RINOLOGIE I.

Prof. Dr. Gheorghe Műhlfay

dr. Mózes Huba
Dezvoltare embriologică
Nasul se dezvoltă din mai multe procese mezenchimale
în jurul gurii primitive (stomodeum).
Cavitatea nazală este vizibilă pentru prima oară la
embrionul de 5,6 mm (săptămâna a 4-a) ca placodă
nazală (=îngroșare a ectodermului)
La embrionul de 12,5 mm mugurele maxilar se unește cu
mugurele nazal medial și formează cavitatea nazală
primitivă.
Podeaua nazală se formează din prelungirile
mezenchimale ale mugurilor nazali mediali ca premaxilă.

1/7/21 Tg. Mures 2

Anatomia nasului
Nasul extern are formă de piramidă triunghiulară cu baza inferior,
prezintă următoarele elemente:
 Rădăcina nasului
 Dorsum-ul nazal
 Fața antero-laterală
 Aripile nasului
 Șanțul alar
 Vârful nasului
 Orificiile narinare
 Șanțul nazo-labial
 Unghiul nazo-labial
Planul osteo-cartilaginos:
 Oase: partea nazala a frontalului, oasele nazale, procesul frontal al
maxilarului, spina nazala anterioară
 Cartilaje:cartilajul septal, cartilaj lat sup, cartilajul alar, cartilaje

1/7/21
accesorii Tg. Mures 3
Anatomia nasului

Vestibulul nazal: se întinde de la orificiul narinar

până la limen nasi care corespunde marginii
superioare a cartilajului nazal inferior, de aici pielea se
continuă cu mucoasă nazală.

1/7/21 Tg. Mures 4

 Anatomia nasului Cartilago alaris
major

Os nasale

Cartilago
quadrangularis

Cartilago
triangularis

Septum nasi

1/7/21 Tg. Mures 5

Formele piramidei nazale

1/7/21 Tg. Mures 6

Cavitatea nazală (cavum nasi proprium)
Cavitatea nazală: este divizată sagital în două fose nazale prin septul
nazal. Se întinde de la orificiile narinare până la orificiile naso-faringiene
sau choane și de la palatul osos până la lamina ciuruită a etmoidului.
Apertura piriformă: conturul osos anterior al cavitâții nazale
Choana: conturul osos posterior al cavității nazale
Planul cornetelor nazale: peretele lateral al fosei nazale gasim 3 cornete
nazale (conchae nasales - superior, mijlociu și inferior), între fața externă
a fiecărui cornet și peretele lateral nazal se formează niște culoare înguste
numite meaturi nazale (meatus nasi superior, medius, és inferior)
Mucoasa cavității nazale este epiteliu de tip respirator (celule cilindrice
pseudostratificate, ciliate și simple, celule stem și celule calciforme) în cea
mai mare parte a sa, dar în partea superioară a septului nazal, adiacentă
lamei ciuruite a etmoidului se găsește mucoasa olfactivă

1/7/21 Tg. Mures 7

Cavitatea nazală

1/7/21 Tg. Mures 8

Cavitățile paranazale
Reprezintă cavități aeriene pereche din interiorul oaselor al
căror nume îl poartă acestea. Toate aceste sinusuri se
deschid în peretele lateral al fosei nazale. Deschiderea
fiecărui sinus este alcătuit din: infundibulul (zonă mai
îngustă, ca o pâlnie) și ostiumul care reprezintă
exteriorizarea infundibululi la nivelul peretelui lateral nazal.
Mucoasa sinusală este continuarea mucoasei nazale.
Secreția produsă de glande este transportată din sinus, prin
orificiul natural de deschidere în fosa nazală de către
covorul ciliar.
Deși sunt cavități pereche, sinusurile paranazale pot fi
asimetrice, rudimentare sau absente.

1/7/21 Tg. Mures 9

Cavitățile paranazale
Sinus maxillaris – este prezent deja la nou născut, se
deschide in meatul mijlociu.
Sinus frontalis – începe să se dezvolte doar postnatal, recesul
frontalului este situat în partea antero-superioară a meatului
nazal mijlociu.
Cellulae ethmoidales – sunt prezente deja la nou născut.
 Grupul anterior: 4-11 celule, se deschid în infundibulul etmoidal
 Grupul mijlociu: 3 celule care se deschid în meatul mijlociu
 Grupul posterior: 1-7 celule mari care se deschid în meatul superior
sau suprem.
Sinus sphenoidalis – se dezvolta postnatal, este cel mai
posterior situat sinus paranazal. Se deschide în recesul sfeno-
etmidal.
1/7/21 Tg. Mures 10
Cavitățile paranazale
Procesul uncinat: este ușa de intrare în sinusul
maxilar
Bula etmoidală: posterior de infundibulul etmoidal,
este cea mai mare celulă etmoidală anterioară
Hiatusul semilunar superior: fanta dintre BE și
peretele lateral al CNM
Hiatusul semilunar inferior: este spațiul dintre PU
și BE.

1/7/21 Tg. Mures 11

Complexul ostiomeatal
Nu este o structură anatomică, este mai degrabă o
entitate funcțională.
Reprezintă sistemul de drenaj comun fronto-etmoido-
maxilar, cu o importanță clinică mare!
Cuprinde:
PU, BE, Hi semilunar sup și inf
Sinus frontalis, sinus etmoidalis, sinus maxilaris
CNM, CNI
Orbita, Cavit nazală și septul nazal

1/7/21 Tg. Mures 12

Complexul ostiomeatal

1/7/21 Tg. Mures 13

Vascularizația cavității nazale
A. Carotis interna A. Ophtalmica A.
Ethmoidalis anterior A. Ethmoidalis
Sinus ethmoidalis,
sinus frontalis,
posterior
A. Carotis externa A. Maxilaris
Cornete, perete lateral,
A. Sphenopalatina regiunea posteroara a
septului.

A. Carotis externa A. Palatina Sinus A.

sphenoidalis,
Labialis superior sinus maxilaris

1/7/21 Tg. Mures 14

 Vascularizația cavității nazale

Epistaxis
posterior

Epistaxis
anterior

1/7/21 Tg. Mures 15

Anastomoze vasculare

anterior , septal :
plx. Kiesselbach

posterior , lateral :
plx. Woodruff

1/7/21 Tg. Mures 16

Rețea submucoasă

1/7/21 Tg. Mures 17

Fiziologia nasului
Respirația nazală
 Rezistența întâmpinată de fluxul de aer la trecere prin cavitatea
nazală reprezintă cca ½ din rezistența totală a sistemului respirator.
Încălzirea-, Umidifierea-, Filtrarea aerului
Funcția reflexă: modificarea temperaturii, iritația chimică sau
mecanică a mucoasei nazale, pot declanșa efecte respiratorii și
CV de amplitudine variabilă.
Funcția de protecție: bacteriologică, mecanică și imunologică.
Mirosul
Funcția fonatorie: ca și cavitatea bucală, fosele nazale au rol de
cavitate de rezonanță putând modifica calitatea vocii.
Funcția estetică

1/7/21 Tg. Mures 18

Tulburările de miros
Disosmii:
Anosmia: pierderea totală a mirosului
Hiposmia: diminuarea mirosului
Hiperosmia: perceperea exagerată a unui miros
Parosmia: distrorsiunea sau perceperea eronată a mirosurilor
Halucinația olfactivă: pacientul percepe un miros fără să
existe un stimul olfactiv
Disosmiile:
De transmisie: stimulul olfactiv nu poate ajunge la mucoasa
olfactivă.
De percepție: leziunea este pe căile sau centrii olfactivi.

1/7/21 Tg. Mures 19

Explorarea permeabilității nazale
Termenul de permeabilitate nazală reprezintă o măsură
a gradului de deschidere nazală și nu este echivalent cu
fluxul aerian transnazal sau cu rezistența la flux.

Rinomanometria: metodă obiectivă de testare a

permeabilităţii foselor nazale prin măsurarea debitului nazal
de aer vehiculat la o presiune dată.

Rinometria acustică: metodă obiectivă de testare a

permeabilităţii foselor nazale pe baza analizei undei sonore
reflectate de la nivelul pereţilor foselor nazale.

1/7/21 Tg. Mures 20

 Mulțumesc pt atenție!

1/7/21 Tg. Mures 21