AFECŢIUNI CONGENITALE SI

DOBÂNDITE ALE CĂILOR

RESPIRATORII SUPERIOARE

Dr. Florentina Popescu

Dr. Gheorghe Goldiş
 Căi respiratorii superioare

Cavitatea nazală
Laringele
 Cavitatea nazală - anatomie
Primul segment al căilor respiratorii
Partea anterioară, numita vestibul,
este situată la nivelul nasului extern
Partea posterioară este situată la la
nivelul viscerocraniului între orbite.
Formă triunghiulară , delimitată pe
linia mediană de septul nasal.
Sup – oasele nazale, lama ciuruită
a etmoidului, corpul osului sfenoid
Inf – palatul dur si palatul moale
Lat – peretele nazal lateral cu
cornetele
Septul nazal osos – sup : lama
perpendiculara a etmoidului şi inf :
vomerul
Septul nazal cartilaginos situat
anterior
 Cavitatea nazală - anatomie
Cornetele nazale sunt cele trei lamele osoase de pe peretele lateral care coboară
spre medial delimitand meaturile nazale
Cornetele superior şi mijlociu fac parte din etmoid, cornetul inferior este os aparte
Anterior cavitatea nazală se deschide printr-un orificiu numit apertură nazală
Posterior deschiderea se realizează prin două orificii numite choane.
 Cavitatea nazală - anatomie
Meatul nazal superior este situat inferior
de cornetul nazal superior şi primeşte
drenajul unor celule etmoidale posterioare,
iar spre posterior comunica cu sinusul
sfenoid la nivelul recesului sfenoetmoidal.
Meatul nazal mijlociu este situat inferior de
cornetul mijlociu, iar la nivelul lui se afla
bula etmoidală determinată de o celulă
etmoidala, precum şi hiatusul semilunar –
prin care comunică cu sinusul maxilar si
celule etmoidale anterioare. Anterior de
hiatusul semilunar se afla infundibulul
etmoidal prin care comunică cu sinusul
frontal.
Meatul nazal inferior este situat sub
cornetul nazal inferior şi primeşte spre
anterior drenaj de la canalul nasolacrimal.
 Cavitatea nazală – anatomie CT
CT, IRM – metode de elecţie pentru
explorarea cavităţii nazale

2
4
3 5

1. Hiatusul arterei etmoidale anterioare

2. Bula etmoidală
3. Meatul mijlociu
4. Procesul uncinat
5. Infundibulum
 Cavitatea nazală – afecţiuni congenitale

Dacrocistocel de duct nasolacrimal

Atrezie choanala
Gliomul nazal
Sinus dermoid nazal
 Dacrocistocel
Dacrocistocel infectat
Dilataţie chistică a aparatului nazo-
lacrimal secundară unei obstrucţii
proximale sau distale a ductului
nazolacrimal.
Cea mai comună anomalie a aparatului
nazo-lacrimal la noi născuţi.

IRM T2 axial şi T2 coronal – Dilatatie bilaterală

a ductului nazolacrimal
 Atrezie choanală

Ocluzia choanelor posterioare prin sept osos sau membranos.

Choană = orificiu de comunicare între cavitatea nazală posterioară şi
nazofaringe.

CT axial – atrezie choanală osoasă bilaterală

 Gliom nazal
Masă de ţesut neural displazic sechestrat şi izolat de spaţiul
subarahnoidian (nu e neoplazie)
Afecţiune congenitală foarte rară
Leziune circumscrisă solidă situată pe dorsum nazal sau în cavitatea
nazală, fără conexiune cu creierul.

IRM T2 sagital – gliom intranazal cu pedicul

Schemă – gliom nazal pe dorsum fin ce se extinde spre foramen cecum,
nazal fară comunicare cu creierul
 Sinus nazal dermal
Defect în embriogeneza neuroporului
anterior (lipsa involuţiei în S4 de gestaţie)
cu persistenţa ţesutului dermoid şi
epidermoid în regiunea frontonazală, cu
sau fără persistenţa canalului dural.
Clinic – depresiune nazală sau masă nazo-
glabelară
Secţiuni fine IRM pe aria fronto-nazală.

Depresiune nazală cu lărgirea

bazei nasului secundară
creşterii ţesutului dermoid
subcutanat.

IRM T1 sagital – complex dermoid situat

caudal de baza nasului cu extensie prin
foramen cecum spre dura mater ce
tapetează inferior fosa craniana anterioară.
 Cavitatea nazală – afecţiuni inflamatorii

Rhinosinuzită – acută şi cronică

Polipoza sino-nazală
Granulomatoza Wegener
 Rhinosinuzită
Acută
Proces inflamator acut al mucoasei sino-
nazale cu durată mai mică de 4 săptămâni.
De obicei diagnosticată clinic, fără procedee
imagistice

Cronică
Inflamaţia mucoasei nazale şi sinusale cu o
durata mai mare de 12 săptămâni
CT coronal osos – cea mai bună metodă
imagistică

CT coronal în fereastră de os:

- sinuzită maxilară bilaterală
cu nivel hidroaeric
- îngroşarea mucoasei la nivelul
celulelor etmoidale
- ocluzie osteomeatală
 Polipoza sino-nazală
Îngroşare inflamatorie a mucoasei
sino-nazale cu formarea de polipi
Etiologia nu este încă clarificată, cert
este că inflamaţia cronică persistentă
este un factor major
Multipli factori legaţi de etiologia
polipozei sino-nazale:
Alergii
Intoleranţă la aspirină
Fibroză chistică
Infecţii cronice. CT coronal – de partea stângă:
polipi interesând cavitatea nazală
şi sinusul frontal. Densitatea
crescută la nivelul sinusului frontal
poate fi datorată infecţiei fungice
Endoscopie nazală sau conţinutului scăzut de apă.
- multiple mase
conopidiforme, palide
sugestive pentru polipoză
 Granulomatoza Wegener
Vasculită necrotică aseptică care interesează
în special căile respiratorii superioare şi
inferioare precum şi rinichii.
Masă tisulară densă situată la nivelul cavităţii
nazale şi/ sau sinusurilor cu distrugerea
septului nazal sau a oaselor adiacente.

IRM T1 Axial- încărcarea

cu contrast a nodulilor
denşi periferici la nivelul CT coronal – distrucţia marcată a
sinusului maxilar , cu structurilor osoase la nivelul
extinderea granulomatozei cavităţilor sino.nazale;
la nivelul nazofaringelui;
perforaţie septală largă.

Endoscopie - Cavitatea nazală anterioară:

mucoasă palidă cu aspect de « piatră de
pavaj » şi ulceraţii (posterior)
 Cavitatea nazală - tumori

Tumori benigne Tumori maligne

Angiofibrom juvenil Carcinom cu celule
Papilom scuamoase
Hemangiom Neuroblastom
olfactiv
Adenocarcinom
Melanom
LMNH
Displazia fibroasă
 Angiofibrom juvenil
Masă vasculară benignă neîncapsulată invazivă local în cavitatea
nazală, cu remodelare sau distrucţie osoasă
Exclusiv la adolescenţii de sex masculin

1
4 1
2 3

2
3

Schemă – angiofibrom juvenil la nivelul CT coronal – angiofibrom juvenil cu

găurii sfenopalatine (1) cu extensie în încărcare omogenă având originea în
cavitatea nazală (2), nazofaringe(3) şi în gaura sfenopalatină(1) , cu extensie în
fosa infratemporală(4). nazofaringe(2) şi fosa pterigopalatină(3).
 Papilom sino-nazal
Tumoră epitelială a mucoasei nazale
Histologic: proliferarea epiteliului în
stroma adiacentă.
Masă tisulară hipercaptantă centrată la
nivelul meatului mijlociu determinând
remodelare osoasă si obstrucţie
osteomeatală cu opacifierea
sinusurilor.

Endoscopic – masă lobulară palidă

la nivelul meatului mijlociu care
ajunge medial în contact cu septul
nazal

CT coronal – papilom tipic la nivelul

cavităţii nazale drepte obstruând meatul
mijlociu.
Secreţii restante la nivelul sinusului
maxilar drept.
 Carcinomul cu celule scuamoase (CCS)
Tumoră malignă epitelială ce se dezvoltă din epiteliul sinusal în
lumenul sinusal cu diferenţiere celulară epidermoidă sau scuamoasă.
Caracter agresiv cu invazia şi distrucţia pereţilor sinusali.

CT coronal – CCS la nivelul sinusului maxilar cu

distrucţie osoasă marcată si extensie în cavitatea
nazală şi în alveolele superioare.

CT axial – CCS cu captare heterogenă şi

necroză centrală cu distrucţia maxilarului
anterior.
 Neuroblastom olfactiv
Tumoră neuroendocrină cu originea în crestele neurale ce se
dezvoltă din epiteliul olfactiv al cavităţii nazale superioare
Masă bilobată cu porţiunea cranială în fosa intracraniană şi cea
caudală în cavitatea nazală superioară.

Schemă – neuroblastom olfactiv cu extindere

în fosa craniană anterioară şi în orbita IRM T1 coronal – neuroblastom olfactiv
dreaptă. Formarea de chiste la nivelul agresiv cu priză de contrast în cavitatea
interfeţei cu creierul. nazală, cu extensie în orbită, fosa craniană
anterioară şi sinusul maxilar.
 Adenocarcinomul sino-nazal
Tumoră malignă cu originea în celulele epiteliale de suprafaţă sau
glande seromucoase.
Masă sino-nazală slab delimitată, iodofilă, cu invazie in etmoid şi baza
craniului.

CT coronal – chistadenocarcinom în
sinusul maxilar cu extensie în
cavitatea nazală. De notat o
remodelare osoasă relativ benignă
decât o distrucţie agresivă
 Melanomul sino-nazal
Tumoră malignă derivată din melanocitele mucoasei sino-nazale

IRM – masă în cavitatea nazală în hipersemnal T1 ( semnal crescut

datorită melaninei, radicalilor liberi, protonilor şi hemoragiei).
 LMNH

Tumoră malignă limfoproliferativă extraganglionară (cel mai frecvent

celule T, T/NK sau B)

CT coronal – limfom de cavitate nazală

medie cu distructia septului nazal.
Cornetele sunt deplasate spre lateral,
opacifierea sinusurilor cu secretii
datorită obstrucţiei
 Displazia fibroasă
Dezvoltare anormală a unui precursor mezenchimal al osului ce
determină înlocuirea medularei osoase normale cu ţesut slab osos şi
fibros.
Expansiune slab definită a spaţiului diploic cu densitate în « geam
mat »

CT coronal – displazie fibroasă

cu aspect clasic de geam mat la
nivelul sinusului etmoidal drept,
cornetului nazal mediu şi inferior.
 Laringele - anatomie
Organ cavitar ce face legătura intre căile
respiratorii superioare şi cele inferioare.
Îndeplineşte trei funcţii:
conducerea aerului
prevenirea aspiraţiei
fonaţia.
Este alcătuit din:
Schelet cartilaginos (tirod, cricod, aritenoide şi
corniculate)
Ţesuturi moi (muşchi, submucoasă şi
mucoasă)
Cartilajul tiroid:
Cel mai mare, format din doua lame
anterioare unite spre anterior în unghi ascuţit
Formează proeminenţa laringiană (mărul lui
Adam)
Sup: incizura tiroidiana
Lat: coarnele superioare ce se continua cu
ligamentul tirohioidian, şi inferioare, ce se
articulează cu cartilajul cricoid
Cartilajul cricoid:
Laringele - anatomie
Singurul inel complet din laringe, asigurând
integritatea
Format din lama posterioară şi arcul anterior
Se articulează superior cu tiroidul şi inferior cu
traheea
Cartilajele aritenoide
Cartilaje pereche, de forma piramidală, situate
superior de lama cricoidului
Procesul vocal situat la bază, spre anterior, de
care se prinde capătul posterior al plicii vocale

Cartilajele corniculate:
Cartilaje perche mici, situate la vârful cartilajelor
aritenoide
Formează o proeminenţă numita tubercul
corniculat în plicile ariepiglotice
Cartilajele cuneiforme:
Cartilaje perche situate lateral şi superior de
cartilajele corniculate, în plicile ariepiglotice
 Laringele – anatomie endocavitară
Etajul supraglotic
Vestibulul laringian
Epiglota – cartilaj în formă de frunză, cu peţiolul în
unghiul posterior al cartilajului tiroidian
Spatiul preepiglotic – între osul hioid, anterior şi epiglotă,
posterior
Plicile ariepiglotice – de la extremitatea superioară a cart.
aritenoid spre marginea infero-laterală a epiglotei
Plicile vestibulare sau ventriculare (corzile vocale false)

Spaţiul paraglotic – între plicile

vestibulare şi plicile vocale
Ventriculul laringian
Etajul glotic
Plicile vocale (corzile vocale
adevărate)
Comisura anterioară
Comisura posterioară
Etajul subglotic
Conul elastic
 Laringele - laringoscopie
Principala metodă de investigaţie a
laringelui
 Laringele – anatomie CT
Etaj supraglotic superior
Spaţiul preepiglotic se continuă
CT axial – epiglotă normală(1),
cu spaţiul paraglotic grasimea preepiglotică(2),
plicile ariepiglotice(3),
sinus piriform - (4)

1
4 3
 Laringele – anatomie CT
Etaj supraglotic inferior
Plica ariepiglotică (AE) separă CT axial – grăsimea paraglotică
laringele de sinusul piriform al anterior de plica vestibulară(1),
hipofaringelui ligamentul hioepiglotic(2)

1
 Laringele – anatomie CT
Etaj glotic
Fibrele mediale ale m.
tiroaritenoid formează m. vocal. CT axial – plici vocale normale(1),
Vârful sinusul piriform se află la comisura anterioară(2)
nivelul plicilor vocale. cartilaj aritenoid(3)
spaţiul tiroaritenoidian(4)

2
1

4 3
Laringele – afecţiuni congenitale

Laringomalacia
Inel laringeal
Chist al ductului tireoglos
 Chist al ductului tireoglos
Ductul tireoglos apare în S7 de gestaţie prin migrarea tiroidei de la
baza limbii spre inferior şi dispare în S8 – S10.
Persistenţa unor porţiuni din acest canal determină apariţia chistelor
pe linia mediană sau paramedian, superior şi inferior de osul hioid.

CT axial –leziune chistică paramedian

dreapta, inferior de osul hioid.
 Laringele – afecţiuni inflamatorii

Laringotraheobronşită
Epiglotită
Tuberculoză
Sarcoidoză
Artrită reumatoidă
Amiloidoză
Granulomatoză Wegener
 Laringele – afecţiuni inflamatorii

Sarcoidoză
Îngroşarea mucoasei
glotice şi supraglotice

Artrită reumatoidă
Îngroşarea articulaţiei
cricoaritenoide
 Laringocelul
Leziune chistică sau aerică ce comunică cu ventriculul laringeal.
Localizare:
Intern (simplu) – în spaţiul paraglotic
Extern (mixt) – herniază prin membrana tirohioidiană în ţesuturile moi
anterioare ale gâtului.
CT axial – Laringocel simplu, aeric (pe
Piolaringocel – laringocel dreapta)
suprainfectat, cu pereţi groşi, - Laringocel simplu, chistic
hipercaptanţi, conţinut dens şi nivel (pe stanga)
hidroaeric.
Etiologie:
Congenital – foarte rar
Dobândit:
Expansiunea ventriculului laringian prin
creşterea presiunii intraglotice (tuse
excesivă, folosirea instrumentelor de
suflat, sticlari)
Laringocel extern cu extensie prin membrana
tirohioidiană (1), cu stenoză la nivelul ventriculului
laringian (2)
Laringocelul
Obstrucţia orificiului proximal al
ventriculului laringian prin:
Stenoză postinflamatorie
Traumatism
Tumoră sau amiloidoză
Postchirurgical
CT coronal – laringocel extern cu extensie din
ventriculul laringian(1) prin membrana tirohioidiană
(2). Pacient cu tumoră submandibulară.

1 2
2 1
 Laringele - traumatisme
Afecţiuni traumatice la nivelul cartilajelor, articulaţiilor şi ţesuturilor moi ce
determină:
Îngustarea căii respitatorii 2
Deformarea cartilajelor laringiene
Gaz în submucoasă
1
Localizare:
Fracturi la nivelul cartilajelor tiroid şi cricoid
Dislocare a cartilajelor aritenoide
Injurii ale mucoasei

CT axial -fractură dublă la

nivelul cartilajului cricoid (1),
cu edem difuz subglotic
asociat (2)

CT axial – fractură veche la nivelul

lamei stângi a cartilajului tiroid, cu
formare de calus.
 Laringele – tumori
Tumori benigne Tumori maligne
Hemangiom Carcinom cu celule
Condrom scuamoase (CCS)
Lipom Condrosarcom
Papilom scuamos Limfom

Laringoscopie – papilom la nivelul Laringoscopie – carcinom epidermoid

corzii vocale drepte la nivelul corzii vocale drepte
Carcinom cu celule scuamoase - supraglotic
Origine la nivelul mucoasei laringiene supraglotice
CT – necesar in aprecierea extensiei tumorii
Masă infiltrativă, moderat iodofilă, ce invadează epiglota, plicile aritenoide,
plicile vestibulare, spaţiile preepiglotic şi paraglotic
Schemă – T4 CCS ce infiltrează plicile vestibulare CT coronal – masă densă supraglotică,
şi plicile ariepiglotice, cu invazie a cartilajului tiroid iodofilă (1); scleroza adiacentă a cartilajului
tiroid ridică suspiciunea de invazie (2)

2
1
 Carcinom cu celule scuamoase - glotic
Origine la nivelul mucoasei laringiene glotice
CT – masă infiltrativă sau exofitică la nivelul corzilor vocale

CT axial – masă densă iodofilă la nivelul

corzii vocale drepte ce depăşeşte linia Laringoscopie – carcinom epidermoid la
mediană(1); scleroză asociată a nivelul corzii vocale drepte
cartilajului aritenoid drept (2)

2
 Carcinom cu celule scuamoase - subglotic
Origine la nivelul mucoasei laringiene subglotice
CT – masă infiltrativă iodofilă localizată sub plicile vocale şi deasupra marginii
inferioare a cartilajului cricoid
CT coronal – masă exofitică subglotică stângă,
Schemă – CCS subglotic invadând cartilajul obstruând calea respiratorie(1) şi invadând
cricoid (1) şi glanda tiroidă (2). Stadiu T4a cartilajul cricoid (2).
(rezecabil)

1
2 1

2
 Condrosarcom laringian
Origine la nivelul condrocitelor, cu atipie celulară, distrucţie cartilaginoasă şi
invazie locală
Masă expansivă derivată din cartilajele laringiene, cu calcificări arciforme sau
inelare incluse şi mucoasa de suprafaţă intactă

CT axial – masă expansivă la nivelul cricoidului CT axial – masă hipodensă, expansivă derivată
cu calcificări neregulate incluse, localizată în din lama dreaptă a cartilajului tiroid conţinînd
submucoasă (tipic pentru CS). Compresia calcificări centrale.
căilor aeriene determină stridor.
Muntele Athos

Vă mulţumesc!