Sunteți pe pagina 1din 38

INFECTIA HIV

este o boala infectioasa si transmisibila provocata de virusul HIV, care face parte din familia Retroviridae, genus Lentivirus, specia HIV HIV a fost recunoscut pentru prima oara in 1981 retrovirusurile importante pentru patologia umana sunt: - HTLV I , agent etiologic al leucemiei cu celule T a adultului , al limfomului cu limfocite T a adultului si a unor sindroame neurologice ( parapareza tropicala spastica a adultului, mielopatia copilului sub 6 ani) - HTLV II asociat cu leucoze - HIV 1 si HIV 2 - HIV 2 a fost identificat in Africa de Vest, prezinta omologie genica de 40-50% cu HIV 1 si de 75% cu SIV (vs.imunodeficientei Simiene) - este mai putin patogen si cu o latenta mai indelungata decat HIV 1 - este mai putin raspandit in afara Africii de Vest

la microscopie electronica sfera de 1000 nm ce contine o componenta centrala cu ARN si o anvelopa multiplicarea virusului e extrem de rapida ( 10 ?? virioni pe zi) s-au descris 9 subtipuri ( genotipuri) cu o anumita distributie geografica: - subtipul B: Europa, SUA, sudul Africii, China - subtipul A si D: Africa Centrala - subtipul F in Romania, Brazilia, Zair * vs. HIV isi mentine infectivitatea la temperatura camerei si in material uscat 3-7 zile, iar in mediu apos > 2 saptamani

- este inactivat de concentratii scazute de alcool, hipoclorit, detergenti; in mediul spitalicesc se folosesc concentratii mai mari cu dubla actiune, atat pentru HIV cat si pentru VHB si VHC: apa oxigenata 6%, alcool etilic 70 grade, hipoclorit de Ca si Na 1%, iodofori 2,5%, glutaraldehida 2%, aplicate 1-5min - inactivat prin fierbere 20min. - instrumente medicale sterilizate prin autoclavare/ oxid de etilen - pentru instrumentele sensibile la procedee termice - imersia in solutie de glutaraldehida 2% -30min - modalitatile uzuale de dezinfectie a veselei si lenjeriei sunt adecvate si pentru HIV - razele ionizante si UV nu inactiveaza HIV

Clinica infectia manifesta clinic apare la aproximativ 1530% din cei infectati perioada asimptomatica ( intre infectie si boala) dureaza 10-15 ani simptomatologia este nespecifica si proteiforma - febra prelungita - poliadenopatie - sindrom diareic cronic ( >1luna) - scadere ponderala - candidoza orofaringiana persistenta

- alte elemente clinice care se pot intalni pe parcursul bolii: - crytococccoza extrapulmonara - cryptosporidioza - herpes zoster ( cel putin 2 episoade) - tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara - pneumonie cu Pneumocystis carinii - toxoplasmoza cerebrala - sarcom Kaposi - limfoame - infectii cu CMV - perioada asimptomatica dintre expunere si stadiul SIDA boala, dureaza 10-20 ani

Diagnostic de laborator 2 teste ELISA ( cu tehnici diferite) pozitive efectuate prin 2 probe de sange confirmare prin test Western Blot vs. nu omoara prin actiune directa , ci prin intermediul infectiilor oportuniste CD 4, CD 8, CD 4/ CD 8 ARN HIV Ac. anti HIV se pot identifica si din saliva ( sensibilitate si specificitate de 99, 9%) sau urina ( sensibilitate 98,7%, test rapid 2,5 ore) Ac anti HIV nu au rol protector

Seroconversia aparitia Ac. antiHIV ca urmare a contactului dintre vs. si sistemul imunitar aparitia anticorpilor necesita 4-12 saptamani = fereastra imunologica (pacientul este infectat si infectant)

Sursa de infectie omul : infectat, indiferent de forma clinica, contagios pe toata viata vs. se gaseste la cel infectat in : - sange si derivate ( Ig, albumine) - sperma - lapte matern - os - lacrimi - urina - materii fecale - saliva - secretii nazofaringiene - LCR - lichid amniotic

- contagiozitatea depinde de cantitatea de virus prezenta in sange - cantitatea de virus in sange este mai mare in - faza precoce ( in perioada ferestrei imunologice vs. se multiplica nestanjenit) - faza tardiva , finala a bolii apararea imuna este prabusita complet si nu se mai poate opune virusului. - doza infectanta este de 20-30 ori mai mica ca a VHB - cu cat infectia este mai veche, cu atat cantitatea de vs.este mai mare - cand cantitatea vs. este < doza minima infectanta , infectia nu se produce ( nu se transmite prin saliva, lacrimi, etc)

Transmitere cale sexuala expunere la sange perinatal 1.transmiterea pe cale sexuala in intreaga lume este principalul mod de transmitere ( 80% din cazuri) riscul de infectare dupa un contact heterosexual unic este < 1% partenerii sexuali de durata ai celor infectati risc cumulativ de pana la 50%

factori in transmiterea heterosexuala = factori demografici: - sexul transmiterea de la barbat la femeie este mai intensa - rasa asociata cu anumite practici comportamentale, promiscuitate (SUA: negrii, latino americani) = factori biologici: - infectiozitatea sursei de infectie ( cea mai mare in fereastra imuna si in stadiul final) - contacte sexuale violente (microtraumatisme) - atrofia mucoasei vaginale in perioada menopauzei ( microtraumatisme) - frecventa raporturilor sexuale ( microtraumatisme) - contacte sexuale in perioada mestruatiei ( vs.din secretii vaginale, vs. din sange) - prezenta altor boli cu transmitere sexuala ( sifilis, gonoree, herpes genital) solutii de continuitate ale mucoaselor

= factori comportamentali - tipul contactului sexual ( contact anal risc de 3-4 ori mai mare decat contact vaginal) - acceptarea utilizarii prezervativului - contacte sexuale cu parteneri din grupele de risc (drogati i.v., homosexuali)

2.transmiterea parenterala prin sange pe primul loc : transmiterea prin ace si seringi contaminate la consumatorii de droguri i.v. politransfuzatii sau hemofilicii au risc redus datorita screening-ului donatorilor si posibilitatile de inactivare virala a produselor continand factori de coagulare ( 1 caz la 30 000- 200 000 unitati transfuzate - sursa se afla in fereastra imunologica )

primitorii de organe / tesuturi risc minim datorita screening-ului atent al donatorilor inseminarea artificiala cu sperma de la donator HIV + este de 3,5 % riscul dupa intepaturi cu ace provenind de la pacienti seropozitivi este mic 0,2- 0,5% ( creste in caz de leziune profunda si pacient in stadiul terminal) manevre parenterale medicale / nemedicale cu instrumentar nesterilizat

3. transmiterea perinatala transplacentar, in utero , in timpul nasterii ( prin expunere la sange, secretii vaginale, postpartum prin alaptare ( 13-30%) riscul infectiei nou nascutilor din mame infectate : 13-40% , depinde de: - stadiul infectiei la mama - sarcina virala ( ARN HIV) - travaliul prelungit - alimentatia naturala

- infectia precoce intrauterina - evolutia spre stadiul SIDA in primele 3-15 luni de viata - infectie tardiva evolutie lenta, cu aparitia SIDA in aproximativ 10 ani - copiii din mame seropozitive sunt considerati neinfectati cu HIV daca devin seronegativi la varsta de 6 luni Receptivitatea infectia contractata persista toata viata
Manifestarea procesului epidemiologic boala se manifesta pandemic 3 zone care au caracteristici diferite:

Modelul I: tari : America de Nord, Europa Vest, Australia, Noua Zeelanda, zone din America de Sud infectia a inceput dupa 1980, cu maximum atins in 1990 seroprevalenta < 1% in populatia generala si > 50% in grupele de risc initial B/F : 10/1 ( homosexuali, drogati i.v.), tendinta la egalizare prin ponderea transmiterii heterosexuale. cei mai afectati: minoritati etnice, persoanele cu venit redus prevalenta crescuta la copiii nascuti din mame seropozitive SUA SIDA este prima cauza de deces la femeile de culoare aflate la varsta procreerii

Modelul II tari : Africa, America de Sud, Caraibe infectia a inceput la sfarsitul anilor 1970 transmiterea preponderent heterosexuala risc crescut de transmitere perinatala- risc crescut de nou nascuti seropozitivi raport B/F: 1/1 seroprovalenta 1-15% in populatia generala

Modelul III tari : Asia ,Europa de Est infectia a aparut dupa 1980 transmiterea heterosexuala ( prostitutie) + consumul de droguri i.v. modalitatile principale de transmitere Europa de Est (Romania) numar mare de cazuri dupa 1989 la nou- nascuti si copii ( absenta screening-ului donatorilor de sange, instrumentar medical nesterilizat)

Profilaxie = specifica nu exista = nespecifica ( se bazeaza pe limitarea transmiterii infectiei) relatii sexuale monogame folosirea prezervativului excluderea de la donarea de sange / organe a persoanelor din grupele de risc ( homosexuali, prostituate, drogati iv) testarea donatorului de sange/ organe limitarea transfuziilor de sange autotransfuzia tratarea gravidelor seropozitive

evitarea transfuziilor in afara tarii ( tari in curs de dezvoltate legislatie diferita) interzicerea alaptarii testarea HIV recomandata: - pacientilor cu boli venerice - consumatori droguri i.v. - premarital - gravide in primul trimestru de sarcina - prostituate - persoane din institutii corectionale

EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE RESPIRATORII grup de imbolnaviri acute de etiologie infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale aeriana afecteaza unul sau mai multe segmente ale aparatului respirator reprezinta > 25% din totalul patologiei infectioase etiologie : virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare

Sursa de infectie omul (regula) eliminarea agentilor patogeni - secretii ale cailor respiratorii - sputa - saliva - sange ( in diseminari sistemice)

Transmiterea aeriana ( cea mai frecventa) depinde de gradul de rezistenta al agentului patogen in mediul exterior contagiozitatea este mare si foarte mare

Receptivitatea foarte variata, de la generala( ex:rujeola, rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita meningococica < 1%) patrunderea agentului patogen in organismul receptivului se realizeaza prin: - inhalarea aerului contaminat (cel mai frecvent) - mucoasa conjunctivala (adenovirusul) - ingestia de alimente contaminate( BK, streptococi) rezistenta specifica dobandita postinfectios este de lunga durata, protectoare, cu mare specificitate de tulpina

Forma de manifestare a procesului epidemiologic endemica endemo-epidemica valuri epidemice sezoniere

RUJEOLA boala infectioasa acuta, specifica omului, determinata de vs.rujeolic

Etiologie vs.rujeolic - vs.ARN - face parte din familia Paramyxoviridae, genul Morbilivirus - particule sferice cu diametrul de 120250nm, cu mici proiectii aciculare pe suprafata - contine nucleocapsida cu ARN - invelis extern format din lipide, glicopeptide, polipeptide - exista un singur tip antigenic - rezistenta in mediul extern este scazuta ( supravietuieste < 2 ore in aer)

- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH acid, tripsina, dezinfectante, uscaciune - rezista saptamani la frigider - rezista mai multe luni in stare inghetata ( < 15grade C) - insensibil la antibiotice - are actiune hemaglutinanta si hemolitica - este un vs.epiteliotrop si limfotrop

Clinica incubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la 21-28 zile in R.mitigata clinic: - febra - catar conjunctival, al cailor respiratorii si tractului digestiv - exantem macular - semn Koplik - evolutie benigna - complicatii suprainfectii bacteriene - encefalite postinfectioase - pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli maligne, AIDS) fac forme clinice severe, prelungite, cu fatalitate inalta

Investigatii de laborator izolare virala - este dificila - nu este de uz curent - cultivare din secretiile respiratorii, lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele zile dupa aparitia acesteia *diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM

Sursa de infectie exclusiv umana bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala contagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile inainte de debutul bolii, este maxima in perioada catarala si se mentine in primele 5-6 zile ale perioadei eruptive

in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se poate izola din: - secretii respiratorii - sange - secretii conjunctivale - lacrimi - urina - elemente eruptive - LCR (inconstant) - indicele de contagiozitate 95-99% - nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi

Transmiterea indirecta simpla- pe cale respiratorie este maxima in perioada de varf a catarului conjunctival si respirator nucleosolii infectanti persista 2 ore in incaperi indirecta complexa este exceptionala (deoarece vs.este foarte fragil) prin obiecte recent si intens contaminate cu secretii ale tractului respirator, secretii conjunctivale, lacrimi

Receptivitatea generala (orice persoana care nu a fost bolnava sau vaccintata poate contacta boala indiferent de varsta si sex) pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca mama nu e imuna daca mama este imuna, nou-nascutii sunt protejati pasiv prin Ac transmisi transplacentar pana la 12 luni cand incepe vaccinarea receptivitatea se epuizeaza in primii ani din viata: - natural, prin trecerea prin boala - artificial, prin vaccinare * imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila * imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati

Factori favorizanti - factorul natural - sezonalitate de sezon rece prin: - aglomeratii - temperaturi scazute - supravietuirea crescuta a virusului - factorul economico- social - aglomerarea in spatii mici a colectivitatilor de copii - malnutritia - conditii igienico-sanitare precare - infectii asociate

Manifestarea procesului epidemiologic in perioada prevaccinala - manifestare endemio- epidemica - valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani - frecventa mare la copiii < 5ani - sezonalitate de sfarsit de iarna inceput de primavara - durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai) - in perioada postvaccinala: - morbiditatea si amploarea valurilor epidemice a scazut - durata valurilor epidemice mai mare ( luni de zile: decembrie-iulie) - afecteaza frecvent varsta de 10 14 ani - boala apare si la adolescenti si la adulti care au ramas nevaccinati

Profilaxie 1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul calendarului de vaccinari obligatorii - cauze care au impus pe plan mondial vaccinoprofilaxia obligatorie aspectele de gravitate - asocierea rujeola- PESS - pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia astmului infantil - encefalita alergica post rujeolica - infectii supraadaugate aparute ca urmare a faptului ca rujeola este o boala anergizanta - intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a copilului

2. imunoprofilaxie pasiva cu Ig standard ( au o doza suficienta de Ac antirujeolosi) doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele imunodeprimate 0,5ml/kg c se administreaza in primele 48 ore de la contactul infectant protectia dureaza 3-6 saptamani indicatii: - copii cu vaccinare incerta - copii nevaccinati - copii necuprinsi inca in vaccinare