Otologie

Analizatorul acustico-vestibular
 Segmentul periferic : UE + UM + UI

 Segmentul intermediar : n.VIII

 Segmentul central : centrii auditivi corticali si

subcorticali + centrii echilibrului
 Anatomia urechii
 Ureche externa

 Ureche medie

 Ureche interna
 Urechea externa
 Pavilion auricular

 Conduct auditiv extern (25-30 mm)

 Pavilionul auricular
 Expansiune lamelara
fibrocartilaginoasa
 Etaj mijlociu al fetei, intre apofiza
mastoida si ATM
 Unghiul cefaloauricular= 20-30º-
format de PA cu suprafata laterala a
capului
 4/5 superioare - schelet
fibrocartilaginos
 1/5 inferioara - tesut grasos;
 La exterior- acoperit de tegument,
aderent la pericondru pe fata externa
 Pavilionul auricular - fata
laterala
 HELIX
 ANTEHELIX - radacini foseta naviculara, antitragus
 TRAGUS - relief lamelar triunghiular ce margineste
anterior intrarea in CAE
 SANT HELIX (SCAPHA) - depresiune semicirculara
intre helix si antehelix
 CONCA - CAVITATEA CONCAI , CYMBA
CONCAI
 INCIZURA INTERTRAGIANA
 LOBULUL AURICULAR
- formatiune moale fara schelet cartilaginos ; 1/5 inferioara a
pavilionului
- fata mediala – neregularitati mai sterse; negativul reliefurilor
de pe fata laterala
 Conductul auditiv extern
 Continua portiunea cea mai profunda a
concai pana la membrana timpanica
 Structura
 Tegument, foliculi pilosi, glande
sebacee si ceruminoase
 Osteocartilaginos
 Curburi in plan orizontal si frontal

 L=25 mm; peretele inferior mai lung cu 5

mm- datorita inclinatiei MT
 2/3 laterale- structura cartilaginoasa;
1/3 mediala-structura osoasa
 Conductul auditiv extern
 In plan orizontal- forma de S cu 3
segmente
 Lateral - orientat oblic medial si anterior;

 Mijlociu- orientat medial si posterior

 Medial-orientat medial si anterior

 In plan vertical - curbura cu concavitatea

inferioara
Pentru examinarea CAE si a timpanului –
anulam curburile tragand de pavilion
superior si posterior si de tragus anterior
Conductul auditiv extern - raporturi
 Anterior :
 Articulatia temporo-mandibulara

 Superior :
 Scuama temporalului

 Posterior :
 Apofiza mastoida

 Inferior :
 Loja glandei parotide
 Vascularizatie, inervatie
Vascularizatia
 Arteriala: ATS, a auriculara posterioara (ACE)
 Venoasa: vena temporala superficiala, auriculare
posterioare (VJE)
 Limfatica: ggl. preauriculari, retroauriculari, cervicali
profunzi

Inervatia
 Motorie

- VII- n auricular posterior, ramuri temporale)

 Senzitiva
 V: n. auriculo-temporal
 X (peretele posterior)
 VII: rr. senzitive (zona Ramsay Hunt – concha, tragus,
antitragus, CAE, timpan)
 Urechea medie
 Cavitate aerica situata in portiunea petromastoidiana a osului
temporal, ce contine lantul osicular

 Anexe- cavitati pneumatice ale mastoidei si tuba auditiva

 Urechea medie
 Casuta timpanului:
- lentila biconcava
- 6 pereti
- 3 regiuni:
 atica, mezotimpan, hipotimpan

 Lant osicular - ciocan, nicovala, scarita

 Anexe
 trompa lui Eustachio
 sistemul celular mastoidian
 Peretele medial
 Perete medial (labirintic)

 - promontoriu(corespunzator primului tur de spira al melcului)

 f.ovala (vestibulara)
 f.rotunda (timpaniana)
 canalul lui Fallope (n. VII)
 relieful canalului semicircular orizontal
 canalul m.ciocanului
 Peretele superior

 Tegmen tympani
 Desparte UM de fosa cerebrala medie
 Uneori este dehiscent
 Aici se insera ligamentele si mezourile ciocanului si
nicovalei
 Urechea medie - raporturi
 Perete posterior (mastoidian)
 comunica cu cavitatile pn.ale mastoidei prin “ aditus
ad antrum”- conduct de 3-5 mm;
 piramida- proeminenta osoasa conica prin varful
careia iese tendonul muschiului scaritei
 proeminenta stiloidiana (baza apofizei stiloide)
 Perete inferior (reces hipotimpanic) - uneori
dehiscent; raport cu golful v. jugulare;
 Perete anterior (tubocarotic) - orificiul tubar, canalul
m. ciocanului, relieful canalului carotidian
 Urechea medie - raporturi
 Perete lateral - orificiul profund al CAE obturat de
MT
- zona osoasa peritimpanica
Orificiul profund:
 delimitat in 4/5 inferioare de osul timpanal care prezinta
‘sulcus timpanicus’ in care patrunde lig fibros Gerlach-
insertia timpanului
 1/5 superioara - orificiul delimitat de scuama
temporalului( zona neteda) - segmentul Rivinius - insertia MT
se face direct pe periost
Membrana timpanica
 Membrana timpanica
 Forma
 conica cu circumferinta ovalara
 bombeaza spre medial
 partea centrala este cea mai deprimata, corespunde
varfului conului - ‘umbo’
 diametru ~ 10 mm
 Inclinatie (adult) 40-45º

 Grosime - o.1 mm spre centru; 0.9 mm spre

periferie
 Structura membranei timpanice
 Structura

 1/5 superioara- epitimpan, pars flaccida, mb Schrapnell

• 2 straturi: epidermic (exterior), mucos (interior)

 4/5 inferioare- mezotimpan, pars tensa

• 3 straturi: epidermic (exterior), strat fibros (mijloc), strat
mucos (interior)
 Membrana timpanica
 Otoscopie
 Culoare gri-transparent
 Apofiza scurta a ciocanului- relif mic alb galbui situat spre
polul superior
 Ligamentul timpano malear anterior
 Ligamentul timpanomalear posterior
 Membrana timpanica - repere
• Ligamentele
 pornesc de la nivelul scurtei apofize – extremitatile anterioara
si posterioara ale santului timpanic
 patrund in santul timpanic
 se continua cu inelul Gerlach
 realizeaza delimitarea intre pars flaccida si pars tensa

• Manerul ciocanului - banda alba galbuie ce porneste de la

nivelul scurtei apofize si coboara oblic posterior pana la umbo
 Membrana timpanica - repere
 Triunghiul luminos Politzer
 reflex luminos de forma triungiulara cu varful in umbo si baza
orientata anterio-inferior
 determinat de inclinatia conica a membranei timpanice
 Ne indica urechea (stanga, dreapta)
 Membrana timpanica - repere
 2 diametre
 Vertical - oblic prin manerul ciocanului si umbo
 Orizontal - oblic perpendicular prin primul si prin umbo

 4 cadrane
 Anterosuperior
 Anteroinferior
 Posterosuperior
 Posteroinferior
Urechea medie
 Lantul osicular
 Ciocanul (malleus)
 Nicovala (incus)
 Scarita (stapes)
 Sunt unite intre ele prin articulatii, iar de peretii
cavitatii timpanice prin ligamente
 Muschiul ciocanului (trage spre interior ty)

 Muschiul scaritei (trage scarita in afara)

Lant osicular
 Mastoida
 Portiune a osului temporal
 Situata posterior de meatul acustic extern; prelungire posterioara a urechii
medii
 Sistem celular aeric: antrul + sistemul celular mastoidian
 Grupuri celulare pneumatice despartite de septuri osoase intercelulare ce
comunica intre ele
 Celula constanta - ‘antrul mastoidian’ - se deschide in casa timpanului prin
aditus ad antrum
 Mastoida
 Tipuri de structuri mastoidiene

 pneumatic- cu celule mari;

 pneumatodiploic- cu celule mai mici;
 scleroeburnat- aproape fara celule
 Trompa lui Eustachio
 Uneste CT cu rinofaringele
 Forma de 2 trunchiuri de con unite la
nivelul istmului
 Structura osteo-cartilaginoasa
 Lungime ~ 35mm
 Trompa lui Eustachio
• Inclinare (adult) ~ 30-40 grade

• La nou-nascut – trompa este mai scurta, fara angulatii si istm,

inclinare doar de 10 grade
 Functiile trompei lui Eustachio
 Echipresiva - egalizare diferente presionale dintre UM si epifaringe –
mediu exterior (de o parte si de alta a MT)
 Drenaj al secretiilor din urechea medie

 Deschiderea lumenului tubar – asigurata de:

 Muschii principali ai trompei

 Muschiul tensor al valului palatin

 Muschiul ridicator al valului palatin
Consecintele disfunctiei tubare
 Trompa lui Eustachio -
permeabilitatea trompei
 Manevra Valsalva - inspir profund
 bolnavul inchide gura si astupa nasul, apoi brusc face un expir
profund
 aerul expirat patrunde cu putere prin trompele permeabile si
bolnavul simte o pocnitura din cauza deplasarii timpanului in
afara
 Urechea interna
 Labirint osos (os temporal):
 Cohlee
 Columela, canal osos, lama
spirala
 Vestibul osos
 Canale semicirculare :
 Lateral (orizontal, extern)
 Posterior
 Anterior (superior)
Urechea interna - labirintul
 Labirintul membranos
 Este separat de cel osos de perilimfa
 Cavitate ce contine endolimfa
 In canalul cohlear :
 Organul Corti – receptorii
acustici
 Vestibulul membranos :
 Utricula, sacula
 Macule - receptorii acceleratiei
liniare
 In interiorul canalelor semicirculare:
 Ampule – receptorii
acceleratiei angulare
 Segmentul intermediar
 Calea acustica
 Nervul cohlear – nucleii cohleari (TC)
 Portiune centrala
 Lemniscul lateral
 Radiatiile acustice

 Calea vestibulara
 Nervul vestibular – nucleii vestibulari (TC)
 Releu vestibulocortical (trece prin talamus)
 Segmentul central
 Pentru analizatorul acustic :
 In profunzimea scizurii laterale (Sylvius)
 Pe fata superioara a lobului temporal

 Pentru analizatorul vestibular :

 Zona adiacenta regiunii senzitive somatice
anterioare postcentrale, linga aria vizuala
 Metode de investigatie
 Examenul clinic ORL
 Investigatii paraclinice
 Examenul functional al auditiei
 Teste specifice echilibru
 Otoscopia
 Neinstrumental
 tragi cu o mana PS de pavilion, iar cu policele celeilalte maini
tragusul

 Instrumental
 otoscopul clasic
 speculul auricular introdus in regiunea cartilaginoasa a CAE
pana la limita conductului osos (istm) - nedeformabil si
nedureros
 Tuse reflex - datorata terminatiilor nv auricular ( r. din n.vag)
 Timpanul si reperele sale
 Otoscopia
 Mobilitatea timpanului - specul pneumatic al lui Siegle

 Mobilitate absenta: timpan ingrosat, aderent, anchiloza

oscioarelor

 Otoscopie: malformatii, corpi straini, inflamatii, tumori

 Tipuri de hipoacuzie
 Hipoacuzie tip transmisie

 Hipoacuzie tip perceptie (neurosenzoriala)

 Hipoacuzie tip mixt

 Acumetria
 Acumetria fonica
 Acumetria instrumentala:
 Diapazon
 Proba RINNE
 Proba SCHWABACH
 Proba WEBER
 Proba Weber
 Diapazon 512 Hz (frecventa conversationala)

 Lateralizat Urechea sanatoasa HNS

Urechea bolnava HT

 Indiferent
 Proba Schwabach
 Diapazon 512 Hz

 NORMAL 20 SEC

 PRESCURTAT HNS

 PRELUNGIT HT
 Proba Rinne
 Normal
 Pozitiv
 CO/CA=20/40=1/2

 HNS
 Pozitiv Prescurtat
 CO/CA=10/20=1/2

 HT negativ
CO/CA=40/20=2/1

 Fals Rinne negativ

 Explorarea functionala a aparatului
acustico-vestibular
 Examenul functional al auditiei

 Examenul acumetric
 Examenul audiometric
 Impedancemetrie
 Potentiale evocate
 Electrocohleografie
 Audiometria cu raspuns cortical
 Otoemisiuni acustice
Campul auditiv
 Audiometria
 Audiometria tonala liminala

 Audiometria supraliminala
Testul Luscher
Testul Fowler
SISI-test

 Audiometria vocala
Audiograma tonala liminala
Audiograma tonala liminala
Audiograma vocala
Audiograma normala
Hipoacuzie neurosenzoriala
Hipoacuzie de transmisie
Hipoacuzie tip mixt
 Impedancemetria
 Investigheaza statusul urechii medii (volum,
presiune)
 Complianta membranei timpanice
 Reflex stapedian
Impedancemetria – curba tip B
Impedancemetria – curba tip C
Reflex stapedian
 Audiometria la copil
 Peep-show 3-6 ani

 Otoemisiuni acustice – nou-nascut screening

 BERA brainstem electrical response

audiometry
 Fiziologia echilibrului
 Cerebel
 Proprioceptorii
 Analizatorul vizual
 Labirintul vestibular
 Ampulele CSC – acceleratia
angulara
 Macule utriculo-saculare –
acceleratia liniara
 Cortexul
 Explorarea aparatului vestibular
 Anamneza – caracterul vertijului
 Examenul clinic vestibular

- nistagmusul
- deviatia segmentara
- deviatia tronculara
- proba mersului pe loc
 Electronistagmografia, videonistagmografia

 Probe calorice

 Posturografia dinamica computerizata

 Corpii straini auriculari
Dop de cerumen (depozite
de culoare bruna)
endogeni
Dop epidermic (depozit alb-
cenusiu galben, descuamari
Corpii epiteliale)
straini
auriculari Vii (animati)
- musculite, urechelnite,
exogeni
gandaci

Inerti

Organici Anorganici
- Vegetali - boabe fasole - Minerali
cafea; isi maresc volumul, - Margele, pietricele
conditii prielnice -
umiditate, caldura
 Simptomatologia corpilor straini
auriculari
 Hipoacuzie
 Autofonie
 Acufene - in special cei animati
 Otalgie
 Otoree - cand se adauga infectia
 Otoragie
 Vertij - cand apasa pe timpan
 Tuse, ce mimeaza uneori o suferinta pulmonara
Corpii straini auriculari - tratament
 Spalatura auriculara
 Aspirator chirurgical
 Pensa auriculara

 Carlig de corp strain;

 Microscop chirurgical

- conducte inguste, inflamatii, suferinte anterioare

 Cale retroauriculara - corpi straini inclavati in jgheabul
hipotimpanic
- La copii mici - anestezia generala
 Corpii straini auriculari - tratament
 Spalatura auriculara

 Seringa Guyon (100-150 ml)

 Solutie izotonica sterilizata, temperatura
corpului.
 Varful seringii orientat spre portiunea PS a
CAE
 Jetul lichidului merge tangent cu peretele
superior al conductului, pe deasupra
corpului strain pana intalneste MT care va
intoarce jetul, antreneaza si corpul strain
afara din conduct
 Gura pacientului intredeschisa, tavita
renala sub pavilionul urechii respective
Corpii straini auriculari - tratament
 Perforatie veche timpan - spalatura auriculara contraindicata
 Corpii animati - corpi inerti (asfixiere cu instilatie de substanta
uleioasa)
 Dopuri vechi, uscate - inmuiere si ramolire – apa oxigenata,
solutie de glicerina boraxata 1/20