Epistaxisul

Definitie

 Hemoragie de la nivelul foselor nazale

 Localizare:
 Unilateral/bilateral
 Anterior/posterior /difuz

 Intensitate:
 microsangerari
 sangerari moderate

 cataclismice
 Vascularizatia foselor nazale

 Carotida externa  Carotida interna

 A. maxilara interna  Artera etmoidala
 anterioara
 A. sfenopalatina
 posterioara
 R. Externa: Artera
septului nazal
 R. Interna: Artera
cornetelor nazale inferior
si mijlociu
 A. Faciala
 Artera labiala superioara -
>R. subcloisonului
 Artera palatina mare ->
ram anterior (septal)
 Vascularizatia foselor nazale
 Pata vasculara Kisselbach
 zona anastomotica intre cele doua sisteme carotidiene
 treimea anteroinferioara a septului nazal
 Cea mai frecventa zona de epistaxis
 Ramuri arteriale participante
 Artera septului nazal
 Arteriola subcloisonului
 Ram anterior din artera palatina mare
 Ram septal din artera etmoidala anterioara
Epidemiologie

Una dintre cele mai frecvente urgente ORL

Populatia adulta si varstnica expusa mai frecvent
 Alterari degerative ale mucoasei nazale
 Frecventa crescuta a patologiilor asociate (HTA)

Cauze
Locale
Generale
Asociate
Cauze locale
 Traumatismele nazale
 Traumatismele cranio-faciale
 Leziuni de grataj

 Afectiuni infecto-inflamatorii
 Rinite crustoase hipoatrofice/atrofice
 Ulcere septale

 Anomalii anatomice
 Deviatii sept nazal

 Formatiuni tumorale nazo-sinuzale

 Tumorile vasculare pot produce sangerari abundente – fibromul nazo-faringian
 Iatrogene – intraoperator, postoperator
Cauze generale
 Cauze cardio-vasculare
 - hipertensiunea arteriala
 Cauze hematologice:
 Boala Rendu-Osler (teleangiectazie hemoragica ereditara)
 Hemofilie
 Boala Von Willebrand
 Trombocitopenii
Cauze generale
 Medicație sau substanțe care modifică hemostaza
 anticoagulante, antiinflamatorii nesteroidiene, administrare topica de corticoizi,
droguri, etc

 Endocrine
 feocromocitomul
 Sarcina
 Pubertare
 Menopauza

 Cauze renale/hepatice – glomerulonefrita cronica difuza,

insuficienta hepatica

 Nedeterminate – epistaxisul esențial

Diagnostic
 Anamneza
 Informatii orientative despre:
 Cauzele si caracterul sangerarii (recidivant sau nu)
 Localizarea sangerarii
 Cantitatea de sange pierduta
 Inspectia
 Aprecierea gravitatii sangerarii prin: intensitatea sangerarii, paloare, transpiratie,
tahicardie, polipnee
 Semne de insuficienta respiratorie prin aspiratie de cheaguri de sange
 Examen clinic si investigatii paraclinice
 Examenul clinic ORL
 Examenul endoscopic nazal
 Bilant sanguin – hemoleucograma, coagulograma, grup sanguin, Rh, teste
biochimice
 Imagistica rinosinusala – examen CT/RMN/Angiografie
Tratament

 Masuri generale
 Manevre terapeutice in functie de gravitatea
epistaxisului
 Manevre de intentie
 primara
 secundara

 finala
Tratament
 Masuri generale
 Calmarea pacientului si apartinatorilor
 Asezarea in pozitie semisezanda, capul usor aplecat deasupra unei tavite renale
 Masurarea TA, pulsului
 Abordul unei linii venoase pentru corectarea hipovolemiei/tratamente
parenterale
 Consult interdisciplinar cardiologic si administrarea de medicatie
antihipertensiva (daca este cazul), intreruperea sau inlocuirea medicatiei
anticoagulante
Local
 Evacuarea cheagurilor de sange din fosa nazala - toaleta foselor nazale prin
aspiratie
 Anemizarea si anestezia mucoasei nazale prin plasare de mese imbibate cu
substante anestezico-vasoconstrictoare
 Poate opri sangerarea
 Inlesneste examinarea foselor nazale cu mijloace endoscopice
 Atentie la protejarea medicului curant – obligatoriu echiparea cu
Tratament

1.Mijloace terapeutice de intentie primara

 Compresiunea digitala
 timp de 10-12 minute

 Cauterizare chimica cu nitrat de argint

 nu se practica bilateral, in aceeasi zona – risc de perforatie septala
 a se evita la pacientii hipertensivi, la care trebuie corectata
hipertensiunea
Tratament

 Cauterizarea electrica
 Cu electrozi monopolari sau bipolari
 Sub control endoscopic
 Atentie la riscul de difuzie termica – complicatii de vecinatate
(parestezii velare, obstructii de canal lacrimo-nazal, leziuni de nerv
optic)
Tratament
 Tamponamentul nazal anterior
 Manevra terapeutica clasica
 Se aplica in cazul lipsei sau esecul mijloacelor de coagulare
 Tipul materialului
 Sa nu fie: iritant, alergic, toxic
 Neresorbabile –mese de tifon, tampoane nazale expandabile (tip Merocel), cu sau
fara tub pentru respiratie
 Resorbabile – avantaj ca pot ramane pe loc si ajuta la hemostaza (surgicel)
Tratament

 Manevra dureroasa, dificil de suportat, dificil de aplicat in cazul

prezentelor unor deviatii septale
 Necesara instituirea antibioterapiei, antialergice
 Detamponarea – la 48-72 ore, cand pot sa apara leziuni ulcerative,
Tratament
2.Manevre terapeutice de intentie secundara –
tamponamentul nazal posterior
 In cazul esecului manevrelor mentionate anterior sau localizarea posterioara a sangerarii
 Metodă foarte dureroasă, dificilă
 Material
 mesa de tifon
 sonde cu balonas

 Tamponamentul posterior cu meșă este în curs de a

fi abandonat, el fiind înlocuit cu sonda cu balonaș
 Este urmat de tamponament nazal anterior
 Incidente: sincopă hipovolemică, reflex vaso-vagal cu bradicardie, hipotensiune si
apnee; complicatii infectioase, necroze
 Necesita antibioterapie
 Detamponarea se efectueaza la 48-72 ore
 Eficacitatea metodelor de intentie secundara – 90%
Tratament
3. Mijloace terapeutice de intentie finala
 Indicatii
 Epistaxis posterior ce nu a putut fi controlat corect prin alte metode si dureaza de 72 ore
 Epistaxis mai mare de 1.5l
 Valoare a hemoglobinei mai mica de 8g/l
 Complicatii sau contraindicarii ale
metodelor precedente
 Chirurgia de hemostaza
 Ligatura arterei carotide externe
 Ligatura arterei maxilare interne
 Ligatura arterei sfenopalatine
 Ligatura arterelor etmoidale
 Embolizare

 Eficacitatea metodelor de intentie finala – 92%