Sunteți pe pagina 1din 14

Bibliografie

1. Dudea SM - Principii fizice - în: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F - Tratat de ultrasonografie clinică, Val.I: principii,
abdomen, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicală, Bucureşti, 2011, pag. 11-38
2. Dudea SM - Elemente tehnice ale aparatelor de diagnostic ultrasonografie - în: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F - Tratat
de ultrasonografie clinică, Val.I: principii, abdomen, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicală, Bucureşti, 2011, pag. 39-44
3. Dudea SM - Artefacte şi surse de eroare în diagnosticul ultrasonografie - în: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F - Tratat de
ultrasonografie clinică, Voi.I: principii, abdomen, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicală, Bucureşti, 2011, pag. 78-89
4. Dudea S.M., Badea R.I. - Ultrasonografie vasculară. Ed. A II-a - Ed. Medicală, Bucureşti, 2009
5. Dudea SM - Efectele biologice ale ultrasunetelor - în: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F - Tratat de ultrasonografie clinică,
Val.I: principii, abdomen, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicală, Bucureşti, 2011, pag. 56-59
6. Botar-Jid Carolina, Dudea S - Fizica ultrasunetelor - în: Fodor Daniela - Aplicaţii ale ecografiei musculoscheletale în reumatologie -
Ed. Medicală, Bucureşti, 2013
7. Dudea SM. - Ultrasonografie. Noţiuni introductive defizică, tehnică şi metodologie de examinare - în: Fodor Daniela - Ecografie clinică
musculoscheletală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2009
37

22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ul­ când acesta este supus unei deformări mecanice. Fenomenul
se produce şi în sens invers: un cristal piezoelectric supus
trasonore (caracteristici descriptive, ve­ unei diferenţe de potenţial va suferi o deformare mecanică.
locitate, intensitate); impedanţa acustică Această deformare generează ultrasunetele.
Frecvenţa nominală a unui transductor. O piesă dată
şi proprietăţile tisulare care o determină;
din ceramică sintetică piezoelectrică se caracterizează prin
frecvenţa de transmisie şi calitatea imagi­ frecvenţa de rezonanţă, reprezentând frecvenţa US emise
nii; principiile fenomenului piezoelectric, în condiţiile în care conversia energiei electrice în energie
acustică se realizează un randament maxim. Dacă o piesă
frecventa de rezonantă a elementului
' ' ceramică având frecvenţa de rezonanţă de 3 MHz este supusă
piezoelectric unui impuls electric cu frecvenţa de 3 MHz, conversia ener­
giei electrice în energie acustică se va desfăşura cu eficienţă
Sorin M. Dudea
maximă, rezultând, în cea mai mare parte, US cu frecvenţa
de 3 MHz. Frecvenţa de rezonanţă a unei piese ceramice de­
Definirea metodei pinde de grosimea ceramicii, deci este prestabilită în cursul
Ultrasonografia (sau ecografia) (US) reprezintă o clasă de fabricării transductorului şi are valoare fixă pentru fiecare tip
examinări medicale, preponderent imagistice, care utilizează de transductor în parte. La aplicarea impulsurilor electrice
ultrasunetele reflectate în corpul omenesc, drept vector al rezultă un spectru de frecvenţe ultrasonore, în care domină
informaţiei medicale cele având valoarea frecvenţei de rezonanţă. Acest spectru de
Definiţia sunetelor. Sunetul este o vibraţie mecanică a frecvenţe poartă numele de lărgimea de bandă a semnalului
materiei, transmisă sub formă de unde. ultrasonor. Frecvenţa dominantă în lărgimea de bandă, şi
Mărimile ce caracterizează undele sonore sunt: care are utilitate maximă în generarea imaginii ultrasonore,
- Amplitudinea (A) reprezintă deplasarea maximă a par­ poartă denumirea de frecvenţă nominală (de transmisie) a
ticulei într-un sens sau altul faţă de poziţia de echilibru. transductorului respectiv. Cu cât frecvenţa de transmisie
- Perioada (T) reprezintă timpul necesar particulei pentru este mai mare, cu atât rezoluţia de detaliu este mai bună dar
a efectua o oscilaţie completă şi a reveni la poziţia iniţială penetraţia este mai mică.
de echilibru.
- Lungimea de undă (A.) reprezintă distanţa parcursă de
undă sonoră pe durata perioadei. 23. Principiile emisiei ultrasonice conti­
- Frecvenţa (F) reprezintă numărul de oscilaţii complete
pe unitatea de timp (secundă). Unitatea de măsură pentru
nue şi pulsate; focalizarea şi divergenţa
frecvenţă este HERTZ (Hz). Ultrasunetele (US) sunt sunetele fasciculului ultrasonor; modurile A, B,
a căror frecvenţă depăşeşte ţimita superioară a domeniului su­ TM; rezoluţia spaţială şi temporală a
netelor audibile, pentru om ( l 8kHz). US utilizate de rutină în
diagnosticul ecografic au frecvenţa cuprinsă între 3 - 1 3 MHz. imaginilor ecografice, implicaţii în for­
- Viteza (c) sunetului reprezintă distanţa parcursă de undă marea imaginilor
în unitatea de timp şi se măsoară în metri I secundă.
Impedanţa acustică (Z) reprezintă produsul dintre vite­ Sorin M Dudea
za sunetului printr-un anumit mediu şi densitatea mediului
respectiv. Unitatea de măsură este N x s I m2 denumită rayl. Principiul fundamental de obţinere a informaţiei
Impedanţele acustice ale ţesuturilor moi din corpul omenesc ultrasonografice. Transductorul funcţionează alternativ ca
au valori foarte apropiate, în timp ce aerul şi osul sunt ca­ emiţător şi receptor de US, generând regulat impulsuri de
racterizate prin valori care se abat mult de la media pentru US cu durata de cca. 1 microsecundă şi, apoi, recepţionând
ţesuturile moi. Valorile impedanţei acustice au o importanţă ecourile un timp bine definit, după care ciclul emisie-recepţie
mare în generarea ultrasunetelor reflectate. se reia (emisie USpulsatorie). Emisia de US are un caracter
Efectul piezoelectric. Ultrasunetele utilizate în diagnos­ pulsator, intermitent. Ceramică piezoelectrică supusă unei
ticul ecografic sunt generate prin efectul piezoelectric. Acest diferenţe de potenţial emite un impuls scurt de US care, pe
efect constă din apariţia unei diferenţe de potenţial electric măsură ce se propagă în mediul de transmisie, întâlneşte
între cele două suprafeţe ale unui cristal piezoelectric, atunci interfeţe. La nivelul fiecărei interfeţe, o parte din energia
acustică se reflectă, generând ecourile, iar restul de energie organismului, în planul în care este mişcat transductorul.
se propagă mai departe, spre o altă interfaţă. US reflectate Ecografia bidimensională este modalitatea de diagnostic US
parcurg traseul invers fasciculului incident, lovesc ceramica cel mai frecvent utilizată în practica medicală.
transductorului şi generează impulsuri electrice, prin efect Modul M (modularea poziţie-timp, M sau TM Mode)
piezoelectric inversat. Ecoul corespunzător interfeţei celei are utilitate în ecocardiografie, pentru studierea mişcărilor
mai apropiate de transductor este recepţionat primul iar apoi rapide ale structurilor cardiace. În acest mod de examinare,
sunt recepţionate, pe rând, ecouri de la interfeţe din ce în ce linia de informaţie prin spaţiu este menţinută nemişcată,
mai îndepărtate. Ca atare, în urma emiterii unui singur impuls ecourile fiind, de asemenea, transformate în puncte străluci­
de US sunt recepţionate mai multe ecouri distanţate între ele în toare. Fasciculul de US intersectează structuri mobile (valve,
timp, datorită distanţării în spaţiu a interfeţelor care au generat pereţi cardiaci) care generează ecouri puternice, angrenate
aceste ecouri. Amplitudinea impulsului electric generat de într-o mişcare ritmică de du-te-vino în susul şi în josul liniei
ecou este direct proporţională cu intensitatea ecoului. de informaţie. Prin derularea uniformă electronică pe ecran,
Una dintre modalităţile de explorare Doppler foloseşte se obţine o desfăşurare în timp a mişcării structurilor cardi­
emisia continuă a US, potrivită pentru analiza hemodinamică ace, sub forma unor curbe ondulate, ritmate. Ecograma în
dar inadecvată pentru obţinerea imaginilor. modul M are două dimensiuni: pe verticală este prezentată
Fasciculul de US emis de o ceramică piezoelectrică are, mişcarea în spaţiu iar pe orizontală timpul. Orice traseu oblic
în spaţiu, două zone cu geometrie diferită: lângă transductor are asociată viteza (distanţa parcursă de o structură într-un
(zona apropiată) fasciculul este cilindric iar la distanţă de interval de timp).
transductor (zonă îndepărtată) fasciculul este divergent, Rezoluţia. Acest termen defineşte cantitatea de informaţie
tronconic. Rezoluţia de detaliu în sens lateral este cu atât oferită de o metodă sau imagine. Cu cât informaţia este mai
mai bună cu cât fasciculul este mai îngust. În zona apro­ multă, cu atât se afirmă că rezoluţia este mai bună. În ecografie
piată rezoluţia este mai bună decât în zonă îndepărtată, de rezoluţia poate fi privită prin trei perspective: de detaliu, de
divergenţă. Pentru a obţine un fascicul cât mai subţire, se contrast şi temporală.
recurge la focalizarea acestuia. Focalizarea poate fi fixă (prin Rezoluţia de detaliu defineşte distanţa minimă între două
aplicarea unei concavităţi tip lentilă ceramicii piezoelectrice) puncte separate din spaţiu care apar separat pe imaginea
sau dinamică, controlabilă de examinator (prin activare elec­ ecografică. Cu cât distanţa între cele două puncte este mai
tronică diferenţiată a elementelor ceramicii). Locul în care mică, cu atât se afirmă că rezoluţia este mai bună. Rezoluţia de
fasciculul focalizat este cel mai îngust se numeşte punct focal, detaliu trebuie considerată separat în sens axial şi lateral.
distanţa de la punct la transductor este distanţa focală iar în Rezoluţia axială este rezoluţia măsurată în sensul de pro­
jurul punctului focal există o zonă focală în care fasciculul pagare al ultrasunetelor. Ea depinde de frecvenţa US precum
are grosime optimă (minimă). şi de durata impulsului de US. Pentru o rezoluţie axială bună
Modalităţi de înscriere a informaţiei ecografice. Im­ sunt necesare: frecvenţa nominală mare a transductorului şi
pulsurile electrice corespunzătoare ecourilor recepţionate pot impuls de US cât mai scurt .
fi afişate grafic în mai multe moduri. Rezoluţia laterală este rezoluţia măsurată în sensul
Modul A (modularea amplitudinii, A-Mode) este repre­ perpendicular pe direcţia de propagare a US. Ea depinde de
zentarea grafică a unei singure linii de informaţie în spaţiu. grosimea fasciculului US. Pentru o rezoluţie laterală bună este
Pe orizontală este reprezentată amplitudinea ecourilor iar pe necesar un fascicul de US cât mai subţire. Acest deziderat
verticală, profunzimea de la care provin aceste ecouri. se obţine prin focalizarea fasciculului de US (a se vedea mai
Modul B (modularea strălucirii, B-Mode) stă la baza sus). În zona focală rezoluţia laterală este maximă. Focali­
obţinerii imaginii ecografice bidimensionale. Fiecare ecou al zarea electronică permite poziţionarea mai multor focare pe
unei linii de informaţie ultrasonoră este transformat electronic imagine, în acelaşi timp.
într-un punct luminos, având strălucirea cu atât mai mare cu Rezoluţia temporală se referă la capacitatea de a identifica
cât amplitudinea ecoului este mai mare. Prin mişcarea trans­ poziţia unei structuri în orice moment şi afişarea mişcării unei
ductorului (manuală sau automată) se obţin mii de astfel de structuri pe monitor sub forma unei succesiuni de imagini.
linii, alăturate, care generează imaginea ecografică bidimensi­ Frecvenţa mare de afişare a imaginilor pe monitor înseamnă
onală, întrucât amplitudinea ecourilor pe fiecare linie în parte rezoluţie temporală bună.
variază în funcţie de caracteristicile ţesuturilor întâlnite de Adăugarea unei noi zone focale pe imagine necesită
US. Imaginea ecografică în modul B reprezintă o tomogramă generarea şi detectarea unui fascicul de ultrasunete separat.
plană bidimensională ultrasonoră a unei regiuni limitate a Utilizarea focarelor multiple, precum şi creşterea profunzimii
39

de explorare, determină reducerea actualizării imaginilor şi Înregistrarea variaţiei FD în funcţie de timp reprezintă
implicit a rezoluţiei temporale. Frecvenţa mare a imaginilor informaţiafundamentală obţinută prin examinarea Doppler.
(mai mult de 20 de imagini/secundă) este necesară pentru a În condiţii optime de examinare, prin metoda Doppler se
detecta mişcările rapide sau pentru manoperele ecoghidate. înregistrează în fapt variaţia vitezei şi a sensului fluxului
La o frecvenţă de afişare mai mică de 1 6 imagini/secundă sanguin în funcţie de timp.
calitatea informaţiei bidimensionale este ameliorată (linii de În tehnica Doppler fasciculul de US trebuie să descrie un
informaţie „împachetate" dens) dar se degradează rezoluţia unghi cât mai mic cu direcţia de curgere a fluxului în vasele
temporală, iar sub 1 O imagini I secundă, aspectul filmului de sanguine pentru ca viteza fluxului să poată fi calculată corect
pe ecran devine sacadat. Creşterea penetraţiei, a numărului de din frecvenţa diferenţială. Unghiul de incidenţă trebuie să fie
linii de informaţie de pe o imagine individuală şi a numărului mai mic de 60° pentru a se obţine valori reale, utile clinic, ale
de focare pe o imagine individuală duce la scăderea frecvenţei vitezei fluxului sanguin.
imaginilor şi, implicit, a rezoluţiei temporale. Informaţiile obţinute prin metoda Doppler sunt înscrise
Pentru examinarea cu rezoluţie mare sunt necesare : pe un grafic care reprezintă desfăşurarea variaţiei frecvenţei
frecvenţa mare a transductorului, focalizare fină cu focare diferenţiale în funcţie de timp şi care se numeşte curba Dop­
multiple şi frecvenţa mare a imaginilor. Aceste deziderate pler (traseul sau semnalul Doppler) Acest grafic reprezintă pe
pot fi obţinute uşor pentru organele aflate la distanţă mică verticală FD iar pe orizontală, timpul. Toate traseele oblice .
de transductor (organele aflate imediat sub piele sau lângă definesc modificarea vitezei în timp: creştere (acceleraţie)
transductorul endocavitar). Organele aflate la distanţă mare de sau scădere (deceleraţie).
transductor sunt examinate cu cea mai mare frecvenţă a trans­ Informaţiile fundamentale obţinute prin metoda
ductorului care permite examinarea organului respectiv. Doppler sunt: prezenţa, sensul, viteza şi caracterul fluxului
sanguin precum şi estimarea numărului de hematii care con­
tribuie la generarea semnalului Doppler.
24. Efectul Doppler; definirea direcţiei Prezenţa fluxului sanguin este tradusă de apariţia unei
de curgere şi angularea fasciculului; emi­ deflexiuni faţă de linia timpului;
Sensul fluxului sanguin: apropierea de transductor este
sia Doppler pulsată şi continuă; analiza înscrisă, în mod convenţional, deasupra liniei timpului (sem­
spectrului ultrasonor Doppler; Doppler nal pozitiv) iar îndepărtarea de transductor - dedesubtul liniei
timpului (semnal negativ);
color şi power
Viteza curentului sanguin poate fi aflată pentru orice mo­
Sorin M. Dudea, Carolina Botar-Jid ment al revoluţiei cardiace, dacă se rezolvă ecuaţia Doppler,
respectiv dacă este introdusă corecţia unghiului. În această
Efectul Doppler situaţie, pe verticala graficului curbei Doppler FD este înlo­
În corpul omenesc, reflectorul studiat cu ajutorul efectului cuită de către viteză.
Doppler estefluxul sanguin în cord şi vase, alcătuit din fişicuri Caracterul laminar sau turbulent al fluxului poate fi dedus
de hematii şi caracterizat prin sens şi viteză de mişcare. Ultra­ din aspectul traseului Doppler cu reprezentare spectrală.
sonografia Doppler studiază frecvenţa ecourilor. Variaţia de Estimarea numărului de hematii care contribuie la ge­
frecvenţă saufrecvenţa diferenţială (FD) reprezintă diferenţa neza semnalului Doppler poate fi făcută prin intermediul
dintre frecvenţa emisă de transductor (FE) şi cea reflectată intensităţii (sau puterii) semnalului Doppler. Pe această
de hematii şi recepţionată de transductor (FR). informaţie se bazează tehnica Power Doppler.
Definirea direcţiei de curgere a fluxului Din informaţiile primare prezentate mai sus pot fi deri­
În funcţie de sensul de deplasare al reflectorului, în vate informaţii secundare cu mare valoare diagnostică, spre
conformitate cu efectul Doppler, pot fi întâlnite următoarele exemplu: gradientul de presiune între cei doi versanţi ai unei
situaţii: stenoze sau ai unui orificiu valvular; severitatea unei stenoze
- dacă reflectorul este staţionar: FR = FE; FD = O arteriale; debitul sanguin printr-un vas etc.
dacă reflectorul (fluxul sanguin) se apropie de trans­ Modalităţile de examinare Doppler sunt: Doppler conti­
ductor: FR > FE; FD > O nuu, pulsat, color, power, power direcţional. De asemenea,
- dacă reflectorul (fluxul sanguin) se îndepărtează de elastografia ultrasonoră se bazează, la unele aparate, pe
transductor: FR < FE; FD < O . efectul Doppler.
40

Doppler continuu - emisia sunetelor şi recepţia ecourilor deschise, apropiate de alb. Metoda nu conţine informaţie
se face continuu. Metoda este lipsită de rezoluţie spaţială şi direcţională privind fluxul. Avantajul metodei îl reprezintă
dificil de asociat cu imagini dar poate măsura viteze oricât sensibilitatea mare pentru :fluxuri lente şi lipsa artefactului
de mari ale :fluxului. de ambiguitate a înscrierii informaţiei.
Doppler pulsat - emisia şi recepţia sunetelor se supun În tehnica power Doppler direcţional se păstrează
ciclului puls-ecou, sunt discontinue, ritmice. Datorită acestei informaţia direcţională din Doppler color şi sensibilitatea
particularităţi, metoda are rezoluţie spaţială foarte bună, se aferentă metodei power.
poate analiza fluxul într-o zonă (volum) foarte limitată din
spaţiu, denumită eşantion Doppler (de volum). Metodă este
foarte uşor asociată cu imaginile în timp real, se poate derula 25. Transductoare: descriere, recunoaş­
simultan cu acestea (duplex - Doppler). Principala limitare
o constituie artefactul de ambiguitate a înscrierii informaţiei tere, utilizare în relaţie cu organul exa­
( aliasing): la viteze mari ale :fluxului, înscrierea informaţiei se minat; valoarea relativă a ecografiei
face pe ambii versanţi ai liniei timpului, astfel încât măsurarea
vitezei devine imposibilă iar uneori nu se mai poate stabili
transcutanate faţă de ecografia endolu­
nici măcar direcţia de curgere a :fluxului. menală; componentele unui echipament
Metoda Doppler pulsat este caracterizată prin reprezen­ de diagnostic ecografic
tarea spectrală a semnalului, tradusă prin grosimea liniei
care înscrie traseul Doppler. Fluxul laminar, ordonat, este Sorin M. Dudea
caracterizat prin spectru îngust - linie subţire. Fluxul tur­
bulent, dezordonat (poststenotic sau în dilatări focale) este Tra n s d u ctoarele sunt instalaţii care generează/
caracterizat prin spectru larg (linie groasă, umplerea spaţiului recepţionează ecouri. Transductorul este dispozitivul care
dintre linia timpului şi anvelopa curbei Doppler) . transformă o formă de energie în alta.
Doppler color este Doppler pulsat multieşantion. Într-o re­ Există 4 clase de transductoare:
giune de interes, fiecare grup de pixeli devine eşantion de volum. liniare;
Pentru reprezentarea informaţiei Doppler se folosesc culorile. - sectoriale;.
Prezenţa fluxului sanguin este tradusă de colorarea - monosonde;
imaginii; - combinate.
Sensul :fluxului sanguin: apropierea de transductor este Transductoare liniare:
înscrisă, în mod convenţional, cu roşu (semnal pozitiv) iar Caracteristici: - ultrasunetele sunt emise de pe o linie de
îndepărtarea de transductor - cu albastru (semnal negativ); cristale; ultrasunetele se propagă paralel între ele; formatul
Viteza curentului sanguin este reprezentată de nuanţa cu­ imaginii este dreptunghiular.
lorii de bază (caracteristică pentru sens): viteze mici = nuanţe Clasificare după modul de generare al fasciculului de
închise; viteze mari = nuanţe deschise, apropiate de alb. ultrasunete:
Caracterul laminar sau turbulent al :fluxului este revelat a) transductoare electronice: cristale în linie ca nişte
de puritatea culorii. Fluxul laminar are culoare pură (albastru „clape de pian"; activate în serie în mod electronic.
sau roşu). Fluxul turbulent este denotat prin adăugarea culorii b) transductoare mecanice: - piesa piezoelectrică este
verde la culoarea de bază (nuanţele devin portocaliu, turcoaz unică şi se mişcă asemeni unui „cartuş de imprimantă";
sau aspect de mozaic). piesa emite/recepţionează ultrasunetele; aproape că nu se
Tehnica Doppler color are toate avantajele şi dezavanta­ mai utilizează azi.
jele, inclusiv artefactele, metodei Doppler pulsat. Principalul Transductoare sectoriale
atu al metodei îl reprezintă rezoluţia spaţială mare, cu ex­ Există două tipuri de transductoare sectoriale: mecanice
plorarea simultană a unei secţiuni întregi prin corp, ceea ce şi electronice.
reduce mult durata globală a examinării Doppler. a) transductoare mecanice: ultrasunetele se emit de pe o
-

Metoda power Doppler reprezintă puterea relativă a suprafaţă mică; ultrasunetele sunt emise divergent; ecourile se
semnalului Doppler, acolo unde este detectată frecvenţa recepţionează convergent; imaginea rezultată este un sector
diferenţială, înscrisă pe o scală monocromă în care variază de cerc, transductorul în vârful sectorului.
doar nuanţele culorii. Semnalul slab este reprezentat prin Variante constructive :
nuanţe închise iar cel mai puternic semnal, prin nuanţe - pendulante - un cristal efectuează mişcare de metronom;
41

rotative gia peretelui vezicii urinare, prostată); endoluminal (în tub


- cu o singură piesă: pentru aplicaţii endocavitare digestiv); microtransductoare pentru cavitatea uterină, pentru
(cavităţi naturale); transductoare „sectoriale perfec­ trompe uterine; vezică urinară, uretere; vase sanguine.
te"; imaginea este un cerc complet, transductorul este - intraoperator: transductoare cu suprafaţă mică; complet
plasat în centrul imaginii. sterilizabile; transductoare pentru uz laparoscopie.
- cu mai multe piese: piesele piezoelectrice sunt pla­ Mai dificil de aplicat, necesită măsuri de asepsie, ste­
sate sub formă de stea pe axul unui motor; imaginea rilizare, mai greu acceptate de pacient; oferă informaţii cu
este un sector de cerc; rezoluţie mare despre organe greu accesibile.
b) transductoare electronice: - imaginea este tot un sector Elementele tehnice constructive ale aparatelor de
de cerc; ecografie
Variante constructive: - Generatorul de puls - produce şi modulează impulsul
- propriu-zis (phased-array): există o suprafaţă relativ electric care va stimula ceramica piezoelectrică
mică pe care sunt plasate elementele piezoelectrice; elemen­ - Generatorul de fascicul US - asigură focalizarea elec­
tele piezoelectrice sunt activate succesiv, numai că diferenţa tronică a impulsului
de activare în timp, este foarte mică (microsecunde); se - Transductorul - emite US explorator şi recepţionează
obţin o serie de fascicule divergente rezultate din activarea ecourile;
elementelor piezoelectrice. - Receptorul - este sediul unor amplificări şi preprocesări
- convex: transductorul este unul „liniar" ca şi construcţie ale semnalului US, în special curba TGC
dar cu suprafaţa curbă; imaginea rezultată este tot un sector - Memoria electronică - depozitează ş i prelucrează
de cerc; informaţia primară, generează setul de informaţii finale,
- anular: combinaţie între transductorul mecanic ş i transmise la monitor
transductorul electronic ; constructiv este alcătuit dintr-o - Monitor TV - afişează informaţia finală.
serie de inele concentrice de materiale piezoelectrice antre­ Orice aparat de ecografie are două componente distincte:
nate în mişcare de pendulare; emisia se face divergent (prin - consola - conţine tastatura de comandă şi control, com-
construcţie); ansamblul pendulează în faţa unei ferestre de puterul şi electronica aparatului şi monitorul;
emisie; recepţia se face convergent. - transductoarele.
Transductoare monosonde
- conţin 1 cristal piezoelectric; se folosesc pentru: eco­
grafie în modul „"; examinarea Doppler continuu; ecografie 26. Obţinerea unei imagini ecografice op­
bidimensională statică. Sunt practic abandonate astăzi (cu time : criterii de recunoaştere, modalităţi
excepţia unor aplicaţii vasculare).
Transductoare combinate de realizare; aspectul ecografic al orga­
toate transductoarele de astăzi au frecvenţe multiple şi nelor normale şi al principalelor entităţi
funcţii multiple. Există transductoare speciale pentru eco­
patologice
grafia tridimensională.
Utilizare în relaţie cu organul examinat Sorin M. Dudea
Transductoarele liniare sunt utilizate pentru explorarea
ţesuturilor moi superficiale (sân, tiroidă, testicul, ganglioni, Criterii de recunoaştere şi modalităţi de realizare ale
aparat locomotor). unei imagini ecografice optime:
Transductoarele sectoriale electronice (în special variante - orientarea spaţială corectă:
convex) sunt utilizate pentru explorarea abdomino-pelviană. - sus = transductorul, respectiv locul de aplicare al
Transductoarele sectoriale mecanice sau phased array au acestuia pe corp (anterior, lateral dreapta sau stânga,
utilizare în ecocardiografie. posterior);
Aplicarea transductoarelor - jos = punctul cardinal opus transductorului (posteri­
- externă: rapidă, uşor de acceptat de către pacient, or, medial stânga sau dreapta, anterior - respectiv);
informaţii limitate de către interpunerea aerului sau osului; - stânga imaginii = dreapta pacientului (secţiuni trans­
rezoluţie limitată pentru organele profunde. versale) sau cranial (secţiuni sagitale sau frontale);
- endocavitară: endorectal (pentru prostată); endovaginal - dreapta imaginii = stânga pacientului (secţiuni trans­
(pentru uter, col uterin, ovare); endovezical (pentru morfolo- versale) sau caudal (secţiuni sagitale sau frontale).
42

- organul I leziunea ţintă se află în centrul imaginii; ocupă - difuz inomogenă - apare ca şi granularitate crescută şi
cel puţin 2/3 din suprafaţa activă a imaginii; neuniformă a organului.
- este utilizat transductorul cu cea mai mare frecvenţă Atenuarea acustică. În mod natural, ecourile care provin
care permite explorarea organului respectiv; de lângă transductor sunt puternice, celelalte sunt tot mai
- focarul I focarele sunt aşezate în dreptul leziunii; slabe. Pentru a uniformiza ecourile, se foloseşte curba TGC.
- curba TGC este setată astfel încât ecourile să aibă in- Dacă nu se reuşeşte uniformizarea imaginii prin reglarea cur­
tensitate uniformă pe întreaga adâncime a imaginii; soarelor pentru TGC iar imaginea rămâne mai hipoecogenă
- contrastul şi domeniul dinamic al ecourilor sunt setate la distanţă de transductor, fenomenul poartă denumirea de
astfel încât să ofere rezoluţie de contrast maximă; atenuare acustică şi, pentru ficat, este semn de suferinţă.
funcţiile auxiliare şi de postprocesare (armonică, ne­ Amplificarea (întărirea) acustică apare, cel mai adesea,
tezirea imaginii) sunt setate astfel încât să confere calitate în spatele unor structuri lichidiene. Structurile aflate în
vizuală maximă imaginii spatele unei imagini transsonice apar mai strălucitoare pe
Aspectul ecografic al organelor normale şi al princi­ imagine. Această observaţie atestă ca imaginea transsonică
palelor entităţi patologice. este lichid.
Semiologie ecografică elementară. Deoarece informaţia Umbra acustică + focar hiperecogen se traduce pe ima­
ecografică apare prin nuanţe de gri care reprezintă ecourile gine printr-o dungă neagră de lipsă de informaţie ecografică.
unul în raport cu celălalt, nu există o unitate de măsură a Ultrasunetele sunt reflectate în totalitate de o structură ecoge­
ecogenităţii în cifre. Cel mai puternic ecou este alb, lipsa de nă: focarul hiperecogen. Termenul corect este umbră acustică,
ecou apare în negru. pentru că forma poate fi diferită de cea de con. Umbrele
Ecogenitate = calitatea unui ţesut de a produce ecouri. acustice pot fi unice sau multiple (pot fi mai mici şi alăturate).
Ţesuturile care produc ecou = ecogene. Ţesuturile care Întărirea şi umbra acustică poate fi observate NUMAI
nu produc ecou = transsonice (anecogene, negru). Aceste posterior de structura care le-a produs.
imagini pot fi date de lichid, sau apar în zone unde nu există Scara normală a ecogenităţii structurilor parenchima­
interfeţe . toase în abdomen, de la cel mai ecogen la cel mai puţin
. Pentru abdomen - ţesutul de referinţă este FICATUL. ecogen:
Faţă de ficat o structură poate fi hiperecogenă (mai albă decât 1 - sinusul renal
ficatul), hipoecogenă (mai neagră decât ficatul) sau izoeco­ 2 - pancreas
genă (este la fel cu ficatul). 3 - ficat
Transsonic (anecogen) - lipsit de ecou. Aceste structuri 4 - splina
pot fi: 5 - corticala renală
- normale - structuri care conţin lichid (vezica urinară, 6 - medulara renală
vezica biliară) Descrierea ecografică a unei structuri patologice:
patologice - formaţiuni care conţin lichid ( chiste, 1 . Natura şi ecogenitatea: masă, formaţiune, etc.
tumori) - Hiperecogen
Structurile anecogene patologice pot fi: - Hipoecogen
- pur transsonice - lichidiene perfect = perfect negre - Izoecogen
cu lichid impur - gri foarte închis (lichid ce seamănă 2. Localizarea
cu o cremă, are în interior sânge sau puroi); 3 . Număr:
- imagini mixte - în interiorul unei structuri predominant - unică
negre (lichidiene) există şi imagini ecogene, solide. - multiple (peste două)
Ecostructura defineşte totalitatea ecourilor returnate de 4. Forma: rotundă, ovală, sferică
către un ţesut parenchimatos, organizate într-o structură co­ 5 . Dimensiuni
erentă care permite identificarea unui organ. Exemplu: ficat, 6. Contur: net, bine delimitat, flu, invadant,
testicul, splină, tiroidă - sunt imagini care apar ca un amestec 7. Structura:
de „sare şi piper fin". Structura poate fi: - omogenă
- omogenă - exceptând vasele din interiorul lor, parenchi­ - inomogenă (mixtă, cu conţinut impur, etc)
mele sunt uniforme, omogene; 8 . Raporturi anatomice
- franc inomogenă - există multiple imagini de altă natură 9. Starea funcţională (dacă se poate)
decât parenchimul; 1 O. Aspecte particulare
43

2 7. Artefactele în ecografia în scară gri mătate de lichid şi jumătatea de alături este solidă, aparatul
arată media ecogenităţii, adică nici lichid, nici solid ci gri
şi ecografia Doppler: cauze, descriere, intermediar. Pentru a şti dacă este volum parţial sau nu: se
modalităti de eliminare. Efectele termice
'
roteşte transductorul şi se obţine imaginea în alt plan. Orice
modificare patologică trebuie să fie vizibilă în două planuri
şi mecanice ale ultrasunetelor în biologie;
ortogonale (şi pe transversal şi pe longitudinal).
fenomenul de cavitatie ' - Reverberaţia - US întâlnesc o interfaţă care reflectă toate
Sorin M. Dudea, Carolina Botar-Jid sunetele, acestea lovesc transductorul şi se reflectă iar spre
interfaţă. La fiecare întoarcere sunetele produc câte un ecou.
Aparatul interpretează ca ecourile primite mai târziu provin de
Artefact = surse de eroare. Artefact = aspecte neadevărate la o distanţă mai mare. Pe imagine sunt înscrise ecouri liniare,
ce se văd pe imaginea ecografică. unele sub altele, la distanţe egale unele de altele. Eliminare:
Pot să apară: se încearcă să se ocolească interfaţa cauzatoare.
- structuri ireale - Coada de cometă (variantă de reverberaţie) - Undele
- structuri absente (falsă lipsă a imaginii) sunt prinse între două interfeţe foarte apropiate şi are loc
- structuri neadecvate ca localizare, formă, structură mişcarea de du-te-vino; vor apărea linii foarte apropiate una
Geneza: încălcarea premizelor de formare a imaginii US: de alta şi pe măsură ce distanţa faţă de transductor creşte, ele
- propagarea în linie dreaptă; se pierd în profunzime. Coada de cometă poate fi produsă
- distanţa dintre obiecte este proporţională cu timpul doar de aer, metal sau cristal.
de recepţie a ecoului; Poziţionare incorectă în sens lateral
- ecourile provin doar de la obiecte aflate în axă fas­ - Falsa dedublare a unor organe. Acest artefact apare la
ciculului de ultrasunete; nivelul peretelui abdominal, produs de muşchii drepţi abdo­
- intensitatea ecoului este direct proporţională cu minali şi linia albă. Un fascicul de US trece prin linia albă,
proprietatea de reflectare sau dispersie ultrasonoră ajunge la aortă şi se reflectă, duce la înscrierea aortei în poziţia
a obiectului examinat. corectă. Un alt fascicul se refractă de două ori prin muşchiul
Nu întotdeauna artefactele sunt inutile. Există artefacte drept abdominal şi . ajunge tot la aortă. Ecoul se refractă în
care ajută la diagnostic (umbră acustică + focar ecogen = cal­ sens invers şi ajunge la transductor. Aparatul interpretează că
cifiere; imagine transsonică + amplificare acustică = chist). ecoul provine din linie dreaptă şi induce înscrierea pe imagine
Clasificarea artefactelor: a două aorte. Acest artefact poate să apară şi la nivelul polului
de propagare superior renal stâng, datorită splinei, şi induce imagine pse­
- de atenuare udotumorală. Eliminare: se schimbă poziţia transductorului
- specifice Doppler sau a organului, prin respiraţie.
Artefacte de propagare - Lobii laterali. Când sunetele cad oblic pe o interfaţă
Imagine neclară ecourile se reflectă de partea cealaltă a perpendicularei şi nu
- datorită rezoluţiei axiale şi laterale slabe; se mai întorc la transductor. Dacă un alt cristal piezoelectric
- datorită zgomotului de fond. Eliminarea zgomotului de interceptează aceste ecouri, ele sunt înscrise pe imagine într-o
fond: se face medierea mai multor imagini succesive poziţie nereală.
False imagini suplimentare Poziţionare incorectă în sens axial
- Fals sediment - poate aparea, spre exemplu, in vezica - Eroarea de viteză - dacă viteza reală a US este > 1 540
urinară aspect de sediment (zonă gri), vezica nu este trans­ m/s, datorită timpului de recepţie mai scurt se înscrie poziţia
sonică. Acest aspect apare deoarece US intrate în vezică se organului mai aproape de transductor. La viteza < 1 540 m/s,
reflectă succesiv pe pereţi şi se intersectează. Sunetele sunt organul este înscris mai departe de transductor.
în fază şi produc efect de amplificare. Eliminarea falsului - Imaginea în oglindă (variantă de artefact de cale
sediment: se roteşte pacientul. Dacă sedimentul este real, se multiplă). Când sunetele întâlnesc o interfaţă concavă (dia­
va mişca odată cu pacientul. Dacă este artefact, va rămâne fragma) care le reflectă în totalitate, ele se reflectă până la o
pe loc. Se poate reduce curba TGC (se reduce amplitudinea altă structură, subdiafragmatică, iar ecoul parcurge calea în
undelor) � unde mai slabe, nu se mai produc artefacte. sens invers. Aparatul interpretează că ecoul provine, din linie
- Volumul parţial - datorită faptului că planul de US nu dreaptă, de la o distanţă mai mare (dincolo de diafragmă).
este lipsit de grosime. Dacă grosimea este ocupată pe ju- Va rezulta imagine în oglindă. Se poate vizualiza ficatul,
porta, colecistul, rinichiul dincolo de diafragmă. Eliminarea - mişcările pacientului sau ale vasului
imaginii în oglindă: se iau în considerare doar imaginile de - poziţia fasciculului de US faţă de lumenul vasului
deasupra interfeţei. Artefactele caracteristice tehnicii Doppler color
- Ambiguitatea localizării în profunzime. Dacă un ecou - lipsa culorii acolo unde există flux
se întoarce la transductor după emisia unui nou impuls de US, - umbra acustică
el este înscris pe imagine mult mai aproape de transductor - atenuarea
decât interfaţa care l-a produs. Recunoaştere: la apăsarea cu - refracţia
transductorul, ecoul păstrează relaţie fixă cu acesta şi variabilă - unghi de abord de 900
cu restul anatomiei corpului. - reglarea incorectă a aparatului
Arte/acte de atenuare - prezenţa culorii acolo unde nu există flux
Prea puţine ecouri - ambiguitatea localizării în profunzime
- Umbra acustică = prea puţine ecouri. Umbra acustică - lobii laterali
poate să provină de la interfaţa puternic ecogenă - umbra - imaginea în oglindă
acustică adevărată - scintilaţia acustică
- Umbra marginală - Poate să apară umbră acustică şi - artefactul de flash
fără interfaţă ecogenă datorită difracţiei US la marginea - zgomotele viscerale
unei interfeţe. - zgomotul tisular
Prea multe ecouri - falsa alocare a culorii
- Amplificare acustică = prea multe ecouri. Este de fapt - reprezentarea incorectă a vitezei şi/sau sensului fluxului
lipsa de atenuare a US prin lichide. Amplificarea acustică de­ - fenomenul de ambiguitate
ranjează deoarece maschează structurile din spatele structurii - reglarea inversată a culorilor
lichidiene. Eliminarea: se reduc ecourile din spatele masei - inversarea poziţiei transductorului
lichidiene, cu ajutorul TGC. - dependenţa culorii de unghiul de abord al vasului
- Amplificarea focală - în dreptul focarului ecourile au - falsul aspect de flux bidirecţional în vas
întotdeauna intensitate mai mare. Artefactele tehnicii power Doppler
Artefacte specifice tehnicii Doppler de mişcare
Artefacte caracteristice tehnicii Doppler spectral - falsă alocare a culorii
- cu exces de semnal Efecte biologice ale ultrasunetelor
- imaginea în oglindă a fluxului Ultrasunetele nu sunt lipsite de efecte biologice. Aceste
- zgomotele extrinseci efecte depind în principal de trei factori: intensitatea fluxu­
- amplificarea electrică lui de energie sonoră, timpul de expunere la energia sonoră
- interferenţele electromagnetice incidentă şi frecvenţa US. Pe prezenţa efectelor biologice se
- sensibilitatea prea mare a receptorului bazează utilizarea US în tratamentele reumatologice, în sto­
- semnalul armonic matologie (detartraj) şi în chirurgie: litotritia extracorporeală
cu minus de semnal prin undă de şoc a calculilor şi bisturiele cu US. Există însă
- cuplarea inadecvată a transductorului diferenţe cantitative şi calitative însemnate între US cu acţiune
- sensibilitatea prea mică a aparatului „distructivă" şi US folosite în scop diagnostic. Principalele
- filtrarea excesivă efecte biologice ale US, demonstrate experimental pe animale
cu reprezentarea eronată a semnalului Doppler pot fi sintetizate după cum urmează:
- fenomenul de ambiguitate ( aliasing) Efectul biofizic de cavitaţie poate îmbrăca două aspecte:
- compresia afişării traseului Doppler - cavitaţia tranzitorie: sub influenţa câmpului vibrant de
- stabilirea eronată a sensului de curgere a fluxului US, în lichidele biologice pot apărea mici bule cu gaz, care
- efectul unghiului de abord asupra calităţii semna- oscilează în câmpul US şi îşi măresc progresiv dimensiunile.
lului La intensităţi mari ale US, bulele pot colaba subit, ducând la
- efectele scalei vitezelor creşterile locale marcate de temperatură, urmate de descom­
- artefacte neaşteptate produse de către aparat punerea termică a apei şi eliberarea de radicali liberi.
- interferenţă de la vasele din vecinătate - cavitaţia stabilă: la intensităţi moderate ale fluxului de
- compresiunea vasului US, bulele pulsează permanent în câmpul sonor şi pot produce
factorii care afectează hemodinamica pacientului modificări ale structurilor celulare adiacente.
Efectul termic: US produc încălzirea ţesuturilor pe care 28. Valoarea relativă a examinării eco­
le străbat, atât prin fenomenul de cavitaţie cât şi în urma
absorbţiei. grafice ; indicaţiile pentru diverse or­
Toate efe ctele biologice enumerate mai sus au fost gane şi sisteme; indicaţiile de utilizare
obţinute experimental prin expunerea animalelor la US cu
a sub stanţelor de contrast ecografic ;
intensităţi mai mari de 1 W/cm2 (uneori zeci de W/cm2),
timp de minute, zeci de minute sau ore, frecvenţa US fiind tehnici ecografice speciale : armonici,
în jur de 1 MHz. tridimensional, elastografie
În cursul unei examinări ecografice obişnuite, transducto­
rul emite de cca. 1 0000 de ori/secundă impulsuri durând 1 - 1 ,5 Radu Ion Badea
microsecunde. În restul de 99,9% din timp se recepţionează
ecourile. Ca atare, pe durata unei examinări ecografice, orga­
nismul uman este supus unei energii US incidente doar O, 1 % I. Valoarea relativă a examinării ecografice; indi­
din timp, ceea ce face ca, spre exemplu, pe parcursul unei caţiile pentru diverse organe şi sisteme
examinări ecografice care durează 30 minute, organismul să II. Indicaţiile de utilizare a substanţelor de contrast
fie supus la energie US incidentă timp de doar 2 secunde.
ecografic
Intensitatea acustică a ecografelor modeme nu depăşeşte
20 mW/cm2. Frecvenţa transductorului (deci a US emis) este III. Tehnici ecografice speciale: armonici, tridimen­
situată în jurul valorii de 3 ,5 MHz. Din aceste date cifrice sional, elastografie
rezultă diferenţele cantitative şi calitative mari între US cu
efecte biologice nedorite şi US utilizate în scop diagnostic.
Stadiul actual al cunoaşterii nu a permis detectarea unor
efecte negative ale US utilizate în scop diagnostic asupra 28.1. Valoarea relativă a examinării eco­
omului. Cu toate acestea, US nefiind lipsite de efecte bio­
logice, este recomandabilă utilizarea prudentă a ecografiei
grafice; indicaţiile pentru diverse organe
(principiul ALARA), mai ales în primul trimestru al sarcinii, si sisteme
'

deoarece încă nu există date privind eventualele efecte cumu­ Radu Ion Badea
lative ale expunerii la doze mici şi repetate de US.

Examinarea ecografică este tributară unor principii teore­


tice şi practice, care stau la baza diferitelor tipuri de echipa­
mente. Practica ecografiei trebuie să ţină cont de tot ceea ce
înseamnă parţi bune şi părţi rele ale metodei. O înţelegere a
acestor aspecte permite realizarea unui gest medical de cali­
tate în interesul pacientului şi al medicului practician.
Avantaje practice. Ecografia are avantaje şi elemente de
atractivitate. Intre acestea:
- costul redus. Acesta se raportează la costul tehnicilor
secţionale evoluate (CT/RMN) în situaţia în care fumizează
aceeaşi informaţie, cu aceeaşi relevanţă clinică. Explorarea
ecografică necesită o investiţie minimă sub aspectul aparaturii
folosite. Chiar la preţuri mici, ecografele prezintă o rezolutie
foarte bună a imaginii astfel încât, adesea, pot substitui ex­
plorarea radiologică, îndeosebi în ceea ce priveşte organele
parenchimatoase.
acurateţea foarte bună a imaginii. Această este reflec­
tată în capacitatea de detectare a leziunilor. Acurateţea este
condiţionată de diferenţa de impedanţă acustică dintre aces­
tea. Teoretic, un chist într - un parenchim poate fi detectat de
46

la dimensiuni de ordinul a 1 -2 mm iar o tumoră solidă poate caracterul artefactogen " alprocedurii. Ultrasunetele

să apară distinct de la un diametru de I O mm; penetrează (şi se reflectă) în mod diferit la nivelul diverselor
caracterul dinamic (,, real time "). Reprezintă potenţialul structuri tisulare. În plus, aerul şi structurile osoase împiedică
ecografiei de a reprezenta informaţia concomitent cu achiziţia obtinerea unei imagini ecografice de calitate. Există numeroa­
acesteia. Ecografia pune în evidenţă anatomia organelor se situaţii în care imaginea obţinută conţine informaţii false
aflate în mişcare (ex. cordul, intestinul, diafragmul în timpul (artefacte de imagine). In plus distanţele mari care trebuiesc
respiraţiei etc). Această caracteristică este completată de străbătute precum şi excesul de ţesut adipos interacţionează
evaluarea elasticităţii unui parenchim comprimat de mâna cu imaginea ecografică care devine greu interpretabilă şi
examinatorului ( elastografie ). Informaţiile obţinute sunt ambiguă (fenomenul se numeşte „atenuare").
unice în categoria procedurilor imagistice scoţând în evidenţă - caracterul subiectiv şi operator dependent. Ecografia
caracterul clinic al procedurii. Capacitatea ecografiei de a este înalt dependentă de calitatea examinării, de performanţele
vizualiza dinamica organelor (ex. cordul) permite evaluarea şi nivelul de pregătire al examinatorului;
funcţiei unor organe vitale (cordul) . - dependentă de raţionamentul clinic. Ecograful este
portabilitatea. Aparatele existente în etapa actuală sunt practic un « stetoscop vizual » şi o prelungire a simţurilor
miniaturizate şi pot să fie transportate cu uşurintă. Ecografele medicului. Examenul fizic al pacientului în condiţii de urgenţă
portabile pot să facă parte din dotarea de bază a medicului este urmat de o electrocardiogramă şi de o ecografie a abdo­
de familie, alături de un electrocardiograf portabil şi de un menului şi aparatului cardiovascular. Diagnosticul ecografic
laborator pentru investigaţiile esenţiale; trebuie integrat în contextul clinic al pacientului.
- lipsa de invazivitate şi de iradiere. Ecografia folosind Indicaţii generale. Examinarea ecografică este indicată
ultrasunete ca şi vector de formare a imaginii, nu afectează în precizarea status-ului - normal sau patologic al organelor
starea de sănătate a pacientului, nu provoacă durere şi nu lipsite de conţinut aeric, precum şi în toate situaţiile în care
este sângerândă. Metoda este utilizabilă ori de câte ori este nu există interpoziţie de aer sau structuri osoase.
necesar, inclusiv pentru explorarea sarcinii. Este posibilă Indicaţiile sunt orientate înspre organele parenchimatoase
aşadar reevaluarea periodică a pacientului pentru aprecierea (pentru evaluarea structurii şi detectarea tumorilor), orga­
cursului bolii; nu prezintă restricţii în utilizare pentru femei
nele tubulo - cavitare (pentru evaluarea conţinutului şi/sau
însărcinate sau copii.
motilităţii), vase centrale/periferice (pentru evaluarea fluxului
- educaţia şiformarea în ultrasonografie. Timpul necesar
şi !umenelor), structuri musculo - tegumentare (pentru evalu­
pentru asimilarea procedurii este relativ scurt iar înţelegerea
area stărilor inflamatorii şi posttraumatice). Afecţiunile care
imaginilor este facilă. Sunt necesare cunoştinţe destul de
pot fi evaluate ecografic sunt acute şi cronice.
sumare de anatomie secţională. Imaginea ecografică este
inteligibilă, relativ usor de interpretat, având aspectul unor
sectiuni anatomice prin corpul uman. Semiologia ecografică
Bibliografie
este simplă, folosind informaţii calitative. Consistenţa orga­
nelor este reprezentată pe ecran sub formă de nuanţe de gri; 1. Hertzberg BS, Kliewer MA, Bowie JD et al. Physician training
requirements in sonography: how many cases are neededfor com­
numărul mare de aplicaţii clinice. Examinarea eco­
petence? AJR 2000; 1 74: 1221-1227
grafică se adresează unui mare număr de organe fumizând
informaţii morfologice, funcţionale, vasculare.
dirijarea manoperelor intervenţionale. Ecografia
este utilă pentru dirijarea sau asistarea unor proceduri 28.11. Indicatiile de utilizare a substantelor
' '

intervenţionale. În această categorie intră puncţii pentru de contrast ecografic


aspiraţie celulară sau extragere de ţesut, drenaje de abcese,
proceduri terapeutice cum ar fi injectarea de substanţe active Radu Jon Badea
sau ablaţii cu radiofrecvenţă.
interacţiunea directă dintre examinator şi pacient. Particularităţile agenţilor de contrast folosiţi în ultra­
Acesta este un element extrem de important pentru asimi­ sonografie. Agenţii de contrast (AC) folosiţi în ultrasonogra­
larea procedurii cu un examen clinic mai elaborat, de înaltă fie sunt microbule de gaz stabilizate cu diametru foarte mic
calificare şi performanţă. (cca. 2-6 µm), învelite intr - o membrană rigidă (albumină
Limitări principiale ale metodei ecografice. Ecografia denaturată) sau elastică (substanţe organice biocompatibile).
nu este o metodă perfectă şi medicul examinator trebuie să Cele mai frecvent utilizate gaze sunt sulfur-hexafluoridul,
ţină cont de o serie de elemente. Între acestea: perfluorocarbonul şi azotul. Sulfur-hexafluoridul şi per-
fluorocarbonul au greutate moleculară mare şi solubilitate adverse sau accidente, iar microbulele nu par să fi străbătut
scăzută. Realizează concentraţii ridicate de gaz în interiorul bariera placentară.
microbulelor raportat la sângele înconjurător şi prezintă o sta­
bilitate bună în circulaţie. Microbulele reflectă ultrasunetele
realizând creşterea impedanţei acustice cu cca. 20-25 dB. In Bibliografie
felul aceasta coloana de sânge capătă un aspect hiperecogen I . Reddy NK, Ioncică AM, Săftoiu A, Vilmann P, Bhutani MS. Con­
în cursul expunerii la ultrasunete cu indice mecanic scăzut trast-enhanced endoscopic ultrasonography. World J Gastroenterol.
(O, 1 O). Micro bulele rămân în circulaţie circa 4-5 min. ceea 2011;1 7:42-48
ce corespunde mai multor cicluri cardiace. AC nu penetrea­ 2. Quaia E. Microbubble ultrasound contrast agents: an update.
ză în interstiţii având o distribuţie strict intravasculară. Se Eur Radial. 2007; 1 7: 1 995-2008
3. Correas JM, Bridal L, Lesavre A et al. Ultrasound contrast agents:
administrează i.v., fie „in bolus" (de preferat) fie în perfuzie
properties, principles ofaction, tolerance, and artifacts. Eur Radioi
lentă. Administrarea rapidă este eficientă pentru că realizează
2001; li: 1 3 1 6-1328
o concentraţie ridicată sanguină, dar acurateţea imaginii poate 4. Zhou YJ, Man-Li Yuan, Rui Li, Li-Ping Zhu, and Zhao-Hui Chen.
fi afectată de artefactele care rezultă uneori. Perfuzia lentă Real-Time Placenta/ Perfusion on Contrast-Enhanced Ultrasound
asigură o concentraţie moderată dar cu aspect „în platou" ceea and Parametric Imaging Analysis in Rats at Different Gestation Time
ce permite evidenţierea unui plus de detalii. Gazul se elimină and Different Portions ofPlacenta. PLoS One. 2013;8(4):e58986
pe cale respiratorie după cca. 1 5 minute de la administrare, 5. Lymberg B. Diagnosis and staging of colonie tumors by con­
iar învelisul, în funcţie de natura lui, se metabolizează hepatic ventional abdominal sonography as compared with hid- rocolonic
sau se filtrează renal. O parte a AC se poate fixa în sinusoidele sonography. N Engl J Med I 992;32 7:65-69
sau sistemul reticulo '" histiocitar din ficat sau splină ceea ce
duce la apariţia timpului „tisular" al explorării. Microbulele
gazoase sunt bine tolerate de organism, doar în cazuri foarte 28.111. Tehnici ecografice speciale:
rare fiind semnalate reacţii alergice de intensitate scazută.
armonici, tridimensional, elastografie
O particularitate a agenţilor de contrast gazoşi o constituie
faptul că pot să fie administraţi şi pe cale orală sau anorectală, Radu Jon Badea
prin diluare în apă. Administrarea orală combinată cu exa­
minarea în „modul contrast" permite o mai bună vizualizare Armonici. Explorarea ecografică folosind ecouri cu
a lumenului digestiv. frecvenţe diferite de cele ale fasciculului incident se numeşte eco­
Indicaţii. Examinarea ecografică cu contrast (CEUS grafie „armonică". Avantaj ele utilizării ecourilor armonice sunt:
= contrast enhanced ultrasonography) este indicată pentru - a. rezoluţie superioară ecourilor fundamentale, prin
evaluarea patului circulator capilar (în scopul detectării ano­ faptul că au o frecvenţă înaltă;
maliilor circulatorii congenitale sau dobândite, ex. inflamaţii, - b. capacitatea de a fi discriminate de ecourile funda­
shunturi arterio - venoase, ischemii, necroze, angiogeneză mentale cu ajutorul unor echipamente speciale, permiţând
neoplazică) şi pentru evaluarea permeabilităţii lumenului astfel vizualizarea exclusivă a unor detalii, ex. : ecografia cu
vascular la nivelul arterelor sau venelor. contrast i.v. (CEUS).
Principalele aplicaţii clinice ale CEUS sunt: caracteri­ Armonicile sunt utilizate în vizualizarea tisulară (THI =
zarea tumorilor (cu precădere hepatice dar şi la nivelul altor „tissue harmonic imaging") sau în vizualizarea curgerilor san­
organe), aprecierea eficienţei terapiei tumorilor, identificarea guine (CEUS = „contrast enhanced ultrasonography"). THI
necrozelor de parenchim, evaluarea anevrismelor, detectarea are aplicaţii pentru vizualizarea structurilor tisulare profunde
extravazărilor sanguine în seroase, dirij area unor proceduri (ex. pacienţi cu obezitate pronunţată) . CEUS este folosită în
intervenţionale. Agenţii de contrast pot să fie utilizaţi şi evaluarea patului circulator capilar şi a trunchiurilor vasculare
pentru evaluarea lumenului digestiv sau al căilor urinare prin mari/medii în situaţii normale şi patologice.
instilare pe căi naturale. Explorarea ecografică tridimensională (3D/4D) .
Contraindicaţii. Restricţii în administrare. Adminis­ Este o procedură ultrasonografică evoluată, folosită curent
trarea e contraindicată la pacienţii cu boli cardiace severe, în obstetrică. În ultimii ani a cunoscut o serie de aplicaţii
dar nu există riscuri la pacienţii cu insuficienţă renală sau la non -obstetricale, inclusiv cardiace. Metoda se bazează pe
cei cu hipersensibilitate la iod. Nu este acceptată adminis­ obţinerea concomitentă a două planuri secţionale dispuse
trarea la copii sau la femei în timpul sarcinii şi alăptării, desi perpendicular şi, aproape instantaneu, o reconstruire a celui
studiile desfăşurate pe animale gestante nu au arătat reacţii de-al treilea plan, denumit coronal, dispus perpendicular pe
48

celelalte două. Un echipament care permite realizarea celor timp real care necesită o compresiune intermitentă, de mică
trei planuri secţionale are capacitatea de a „construi" într - un amplitudine, în scopul obţinerii unei imagini valide. Deoarece
timp ulterior (examinarea 3D „convenţională") sau concomi­ procedura este operator dependentă echipamentele prezintă
tent (explorarea 4D sau „real time 3D") un volum (denumit pe ecran un indicator de calitate care trebuie atins pentru
„voxel") prin „poziţionarea" în spaţiu a tuturor elementelor ca investigaţia să fie considerată corectă. Blastografia color
reflectante identificate. Aspectul este acela de structură poate fi interpretată doar după obţinerea unei hărti de culoare
spaţială foarte apropiată ca imagine de ceea ce este organul valide calitativ şi stabile, constante din punct de vedere al
explorat în realitate. Avantajul tehnicii 3D/4D este acela de alocării culorilor. Astfel pentru � 80% din imaginile obţinute,
a putea „manipula" volumul reconstruit atât prin rotire cât şi echipamentul trebuie sa aloce aceeaşi culoare, în mod con­
prin proceduri speciale de substracţie de imagine pentru extra­ stant. Ulterior, formaţiunea tumorală se poate caracteriza şi
gerea de trăsături caracteristice. Examinarea 3D/4D este utilă semicantitativ prin strain ratio (SR), care, este raportul de
pentru recunoaşterea anomaliilor fetale şi pentru identificarea elasticitate dintre două ţesuturi alese prin fixarea manuală a
mai precisă a sexului fetal. Există aplicaţii ale metodei 3D/4D ROI: unul cu elasticitate cunoscută iar celălalt cu elasticitate
în oncologie, pentru calcularea exactă a volumului tumoral, necunoscută, nedeterminată. Blastografia color şi-a demon­
precum şi în toate situaţiile în care o regiune de interes este strat aplicabilitatea şi utilitatea în multiple domenii clinice,
înconjurată de lichid ceea ce permite un contrast foarte bun în primul rând oncologia.
al imaginii, de ex. tumori intravezicale sau mase intrachisti­
ce. Ecografia 3D/4D este utilă pentru precizarea distribuţiei
spaţiale a unor structuri vasculare sau a topografiei tumorilor Bibliografie
hepatice care au contrast suficient de mare faţă de parenchi­ I. Burns PN, Powers JE, Hope Simpson D, UhlendoifV, Fritzsch T
mul hepatic. Examinarea 4D a cordului permite vizualizarea Harmonic imaging: principles and preliminary results. Angiology
concomitentă a j eturilor sanguine intracardiace normale sau 1 996;47:63-73
patologice. Deşi are la bază o tehnologie complexă, ecografia 2. Dietrich CF 3D Abdominal Sonography. Electromedica 69
3D/4D nu aduce beneficii în ce priveşte rezoluţia imaginii dar (2001) no. I, 23-29
permite o mai bună înţelegere a raporturilor spaţiale dintre 3. Bamber J et al. EFSUMB guidelines and recommendations an
diferitele structuri anatomice. the clinica! use ofultrasound elastography. Part I: Basic principles
Elastografia. Odată cu apariţia elastografiei, ecografia and technology. Ultraschall Med 2013;34: 1 69-1 84
4. Havre RF, Waage JR, Gilja OH, Odegaard S, Nesje LB. Real­
a devenit o „prelungire" a simţului clinic, întărând şi con­
Time Elastography: Strain Ratio Measurements Are Jnfluenced by
firmând diagnosticul final. În funcţie de echipament şi de the Position ofthe Reference A rea. Ultraschall Med 2011; Jun I O,
modul de măsurare a elasticităţii tisulare, elastografia este doi: I 0. 1 055/s-0031-1273247
de două tipuri: tehnica color (SE = strain elastography) şi 5. Cosgrove D, Piscaglia F, Bamber Jet al. EFSUMB Guidelines and
elastografia bazată pe unde de forfecare ( elastografia ARFI Recommendations an the Clinica! Use ofUltrasound Elastography.
şi elastografia „shear wave" - SWE). Blastografia ARFI şi Part 2: Clinica! Applications. Ultraschall Med - Eur J Ultrasound.
SWE sunt metode cantitative, având aplicaţii clinice pentru 2013;34(03):238-53
evaluarea fibrozei hepatice, în primul rând, dar şi al altor
organe. Blastografia color în timp real (ES) este cea mai
accesibilă dintre toate tipurile de elastografi e , fiind o metodă
calitativă, care reprezintă rigiditatea tisulară pe hărţi de culoa­
re. În funcţie de transductor, echipament şi zona examinată,
pentru achiziţionarea unei imagini valide, poate fi necesară
o compresiune externă intermitentă asupra transductorului.
Ţesuturile, în funcţie de elasticitate, sunt reprezentate pe o
scară de culori de la roşu la albastru. Acest tip de elastografie
permite compararea rigidităţii unor structuri tisulare aflate
în contact sau apropiate (variaţia tensiunilor tisulare sau rata
de compresibilitate - „strain ratio" - SR). Pentru calcularea
cât mai corectă a SR, este important ca cele două regiuni
de interes (ROI) să fie la o distanţă similară de transductor,
apreciată pe verticală. Blastografia color este o metodă în