Sunteți pe pagina 1din 13

RADU ION BADEA

in colaborare cu:

Monica Platon Lupgor tidia Ciobanu

ULTRASONOGRAFIA
in practica clinici
,\

ME
Iu
Editura MedicalS, 2016
Cuprins

Cepitolul I - Ultrasonografia. Definifie. Principii. Tehnici. Nofiuni ilebazil 1

Rodu lon Bodea, Mihaisocaciu, Monico ploton Lupgor

I. l. Considerafii generale J
I. 2. Istoria ultrasonografiei 4
I. 3. Ultrasunetele 7
I. 4. Echipamentul ultrasonografic t2
I. 5. Tehnici qi proceduri ultrasonografice. Aplicatii clinice ale ultrasonografiei l9
I. 6. Echipamentul ultrasonografic (ecografic) in functiune 29
I. 7. Cum proced[m? Cum examinim? 32
I. 8. Semnifica{ia gi relevanfa informafiei ultrasonografice. Redactarea concluziei 35
I. 9. De ce ultrasonografia? Particularitfii, avantaje,limitiri 35
I. 10. Concluzii 5t
Cepitolul II - Terminologie qi semiologie ultrasonografici. Standarde de imagine 39
Rodu lon Bodeo, Mihoisocaciu

II. 1. De ce este necesar[ o terminologie specific[ ulhasonografiei? 4t


tr. 2. Termeni utiliza{i in ultrasonografie 4t
Il.2.l. Ultrasonografia ,,in scari gri" 4t
II.2.2. Elastografia 46
Il. 2.3. Ecografia vasculari 47
II. 3. Semiologie qi criterii de evaluare ultrasonografici 49
II. 3.1. fesuturi qi organe normale 50
1I.3.2. Jesuturi gi organe patologice 52
II. 4. Caracterizarca qi ,,prognoza" ultrasonografici 55
II.4.l. Tumora 55
Il. 4.2.Inflamatia 57
lI. 5. Standarde de imagine folosite in ultrasonografie 57
II. 5.1. Secfiuni gi planuri ultrasonografice 57
lI. 5.2.Imagine activ[ versus fundalul imaginii. Scara gri s8
II. 6. Concluzii 59

xi
Capitolul III -
Anatomia ultrasonografici qi descriptivil a abdomenului qi pelvisului.
Secfiuni de bazl.Tehnici de explorare 6l
Radu lon Bodea, Attilo Tamas-Szora

III. 1. Despre specificul anatomiei ultrasonografice 63


III. 2. Anatomia comparativ[ a organelor abdomino-pelvine 66
III. 2.1. Ficat. Vasele ficatului. Clile biliare intrahepatice 66
IIl. 2.2. Colecistul. Cdile biliare exfrahepatice 76
I11.2.3. Pancreasul 79
III.2.4. Spa{iul retroperitoneal. Vasele mari. Vasele splanhnice 81

II1.2.5. Splina 93
lll. 2.6. Tubul digestiv 94
III.2.7 . Peritoneul, structurile mezenterico-epiplooice, grlsimea perivisceralL, cavitatea 1ll
peritoneal[
III. 2.8. Aparatul urinar 113

II1. 2.9. Aparatul genital feminin 119

III. 2.10. Aparatul genital masculin 120


III. 2. 1 1. Peretele toraco-abdominal t26
III. 3. Anatomie ultrasonograficl sec{ional6. Sec{iuni anatomice debazl 128
III.4. Concluzii t28
Capitolul IV - Modele de imagini folosite in ultrasonografie. Imagini elocvente, tipice
gi atipice. Pictorial comentat 131

Radu lon Badea

Despre necesitatea unui pictorial de imagini comentat 133


IV. 1. Interpretarea informatiei ultrasonografice folosind,,modele de imagini" 133
IV. 2. Imagini elocvente tipice qi atipice. O prezentare centrati pe organele abdomino-pelvine t37
IY.2.l. Ficat. Vase hepatice 137
IY.2.2. Colecist. C[i biliare 152
IV.2.3. Pancreas r59
lV. 2.4. Spafiul retroperitoneal 176
LY.2.5. Splin6 180
IY.2.6. Tub digestiv 183

IV.2.7 . Peritoneu. Mezenter. Cavitate peritoneali 194


IV. 2.8. Aparat urinar 197
IY.2.9. Aparat genital feminin 202
IV. 2.10. Aparat genital masculin 203
IV. 2.ll . Perete toraco-abdominal. Structuri superficiale 205

Capitolul V - Dic{ionar explicativ de termeni qi expresii folosite in ultrasonografie 209


Rodu lon Bodeo, Attila Tamas-Szora

xii
CAZTJRI CLINICE 2t7
Rodu lon Bodea, Lidio Ciobanu, Monica Ploton Lupsor

LFicat 219
L l. Afecfiuni hepatice difuze 221
L 2. Tumori benigne 243
: L 3. Tumori maligne 287
L 4. Afectiuni vasculare (venos portale, arteriale, venoase) 321
&* L 5. Afectiuni hepatice in rela{ie cu proceduri medico-chirurgicale 330
6. Abcese gi colecfii hepatice 340
41,f 7. Traumatisme hepatice. Hematoame. Dilacer[ri de parenchim 3s9
S.Anomalii de form[, imagini false, variante anatomice 372

Ctri biliare 379


[.1. Colecist 381
' U.l. 1. Boall litiazicd 381
' ILl.2. Inflamafii 387
Itl.3. Neoplazii 391
Cni biliare 409
tr . 1. Boalilitrazicd 409
E:2.2.Inflamafii 418
E:L3.Neoplazii 419
E:2. 4.Afecfiuni in legltur[ cu proceduri medico-chirurgicale 423
tr2.5.Alte afecfiuni 425
431
l.Afecfiuni acute 433
2!.Afectiuni cronice (inflamatorii qi degenerative) 443
S.Trmori maligne 459
{Tumori benigne 474
5.Alle afecfiuni 484
retroperitoneal 49t
f-Afectiunile vaselor mari qi vaselor reftoperitoneale 493
ZAfectiunile glandei suprarenale 499
3.Tmori retroperitoneale 502
+Afte afecliuni 506

s09
LAftqiuni traumatice s11
Zhori 514
LAhafectiuni 518

xiii
VI. Tirb digestiv 525

VI.1. Esofag 527


VI.1. 1. Neoplazii 527
VI.2. Stomac. Duoden 529
VI'2. l.Afec{iuni inflamato{i qi degenerative. Afectiuni cu risc neoplazic 529
VI.2.2. Neoplazii 533
YI.z.3.Alte afectiuni s42
VI.3. Intestin sublire 543
VI.3. 1. Afec{iuni vasculare s43
V1.3. 2. Boli inflamatorii 545
VI.3.3. Neoplazii s60
Yl.3.4.Alte afec{iuni 571
VI.4. Apendice 577
YL4.l.Inflamalii 577
Y1.4.2. Alte afec[iuni 588
VI.5. Colon s89
VI.5. 1.Inflamafii s89
YI,5.2. Tumori 600
VI.5. 3. Alte afec[iuni 611

VI.6. Rect. Anus 617


VI.6. 1. Neoplazii 617

Yl.6.2.lnflamatii 623

VII. Peritoneu. Mezenter. Cavitate peritoneali 629

VII. 1. Neoplazii 63r


yl[. 2. Infl amatii (Lo calizate, generalizate) 633
VII. 3. Colec(ii peritoneale (seroase, chiloase, purulente, hematice) 639
VII. 4. Alte afectiuni 649

VIII. Aparat urinar 653

VIII. 1. Tumori maligne renale 655


VIII. 2. Tumori benigne renale 66r
VIII. 3. Colectii, supura{ii renale 665
VIII. 4. Alte afec{iuni 670

IX. Aparat genital feminin 675

IX. 1. Afecfiuni ale uterului 677


IX. 2. Afecfiuni ale ovarelor 678

xiv
L Aparat genital masculin 687
X.l. Prostata 689
X.l. 1. Tumori 689
X.l.2.Inflama{ii 690
X.2. Testicul. Scrot 692
X.2.l.Inflama{ii 692
X.2.2. Tumori 696
X.2.3.Alte afecfiuni 700
ILPerete toraco-abdominal. Structuri superficiale (Iegument lesut celular subcutanat.
Tcnt musculo-aponevrotic. Structuri osoase) 709

)O. l.Inflamatii 7lt


)(. 2. Hernii. Solu[ii de continuitate 7t2
XL 3. Tumori 7t4
XI. 4. Alte afec{iuni 7t9
Lfry e[abetic 725
L'ltrasonografu. DeJiniSie. Principii. khnici. No{iuni de hazd

l. 1. Considerafii generale 9i portabile, dedicate unei singure aplicafii, bine definiti,


aflatd la alegerea medicului clinician sau exploralionist
(procedurd integrati in conceptul de "point-of-care
- :'asonografia (ecografia) este o metodi imagistici
medicine"). Aceastd versatilitate constituie un element
' : :gnostic care folosegte ultrasunetele (US) in scopul definitoriu gi un punct forte al metodei, care ii permite sd
;- ='i'ii de imagini seclionale la nivelul corpului uman.
fie practicati de orice medic av6nd formalie gicunogtinle
-:= -ia dintre cele mai dinamice proceduri utilizate in
de bazd in domeniu.
. :::a medicalS modernS. lmportanla acestei proceduri
'= 'larte mare av6nd in vedere risp6ndirea, accesibi- lmaginea ecograficd este ,,dinamic6" (termenul an-
'::=a si inocuitatea. Peste 1-/3 din totalul exploririlor glo-saxon folosit este acela de proceduri "real time").
*.3 stice efectuate la nivel mondial sunt examiniri Aceastd caracteristicS, rezultati din succesiunea rapidS,
-"
imperceptibilS pentru ochiul uman, a secfiunilor la nive-
. : n ografic e lL, 2).
' lul ecranului, conduce la generarea de informalii asupra
:::ast5 metodi a fost (gi este inci) ,,disputati" de
* activitdlii cardiace, migcirilor fetale sau mobilitilii intes-
: -..;lte specialitSli medicale, fiind considerat5 de unii tinale, exact in timp ce aceste evenimente se desfigoari.
: : -::eduri de tip,,radio-imagistic",iar de allii un fel de Caracterul "real time" sau,,dinamic" al imaginii ecografice
-:::scop vizual" care
,,aparline" medicului clinician. conferi metodei gansa unici de a genera un diagnostic
" '".s3nografia aparline tehnicilor imagistice (gi implicit instantaneu, chiarin timpul examinirii, si permite aprecie-
- =: --lui specialist radioimagist), pentru cd furnizeazi
rea funclionalS a unor organe, spontan sau in cursul unor
"': --atie specifici sub formi de imagini; metoda apar-
manopere de provocare, ceea ce valideazi metoda ca
-='^ acelagi timp 9i specialitSlilor clinice, prin faptul proceduri clinicS. Spre deosebire de imaginea folositi in
"; :j:: manipulatd de medicul practician care ,,exploa- computer tomografie sau rezonanla magneticd nuclearS,
: :it din plin caracterul siu non-iradiant, potenlialul
imaginea ecografici nu este exhaustivd, fiind capabild sd
: : -::elitivitate in func!ie de cerinle gi de evolulia bolii, ,,reprezinte" pe ecran doar regiuni anatomice limitate, de
;:1:: itatea (ecograful put6nd fi transportat 9i utilizat dimensiuni variabile. Din acest motiv, medicul examina-
, : ":- bolnavului, in camera de urgenfe, in salvare sau tor este obligat si ,,dirijeze" clinic, in funclie de acuzele
- :- ^ spaliulcosmic).in plus, sd nu uitdm ci imaginea pacientului sau de sindromul clinic, regiunea anatomici
i.-: 3enerat5" de un operator care este de regulS un evaluatd ultrasonografi c.
* .: : :linician.
Datoriti optimizdrilor tehnologice din ultimii 10-15 ani,
. c uta dintre radioimagigti 9i clinicieni este artifi cial5. explorarea ecograficd a ajuns si beneficieze de imagini de
;:: procedurd de diagnostic ,,aparline" medicului o calitate ;i rezolulie foarte bune, care, prin integrare in
;'= .:e" si o utilizeze. Practica ultrasonografici optimd diagnosticul clinic, au devenit suficient de valoroase sau
::: -re in esen!5 de modul de integrare a informaliei: utile pentru a ,,furniza" prompt un set de criterii de tip
* :: :- radioimagist
utilizeazi criteriile ultrasonografice diagnostic. in felul acesta, se favorizeazi o conduiti dia-
" :: -:extul celorlalte criterii - radiologice, computer gnostici ulterioard rapidi 9i optimd din punct de vedere
: *:;-afice, de rezonan!5 magnetici etc., realiz6nd in terapeutic. Ecografia se interpune, agadar, intre exame-
1 '; -^ diagnostic complex bazat pe imagini; medicul nul clinic gi alte investigalii paraclinice 9i imagistice mai
- : :^ utilizeazi criteriile ultrasonografice in contextul sofisticate, constituind adesea o modalitate de seleclie a
i : - : r ice gi funclional-biochimice, realiz6nd in final un acestora gi de optimizare, in final, a diagnosticului medical.
: ,:-:stic clinic mai evoluat (unii il denumesc diagnostic Prin performanlele sale gi prin integrare cu tabloul clinic,
: -::-ecografic"). Nu arareori medicul practician igi metoda poate si substituie o serie de alte proceduri mai
: =::: anumite proceduri intervenlionale (punc1ii, dre- costisitoare sau mai riscante pentru pacient [2].
": - =::.)cu ajutorul ultrasonografiei pentru a le realiza Practica ul'trasonograficd se efectueazE prin interme-
diul ,,aplicaliilor clinice". Se poate considera ci mdsura
I::'acteristicS a ultrasonografiei este reprezentati de principalS a calitSlii gi performanlei examinirii ecografice
: =-'':area gi miniaturizarea tehnologicS. Echipamen- este datd de posibilitatea medicului pracfician de a obline
' = .::i.afice pot si fie extrem de sofisticate, acoperind imaginea cea maielocventi 9i apoi de a o integra in tabloul
- ' =:: argd de suferinle anatomice, funclionale sau clinic. Ultrasonografia trebuie practicatd acolo unde aduce
; . - j'€, sau, dimpotrivS, foarte simple, in general mici beneficii reale 9i trebuie priviti cu rezerve acolo unde
Ubrasonografia in practica clinicd
aportul sdu diagnostic este limitat [1j. Aceasti selecti_ construirea de echipamente medicale bazate pe ultra-
vitate are la bazi discernim6ntul medicului practician. sunete, atat pentru terapiiin reumatologie (prin efectul
Educalia este din acest motiv o componentl esenfiali a termic), dar giin neurochirurgie (prin efectul distructiv),
bunei practici ultrasonografice in medicina de zi cu zi. in scopul realizirii de craniotomii gi distrugeri
Cu riscul de a considera ci existi o ,,lupti,, pentru fintite ale
unor porliuni din creier la pacienli cu boali parkinson
monopolizarea ecografieifie de cige specialitdfile clini-
ce, fie de cltre cele radioimagistice, aceastd competifie
llt, 721. Pri mele desch ideri inspre potenlialul diagnostic
al US au fost formulate de c6tre H. Gohr giTh. Wedekind
trebuie incurajat5. Este evident ci rezultatul final este ?nanul 1940 in revista Klinische Wochesnschrift
un beneficiu pentru,,toate pir1ile", conduc6nd la o dina_ lBl.ln
anul 1948, cu ocazia primuluiCongres de Ultrasonografie
mici excepfionald a metodei. Ultrasonografia a ajuns si in MedicinS, care a avut loc la Erlangen, Germania, s_au
fie procedura imagisticd cea mai rispAndit5 pe glob prezentat doui lucrdri gtiinfifice originale care demon-
[3].
lntr-un viitor nu prea indepdrtat, examinarea ecograficd strau potenlialul diagnostic al metodei. ln 1955, John
se va generaliza nerestrictiv la toate specialitilile clinice, Reid giJohn J. Wild au pus la punct primul echipament
urm6nd si fie introdus5 in formarea de bazi a studenf ilor de explorare in modul A folosind abordul endorectal gi
la medicind ca parte a examenuluiclinic
[4-g]. lmportanfa endovaginal [L4-L6l.Tn 195g, fiziologul american Robert
educaliei ?n ultrasonografi e este foa rte mare. Orga n izalia Rushmer a pus la punct tehnica de studiere neinvaziv5 a
MondialS a Sen5t6tii a subliniat cE, intruc6t ecografia este activitSfii aparatului cardio-vascular la animale folosind
,,operator dependent6',, se ajunge la situafia paradoxali ca principiul Doppler. Aplicafii ulterioare ale metodei au
sd fie,,mai importantd prezenfa resursei umane calificate
fost reprezentate de detectarea bit6ilor cordului fetal
dec6t aceea a echipamentului ecografic insugi,, gi, de ase- folosind tehnica unidimensionald (denumiti A-mode)
menea, la fel de importantd este prezenta,,formatorilor,, in anul 1960, mdsurarea diametrului sacului gestational
in ecografie [9]. folosind tehnica bidimensionald (denumiti B_mode) in
anul 1963 gi diagnosticul suferinfelor oculare in catarac_
l. 2. lstoria ultrasonografiei ti (fig. t. 2.1.b). printre primele aplicafii, din anul 1957,
ale ultrasonografiei bidimensionale sunt cele in care
pacientulera cufundatintr-un bazin cu api, iar imaginea
1.2,L. Ultrasonografia ?n lume obfinut6 era circulari (fie. t. 2.1.c). Aplicalii clinice reale
cu utilitate pentru pacient sunt consemnate in obste_
Spre deosebire de celelalte proceduri imagistice, care trici, apoi?n cardiologie (in anii ,70). Ulterior; odati cu
au avut o dezvoltare relativ lineari, plec6nd de la inovafia dezvoltarea tehnologiilor gi inlocuirea tehnicii cu braf
primarS 9i evolu6nd strict in domeniul medicinei, originile
mobil cu cea cu transductor mecanic, rotatiy aplicaliile
ultrasonografiei (ecografiei) sunt non-medicale. primele s-au extins rapid in aproape toate domeniile practicii
aplicalii ale ultrasunetelor au fost in domeniul navigaliei, medicale (fiS, l. 2.1.d).
fiind reprezentate de echipamentul denumit son or (acro_ AlSturide explorarea ecografic5 uni- gi bidimensionalE,
nimulde la termenul anglo-saxon ,,Sound Navigation And folositd in principal pentru evaluarea texturald gi detecta_
Ranging"), utilizat pentru detectarea obstacolelor din rea/discriminarea cole4iilo6 in anul 1975 s-a pus la punct
calea navelor aflate in marg. in timpul primului Rdzboi explorarea codificatd color care a permis vizualizarea
Mondial, sonarul era folosit pentru a usura navigalia sub_ curgerilor sangvine. Aceasta a fost amelioratd de cerce-
marinelor. in anul L928, fizicianul rus Sergei y. Sokolov a titori japonezi care, in anul 19g5, au inventat procedura
pus la punct o tehnicS de detectare a defectelorin
corpuri de examinare dinamici denumitd ,tolorflow map,,(CFM)
solide cu ajutorul ultrasunetelori ldrgind astfel paleta de folositi gi astizi.ln acelagi an au apirut pe piafd primele
aplicafiiale metodei (fie. t. 2.1a). echipamente care furnizau imagini tridimensionale (3D)
in acelagian s-a comunicat potenlialul ultrasunetelor ugor de exploatat de cdtre practicieni (cu sublinierea
de a detecta curgerea lichidelor, iar fizicianul francez paul
ci
primele examiniri 3D au fost introduse cu caracter
expe_
Langevin a demonstrat efectul distructiv al ultrasune- rimental incd din anii,TO in obstetrici gi ginecologie de
telor cu intensitate inalti asupra tesuturilor biologice, citre A. Kratochwill gi colaboratorii sii) [16]. Tncep6nd cu
confirmat apoi, in anul L944, de citre Lynn gi putnam anii'90, datoriti cregterii vitezei de baleiai gi ameliordrii
[L0]. Aceste constatiri au deschis oportunitdli pentru procesoarelot metoda 3D a devenit foarte risp6ndit6
?n
i

fi 1.2,1 a,b,c d. lstoria ultrasono-


y$ei. Echipament construit pen-
r- detectarea defectelor in metale
Sa<olov, 1928) (a). Echipament
rccarafi c unidimensional (A-mode)
.niizat pentru detectarea modifi c5-
ri€r densitometrice la nivelul globu-
u ccular (b). Unul dintre primele
.figamente, av6nd valoare inci
ercerimental6, construit in anul
'i€7. in care imaginile ecografice
sa: circulare, iar subiectul uman
:ra a.rfundat intr-un bazin cu apd
: Echipament ecografic cu brat
l'Erl. transductorul era montat la
cr;ernitatea unui brat semirigid
ue avea menirea s6 limiteze ba-
sqd numai in limita unor secliuni
lrfuct lineare (d) (imagini preluate
n re site-ul: http://www.ob-ulha-
Etrtd.neuhistoryl.html)

sstetrici gi ginecologie. Tot in anii '90 s-au extins proce- 1.2.2. Ultrasonografia in RomSnia
tuile bazate pe abordul endocavitar (primele explor5ri
rra prostatei in abord endorectal dateazi din anii'50, Firi a avea inovaliitehnologice, tcoala medicald rom6-
find introduse de tcoala japonezi de ultrasonografie - neasce a fost meritorie, fiind printre primele din Europa
netanabe, 1968), examinarea cu contrast administrat care au implementat ultrasonografia in practici.
.r." explorarea armonica a tesuturilor. Ultrasonografia Primele echipamente ecografice care furnizau imagine
ra stins in domeniul procedurilor interven[ionale prin doarin scari gri au aperut sporadic la Cluj, Bucuregti, R6m-
de vizualizare a acelor de punctie. Principalul nicu V6lcea gi Baia Mare, in anii 70-80. Achizilia aparatelor
-ilcitateaa fost acela de reducere a duratei procedurii
sptrciu a fost, pentru acea vreme, un gest vizionar deosebit din
firn enlionale 9i cregtere a preciziei gi eficienlei acesteia. partea unor medici entuziagti. Ei credeau in viitorul pro-
3 contribulie majore aceasti direclie a avut-o gcoala
?n cedurii in perioada in care imaginile erau departe de a
ffitezi de ultrasonografie reprezentati de H.H. Holm 9i permite un dpgnostic exact. in anii '80, prin meritul prof.
doratorii [17]. O descriere detaliati a istoriei ultra- dr. Gh, Badea (Cluj) (fig.1.2.2.L19i prof. dr. Gh. Jovin (Bucu-
ryrcgrafiei pe plan mondial poate fi accesate pe site-ul regti) (fig. 1.2.2.2), s-au structurat primele doui centre de
8,,',/rvwrrr.ob-ultrasound.net/history.html. O lecturare educalie 5i practici medicalS din Rominia. Prof. dr. Gheor-
r acestui site poate contribui la oblinerea unei imagini ghe Badea a ini[iat gi primele cursuride ecografie adresate
c a,rsamblu asupra originilor unei tehnici de diagnostic studenlilor la medicini in cadrul disciplinei de BiotehnicS.
?sc nante, cu mare valoare in practica de zi cu zi. in aceeagi perioadS, la la9i, prof. dr. C. Daniil a fost cel care
Ultras ono grafiu in prac ti cu c I inicd

cu un factor de impactin crettere. De menlionatinfiinlarea


tn L996 a primului Centru de Formare gi Cercetare in Ul-
trasonografi e in cadrul UM F,, I uliu Haf ieganu" Cluj-Na poca
afiliat unui centru de prestigiu din SUA-JUREI, philadel-
phia, av6nd drept co-directori pe prof. dr. Radu lon Badea
9i prof. dr. Sorin Marian Dudea. in cadrul acestei structuri
academice s-au format peste 1000 de medici, care acum
practicd ultrasonografia in diverse specialitifi gi pentru
diferite aplicafiiclinice. Alte centre academice de formare
in ultrasonografie s-au organizat la Timigoara, Craiova,
Bucuregti, lagi, Oradea (conf. dr. Ciprian Brisc), Sibiu (prof.
dr. Romeo Elefterescu) 9i T6rgu Mureg. in anul 2008, la
Fig, l. 2.2.1. Profesor dr. Ghe- Fig. l. 2.2.2. Profesor (asociat) Timigoara, s-a organizat cel de-al XX-lea Congres al Fede-
orghe Badea, geful Disciplinei dr. Gheorghe Jovin, geful La-
ra[iilor Europene de Ultrasonografie- EFSUMB (pregedinte
de Biotehnicd gi al Laboratorului boratorului de Ultrasonografie
de Radiologie din cadrul Clinicii 9i Medicind Nucleard, Spitalul - prof. dr. loan Sporea), ca o recunoagtere a activitSlilor
Medicale 3, UMF,,luliu Ha[ieganu" Clinic Fundeni, Bucuregti
performante din domeniul ultrasonografiei desfSgurate in
Cluj-Napoca cadrul SRUMB. in final, chiar dacd informaliile de mai sus
sunt departe de a fi complete, trebuie menlionate inci
a efectuat primele proceduri intervengionale sub ghidaj trei nume: prof. dr. Aurel Vdleanu (Cluj), prof. dr. Florin
ecografic din lara noastre. Primele cirli de ecografie au Stamatian (Cluj), contributor major la dezvoltarea ultra-
apdrut la Cluj -,,Atlas comentat de ecografie abdominali" sonografiei in obstetricS/ginecologie, 9i prof. dr. Eduard
(1990), sub redaclia prof. dr. Gheorghe Badea gidr. Radu Apetrei (Bucuregti), iniliator al ecocardiografiei ?n RomAnia.
Badea gi Bucuregti -,,Ultrasonografi e clinici", sub redaclia Pregedinlii SRUMB de la inceputuri pdnd in momentul
dr. Tiberiu Pop, ambele la Editura MedicalS Bucuregti.ln prezent au fost: Gheorghe Jovin (Bucuregti), petru Adrian
decembrie t997,la Cluj-Napoca, in amfiteatrul Clinicii Mircea (Cluj), loan Sporea (Timigoara), Radu Badea (Cluj),
Medicale lll, s-a infiinfat Societatea Rom6nd de Ultraso- Dan Stdnescu (Bucuregti), Sorin Dudea (Cluj).
nografie in Medicind gi Biologie (SRUMB) (prin
separare din Societatea de Radiologie). Primul
pregedinte al acestei societili profesionale a
fost dr. Gheorghe Jovin. in martie 1.998, a avut
loc la Cluj-Napoca prima Conferinfd NalionalS
de Ultrasonografie. O dovadd a aderengei de-
osebite a medicilor din tara noastri la aceastd
metodd a constituit-o participarea foarte nu-
meroasi la cea de-a ll-a Conferinfd Nalionali
de la Craiova, din mai 1999 (pregedinte: conf.
dr. Viorela Enichescu), care a marcat un punct
de cotiturd in dezvoltarea ecografiei in fara
noastri (fig. l. 2.2.3). Ulterior, nou infiinlata
comunitate profesionalS a ,,ecografigtilor" a
aderat la Federalia Europeand a Societililor de
Ultrasonografie, devenind un membru activcu
contribu!ii consistente in dezvoltarea ecografi -
ei. Un exemplu remarcabil il constituie Revista
Romdnd de Ultrasonografie iniliatd de Petru
Fig. l. 2.2.3.lmagini de la Conferinla de Ultrasonografie a SRUMB de la Craiova
Adrian Mircea, Radu Badea gisorin Dudea, ac-
din anul 1999. in prezidiu (de la st6nga la dreapta): conf. dr. Viorela Endchescu,
tualmente denumitd Medicol Ultrasonography prof. dr. Andrei Bondari, prof. dr. Gheorghe Jovin, prof. dr. Radu Badea, prof. dr.
(editor gef prof. dr. Daniela Fodor), indexatd lSl, Petru Adrian Mircea, conf. dr. Adrian Costache
- ,;r::tolul I. Ultrasonografia. Definilie. Principii. Tehnici. Naliuni de bazit

l. 3. Ultrasunetele momentul ciupirii corzilor de ghitarS. Coarda care vibreazi


genereazd unde invizibile, care se transmit prin aer p6ni
i
lmportanta la nivelul urechii, unde timpanul preia energia acusticS,
noagterii principiilor fi zice a le u ltrasono-
cu
grafiei decurge din caracterul ceva mai,,intuitiv" al acestei iar urechea medie genereazi neuroimpulsuri care ajung
la creier, unde sunt ,,citite", ,,caracterizate" 9i ,,in1elese"
roceduri fa!5 de procedurile radiologice. intr-adevir,
uhlrasonografia ca metodi de diagnostic se bazeazd (fig. l. 3.1.2). Cuvintele rostite au ca substrat vibrafii ce
re reflexii ale undelor sonore la nivelul unor interfele. stribat mediul inconjurStor, ca rezultat al impingerii co-
Srarninatorul poate face o analogie intre modul in care loanei de aer de la nivelul laringelui. intotdeauna existS,
agadar, un element mecanic (in cazul ecografiei, acesta
.un speolog parcurge canalele unei pegteri - ecourile
este transductorul) care genereazi vibralii. Odati pro-
r.netelor emise avdnd mare valoare in orientare - gi
duse, vibraliile se,,deplaseaz5". Fenomenu I de propagare
-sogresia" undelor in corpul uman cu ajutorul acestei
metode. Ecourile pot avea relevan[5 sau pot sI fie foarte a undelor sonore in spaliu se realizeazi prin alternanfa
'l'rselitoare. dintre zone de compresie gi zone de relaxare de la nivelul
Gama de frecvenle folosite in ultrasonografie
cse destul de larg5, iar seleclia lor (fezabilS prin alegerea materiei. in fapt, materia stagneazil, dar energia vibraliei
r-ztsductoru I u i) in scopu I rea I izd ri i u n u i d iagnostic corect se transmite dupS modelul valurilor din apa lacului. Modul
qfude de cunoagterea anumitor principii de traversare de deplasare trebuie imaginat ca un con sau ca un cilindru
r nnediilor biologice. De subliniat ci ecourile false gi dis- cu varialii de amplitudine pozitive 9i negative, ceea ce
usiunile care apar in timpul exploririi pot sd constituie explicd interferenfele dintre fasciculele distincte aflate
r rrsi de diagnostic fals [2]. in apropiere (fiS. l. 3.1.3). Se poate deduce astfel c5, degi
undele sonore, aga cum rezulti ele, sunt longitudinale (a
t 3.1. Undele sonore givibraliile materiei se vedea undele paralele care rezulti la aruncarea pietrei
in apa lacului), progresia undei sonore se face transversal,
Undele sonore, categorie din care fac parte;i ultrasu- dinspre loculde emisieinspre infinit sau p6ni la momentul
iliFle, sunt vibrafii ale materiei. Vibraliile existi oriunde int6lnirii unui obstacol [2].
in rrediul inconjuritor, spre exemplu, prin aruncarea unei Undele sonore pot se fie caracterizate cu ajutorul
rtre intr-un lac, valurile rezultate care se indepSrteazi unor parametri acustici: perioada, frecvenfa, viteza de
fqresiv dinspre centru inspre periferie constituie ma- propagare, lungimea de und5, puterea acustici gi inten-
*:tiri ale vibraliei (fie. l. 3.1.1 a,b). Vibrafii apar giin sitatea. Astfel:

4. L llJ a,b. Generarea vibra[iilor (modelul reprezenlal:. vibralia crlrzilor de ghitard prin ,ciupirea" lor de cdtre interpret) (a). Deplasarea
t*r h mediul inconjurdtor (modelul reprezenlal'. valurile de apd rezultate prin aruncarea unei pietre intr-o api linigtitS. Valurile rczultate
n ryesia unui fenomen de ,contractie" altemdnd cu "relaxare" a materiei (apei) (b). Materia este imobilS, dar energia acumulatd se de-
rc *r zooa cenfrale (epicentru) inspre periferie
Ultras onografia tn p ractica clinicd

Fiq.1.3.1.2 a,b.
Pavilionul urechii (a) este
o ,,p6lnie" menitd sd ,,cap-

"rr+ tureze" undele acustice


din mediul ?nconjur6tor, s6
le dirijeze inspre urechea
medie, care, la r6ndul sdu,
le,,codifi cd" in neuroimpul-
suri ce ajung la creier (b)

tul reflectant sau sub un unghi ascufit (diferit de 90 de


grade) fafi de acesta (in acest caz este denumiti reflexie
speculard) (fiC, l.3.1.5). Reflexia poate si fie realizati de
un singur element reflectant sau de mai multe (in acest
caz este denumiti reflexie difuzd) (fig. l. 3.1.6). O parte
din ecouri igi schimbi caracteristicile de baz5, av6nd o
frecvenlS superioare frecvenlei fundamentale. Ecourile
cu frecvenfe diferite de cele fundamentale se numesc
ecouri armonice. Fenomenul ecourilor armonice apare
atuncicAnd anumite obstacole reflectante au o elasticitate
intrinseci.ln diagnosticul medical curent se folosesc unde
acustice cu frecvente de la 2 milioane de Hz (2 MHz) (de
peste 100 de orifa[5 de pragul audibil cu urechea umani)
Fig. 1.3.1,3. Propagarea vibratiilor/undelor sonore in mediul ambien-
la 20 de milioane de Hz (20 MHz);
tal. A se observa aspectul cilindric cu variatii pozitive gi negative de
amplitudine. In funclie de amplitudine 9i distanla dintre fascicule, pot c. viteza de propagare a undei sonore este conditio-
exista interferente intre fascicule diferite aflate in apropiere nate de natura mediului in care aceasta se deplaseazi.
Elementele care contribuie la viteza undei sonore sunt
a. perioodo reprezinti timpul (misuratin microsecun- densitatea, rigiditatea/compresibilitatea ti temperatura
de) necesar pentru ca o unde acustice si realizeze un ciclu mediuluistribitut. Ca reguli generalS, undele acustice se
complet de vibratie; propagi mai repede in medii solide decdt in medii lichide
b. frecvenlo (misurati in hertzi - Hz) reprezint5 nu- (de ex., in os viteza este de 2000-4000 m/sec) gi cel mai
mirul de cicluri complete realizate de unda sonor5 intr-o lent in mediu gazos (de ex., in plim6ni viteza de propagare
secundi. ln func[ie de cum pot sd fie interceptate undele
de citre urechea umane, vibraliile se impart in sunete
oudibile (cu frecvenfe cuprinse intre 20 Hz 9i 20 000 Hz),
Frecvenfejoase Frecventeinalte
infrosunete (frecvenle sub valoarea de 20 Hz) gi ultrosu-
nete (frecvenfe cu valori peste 20 000 Hz) (fiS. l. 3.1.a).
Toate aceste categorii de vibralii, indiferent de frecvenli,
2oHzl zou, 2MHzlroorr,
au aceleapi proprietiti: propagarea linearS, reflexia la
nivelul unor obstacole Ei formarea de ecouri false (denu- infrasunete sunefe ultrasunete
mite ortefacte). Reflexia undelor acustice la nivelul unor audibile
obstacole conduce la aparilia de ecouri, cu aceeagi frec-
venfi cu cea a undelor din fasciculul incident (denumiti
Fig. l. 3.1,1. Reprezentarea pe orizontald a frecvenlelor vibra[iilor
frecvenfd fundamentalri/. Reflexia se poate produce in sonore ?n funclie de valoarea numericd gi potenlialul urechii umane
urma unui impact perpendicular (90 de grade) pe elemen- de a le detecta
l. L'ltrasonografia. Definilie. Principii. Tehnici. No(iuni de bazd

gice aceasta este de 1 540 m/sec), rezulti cd la o frecvenf6


Fascicul crescutS, corespunzitoare unei lungimide undE mai mic6,
incident ultrasunetele pot fi reflectate de obiecte cu dimensiuni
mai mici dec6t in cazul frecvenlelor scdzute, unde lungi-
mile de undi mai mari nu ,,incap" decAt in obiecte volu-
minoase. Rezolufia imoginii ecogrofice este condifionatd
de frecvenla undei sonore. Un fascicul de ultrasunete cu
frecvenfa de 1 MHz poate detecta in lesuturi o formaliune
reflectanti cu dimensiuni mai mari de 1,54 mm.
f . puterea acusticd, omplitudineo $iintensitotea, Mate-
ria constituie suportulfizic pentru deplasarea undei acus-
Fascicul tice. Contraclia 9i relaxa rea materiei genereazi va riali i de
rcflectat densitate. Amploarea vibrafiei, de la momentul apariliei
p6ni la valoarea maximalS, se numegte amplitudine gi
se m6soari in decibeli (dB). Cu c6t dislocuirea mediului
cS, . 3. r.5. Reprezentarea schematicd a reflexiei speculare. Fasci- de propagare este mai mare, cu at6t amplitudinea este
:r* r- f-'rdent se afl5 in acelagi mediu 9i plan cu cel reflectat. Unghiul
mai mare 9i invers. Din cauzd ci in naturd existd varialii
?1tr;i;*r- ..;i incident este egal cu cel al fasciculului reflectat
foarte mari ale amplitudinii, exprimarea acesteia folo-
segte un sistem matematic logaritmic. Astfel, o cregtere
; -,--:'slor este de 300-1000 m/sec). Viteza de propagare a amplitudinii undei sonore de 10 ori corespunde undei
r -rr{ie cr acustice este independenti de frecvenfd, valori de 20 dB, in timp ce o cre$tere a amplitudinii de
: -ngimea de undd (l/ este distanfa mlsurat6 in 100 de ori corespunde unei valori de 40 dB. lntensitoteo
-*"i a unei perioade. Lungimea de undi este legati reprezinti valoarea puterii acustice raportat5 la unitatea
@ .i:eza de propagare a undei acustice gi de frecvenla ei de suprafafd . Putereo ocusticd gi intensitatea semnalului
rr ': atia l, = viteza de propagare / frecven!5. Lungimea sunt dependente de sursa de vibrafii 9i constituie para-
ue --:i = viteza x perioada undei (T). orice obiect aflat metri importanfi pentru evaluarea efectelor biologice ale
:t
= €a undei sonore va reflecta ecouri proporlional cu unui fascicul de ultrasunete [2],
tre-siunea sa. Deoarece viteza de propagare a undei
!cr,3,rs rntr-un mediu dat este o constanti (in medii biolo- l. 3.2, Generarea ultrasunetelor

Ultrasunetele folosite in diagnosticul medical sunt


generate de o componenti a ecografului denumit5
transductor. Acest echipament are at6t rolul de emi!5tor,
c6t 9i de receptor (fig. l. 3.2,1). Ultrasunetele pot si fie
emise continuu (se poate face o analogie cu zgomotul
produs de v6ntul care bate in permanen!5 printr-un geam
intredeschis; este tipul de ecografie denumiti continui -
"continuous wave") sau intermitent (analogia cu clopotul
unei biserici; este tipul de ecografie denumitd ,,pulsatil5"
sau "pulsed wave"). lmaginile folosite in ultrasonografie
sunt realizate prin emisia intermitenti a undelor sonore
sub formi de;ypulsuri". in esen[5, un echipament ecografic
funclioneazi ca un cdlStor care i9i cauti colegii de excursie
intr-un mediu necunoscut: emite unde acustice o durati
scurtd de timp, iar apoi asculti un timp indelungat pentru
aC, il 3.r.6. Reflexia difuzi. a obline informatiile dorite, Emisia de unde realizati de
Este rezultatul returndrii ecourilor de
E -',€ir- unui mare numdr de elemente reflectante dispuse foarte citre echipament consti dintr-o succesiune de 2-4 pulsuri
mr:Etr€ -nul de altul gi av6nd dimensiuni apropiate cu duratd foarte scurti (in total nu depS$e$te 0,5-3 mi-