Ecografie pediatrica

notiuni generale

Dr. Mirela Ritivoiu

 Fizica ultrasunetelor

Notiuni generale
Principii generale de tehnica
Fizica ultrasunetelor
 Ecografia (ultrasonografia)= metoda imagistica ce utiliz.
ultrasunetele reflectate la nivelul corpului
 Sunetul - vibratie a materiei
-transmisa sub forma de unde mecanice de catre
particulele mediilor solide, lichide sau gazoase.
 In functie de frecventa lor:
 Infrasunete = 0-16 Hz
 sunete audibile = 16-18 KHz
 Ultrasunete = 18-150 MHz
 hipersunete ˃ 150 MHz
Fizica ultrasunetelor
 Transductorul (material piezoelectric)
- emite ultrasunete
- receptioneaza ecourile.
Proprietatile acustice ale tesuturilor:
 viteza de propagare
 elasticitatea
 impedanta acustica (defineste masura in care mediul
permite propagarea US)
Fizica ultrasunetelor
Valorile impedantelor acustice ale tesuturilor moi – f.
apropiate (tes adipos, sange, ficat, rinichi, muschi)
 La polul opus:
 aer - impedanta ↓↓↓
 oasele – impedanta ↑↑↑
 Impedanta ↑= vit propagare a US↑
Fizica ultrasunetelor
Propagarea ultrasunetelor in corpul uman
• se propaga linear in tes biologice.
Transmisia si reflexia US
 Interfata = suprafata de separare intre 2 medii cu impedante
acustice diferite

fascicul incident

fascicul
reflectat
(ecou)
-------------------------------------- interfata

fascicul transmis
Fizica ultrasunetelor
Cum se obtine imaginea ecografica?
 Transductorul functioneaza alternativ ca emitator si
receptor de US
 Dupa emiterea unui impuls US → vor fi receptionate o
multitudine de ecouri, distantate intre ele in timp, ca
urmare a distantarii in spatiu a interfetelor ce le-au
generat.
Fizica ultrasunetelor

Badea R- Tratat de ultrasonografie clinica, vol 1

Ecografia abdominala la copil

• Introducere
• Echipament, tehnica
• Sectiuni ecografice – standardizare
• Semiologie ultrasonografica
Ecografia abdominala - introducere
 Examinarea eco permite vizualizarea structurilor
anatomice cu ajutorul US
 Principiul eco – asemanator cu cel al unui sonar
US sunt emise de sonda, vor fi reflectate de structurile
anatomice, apoi receptionate si ulterior transformate intr-o
scala de tonuri alb-negru pe monitor
harta acustica a tesuturilor si organelor
 Echipament, tehnica

Ecograf:
- unitate
centrala
- monitor
- transductori
Echipament, tehnica
 Transductori
 Lineari – eval intestin subtire, suprafata ficatului, apendicita,
adenopatii mezenterice
 Convecsi
 Sectorial – ex. pt abordul intercostal al ficatului (F)
Echipament, tehnica

Alegerea sondelor:
- cu frecv redusa (≤ 3,5 MHz)- pt examin reg profunde
sau pt pacientii obezi
- cu frecv mare ( > 5 MHz) pt examinare pediatrica:
la NN, sugari sonde > 7,5 MHz
la copii mari, adolescenti sonde 3,5-5 MHz.
Indicatiile ecografiei
 US = metoda ideala de explorare neinvaziva, dar
performanta.
 Avantaje:
 rapiditatea obtinerii dg poz sau de excludere a altor dg dif
 nu exista efecte adverse
 poate fi repetata de cate ori e nevoie
 nu necesita in general o pregatire speciala ( sedare)
• Limitele metodei: fascicolul US nu se transmite prin aer/gaz
→ nu e o metoda ideala de explorare a organelor cavitare ce
contin aer
Pregatirea pacientului pediatric
 repaus alimentar 3-6 ore
 consum de lichide cu 1 ora ant examinarii ( pt vizualizare
VU)
 eventual combaterea meteorismului abd ( sab simplex
sau espumisan)
 adm mesei in timpul examinarii pt RGE
Indicatiile ecografiei abdominale
 Evaluarea abdomenului “dureros” în perioada de sugar diferă de
cea a copiilor mari, adolescenţilor
 Alte situatii:
• tulburări de tranzit sau de apetit

• varsaturi/ constipatie
• hepato/splenomegalia

• palparea maselor abdominale

• suspiciune de infecţii localizate / sepsis

• febra prelungita
Sectiuni ecografice - standardizare
 Examinarea se raporteaza la cele 9 cadrane

 Sectiuni:
 transversala
 sagitala
 frontala
 oblica
Sectiuni ecografice la nivelul abdomenului -
standardizare

anterior

dreapta stanga
bbbb

posterior

Sectiune transversala in epigastru

Sectiuni ecografice la nivelul abdomenului -
standardizare

lateral

posterior anterior

medial

Sectiune transversala in flanc

Sectiuni ecografice la nivelul abdomenului -
standardizare

anterior

cranial caudal

posterior

Sectiune sagitala in epigastru

Sectiuni ecografice la nivelul abdomenului -
standardizare

lateral

cranial caudal

medial

Sectiune frontala la nivelul flancului

Sectiuni ecografice la nivelul abdomenului -
standardizare

anterior

cranial caudal
dreapta stanga

posterior

Sectiune oblica in hipocondrul drept

 sagital

coronal
(frontal)

transversal

Anatomie sectionala - planuri

Semiologie ultrasonografica
 Propagarea US = in stransa leg cu densitatea mediului
strabatut. In functie de aceasta ecourile returnate = mai mult
sau mai putin intense.
 Structura tip solid/parenchimatos → ecouri cu nuante
deschise = ECOGENA ( exceptie – aerul = f.ecogen)
 Structuri ecogene = parenchim, os, grasime, aer
 Aprecierea ecogenitatii – prin raportare la aspectul N/la
structurile invecinate.
 Ex: parenchimul hepatic = mai ecogen decat cel renal
 Ex: parenchimul splenic = mai putin ecogen decat cel pancr
Semiologie ultrasonografica
 Structuri mai putin reflectante = HIPOECOGENE
 Rinichiul e hipoecogen comparativ cu ficatul
 Structurile lichidiene ( sunt strabatute complet de US,
fara reflexie)= TRANSSONIC
 Structurile transsonice
 normale: colecist,VU, lumen vas
 patologice: chist, abces necrozat, T maligna necrozata
Semiologie ultrasonografica
 Structuri ecogene
hipoecogene
transsonice

• Ecostructura: omogena/neomogena

• Interfata = ecourile produse la limita de separatie

dintre tes cu densitati diferite (membrana, capsula,
perete de organ tubo-cavitar
Semiologie ultrasonografica
 Con de umbra – cand US intalnesc o structura f densa,
intens ecogena ( calculi, os), US sunt reflectate, iar distal –
zona lipsita de ecouri, de culoare neagra.
Semiologie ultrasonografica
 Delimitarea = demarcatia dintre organe ( interfata)
e neta, clara = realizata de capsula fibroasa sau tes
grasos inconjurator
in inflamatie delimitarea e imprecisa
in neoplasm = delimitare imprecisa+ invazia
organelor invecinate
Organele parench sunt definite prin delimitare
+ecostructura
Organele tubulo-cavitare = delimitare neta ecogena+
lumen sau continut hipoecogen sau transsonic.
Semiologie ultrasonografica

Formatiunile tumorale
- au ecostruct diferita de a parenchimului in care se afla
sau de a org vecine
- T solide/lichidiene
Semiologie ultrasonografica
T maligne T benigne
Ecostruct neomogena Ecostr omogena sau neomogena
Ecogenitate ↓/medie Transsonice (chiste)
Medie/↑ (angiom)
Medie/↓(adenom)
Delimitare slaba/absenta Neta/incapsulate (chist hidatic)
Relatia cu vase: invazie vasculara Dislocuire vasc fara invazie
Nr: unice sau multiple Unice sau multiple
Vascularizatie: prezenta, Slaba/absenta
accentuata
Semiologie ultrasonografica- concluzii
 Terminologie si semiologie ecografica
 Terminologie
 ecogen, hipo/hiperecogen
 transsonic
 umbra acustica (con de umbra)
 interfata
 Semiologie anatomica
 delimitare
 ecostructura
 parenchimatos
 tubulo-cavitar
Ficatul - ecoanatomie
 Impartirea F in lobi si segmente pe baza :
- criterii anatomo-vasculare
- criterii chirurgicale (clasificarea Couinaud).
- 2/4 lobi (drept, stg, patrat, caudat)
- 8 segmente.
 Dimens F – variaza cu varsta
 Ecogenitatea = medie, mai ecogen decat R, mai putin ecogen
decat P
 La prematur – ecogenitatea F e ↓ fata de cea a R
 Ecostructura F = omogena
Ficatul - ecoanatomie
 Structuri vasculo-tubulare:
 intrahepatic
vv portale – sectiune oblica subcostala
pereti ecogeni, usor ingrosati
aa hepatice - nu sunt vizibile intrahepatic
vv hepatice - structuri transsonice, cu pereti subtiri ce nu
sunt vizibili
sect oblica subcostala
converg catre post spre VCI
Ficatul - ecoanatomie
Caile biliare - paralel cu vv portale, situate ant de ele
intrahep sunt vizibile in mod N doar la niv
hilului sub forma ductelor hep dr si stg.
Sist limfatic - nu e vizibil ecografic
 Extrahepatic
1. V porta
- La niv. hilului hepatic e situata post de A.Hep si CBP
- In plan transv. imag de “ Mickey Mouse”
- In plan sagital – canal dublu sau “teava de pusca de vanatoare”
Ficatul - ecoanatomie
Hilul hepatic – semnul lui Mickey Mouse

AH
CBP
VP
Ficatul - ecoanatomie
2. V. splenica
- in sect transv in epigastru
- localizata pe versantul post-sup al pancreasului
- e situata ant de A mezenterica sup (AMS) si inf de A
Splenica A.H
3. V. Mezenterica sup (VMS)
VP
Tr. celiac
4. A. Hep comuna
- in sect transv si sagit la niv hilului hep
- are calibru comparabil cu al coledocului
Ficatul - ecoanatomie
5. VCI
- sect sagit si transv pe linia axil ant
- situata post de ficat
- forma variabila, partial colabata de ficat, la exercitarea unei
pres cu transductorul se colabeaza
- in inspir profund diam scade
- in expir diam creste
6. CBP
- in hilul hep, in gros lig hepato-duodenal
- la niv hilului e situata ant-ext fata de VP.
Sistemul venos portal
 Vena cava inferioara: segmente si afluenti

v. diafragmatica stg
vene hepatice
v. lombara ascend stg
v. lombara ascend dr
v. suprarenala stg
v. renala stg

v. lombare

v. iliaca comuna v. gonadale

v. iliaca ext
v. iliaca int

v. femurala
 Ramurile aortei abdominale

art. diafragmatice
art. suprarenala
tr. celiac
art. renala
art. mezenterica sup

art. lombare

art. mezenterica inf

art. gonadale
art. iliaca com art. sacrate

art. iliaca ext

art. iliaca int.

art. femurala
Examinarea ecografica hepatica

 aprecierea aspectului parenchimului hepatic ( forma,

dimens, ecogenitate, structura)
 evidentiereaVB si a CB
 evidentierea elem vasc principale: VP,AH,VH.
Examinarea ecografica hepatica
Sectiuni ecografice: stomac
LHS
1. Sectiune longitudinala LHS
- in epigastru, pe linia parasternala stg
- se mas diam ant-post al LHS
2. Sectiune longitudinala
lob caudat pe lin mediosternala
- se realiz in planul longit al Ao
- dinspre ant spre post: LSH, esofag port abd, Ao+ orig
tr.celiac
Examinarea ecografica hepatica –sectiuni
3. Sect longitudinala pe LMC
- F, VB – sect longitud, VP ram dr, RD
- se mas diam longitud al VB (a jeun)
4. Sect longitud pe LAA dr (sect in planulVCI)
5. Sect longitud pe LAM dr
- LHD si R
- ecogenitatea parench hepatic comparativ cu cel renal
- se mas diam cranio-caudal al LDH
- utila pt dg HEPATOMEGALIEI si a colectiilor lich in sp
interhepatorenal (recesul Morrison)
Examinarea ecografica hepatica –sectiuni
6. Sect transv la niv tr. celiac
- la niv epigastric
- se evid orig tr celiac la niv AO abd
- se evid diviziune a tr celiac in A hep si A splenica
- orientarea sondei caudal- se evid AMS
A. splenica
AH
Examinarea ecografica hepatica –sectiuni
7. Sect subcostala oblica prin vv hep
- se evid cele 3 vv hep si varsarea lor in VCI
- vv hep au pereti neevidentiabili ecografic
8. Sect subcostala oblica prin bifurcatia portala
V suprahep V Porta
- bifurcatiaVP
- se recunoaste dat peretilor moderat ecogeni
- Peretii vasc ai sist port = bine vizibili ecografic
comparativ cu cei ai vv hep
- CBIH nu sunt vizibile in mod norm daca se utiliz sonde
cu frecv ˂ 5 MHz.
Examinarea ecografica hepatica –sectiuni

9. Sectiune perpendiculara pe rebordul costal

- = sect la nivelul hilului hep
- calibrul VP e dependent de varsta si statusul digestiv ( ↑
diam postprandial)
- lipsa variatiilor VP = semn de HTP
VB si tract biliar - ecoanatomie normala
 VB – are pereti moderat ecogeni, continut anecogen
 dimens variabile cu varsta
 gros perete = 1-2 (max 3 mm)
 poate prezenta cuduri si incizuri
 se utiliz sonde sectoriale si convexe, 5 MHz (la sugar si
copil mic 7-10 MHz.
 examinare dupa repaus dig 4-6 ore ( pt distensia VB)
 postprandial VB se contracta → mica, cu perete ingrosat
 examinare : subcostal, sect longitud, transversa si oblica,
in decubit dorsal si lat stg
Examinarea ecografica a splinei
 transductor 5 MHz – sugar, copil mic/ 3,5 MHz – copil
mare
 pozitie: decubit dorsal si lat dr
 ecogenitate omogena, mai ↑ decat a corticalei R
 daca splina depaseste polul inf al RS = splenomegalie
 V splenica – e situata retropancreatic, spre linia mediana,
se uneste cu VMS → trunchiul VP.
Examinarea ecografica a pancreasului
 Pancreas = organ retroperitoneal
 alcatuit din cap,col,corp si coada
 se vizualizeaza mai bine la copii
 examinare “a jeun”
 LSH sau stomacul plin cu apa = fereastra acustica
 coada = dificil de scanat
 dimens variaza in fctie de varsta
 ecogenitatea similara sau putin mai mare decat a F
Examinarea ecografica a pancreasului
 Repere vasculare la niv pancreasului:
-V splenica(VS) – post-inf de corp si coada P
- VS + VMS= confluentul porto-splenic, situat post de
procesul uncinat
- CBP – e situata post la nivelul capului P
Examinarea ecografica a ap reno-urinar
 US = met imagistica pt explorarea intregului ap urinar
 VU in repletie
 transductori:
- sugar, copil mic : 5-7,5 MHz
- copil mare : 3,5 MHz
• aprecierea dimens R – pe normograme
Examinarea ecografica a ap reno-urinar
 Aspectul eco al rinichiului variaza fctie de
varsta
 la NN: contur boselat dat persistentei lobulatiei fetale
 sinusul renal situat central = hiperecogen
 parenchimul renal: corticala si piramide medulare
 corticala - are ecogenitate ↑
- la nastere ecogenitate similara cu a F sau S
- la prematuri
- dupa per neonetala ecogenitatea ↓
Examinarea ecografica a ap reno-urinar

 Piramidele medulare
 hipoecogene, sunt situate in jurul sinusului renal
 la NN – mai proeminente, dat diferentierii de corticala
hiperecogena
 vasele arcuate pot aparea ca ecouri intense la niv jonct.
cortico-medulare.
Examinarea ecografica a ap reno-urinar
Evaluarea ecografica a tractului gastro-
intestinal
 transductor linear sau convex 5 MHz
 structuri superficiale (apendice, esofag) cu transductor
linear 7,5 MHz.
 Semiologie ecografica: 5 straturi concentrice
1. hiperecogen = interfata mucoasa-lumen
2. hipoecogen= interfata mucoasa – musculara
3. hiperecogen = interfata cu submucoasa
4. hipoecogen = musculara proprie
5. hiperecogen = seroasa
Evaluarea ecografica a tractului gastro-intestinal
 grosimea peretelui digestiv ≤ 2,5 mm
 continutul digestiv:
stomac – fornix: structuri aeriene intens ecogene
intestin subtire: continut mixt, frecvent lichidian, cu
peristaltica permanenta si intensa
colonul = peristaltica mai lenta.
Evaluarea ecografica a tractului gastro-
intestinal
Evaluareagastro-intestinal
Evaluarea ecografica a tractului gastro-
intestinal
Sectiune epigastrica
Evaluarea ecografica a tractului gastro-
intestinal