exclusivitate, far vreun rol juridic in viata cettenilor statelor parti. Ca atare, dacd aderarea la Uniunea Europeana presupune un set de reguli specifice si indeplinirea unor exigente de ordin constitutional, in cazul aderSrii la NATO toate exigentele pot fi satisfécute in conditiile obisnuite ale aderSrii la un tratat international, cu respectarea prevederilor art. 11 si 91 din Constitutie. De altfel, art. 10 al Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington D.C. la 4 aprilie 1949, precizeaz&: "Prin acord unanim, p&rtile pot sd invite s4 adere la Tratat orice alt stat european susceptibil de a favoriza dezvoltarea principiilor prezentului Tratat si s& contribuie la securitatea regiunii Atlanticului de Nord. Orice stat astfel invitat poate s& devin parte la Tratat, depunand instrumentul de aderare pe lang& guvernul Statelor Unite ale Americii. Acesta va informa pe fiecare dintre parti despre depunerea documentului de aderare." De asemenea, dispozitiile art. 145+ alin. (2) sunt aplica-bile numai in cazul Uniunii Europene, NATO neavand nici o competenté de 2 emite reglementéri cu caracter obligatoriu pentru cetatenii statelor parti. Nici celelalte elemente ale art. 1451 nu isi gasesc aplicabilitate in cazul NATO. Singura problema care poate fi retinut& o constituie modalitatea de aderare la NATO, Parlamentul fiind liber s8 decid’ dacé aderarea se face printr-o lege adoptat’ cu o majoritate de doud treimi, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, printr-o lege organica sau printr-o lege ordinaré. Numai in prima ipotez’ se impune introducerea art. 1452, cu o singurd trimitere la art. 145*, respectiv la aplicarea corespunzatoare a alin. (1) al acestui articol. b) Cu privire la consecintele aderrii la Uniunea European si la NATO Curtea Constitutional retine c& acestea sunt numeroase si ele se reflect’ in cuprinsul initiati legislative de revizuire a altor articole ale Constitutiei. 1. Aderarea Roméniei la NATO are ca urmare schimbarea functiilor fortelor armate. Aceast& schimbare se reflect in propunerea de modificare a dispozitiilor alin. (1), (3) si (5) ale art. 117 din Constitutie. Prin modificarea alin. (1) se legitimeaza noi functii ale armatei, care in viitor, in conditille legii si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, contribuie la apararea colectiva in sistemele de alianta militar& si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii. Prevederile alin, (3) ale acest ii articol urmiresc s& generalizeze aceast& functie la toate componentele fortelor armate. In sfarsit, alin, (5) al aceluiasi articol se modificé pentru a se introduce noi restrictii privitoare la trupele straine in raport cu teritoriul roman. In actuala redactare dispozitiile acestui alineat inter-zic trupelor strdine s8 intre sau si treacd pe teritoriul Roméniei fara respectarea conditiilor stabilite de lege. Prin modificarea propusé acestor restrictii li se adauga si cele ce reprezintS o completare util a textului constitutional, privitoare la stationarea acestora pe teritoriul Roméniei, respectiv la desfasurarea de operatiuni militare pe acest teritoriu. 2. O consecint& important& a modific&rii functiilor armatei are in vedere reevaluarea atributiilor Consiliului Suprem de Aparare a Jari. Curtea Constitutionala retine c&, in vederea corel&rii dispozitiilor art. 117 cu cele ale art. 118, se propune modificarea Pag, 16 din 29