Anatomia nasului si a

sinusurilor paranazale
Anatomia piramidei
nazale
 Separata de regiunile invecinate
prin santurile:
 Nazo-frontal
 Nazo-genian
 Nazo-labial
 Baza
 Orificiile narinare
 Subcloison
 Santul subnazal (philtrum)
 Fete laterale
 Marginea ventrala/ dorsum nasi
 Anatomia piramidei nazale
 Scheletul osos
 Oasele proprii nazale
 Apofizele ascendente
(frontale) ale maxilarului

 Scheletul cartilaginos
 Cartilajele triunghiulare
 Cartilajele alare mari
 Cartilajele alare mici
 Cartilajele sesamoide
(inconstant)
 Anatomia foselor nazale
 Alcatuite din:
 Vestibulul nazal
- delimitare: pragul narinar  limen nasi
- tapetat de tegument ce prezinta vibrize
- rol in macrofiltrarea aerului
- limen nasi: rol in dirijarea aerului inspirat spre etajul superior
al foselor nazale

 Fosa nazala propriu – zisa

 Fosa nazala
 De la limen nasi->
orificiul coanal
omolateral

 4 pereti:
 Inferior
 Lateral
 Superior
 Medial/septul nazal
 Peretele superior al fosei nazale
 Spina nazala a osului frontal
 Lama ciuruita a etmoidului
 Peretele anterior si inferior al sinusului sfenoid
 Peretele inferior al fosei nazale
 Spina nazala a osului maxilar
 Apofiza palatina a osului maxilar
 Lama orizontala a osului palatin
 Peretele medial – septul nazal
 Structura osteo-cartilagionasa
 Lama perpendiculara a etmoidului
 Vomer
 Cartilaj patrulater
 Structura osoasa a peretelui
lateral al foselor nazale

 Osul propriu nazal

 Apofiza ascendenta (frontala) a osului maxilar
 Osul lacrimal
 Etmoidul + cornetele nazale mijlociu si superior
 Cornetul nazal inferior
 Lama perpendiculara a osului palatin
 Lama mediala a apofizei pterigoide
 Perete lateral – aspect endonazal
 Cornetele nazale
 Superior, mijlociu si inferior
 Cornetul nazal inferior – os de sine statator
 Cornete nazale superior si mijlociu – apartin etmoidului
 Formate din: cap, corp si coada
 Perete lateral – aspect endonazal
 Meaturile nazale
 inferior, mijlociu si superior - delimitate intre cornetele nazale
 Meatul nazal inferior
 intre podeaua fosei nazale si cornetul nazal inferior
 ostiumul canalului lacrimo-nazal, la 1 cm posterior de capul cornetului nazal inferior
 Meatul nazal mijlociu
 Cheia de bolta a patologiei rino-sinusale
 Apofiza unciforma
 Bula etmoidala (cea mai mare celula a etmoidului anterior)
 Hiatus semilunar – ostiumurile naturale de drenaj ale sinusurilor anterioare ale fetei
(maxilar, etmoid anterior si frontal)
 Meatul nazal superior
 Intre cornetele nazale mijlociu si superior
 Se deschid ostiumurile sinusurilor posterioare ale fetei: etmoid posterior si sinusul sfenoid
 Orificiile coanale
 Asigura comunicarea foselor nazale cu rinofaringele
 Aspect patrulater:
 perete superior: corpul sfenoidului si o parte din vomer
 peretele inferior: lama orizontala a osului palatin
 peretele lateral: lama mediala a pterigoidei
 peretele medial: marginea posterioara a vomerului
 Mucoasa nazala
 Mucoasa senzoriala
 Tapeteaza cornet nazal superior, septul nazal adiacent cornetului, treimea
mijlocie a peretelui superior al fosei nazale
 Elemente celulare de sustinere (conice sau cilindrice) si celule senzoriale
bipolare (formeaza filetele olfactive care strabat lama ciuruita a etmoidului si
ajung in bulbul olfactiv unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii olfactive)
 Mucoasa respiratorie
 Epiteliu psudostratificat cilindric ciliat
 Mai dezvoltata in zonele de contact mai indelungat cu aerul inspirat (sept,
cornete)
 Vascularizatia foselor nazale

 Carotida externa  Carotida interna

 A. maxilara  Artera etmoidala
 anterioara
 A. sfenopalatina  posterioara
 R. Externa: Artera
septului nazal
 R. Interna: Artera
cornetelor nazale inferior
si mijlociu
 Artera palatina mare -> ram
anterior (septal
 A. Faciala
 Artera labiala superioara -
>R. subcloisonului
)
 Vascularizatia foselor nazale
 Pata vasculara Kisselbach
 zona anastomotica intre cele doua sisteme carotidiene
 treimea anteroinferioara a septului nazal
 Cea mai frecventa zona de epistaxis
 Ramuri arteriale participante
 Artera septului nazal
 Arteriola subcloisonului
 Ram anterior din artera palatina mare
 Ram septal din artera etmoidala anterioara
 Funcţiile nasului sunt urmatoarele:

1. funcţia respiratorie: încalzirea, umidifierea şi purificarea

aerului inspirat
2. funcţia olfactivă: prin intermediul mucoasei olfactive
3. funcţia de apărare: mecanica, bacteriologica şi
imunologica
4. funcţia fonatorie: rinolalie inchisa, rinolalie deschisa
5. funcţia estetică
 Funcțiile nasului
 1. Funcția respiratorie

 Incalzirea, umidifierea aerului

 Se face la nivelul zonelor de contact cu mucoasa nazala,
in special in zona CNI (structura cu lacuri sanguine)

 Purificarea aerului
 Cu ajutorul
 vibrizelor
 Covorului rulant mucociliar
 Funcțiile nasului
 2. Funcția olfactiva
 Impact psiho-social
 Rol in alimentatie si sexualitate
 Modficari ale mirosului:
 Hiposmie
 Anosmie
 Cacosmie
 Parosmie
 Phantosmie
 3. Functia de protectie
 Aparare mecanica
 Se realizeaza prin aparatul mucociliar (dependent de ph, temperatura, conformatia
foselor nazale)
 Directia -> catre rinofaringe
 Stranut
 Protectie bacteriologica si imunologica
 Factorii de aparare sunt specifici (IgA, IgM, IgG) si nespecifici (lizozim, interferon,
inhibitori ai proteazelor, complement)
 Funcțiile nasului
4. Funcția fonatorie
– Cavitatile nazale si sinusurile paranazale fac parte din rezonatorii
supralaringieni care confera timbrul sunetului
– Rinolalie inchisa (obstructii nazale)
– Rinolalie deschisa (rinite atrofice)

5. Funcția estetica rol important in:

definirea personalitatii individului
evolutia psihologica
Integrarea sociala
Metode de examinare a nasului
 Metode de examinare a nasului
 Examinarea clinica
 Inspectia
 Palparea
 Narinoscopia
 Rinoscopia anterioara
 Examenul functional
 Examenul permeabilitatii nazale
 Examenul acuitatii olfactive

 Metode de examinare paraclinice:

 Examen endoscopic nazal
 Examene imagistice (radiografie SAF si SPF, computer tomograf,
RMN etc.)
 Metode clinice de examinare a
nasului

 Inspectia
 Se verifica integritatea piramidei nazale
 Leziuni ale tegumentelor
 Deformatii ale piramidei nazale sau ale orificiilor
narinare
 Metode clinice de examinare a
nasului
 Palparea
 Se face bimanual
 Se pot detecta
 semne de fracturi:
 crepitatii osoase
 mobilitate anormala a fragmentelor osoase
 durere la palpare
 Prezenta: lizei osoase, formatiunilor tumorale, etc

 Narinoscopia
 Modificari la nivelul orificiilor narinare si a vestibulului nazal
 Asimetrii narinare
 Afectiuni ale tegumentelor vestibulare
 Luxatii de subcloison
RINOSCOPIA ANTERIOARA
 Metode clinice de examinare a
nasului
 Rinoscopia anterioara
 Cu ajutorul speculului Hartmann
 Orizontala
 Septul nazal in portiunea anterioara
 Capul cornetului nazal inferior
 Intrarea in meatul nazal inferior
 Oblica (la 30 grade)
 Corpul cornetului nazal inferior
 Septul nazal
 Capul cornetului nazal mijlociu
 Intrarea in meatul nazal mijlociu
 Metode clinice de examinare a
nasului
 Examenul permeabilitatii nazale – rinohigroscopie
 Examenul acuitatii olfactive
 Evaluare subiectiva:
 Olfactometrie dinamica cu n-Butanol
 Snap&Sniff test
 Evaluare obiectiva:
 Inregistrare potentiale evocate electrice olfactive
 Tulburari de miros:
 Hiposmie
 Anosmie
 Parosmie
 Cacosmie
SAF
Metode de examinare imagistice si
endoscopice ale nasului
 Sinusurile paranazale

 cavitati pneumatice „sapate”

in oasele faciale

 tapetate de mucoasa de tip

psudostratificat cilindric
ciliat
 Sinusurile paranazale
Clasificare:
- sinusuri anterioare ale  sinusuri posterioare ale
fetei fetei
• Maxilar  Etmoid posterior
• Etmoid anterior  Sfenoid

• Frontal
 Sinusul maxilar
• este cel mai mare sinus, avand o capacitate de circa 10-15 ml
• de obicei este constituit dintr-o singură cavitate, dar poate fi şi septat
• poate avea recesuri (prelungiri), cele mai frecvent întalnite fiind
recesurile alveolar/palatin, zigomatic/malar si frontal/infraorbitar
• ostiumul sinusului maxilar se găseşte la nivelul meatului nazal
mijlociu, acesta fiind singurul sinus care drenează procliv (antigravitaţional)
 Sinusul maxilar
 Pereti:
 Anterior: fosa canina, gaura infraorbitara
 Posterior
 Superior (podeaua orbitei)
 Santul si canalul infraorbitar
 Medial: ostiumul sinusul maxilar
 Planseu sinusului
 Sinusul maxilar - raporturi

 Superior: orbita si continutul ei; pachetul vasculo-nervos infraorbitar

 Anterior: obrazul
 Inferior: dintii si palatul dur
 Medial: fosa nazala
 Posterior: fosa pterigo-palatina, infratemporala

(ganglionul sfenopalatin, a. maxilara, n. maxilar, plexul venos pterigoidian)

 Sinusul frontal - raporturi
 Sinusul cu cele mai mari variaţii de formă şi de volum
 Drenează prin canalul frontonazal la nivelul meatului nazal mijlociu
 Raporturi:
 Anterior: tegumentele regiunii frontale
 Posterior: fosa cerebrala anterioara, lobul frontal al emisferelor cerebrale
 Medial: septul intersinusal
 Lateral: se extinde in grosimea osului frontal
 Inferior: orbita
 Sinusurile etmoidale - raporturi
 Constituit din 6-10 celule etmoidale aerate
 Singurul sinus prezent la naştere
 Topografic şi clinic este împărţit in etmoid anterior ce drenează în meatul mijlociu
şi etmoid posterior ce drenează în meatul superior
 Raporturi
 Superior: tavanul etmoidal, fosa cerebrala anterioara
 Inferior/posterior: sinusul maxilar, foseta Vilar-Fiol
 Lateral: orbita prin intermediul laminei papiracee
 Medial/inferior: fosa nazala, cornetele nazale medial si superior
 Posterior: sinusul sfenoid, nervul optic, celula Onodi
 Sinusul sfenoid - raporturi
 Situat la baza craniului şi săpat în corpul osului sfenoid
 Ostiumul sfenoidal se deschide în meatul nazal superior direct sau prin recesul
sfenoetmoidal

 Raporturi
 Superior: chiasma optica, saua turceasca, glanda hipofiza
 Inferior, anterior: fosa nazala
 Posterior: fosa cerebrala posterioara
 Medial: septul intersinusal
 Lateral: sinusul cavernos telescopat de a. carotida interna si nervii cranieni III, IV, VI, V ram oftalmic
 Functiile sinusurilor paranazale

 Contribuie la uşurarea greutăţii capului;

 Rol principal ventilaţie şi drenaj
 Cercul vicios al sinuzitei are următorul aspect:
 Ostium-ocluzie-diminuarea ventilaţiei şi drenajului – stagnarea secreţiilor –
modificări ale pH-ului – tulburări ale schimburilor gazoase-leziuni ale cililor şi
epiteliului-creşterea receptivităţii mucoasei la infecţie-inflamaţia-supuraţia.
 Funcţia fonatorie
 Metode de explorare ale sinusurilor
paranazale
 Palparea
 Punctele sinusale
 maxilar: fosa canină
 Etmoid: unghiul intern al orbitei
 Frontal: sub arcada sprâncenoasă.

 Explorarea radiologică şi imagistică

 Examenul endoscopic al foselor nazale oferă informaţii despre

drenajul sinusal şi despre starea meaturilor nazale.
 Puncţia sinusului maxilar

 scop diagnostic sau terapeutic.

 sinuzitele cronice sau subacute
 prin meatul nazal inferior la circa 2 cm în spatele capului
cornetului nazal inferior
 stilet portvată în meatul nazal inferior, meşă cu vasoconstrictor
se pune în meatul nazal mijlociu.
 de jos în sus, din înainte înapoi spre unghiul extern al orbitei.
 se practica lavajul cavităţii.
 puncţie negativă sau pozitivă.
 se introduce în sinus un cocktail antibiotic/antiinflamator.
 Accidente şi incidente la puncţia
sinusală
 Lipotimia
 Epistaxisul
 Puncţia albă (os prea gros, înfundarea bizoului cu o eschilă
osoasă)
 Dacă puncţionam prea anterior acul derapează la nivelul fosei
canine şi poate înţepa părţile moi ale obrazului
 Dacă puncţionăm prea brutal superior putem străpunge
podeaua orbitei şi există riscul lezării conţinutului orbitar
 Dacă pătrundem prea posterior putem leza elementele fosei
pterigopalatine
 Sinusoscopia
 Reprezintă o puncţie sinusală lărgită care are drept scop explorarea endocavitară a
sinusului maxilar.

 Se efectuează după aceeaşi tehnică cu un trocar gros care permite prin tutorele ce
rămâne în sinus, introducerea de optici măritoare pentru examenul endoscopic.

 Folosind optici cu diverse angulaţii putem efectua un examen sinusal complet.

 Se pot efectua şi mici manevre terapeutice cum ar fi: ablaţia unui chist, extragerea
unui corp străin sau a materialelor dentare din sinus.

 Se pot efectua spălături sau tratamente endosinusale pe acest trocar.

 Sinusoscopia se poate efectua şi pe calea fosei canine sau în acelaşi timp pe ambele
căi când sunt necesare manevre mai laborioase.