Ecocardiografie

curs 1
 Notiuni de fizica ultrasunetelor
 Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni
standard
 Examen ecocardiografic normal
 Notiuni de fizica ultrasunetelor
 Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni
standard
 Examen ecocardiografic normal
 ULTRASUNETELE (US)
Sunetele = vibraţii mecanice într-un mediu fizic

Sunetele cu o frecventa intre 20 Hz – 20 kHz – pot fi

perceputa de urechea umana

Ultrasunetele = sunete cu frecvenţă >20.000 Hz

Efect piezoelectric = transformare de energie

mecanică în energie electrică şi invers

- cristale piezoelectrice - supuse unor variaţii ale

potenţialului lor electric, sunt deformate mecanic şi
produc vibraţii (US) care se propagă în mediu
 ULTRASUNETELE (US)
 Lungime de undă (λ ) - mm
 Frecvenţă (Hz)
 Amplitudine (dB)
 Viteză de propagare – depinde de mediu – sange
1540 m/s
 ULTRASUNETELE (US)
 Distanta de propagare in tesuturi depinde de
lungimea de unda (cu cat λ este mai mare cu atat
distanta de penetrare in tesuturi este mai mare)

λ (mm) = 1.54/f (MHz)

 Frecventa transductorului mica - penetrarea in

tesuturi a fasciculului de ultrasunete este mai
mare – profunzime
 ULTRASUNETELE (US)
Rezoluţia = distanţa cea mai mică dintre 2 puncte, la
care cele 2 puncte pot fi distinse separat
 axială = capacitatea de a
distinge 2 puncte aflate de-a
lungul axului fasciculului
 cu cât F ↑ cu atât rezoluţia
↑
 laterală = capacitatea de a
distinge 2 puncte aflate de o
parte şi de alta a fasciculului
 cu cât diametrul
fascicolulului ↓ cu atât
rezoluţia↑
 ULTRASUNETELE (US)

 Rezolutia spatiala a imaginii – depinde de λ

(lungimea de unda)

 Cu cat lungimea de unda este mai mica –

rezolutia spatiala este mai mare

Compromis intre rezolutia spatiala a imaginii

obtinute (calitatea imaginii) – rezolutie mare la λ
mica (frecventa mare) si adancime – penetrarea in
tesuturi mare la λ mare (frecventa mica)
 ULTRASUNETELE (US)
 Ecocardiografia transtoracica la adulti - de obicei
sonde cu frecventa 2 – 2.5 MHz

 Se recomanda folosirea sondei cu cea mai mare

frecventa care permite o penetrare adecvata a
structurilor care trebuie examinate

 Frecventa crescuta – penetrare redusa a fasciculului

de US ; rezolutie crescuta a imaginii obtinute
 Copii, pacienti slabi – frecventa inalta – 3 – 3.5 MHz
 Obezi, perete toracic gros – frecvente mici – 1.8 – 2
MHz
ULTRASUNETELE (US)
 ULTRASUNETELE (US)

- Imaginea se formeaza ca
urmare a fenomenului de
reflexie a fasciculului de US

- Diferenţa în impedanţa
acustică (Z) a celor 2 medii

- Interactiunea cu tesuturile:
atenuare, refractie,
scattering

- Unghiul de incidenţă
 Notiuni de fizica ultrasunetelor
 Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni
standard
 Examen ecocardiografic normal
 Sectiuni standard
 Principii generale

 Cordul – structura in trei dimensiuni!

 Cunoasterea detaliata a anatomiei

 Sectiunile obtinute prin eco 2D – “felii” subtiri – este necesara

vizualizarea in spatiu, recompunerea imaginii mental, practica,
antrenament…

 Cea mai buna imagine in eco 2D se obtine cand fasciculul de

US este perpendicular pe structura de examinat
 Sectiuni standard

Suprasternal
Parasternal drept
Parasternal

Apical

Subcostal
 Sectiunea parasternala ax lung
 Spatiul 3, 4, 5 parasternal stang, markerul sondei catre clavicula
dreapta a pacientului
 Sectiunea parasternala ax lung
 Atriul stang – se poate masura diametrul anteroposterior, se vizualizeaza continutul cavitatii
 Valva mitrala – morfologie, cuspe, deschidere, inchidere, cordaje, mm papilari
 Sectiunea parasternala ax lung
 VS – SIV anterior si perete posterior – 2/3 bazale, tractul de ejectie
VS
 Valva aortica – 2 cuspe din trei – cea anterioara este intotdeauna
cuspa dreapta, cea posterioara este cuspa noncoronariana/stanga
 Aorta ascendenta
 Ventriculul drept – perete anterior
 Sectiunea parasternala ax scurt
 Rotire cu 90 grade in sens orar fata de pozitia sondei din
parasternal ax lung, perpendicular

 La nivelul vaselor mari

 La nivelul valvei mitrale
 La nivelul muschilor papilari
 La nivelul apexului
Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul vaselor mari
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul vaselor mari
 Valva aortica – numar cuspe, morfologie, deschidere/inchidere, aria
orificiului aortic in sistola si diastola
 Originea ACD si TCS
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul vaselor mari
 Atriul stang si atriul drept – dimensiunea medio-laterala, continut
 Sept interatrial – integritate
 Valva tricuspida – cuspele septala si anterioara, morfologie,
inchidere/deschidere
 Tract de ejectie VD – dimensiuni, morfologie
 Valva pulmonara – morfologie cuspe, deschidere/inchidere,
 Artera pulmonara – trunchi, ramuri
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul valvei mitrale
-Valva mitrala – morfologie, deschidere, inchidere, aria orificiului
mitral – se masoara in protodiastola, sectiune utila pentru
vizualizarea prolapsului de valva mitrala
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul valvei mitrale
-VS – segmentele bazale ale septului anterior, posterior, perete
inferior, perete lateral, perete anterior – pentru evaluarea
contractilitatii
-SIV – integritate, contractilitate
-VD – dimensiuni
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul muschilor papilari
-VS – contractilitate in segmentele
medii, dimensiuni ale cavitatii, mod
M ghidat 2D pentru dimensiuni VS
-Muschi papilari – medial si lateral
-VD
 Sectiunea parasternala ax scurt la
nivelul apexului

- contractilitate, continut apex VS

 Sectiuni suplimentare
 Sectiune ax lung pentru tractul de intrare V

VD
VTA

VTP
AD
 Sectiuni suplimentare
 Sectiune de ax lung pentru tractul de iesire VD

VD

AP
 Sectiunea apicala 4 camere
 Pacientul in semidecubit lateral stang, transductorul se
plaseaza cat mai posterior in general in spatiul 5 ic stg pe linia
axilara anterioara
 Sectiunea apicala 4 camere
 venele pulmonare (de obicei ambele vene pulmonare
superioare)
 atriul stâng, atriul drept: dimensiune medio-laterală şi supero-
inferioară, arie planimetric, conţinut
 valva mitrală, tricuspidiana: dimensiune inel, morfologia
valvelor, deschidere, închidere (apoziţie, coaptare), aparat
subvalvular
 Sectiunea apicala 4 camere

 ventriculul stâng: contractilitatea SIV posterior, perete lateral

şi apex; dimensiuni cavitare, evaluare funcţie sistolică globală:
volume VS, fracţie de ejecţie (vizual, Simpson),
 Sectiunea apicala 4 camere
 ventriculul stâng: contractilitatea SIV posterior, perete lateral şi apex;
dimensiuni cavitare, evaluare funcţie sistolică globală: volume
VS, fracţie de ejecţie (vizual, Simpson),
 ventriculul drept: dimensiuni cavitare, funcţie sistolică globală
 SIV, SIA: integritate, mişcare
 aorta descendentă toracică (se poate vizualiza lateral de atriul stâng)
 sinusul coronar (Atenţie! poate preta la confuzii cu DSA ostium
primum sau cor triatriatum)
 Sectiunea apicala 5 camere
 Angulare anterioara a transductorului
 Fata de sectiunea anterioara se vizualizeaza in plus valva
aortica, tractul de ejectie VS
 Utila pentru masurarea velocitatii maxime a fluxului in tractul
de ejectie VS si in aorta

VD VS

Ao
AD
AS
 Sectiunea apicala 2 camere
 Fata de apical 4 camere – rotirea transductorului in sens
antiorar cu 45-60 de grade
 Sectiunea apicala 2 camere
 atriul stâng: conţinut; urechiuşa stângă
 valva mitrală: morfologia cuspelor, închidere, deschidere,
evaluarea Doppler color şi pulsat a fluxului transmitral pentru
aprecierea eventualei stenoze/regurgitări şi a funcţiei diastolice
VS
 ventriculul stâng: peretele anterior şi inferior; funcţie sistolică
globală (evaluare complementară cu cea din secţiunea apical 4
camere pentru o calculare corectă a FEVS prin Simpson
biplan).
 sinusul coronar
 aorta descendentă toracică: dimensiuni, structură pereţi
 Sectiunea apicala 3 camere
 Fata de apical 2 camere – rotirea transductorului in sens
antiorar cu inca 45-60 de grade

VS

Ao
AS
 Sectiunea apicala 3 camere
 Permite vizualizarea acelorasi structuri ca in parasternal ax
lung
 In plus – se vede si apexul VS

 In apical 4, 3, 2 camere se vad

toate segmentele miocardice VS
permitand evaluarea completa a VS
contractilitatii
Ao
AS
 Sectiunea subcostala 4 camere
 Decubit dorsal, genunchi in flexie, sonda se plaseaza sub
apendicele xifoid pe linia mediana, eventual usor catre
dreaptapacientului, fasciculul de US orientat catre umarul
stang al pacientului
 Sectiunea subcostala 4 camere
 aceleaşi structuri ca din secţiunea apicală 4 camere,
 se vizualizeaza mai bine SIV si SIA – fasciculul de US
perpendicular pe septuri
 alternativă la secţiunea apicală 4 camere, când aceasta este
inutilizabilă, pentru evaluarea dimensiunilor cavitare, a cineticii
segmentare şi globale, etc.
 foarte utilă la pacienţi cu emfizem pulmonar care nu au
fereastră parasternala/apicala bună şi este obligatorie în
evaluarea pacienţilor cu boli cardiace congenitale
 Sectiunea subcostala ax scurt
 Rotire cu 90 de grade a transductorului antiorar
 Aceleasi structuri ca din parasternal ax scurt dar din alt unghi
 Sectiunea subcostala ax lung prin vena
cava inferioara
 Se vizualizeaza atriul drept si varsarea VCI (dimensiuni,
modificare a calibrului in inspir)
 Sectiunea suprasternala paralela cu
aorta
 Cu pacientul în decubit dorsal şi gâtul în hiperextensie, se
plasează sonda în incizura suprasternală, cu angularea ei către
inferior şi anterior astfel încât să fie aproape paralelă cu
traheea

ACCStg
TB ASclStg

AoA AoD

APDr
 Sectiunea suprasternala paralela cu
aorta
 aorta ascendentă, crosa aortică, aorta descendentă
(dimensiuni, structură pereţi, evaluarea fluxului prin Doppler
color sau spectral) şi ramurile lor: trunchi brahiocefalic,
carotida comună stângă, subclavia stângă
 artera pulmonară dreaptă (dimensiuni, conţinut)