Aparatul digestiv

Curs radiologie
Metode
Anatomie
Semiologie radiologică
Principalele afecţiuni
 Aparatul digestiv

Tehnici de examinare
 Examenul tubului digestiv
 Radioscopie simplă:
(contraindicaţiile adm. sulfatului de
Bariu)

 Radioscopie-radiografii ţintite
cu Sulfat de Bariu
 Sulfatul de Bariu
 Insolubil => suspensie
 Particule coloidale:
 Aderenţă la mucoasa, sedimentarea,
precipitarea, formarea de bule de aer(aditivi-
metil celuloza,citrat de sodiu, simethicon)
 Neabsorbabil (calit. contrast nu scade)
 Netoxic
 Nu modifică rel. anatomice şi funcţionale
 Concentraţie variabilă cu segmentul examinat
şi metoda (MC sau DC)
 Contraindicaţii
1. Perforaţii :
Nu se resoarbe — proces inflamator
sever  aderenţe extinse

2. Constipaţie, ocluzie:
se concentrează stop
Concentraţia de Ba
 Esofag: 30-50% rutină în repleţie
250% pt. mucoasa
 Stomac: 30-50% rutină
250% dublu contrast
 Int. sub: 30-50% rutină
15-25% enteroclismă
 Colon: 15-25% MC
85% DC
 Examinarea esofagului
 Ba pasaj: monocontrast de rutină
2-1-1 ,OAD

 M. de elecţie:
în repleţie: 30-50%
dec. ventral,OPS, bea susp. Continuu, apoi OPD

mucografia: 250%
dec. ventral,OPS, dupa trecerea coloanei ramane o pelicula aderenta

cineradiografia:30-50%
o singura inghititura,decubit ventral sau ortostatism, contractie
evacuatorie (V invers)- peristaltismul
 Eso-gastro-duodenal
 Ba pasaj: iniţial RX toraco-abdominal pe gol
 Ortostatism: - OAD esofag
- PA stomac: în strat subţire
semirepleţie ( +,-
compresiune dozată)
repleţie
- OAD şi OAS duoden
 Decubit dorsal, Trendelenburg,-+ Valsalva
(pt. fornix) ( pt. reflux gastro-esofagian şi
hernie hiatală)
 Radiografii ţintite
 Examenul intestinului subţire
 Ba per oral în continuarea Ba pasaj
30-50%,500ml1,5 l, fractionat la 15 min
+compresiune dozata

 Ba în intestinul subţire:
pe sondă
enteroclisma
(decubit dorsal, 15-25%, 100ml/min)
 Examenul colonului

 Irigoscopia în monocontrast:
-control radioscopic la introducerea suspensiei
-compresiune dozata sub ecran
-examinare in cat mai multe pozitii

 Irigoscopia în dublucontrast
 Anatomie
 Faringe
 Esofag
 Stomac
 Intestin subţire: duoden, jejun, ileon
 Colon: valva ileocecală
cecul
colon ascendent,
transvers,
descendent,
sigmoid,
ampula rectală
Esofagul
Esofag

OAD OAS
 Joncţiunea cardio-esofagiană

Inel mucos,Schatzki
cardia Sfincterul
esofagian
inferior

Inel
muscular,
von Hacker
Post.
D 10 Ant.

D 11
PROIECŢIA CORPORALĂ NORMALĂ
Structura
parietală -
stomac
LUMEN - PERISTALTICA
ortostatism Trendelenburg
Mucoasa gastrică
Mucoasa gastrică- fornix
Mucoasa antrala în DC
 Gastroscopie
corp antru
radioscopie
 Canalul piloric
 lungime normala = 5mm (exc: 10 mm)
 calibrul normal = 3-4-5 mm
 Hipertrofia de pilor rgr:
 - lungime > 10 mm
 - calibrul = 1-2 mm
 - falsa imagine de nisa pilorica (nu e
fixa)
 - imagine de paranteza
Duodenul
Duodenoscopie –pliuri Kerkring
Bulb duodenal
 ileon – foliculi limfatici

duoden, jejun
Jejun şi ileon în dublu contrast
Aspect jejunal normal: transport,resorbţie,retenţie
 Cecul

Suprafaţa
Pliuri mucoase posterioară
 variante c. transvers

Colon transvers colonoscopie

Pliuri semilunare
Colon monocontrast
Colon dublu contrast
Tranzitul normal
 Esofag: 3-6 sec  Colon
 - cec: la 4-5 ore
 Stomac: 2 ore  - ascendent: la 6-8
ore
 - transvers: la 8-
 Bulbul d.:5-10 sec 12 ore
 - descendent: 16
 D2-D4: 30-60 sec ore
 - sigmoid şi rect:
18-24 ore
 Int. sub: 3-5 ore
 Terminologie
 Repleţie, semirepleţie, evacuare

 Imagine de adiţie

 Imagine de substracţie

 Relief- contur

 Secreţie
Contur: imagini de ADIŢIE

Opacitate: imagini de SUBSTRACŢIE

Contur
Secreţie opacifiere
inomogenă
 Examinarea cu S.C.
 Sediul
 Forma
 Volum
 Perete: contur şi relief
 Opacifierea lumenului
 Tonus
 Peristaltism
 Secreţie
 Umplere evacuare
Patologie esofagiană: diverticuli
Dilataţie circumscrisă a peretelui esofagian
(afecteaza toate straturile)
Pliurile mucoasei intra in diverticul

Falşi- adevăraţi; congenitali-dobândiţi

Diverticuli esofagieni:
Pulsiune: 1/3 sup; 1/3 inf.
Tracţiune: 1/3medie
Mixt
Zenker: faringo-esofagian
epifrenic: dreapta, ant. şi lat.
 Diverticul Zenker
de pulsiune,
la unirea faringelui
cu esofagul,
pe fata posterioara a
esofagului
poate comprima
esofagul subiacent,
Diverticuli esofagieni de pulsiune
 Rgr:
 imagine de aditie
 ovalari, rotunzi
 contur regulat
 dimensiuni variabile
 colet de legatura cu esofagul
 +/_ nivel hidro-aeric
 cu Ba stratificat sau omogen
 Diverticuli esofagieni de
tractiune
 opacitate de aditie

 forma de triunghi, colturi

 fara colet

 in timp devin mixti (colturos +

regulat)
 Diverticul de pulsiune

profil
faţă
Diverticul epifrenic
 de pulsiune

 strict deasupra diafragmului

 deasupra sfincterului esofagian

inferior

 pe dreapta si antero-leteral

 dg.dif. cu ampula epifrenica

Stenoze esofagiene
= îngustare
persistentă a
lumenului esofagian
pe o lungime de
peste 1 cm
Stenoză malignă
c.infiltrativ c.vegetant
c. vegetant c. ulcerat
?
 Stenoza esofagiană malignă
1. excentric faţă de axul lumenului

2. joncţiunea cu zona sănătoasă este bruscă,

anfractuoasă

3. contur neregulat, dat de lacune şi ulceraţii

4. mai scurte decât cele benigne

5. retrodilataţie mică sau absentă

6. localizate la orice nivel

7. unice
Stenoze benigne
 Stenoza benignă
1. axială
2. joncţiunea cu zona sănătoasă este
progresivă,
3. contur regulat,
4. segment esofagian lung
5. retrodilataţie medie sau importantă

6. localizateîn zona strâmtorilor

fiziologice

7. Unice (+,- multiple)

Leiomiom esofagian pediculat
 Inelul Schatzki
Hiatul esofagian

Inel Schatzki

Sf. esof. inferior

 Achalazia
Lipsă de relaxare a sfincterului
esofagian inferior

Simpatic: inhibă peristaltismul şi

contractă sfincterele

Parasimpatic: stim. peristaltismul şi

relaxează sfincterele (vag)
 ACHALAZIA
Lezat plexul mienteric AUERBACH:

- p. degenerativ al n. vag sau

nucleului dorsal
- boli demielinizante cu lezarea n.
Vag

Rămâne inervat numai de simpatic

 Achalazia
Radiologic:
- fără S.C:
1. opacitate în mediastinul posterior
2. cu nivel hidro-aeric
3. lipsa bulei de gaz a stomacului

- cu S. C:
1. Dilataţia esofagului (megaesofag )
2. Alungirea lui ulterior
(megadolicoesofag)
 Achalazia
 Radiologic:
- cu S. C:
3. Ba sedimentat inferior (nivel HA)
4. Esofagul terminal : conic sau V
5. Nu are unde peristaltice
propulsive (aton)
6. Evacuarea prin picurare (înălţimea
critică)
7. Lipsa bulei de aer a stomacului
9. Proba cu nitrit de amil
achalazia
Achalazia

Sfincterul esofagian inferior

 Hernia hiatală
Tipuri:

I. Brahiesofag (f. rar)

II. Paraesofagiană (prin rostogolire)
III. Axială ( alunecare)- 99%

Ireductibile sau spontan reversibile

Congenitale sau dobândite
Hernii hiatale
 Hernia hiatală
Radiologic: fără S.C.

 opacitate deasupra diafragmului,

retrocardiac

 cu nivel HA

 lipsa bulei de gaz

Fără S.C
 Hernia hiatală
Radiologic:
 - cu S.C:
 Inelul S deasupra diafragmului
 Punga herniară cu pliuri gastrice şi
 Fără peristaltism esofagian
 Dimensiuni variate
 Reflux g-e cu esofagită
 Persistentă sau reductibilă
Hernia hiatală

Inel Schatzki

Hiatusul
diafragmatic
Hernie hiatală: stomac + intestin
Esofagită cu candida
Varice esofagiene
 Patologie gastrică -ulcer
ulcer = lipsă circumscrisă de
substanţă la nivelul peretelui
digestiv

Ulcerul depăşeşte musculara

mucoasei

Eroziunea nu depăşeşte musculara

mucoasei
 Patologie gastrică -ulcer
Radiologic:
 1. Semne directe =
nişa + modificări organice
 2. Semne indirecte :
stomac hiperton, hiperkinetic,
hipersecretor
spasm: cardie, pilor, mediogastric,
antral
gastrită de acompaniament (antrală)
tulburări de evacuare
Dg. Diferenţial: Nisa malignă
faţă profil
 Modificări organice
 Rigiditate segmentară
 Retracţia micii curburi

 Stomac bilocular organic

Stomac bilocular organic
 Ulcerul gastric
 Sediul: 80% mica curbură
16% faţa posterioară
2% faţa anterioară
2% marea curbură
 Ulceraţie în 1/ 2 sup. marea curbură = cancer
 Ulceraţie în 1/ 2 inf. marea curbură = ulcer
 Ulcerul pe marea curbură nu iese din contur ! ! !
 Formă
 Adâncime: 5-10 mm,
Haudeck >2 cm
 Ulcerul gastric
 Contur regulat
 Structura
 Număr : 80% unic, 20% multiplă
40% dublu (şi duodenal)
 Complicaţii: HDS ( nu se vede nişa)
perforaţia
penetraţia
Stenoza pilorică
Ulcer pe mica curbura
Ulcer gastric
Ulcer gastric -seriografie
Ulcer gastric
aspect cronic:
retractia micii
curburi
Ulcer piloric
Ulcer gigant

După 2 ani,
Post-tratament
 Ulcerul duodenal
Tipuri clinico-radiologice:

 Acut : nişa + bulb normal

 Cronic: bulb deformat cicatricial

 Cronic acutizat : bulb deformat +

nişa
 Ulcerul duodenal bulbar
 Ulcer bulbar şi postbulbar

 Frecvent pe faţa anterioară a

bulbului

 10% nişă multiplă

 Dimensiuni: 3-5 mm, sub 1 cm

 Semne directe şi indirecte

Modificări organice bulbare
 Semne indirecte
 Stomac: triada

 Umplere fugace bulbară

 Stază bulbară şi duodenală

 Duodenită

 Incizură pe curburile bulbului

 Ulcer duodenal
Acut bulbar

bulb deformat
Acut
bulbar Ulcer duodenal

Acut
postbulbar
 Complicaţiile ulcerului

 HDS

 Perforaţia: deschisă şi acoperită

 Penetraţia

 Stenoza pilorică
 Stenoza pilorica -radiologic
 spalatura gastrica
 exam radiologic: la 4, 8, 24 ore
 grad I( usoara): la 4 ore peristaltism
disecant, nu evacueaza
 grad II( medie): peristaltism de stenoza,
sindrom altern, distensie prepilorica a marii
curburi (+ la 4 si 8 ore)
 grad III(severa): atonie, stomac in chiuveta
(+ la 4,8,24 ore)
 Stenoza pilorica -radiologic

Vindecarea ulcerului =

trece din stadiul II in stadiul I (scade

edemul)
 Cancerul gastric
Forme:
 incipient ‘’’ early’’: extinderea în
profunzime se limitează la mucoasă şi
submucoasă

 avansat = extins cel puţin la musculară :

linita plastică (schirus)
nişa malignă
nişa în menisc
vegetant
infiltrativ
Early cancer:extensie în mucoasă şi

submucoasă

Suprafaţa mucoasei cu alterări focale, antral

Clasificarea cancerului incipient
 Early cancer -aspect radiologic DC
Tip I = polip sesil mic (cu diametrul de > 1 cm ) =lacuna cu
contur net

Tip II = supradenivela sub forma de placa

= nodularitati ale mucoase
= ulceratii putin adanci
= combinatii intre cele de mai sus, + pliuri ingrosate sau
fuzionate

Tip III = ulceratie mai adanca decat tipul II c (strat de Ba mai

gros)
Early cancer:extensie în mucoasă şi

submucoasă
Suprafaţa mucoasei
cu alterări focale,
arii gastrice normale si
arie deformata
Cancere gastrice
95% adenocarcinoame

5% sarcoame

rare :limfom, carcinoid

Cancere gastrice
 Japonia : 140 /100.000
 Occident : 10/100.000

 varsta > 40 ani

 masc./ fem.= 5:1-5:2

Clasificarea cancerului avansat-Borman
 Aspect morfo-radiologic- c. avansat
 Tip I polipoid = lacuna cu semiton

 Tip II ulcerat = nisa maligna

 Tip III ulcerat si infiltrativ = nisa in lacuna +

rigiditate parietala
 Tip IV difuz- infiltrativ = schirus, linita
(antral sau tot stomacul)
Aspect radiologic-cc. avansat

II. nişa în menisc

Cancer antral polipoid (tip I)
Adenocarcinom fundic polipoid
Tip I
Nişă în
menisc
Carman
tip II
 Nişă încastrată - seriografie

Tip II
Tip. I-cancer antral

Masă nodulară
ulcerativă ce
înconjoară antrul,
de aprox. 10 cm
Nişa maligna
tip II
 Cancer antral circular cu ulceratie

Tip III
lacuna cu
ulceratie
Tip IV.
infiltrativ
Tip IV
Linita plastica -dublu contrast
Limfom
Limfom
Polipi hiperplastici

Continuitatea cu pliul