Sunteți pe pagina 1din 108

CURS INTRODUCTIV DE ECOGRAFIE GENERALA

INVESTIGATIA ECOGRAFICA SINONIM=ULTRASONOGRAFIA


Utilizeaza undele sonore de inalta frecventa

Sondele cu cristal piezoelectric(lineare sau convexe , cu dimensiuni diferite),EMIT ULTRASUNETE(U.S.)


U.S.se propaga in tesuturi (conform propritatiloracusticeale tesuturilor)

U.S.sunt reflectate ca ECOURI,care sunt culese de aceeasi sonda ,transmise ordinatorului si transformate computerizat in IMAGINI.

APARATURA ECOGRAFICA

SONDA CONVEXA

Ecografia transcutanata-sondele alunecaetans pe suprafata pielii, utilizand geluri speciale

Ecoendoscopia- utilizeaza sonde de calibru mic,protejate steril(esofagiana,rectala vaginala),fara utilizare de geluri

SONDELE ECOGRAFICE-utilizarea acestora


Pentru examinarea ecografica a partilor moi(vase,muschi,tiroida,glande mamare,testicul) se folosesc sonde cu fracvente de preferat peste 7 MHtz Pentru examinarea abdomenului superior, a pelvisului si a cordului,sonde cu frecvente sub 3,3 MHtz

CONDITII PENTRU O BUNA VIZUALIZARE ECOGRAFICA transcutanata:


-un aparat performant ,o buna pregatire a examinatorului -utilizarea comenzilor respiratorii si a decubitelor laterale
NB-pacientii hiperponderali au din start un minusla performanta de examinare ecografica

APARATELE MODERNE au in dotare sisteme de inregistrare pe hirtie polaroida sau pe casete video In centrele medicale mari exista si instalatii computerizate de TRANSFER SI STOCARE a imaginilor ecografice

ROLUL ECOGRAFIEI:
-investigatia de prima intentie in urgente medicochirurgicale
-prezenta in screening-ul imagistic al oricarui pacient -complementara altor explorari imagistice,ca examinare in timp real(explorari functionale,ex Doppler) -utila in medicina interventionala -metoda cea ma utila in monitorizarea sarcinii-pentru mama si fat

EXAMINAREA ECOGRAFICA POATE FI REPETATA ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE;NU PREZINTA RISCURI pentru pacient sau examinator

LIMITELE ECOGRAFIEI:
Performanta depinde direct de operator Este un examen dinamic,dureaza cat impune operatorul Inregistrarea pe hartie polaroida nu poate cuprinde toata examinarea Examen dependent de pacient(pregatire,cooperare pentru pastrarea imobilitatii fizice si respiratorii,la comanda operatorului)

LIMITELE ECOGRAFIEI:
Examenul ecografic este dificil la hiperponderali NU POT FI VIZUALIZATE ORGANELE DIN SPATELE OSULUI SAU GAZELOR (nu se transmit undele sonore)

ECOGRAFIA ABDOMINALA
STRUCTURI CU VIZUALIZARE ECOGRAFICA:
-organe parenchimatoase -organe cavitare -colectii fluide libere in cavitate sau inchistate -alte strucruri

ECOGRAFIA NU POATE IDENTIFICA PNEUMOPERITONEUL

INCIDENTE ECOGRAFICE:
INCIDENTA AXIALA: (transductor cu pozitie orizontala,perpendicular pe tegument,paralel
cu axul transversal al corpului) pacientul in pacient in decubit dorsal decubit lat .stg ANT DR STG POST CR ANT ANT pacient in decubit lat drept CR POST

POST

CAUDAL

CAUDAL

INCIDENTA SAGITALA: (transductor cu pozitie verticala ,perpendicular pe tegument,paralel


cu axul sagital al organismului) pacient in decubit dorsal CR POST ANT CAUDAL pacient decubit lat stg CR POST ANT CAUDAL pacient lateral drept CR ANT POSt CAUDAL

INCIDENTELE OBLICE RESPECTA ACEEASI TOPOGRAFIE PE ECRANUL ECOGRAFIC

Explorarea ecografica nu trebuie standardizata. Examinatorul poate utiliza orice incidenta pentru o buna vizualizare EXAMINATORUL PRIVESTE ECRANUL,NU URMARESTE POZITIA TRANSDUCTORULUI

UN EXEMPLU DE INCIDENTA AXIALA SI SAGITALA

AXIAL

SAGITAL

EXAMENUL DOPPLER
Metoda dedicata studiului structurilor vasculare

Undele sonore intalnesc structuri in miscare si sunt reflectate cu frecvente diferite Apreciaza fluxul sanquin,un obstacol in lumenul vasului ,modificari ale pretelui vascular
Descrierea cavitatilor cordului ,circulatia sangelui la nivelul acestora,debite cardiace

Ex Doppler continuu-prin emisie continua de U.S. Ex Doppler pulsat prin emisie discontinua de U.S(utilizat in explorarea vasculara) MODERN,in asociere cu ecotomografia,tehnica noua apartinand ecografelor 3D si 4D)
N.B.Examenul DOPPLER vascular poate fi asociat oricarei tehnici ecografice sau poate fi utilizat ca tehnica in sine

EX.Doppler al vaselor renale:

ALTE TEHNICI ECOGRAFICE:


-ecografia obstetricala -ecografia orbitara-foloseste ca fereastra ecografica mediile refringente ale globului ocular -ecografia transfontaneala la copilul mic -ecografia laparoscopica-de obicei insotind interventiile chirurgicale -ecotomografia

ADJUVANTI IN EXPLORAREA ECOGRAFICA


-administrarea substantelor de contrast pt. evaluare structurala si vascularizatie -administrarea de lichide pentru a obtine ferestre ecograficeabdominopelvine De exemplu-vizualizarea pancreasului se inbunatateste daca umplem stomacul cu lichide;evaluarea pelvica se poate face corect doar cu vez.urinara in repletie

SEMIOLOGIA MODIFICARILOR ECOGRAFICE:


HIPOECOGEN=nuante inchise de gri pe ecran TRANSONIC=negru pe ecran HIPERECOGEN=mai alb pe ecran IZOECOGEN=aceeasi ecogenitate cu TRANSONIC=negru pe ecran ECOGENITATE-propritatea unei structuri de a reflecta ultrasunetele(structura ecogena)

CELE MAI DESCHISE NUANTE DE GRIgrasimea CELE MAI INCHISE NUANTE DE GRI structurile edematoase,necrozele,colectiile mai dense NEGRE-lichidele clare

PANCREASUL,structurile glandulare,depunerile grasoase-mai albe pe ecran RINICHII- cele mai hipodense(hipoecogene) organe parenchimatoase FICATUL,splina,muschii-cu densitati intermediare

BILA,URINA,alte fluide,formatiunile chisticeTRANSONICE,cu INTARIRE POSTERIOARA(BANDA ALBA)


Formatiunile CALCARE si AERUL-semiluna stralucitoare cu umbra posterioara)

IMAGINI CALCARE SI IMAGINI AERICE:

CONUL DE UMBRA -CALCUL

CONURI DE UMBRA-AER IN COLON

DIAMETRUL LONGITUDINAL SI DIAMETRUL TRANSVERSAL AL RINICHIULUI

Pe imaginea ecografica FREEZE-ata se pot face masuratori multiplanare. ZOOM-area imaginii poate fi de ansamblu sau sectoriala

APRECIEM ECOGRAFIC:
-dimensiunile,forma,conturul organului examinat

-ecodensitatea-hipo,hiper sau normala


-structura-omogena sau neomogena -vascularizatia -elemente patologice din structura organului respectiv -raportul cu organele vecine -prezenta sau absenta de colectii fluide patologice

IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA ECOGRAFICA:


-zonele mineralizate sau gazoase apar ca ecouri f.intentense asociate cu conuri de umbra in spatele acestora -o masa care contine un centru f ecogen cu con de umbra este adesea segment de tub digestiv -o masa hipoecogena si omogena este evocatoare pentru o adenopatie -cu cat o masa abdominala este mai mare ,cu atat este mai dificil de localizat ca apartenenta

IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA ECOGRAFICA:


Apartenenta unei mase abdominale poate stabilita daca are continuitate la un organ,cel mai usor daca este organ parenchimatos Uneori localizarea este stabilita prin excludere,dupa examinarea de ansamblu a cavitatii abdominale(indeosebi in procesele expansive voluminoase)

RECOMANDARI:
EXAMINAREA SISTEMATICA A SEGMENTULUI DE CORP SAU A ORGANULUI -CONFORM SPECIFICATIEI CLINICE DICTAREA ELEMENTELOR DE DESCRIERE ECOGRAFICA(PENTRU A NU OMITE DETALII SEMIOLOGICE) EMITEREA UNUI BULETIN ECOGRAFIC(insotit sau nu de inregistrarea imaginilor reprezentative),DUPA COROBORAREA CU DATELE CLINICE SI ALTE INFORMATII MEDICALE

EXAMENUL ECOGRAFIC AL ANEXELOR TUBULUI DIGESTIV

EXPLORAREA HEPATICA
NU necesita o pregatire speciala; In decubit dorsal sau decubit lateral stg

APRECIEM
-dimensiunile-LDH,LSH,LC
-structura-omogena sau neomogena -ecodensitatea-hipo,hiper sau normala -conturul ficatului si marginile acestuia,raportul cu structurile veci -calibrul vaselor hepatice -aspectul colecistuluiforma,dimensiuni,perete,continut,eventual raspunsul la pranzul colecistokinetic(determinarea volumului inainte si la cca 1H dupa administrarea acestuia) -aspectul cailor biliare intra- si extrahepatice -prezenta sau absenta de colectii fluide perihepatice

DE RETINUT: Examinarea Doppler,de preferat color,permite aprecierea fluxului,a eventualilor trombi endovasculari,portali sau in circulatia sistemica a ficatului.
Prin fereastraecografica oferita de LSH se poate vizualiza CONTINUTUL PERICARDIC SI PLEURAL ANTERIOR DREPT. In incidenta sagitala ,pe linia axilara posterioara,se poate aprecia prezenta de lichid in sinusul costofrenic posterior pleural drept.

DE RETINUT: CAILE BILIARE- anterior de vasele portale VASELE PORTALE-au pereti proprii, stralucitori,usor de individualizat pe imaginea ecografica VENELE SUPRAHEPATICE fara pereti proprii,delimitate de parenchimul hepatic(in maladii sclerozante,care cresc consistenta ficatului,lumenele acestora sunt abia vizibile,colabate)

ASPECT ECO AL VASELOR HEPATICE

VENA S.H.

RAM PORTAL

DE RETINUT:
VENA SUPRAHEPATICA MEDIE separa lobul drept hepatic de cel stang RAMUL DREPT PORTAL separa segmentele superioare si anterioare ale LDH(4,5,8) de segmentele posterioare si caudale ale LDH(6,7) RAMUL STG PORTAL separa segm 2(medial) de segm 3(lateral)ale LSH LOBUL CAUDAT(segm 1 al LSH)-inconjoara V.C.I ESTE FALSA IMPARTIREA IN L.DR. si L.STG ATRIBUITA LIG.FALCIFORM (Element anatomic de sustinere a ficatului)

SEGMENTATIA FICATULUI
preluata din publicatiile franceze

PE IMAGINILE ECOGRAFICE incidenta sagitala a lobului stg hepatic:


L LSH S H

CORDUL VIZIBIL PRIN FEREASTRA LSH

ASPECTUL NORMAL AL VASELOR HEPATICE

V.C.I. fara perete propriu

Vas portal cu perete stralucitor

ASPECTU Vv.SUPRAHEPATICE

VASE FARA PERETE PROPRIU

LOBUL DREPT HEPATIC

IN HILUL HEPATIC:
TRUNCHIUL V.PORTE-posterior si la stanga fata de calea biliara principala-sub 10 mm calibrul normal
Ramurile DR si STG ale V.porte(posterior de ducturile biliare corespunzatoare) C.B.P.(calea biliara principala)-anterior de porta-cca 6 mm calibru Canalul cistic nevizualizabil in mod normal(situat intre CBP si colecist) A.HEPATICA anterior si intern de V. porta N.B.V.PORTA si C.B.P au aspect in teava de pusca la nivelul hilului

HILUL HEPATIC

CBP

Aspect in teava de puscaV.Porta posterior ,CBP anterior

V.P.

FICAT,COLECIST,V.PORTA,VCI

Incidenta oblica cu insinuarea transductorului sub rebord

MODIFICARI PATOLOGICE HEPATICE


LEZIUNI BENIGNE

Leziuni hiperecogene omogene

Leziune hiperecogena neomogena

LEZIUNI BENIGNE

Leziuni transonice hepatice(chistice)

ALTE MODIFIC PATOLOGICE HEPATICE

STEATOZA HEP.-ficat ecodens,cu atenuare posterioara

FICAT MIC CU ECODENSITATE CRESCUTA-CIROZA TOXICA.ASCITA(colectie transonica perihepatica)

LEZIUNI MALIGNE
Formatiuni solide polimorfe

Formatiune hipodensa in LSH

LEZIUNI MALIGNE

MULTIPLE FORMATIUNI IZOECOGENE CU PARENCHIMUL NORMALpacienta cu CC de col uterin

LOB DREPT HEPATIC

Aspectul normal al colecistului si cailor biliare:


VEZICULA BILIARA este situata pe fata infeerioaraa a ficatului,oblic craniocaudal si dorso-ventral,are forma de para,cu diam long de cca 8-10 cm

CANALUL CISTIC are un calibru redus,este sinuos,normal nu se vizualizeaza

CAILE BILIARE i.h.normal nu se vizualizeaza

COLECIST POSTPRANDIAL:

DETALIU

COLECIST MIC,falsa ingrosare de perete

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE

COLECIST SEPTAT CORPOREAL

HIDROPS VEZICULAR

SEDIMENT DECLIV

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE

POLIP COLECISTIC

CALCUL COLECISTIC

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE

LITIAZA COLECISTICA

COLESTEROLOZA PARIETALApolipoasa si difuza

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE


COLECISTITA CRONICA LITIAZICA: -perete ingrosat -multipli calculi veziculari

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE

MULTIPLI CALCULI CU CON DE UMBRA POSTERIOR

COLECIST CUDAT PREINFUNDIBULAR

Modificari patologice ale colecistului-BENIGNE

DETALIU

COLECISTITA CRONICA CU FENOMENE DE ACUTIZARE-edem in peretele colecistic


(TRISTRATIFICAT-ecogen,hipoecogen,ecogen)

Modificari patologice ale colecistului-MALIGNE

PROCES INFILTRATIV -VEGETANT LA NIV.CORPULUI V.B.-versantul hepatic

ALTE ORGANE ALE ABDOMENULUI SUPERIOR

ASPECTUL NORMAL AL SPLINEIecodensitate usor redusa fata de ficatINCIDENTA LONGITUDINALA A HIPOCONDRULUI STG)

ASPECTUL NORMAL AL PANCREASULUI-incidenta axiala

ASPECTE ECO ALE SPLINEI

USOARA SPLENOMEGALIE (R.Stg.usor deplasat caudal)

SPLINA IN LIMITE NORMALE

DE RETINUT:
FORNIXUL GASTRIC PLIN CU LICHIDE POATE FI CONFUNDAT ADESEA CU O FORMATIUNE CHISTICA A SPLINEI,IN POZITIA DE DECUBIT DORSAL PENTRU A EVITA EROAREA,ASEZATI PACIENTUL IN DECUBIT LATERAL DREPT SI RELUATI EX.SPLINEI

EXAMENUL ECOGRAFIC AL PANCREASULUI


EXAMINARE DIFICILA-necesita pregatire anterioara la pacientii meteorizati EXAMINARE A JEUN Se prefera administrarea de lichide preexaminare(fereastra ecografica gastrica) Adesea NEVIZUALIZABIL-se recomanda explorare C.T.

APRECIEM

pancreatic:

Dimensiunile celor 3segmente(cap,corp,coada)-diametrul A-P Ecodensitatea pancreasului(este cel mai ecogen organ la varsta adulta ) Structura pancreasului(cu descrierea completa a leziunilor) Conturul si forma pancreasului

Aspectul coledocului intrapancreatic si al canalului Wirsung(vizibil doar cand este dilatat )


Eventuale colectii in loja pancreasului

Raportul cu cadrul duodenal si fata posterioara a stomacului Daca sunt colectii fluide ,volumul acestora si topografia migrarilor

DIAMETRELE A-P ALE PANCREASULUI

CONFLUENTUL SPLENO PORAL posterior de capul pancreasului

REPERE ANATOMICE PENTRU IDENTIFICAREA PANCREASULUI


Ax Splportal A.mez. sup

Ao
Vertebra

PANCREASUL PATOLOGIC

CAPUL PANCREASULUI MARIT DE VOLUM SI HIPOECOGEN POSTERIOR (PANCREATITA ACUTA CU FUZEE migrate subdiafr in stga)

PANCREASUL PATOLOGIC

CAPUL PANCREASULUI MARIT DE VOLUM,CU MULTIPLE IMAGINI CHISTICE-PANCREATITA CRONICA

MODIFICARILE TIPICE ALE PANCREATITEI CRONICE


IMAGINI CHISTICE INTRAPANCREATICE CALCIFICARI INTRAPANCREATICE DILATATIA CAN.WIRSUNG MARIREA DE VOLUM A PANCREASULUI NU ESTE OBLIGATORIE PREZENTA TUTUROR SEMNELOR PENTRU A CONFIRMA IMAGISTIC SUSPICIUNEA CLINICA DE PANCREATITA CRONICA

PANCREASUL PATOLOGIC

PROCES EXPANSIV CEFALIC CU DILATATIE RETROGRADA DE CBP SI C.WIRSUNG

-TUMORA EPIGASTRICALSH?PANCREAS?

REVARSATUL PERITONEAL:
LICHID PERITONEAL

FICAT

(transonic )

RIN.DREPT

EXPLORARE ECOGRAFICA A RINICHILOR SI C.U.S.

METEORISMUL poate fi factor de eroare Se examineaza in decubit dorsal,ventral sau/si decubite laterale Descriem: Pozitia,forma,numarul,conturul,dimensiunile,grosimea parenchimului(indicele parenchimatos) Ecodensitatea parenchimului si cailor ur.sup. Calibrul cailor ur.sup. Structura parenchimului,continutul C.U.S. Raportul cu organele vecine Vascularizatia,calibrul vaselor renale,continutul acestora,fluxul sanquin Spatiile peri- si para renale

ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR


Pozitie la max 4 cm de la diafr(mai jos la varsta inaintata),cel stg mai sus
Dimensiuni10-12 cm diam long.si 5-6 cm diam. transv. (Indicele parenchim gros. cortic./diam transv.

Periferie hipoecogena=corticala
Sinus renal cu contur neregulat ,hiperecogen (vasculopielic) In mod normal caile urinare nu se vad(vizualizarea transonica a cailor ur super semnifica dilatatie) V.Ren stanga traverseaza fereastra Ao-mezenterica ,anterior de a.ren stanga,pentru drenajul in V.C.I. (traverseaza stanga-dreapta col.vertebrala.)-Vizualizarea vaselor renale-cel mai bine in incidenta axiala.

ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR


INCIDENTA SAGITALA

RIN.DREPT

RIN.STANG

Examenul Doppler al vaselor renale

VIZUALIZAREA AXIALA A R.DR.

REPERE ANATOMICE

LITIAZA RENALA
IMAGINI ECOGENA CU CON DE UMBRA POSTERIOR

CALCUL REN CU CON DE UMBRA POST

LITIAZA MULTIPLA RENALA

LITIAZA URETERALA

URETER LOMBAR STG-cu imagine hiperecogena cu con de umbra posterior

DILATATIA CAILOR URINARE SUPERIOARE

RIN DREPT
PACIENT CU PROCES EXPANSIV PROSTATIC-ADK

RIN STANG

DILATATIA CAILOR URINARE SUPERIOARE

INDICE PARENCH.PASTRAT

IPARENCHIM RENAL APROAPE ABSENT-Dg.DIF.CU RIN POLICHISTIC

LEZIUNI CHISTICE RENALE

CHIST CORTICAL

RIN.STG

LEZIUNI CHISTICE RENALE

CHISTURI CORTICALE DE DIMENSIUNI VARIABILE

intarire posterioara a imaginii transonice

ALTE MODIFICARI PATOLOGICE RENALE


DETALIU:
FICAT

FORMATIUNE ECOGENA,infiltraiva PE VALVA ANTERIOARA A RIN.DREPT-proces cc.

R.DREPT

CRITERII DE MALIGNITATE PENTRU PROCESELE EXPANSIVE RENALE


Neomogenitate structurala-cu necroze,hemoragii si/sau necroze intratumorale Invazia capsulei renale sau depasirea acesteia Vascularizatie bogata ,dar anarhica-vase de neoformatie Contur imprecis Invazia reciproca parenchim-cai urinare Adenopatii tumorale locoregionale si/sau la distanta Tromboze vasculare (in vasele renale si/sau sistemul cav inferior Leziuni secundare(cel mai frecv.pulmonare) HEMATURIE

DE RETINUT:
HEMATURIA(apare de obicei tarziu daca punctul de plecare este parenchimul renal)TUMORILE RENALE SUNT MUTE IN PROCESELE MA:LIGNE RENALE LEZAREA VASELOR POATE FI DE VECINATATE SAU TROMBOTICA(INTRA IN STADIALIZAREA T.N.M.V)

EXPLORAREA VASELOR ABDOMINALE

NEOMOGENITATE STRUCTURALA HEPATICA

TTOMBOZA MASIVA IN V.PORTA

TROMB IN V.C.I.

PROCES EXPANSIV MEDIASTINAL-acelasi pacient

EXAMENUL ECO AL LOJELOR SUPRARENALE


ODATA CU EXAMENUL RINICHILOR,SUBDIAFRAGMATIC LA POLUL SUPERIOR AL,ACESTORA(subhepatic in dreapta,subsplenic in stanga) CRITERII DE NORMALITATE: ecogenitate grasoasa aspect omogen dimensiuni sub 2,5-3 cm contur bine precizat al lojelor

LOJA SUPRARENALA DREAPTA

FICAT

FICAT

R.DR.

ECOGENITATE USOR CRESCUTA-GRASIMEA NORMALA DIN LOJA S.R.DREAPTA

FORMATIUNE TRANSONICA S.R.DREAPTA

VEZICA URINARA NORMALA SI PATOLOGICA


AXIAL SAGITAL

V.U.CU FORMA ,PERETE SI CONTINUT NORMALE

SEDIMENT CU NIVEL ORIZONTAL IN V.U.(sugestiv pt.infectie urinara sau microlitiaza urinara)

VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A LEZIUNILOR BENIGNE SI MALIGNE VEZICALE

INGROSARE PSEUDOPOLIPOASA DE PERETE LAT. DR.

POLIP LATERAL STG

EXAMENUL CORECT -DOAR IN REPLETIE VEZICALA!!


TUM.INFILTR-VEG

MODIFICARI PATOLOGICE MALIGNE ALE VEZICII URINARE


RINICHI DR.

V.U .

URETER

RECT

HIDRONEFROZA SECUNDARA

INFILTRATIE DIFUZA A PERETELUI VEZICII URINARE,cu prinderea jonctiunilor uretero-pielice

VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A PROSTATEI

V.U.

V.U .

SAGITAL

AXIAL

Dimensiuni.ecodensitate,structura si contur normale

DEPUNERI MINERALE PROSTATICE

V.U.

SECHELE ALE UNOR PROCESE INFLAMATORII

PROSTATA IN PLAN AXIAL

MODIFICARI PATOLOGICE BENIGNE

HIPERTROFIE DE LOB MEDIU PROSTATIC(adenom)

HIPERTROFIE GLOBALA DE PROSTATA,cu discreta hipoecogenitate difuza-PROSTATITA

ADENOM VOLUMINOS AL PROSTATEI

V.U.

INGROSARE SEMNIFICATIVA A PERETELUI VEZICALvezica de lupta PROSTATA

MODIFICARI PROSTATICE LA LIMITA-BENIGNE?MALIGNE?


MARIRE DE VOLUM,CONTUR PASTRAT ,DAR STRUCTURA NEOMOGENA

PELVISUL LA FEMEIE
POATE FI EXAMINAT TRANSCUTANAT, TRANSVAGINAL SAU TRANSRECTAL PENTRU EX .TRANSCUTANAT-CU VEZ.URINARA IN REPLETIE APRECIEM:uterul,anexele uterine,raportul cu structurile vecine,prezenta de lichid in f.s. Douglas,prezenta de adenopatii pelvice,vaselele pelvice

ASPECTUL NORMAL AL UTERULUI SI ANEXELOR UTERINE


V.U.
V.U.

V.U. si UTER in INCIDENTA AXIALA

OVAR DREPT-AXIAL

DETALIU

CELE MAI FRECVENTE MODIFICARI PATOLOGICE UTEROANEXIALE


V.U.

MODIFICARI CHISTICE PE AMBELE OVARE

UTER CU VOLUM NORMAL


Cu noduli fibromatosi in perete

DE RETINUT:
EXAMINAREA ECOGRAFICA ESTE INVESTIGATIA CEA MAI UTILA PENTRU MONITORIZAREA AFECTIUNILOR CRONICE SI NEOPLAZIILOR ORGANELOR PELVICE, PENTRU AMBELE SEXE

ECOGRAFIA DE PARTI MOI

ASPECT NORMAL al peretelui abdominal

ADENOPATII SUPERFICIALE

ECOGRAFIA DE PARTI MOI

TUMORA COLONICA cu dezvoltare subparietala

ECOGRAFIA MAMARA
COMPARATIVA san dr si san stg

DR

STG

RESTURI GLANDULARE IN STANGA,INCARCARE GRASA IN DREAPTA

ECOGRAFIA MAMARA

SAN DR

SAN STG

IMAGINE TRANSONICA-chist

NODUL HIPOECOGEN MAMAR-fibromatos

Ecografia TESTICULARA
DR.

TESTICUL DR.

STG

DR.

DETALIU CHIST

EPIDIDIM DREPT

EXAMENUL ECOGRAFIC AL TIROIDEI

SAGITAL

LEZIUNI HIPOECOGENE POLIMORFE-noduli si chisturi in acelasi lob

EXAMENUL ECOGRAFIC AL TIROIDEI


INCIDENTA AXIALA
L D R

INCIDENTA SAGITALA
L S T G

Laringe

GUSA MULTINODULARA

GUSA MULTINODULARA

IMAGINI 3D(imagini preluate)

FATUL INTRAUTERIN

????

NU UITATI !
Pentru un bun examen ecografic, va trebuie : o sursa de curent electric, un ecograf, acuitate vizuala buna, o canapea, un pacient, pix, hartie Un manual de ecografie,inaintea celorlalte.

MULTUMESC PENTRU ATENTIA DVS