Rinologie1 Epistaxis

CURS OTORINOLARINGOLOGIE
AN VI - MEDICINĂ
UMF “CAROL DAVILA”

Baza Clinică: IFACF-ORL “Prof. Dr. D. Hociotă”
București, România
Prof. Dr. Viorel Zainea

BIBLIOGRAFIE
CURS LUCRĂRI PRACTICE
OBIECTIVE STAGIU ORL
• Familiarizarea Cu Patologia ORL

• Tehnici Elementare De Examinare ORL
• Definirea Și Descrierea Urgențelor ORL
• Boala De Focar ORL
• Depistarea Precoce A Tumorilor Maligne în
Patologia ORL și Cervico-Facială
Suport curs EPISTAXIS
GHID DE DIAGNOSTIC ȘI
TRATAMENT ÎN EPISTAXIS
De ce s-a
întâmplat? ?
Când
fac?
Ce
fac? Ce s
-
întâ a
m pl
at?
Cum
fac? Etape de
Asistență?
EPISTAXISUL
( def.) = sângerarea cu origine în fosele nazale
Una din cele mai frecvente Complicație posibilă a uneia

urgențe în specialitatea ORL din cele mai frecvente
urgențe de patologie
medicală sistemică
(puseu paroxistic de HTA)
!! Caracter ”benign” (90%)
!!! Cauză de deces => abordare diagnostică completă +

tratament prompt, bine codificat (1%)
”DETSI”
• Debut
• Evolutie
• Tratamente urmate
• Simptome asociate
• (In) momentul examinării și locul examinării
(vezi schema prezentată ulterior)
PARTICULARITĂȚI ANATOMICE ALE
VASCULARIZAȚIEI FOSELOR NAZALE ÎN RELAȚIE
CU PRODUCEREA EPISTAXISULUI
Vascularizație
Arterială a Foselor
Nazale este asigurată
prin anastomozarea
Sistemului
Carotidian Extern cu
cel Carotidian Intern
• Etaj sup al FN (1/3 sup a sept nazal, meat,
cornet sup) <= artere etmoidale (ant+post)
<= artera oftalmică <= ACI
• 2/3 post și inf ale sept nazal, regiunea
meatelor si cornetelor mijlocii si inferioare
<= artera sfenopalatină <= artera maxilară
internă <=ACE
• Planșeul foselor nazale <= artera palatină
superioară(<=art maxilară interna) ce
ajunge în FN prin canalul palatin anterior și
se anastomozează cu ramurile nazo-
palatine (septale) ale arterei sfenopalatine.
• Regiunea ant a sept nazal <=unirea arterei
sfenopalatine (ram septal), arterei palatine
superioare(<=artera maxilara internă) și
arterei subcloazonului(<=artera labială
superioară <=artera facială) cu arterele
etmoidale (<=artera oftalmică <=ACI)
Epicentrul anastomozei
sistemului carotidian
extern și intern=>
regiunea antero-
inferioară a septului
nazal (desupra spinei
nazale antero-
superioare): PATA
VASCULARĂ VALSALVA-
KISELBACH (ZONA
LITTLE)
• Vasele mucoasei nazale- sărace în fibre
conjunctive și țesut conjunctiv perivascular
• Cornetele nazale - țesut vasculo-erectil cu ”lacuri
venoase” => ”sistem de încălzire pentru ochi și
pentru structurile cerebrale”(Brauss)
SN CNI
• Dpdv anatomo-patologic => epistaxis =
consecință unei eroziuni sau rupturi vasculare
(arterială, venoasă, capilară), localizat/difuz
• Zone elecție ale sângerărilor nazale anterioare:
pata vasculară și zona mijlocie a septului
• Sângerările posterioare – la locul de pătrundere CNM
al arterei sfenopalatine în fosa nazală
SN CNI
DIAGNOSTICUL EPISTAXISULUI
(FORMULA CORECTĂ A DIAGNOSTICULUI)
FORMULA DIAGNOSTICĂ COMPLETĂ A EPISTAXISULUI
 TOPOGRAFIA SÂNGERĂRII
 ETIOLOGIA SÂNGERĂRII
 GRAVITATEA
în completare...
 Clinică (inspecție, palpare nazo-sinusală,

bucofaringoscopie, narinoscopie,
rinoscopie anterioară și posterioară)
 Endoscopică cu tijă optică sau cu fibră
optică
 Radiologică, CT cranio-facial, RMN
cranio-facial
EVALUAREA GRAVITĂȚII EPISTAXISULUI
1. Comemorativ de epistaxis la un bolnav ce NU mai prezintă sângerare activă (oprit spontan/prin

manevre terapeutice simple)
2. Sângerare nazală prezentă ”picătură cu picătură” la un bolnav compensat cardio-circulator, cu stare
generală bună=>necesită tratament hemostatic local
3. Sângerare nazală prezentă, considerabilă și cuantificabilă clinic, cu modificări cardio-circulatorii și
volemice corectabile spontan sau prin tratament local și general
4. Sângerare nazală prezentă, incoercibilă, cu modifcări durabile ale parametrilor cardio-vasculari ce pot
evolua rapid spre șoc hipovolemic
=> necesită tratament hemostatic local de maximă urgență, asociat cu măsuri energice de
reechilibrare hidro-electrolitică și cardio-vasculară
=> măsurarea pulsului radial, alurii ventriculare, a tensiunii arteriale și aprecierea stării de conștiență
sunt obligatorii
=> calcularea indicelui ALGOVER este de un real ajutor
5. Proveniență profundă (cranio-cerebrală)
6. HTA malignă
7. Anevrism de carotidă internă
8. Pacienții tarați (cirotici, A.S., demeță)
9. Hemopatii grave
• Sângerarea cu origine în fosa nazală se poate
exterioriza anterior => prin orificiul narinar
și/sau
posterior => rino- și orofaringe
Pentru precizarea TOPOGRAFIEI EPISTAXISULUI

trebuie efectuate câteva manevre hemostatice simple,
provizorii, ce permit apoi examinarea fosei nazale
*Medicul va avea echipament de protecție!!!
A. HEMOSTAZĂ LOCALĂ - se obține prin manevrele:
1. Calmarea bolnavului
2.Poziția bolnavului (așezat pe scaun, deschis la guler, ”bărbia în piept”)
3. Evacuarea chegurilor din fosele nazale (”suflatul nasului” separat pentru fiecare fosă, aspirații)
4. (Auto)compresie digitală pe aripa nazală de partea sângerării (timp de 10 minute)
5. Introducerea în fosa sângerândă a unei meșe de vată îmbibată cu substanțe vasoconstrictoare sau
hemostatice sau bureți de fibrină sau colagen hemostatic, după anestezie locală (xilină 1% + rinofug)
- Măsurare obligatoriu puls și TA
- Cuantificarea sângerării – indice Algover (raport puls/TA)
Aceste manevre terapeutice simple, provizorii, sunt urmate în caz de lipsă de remisei a sângerării de:
6. Cauterizarea chimică sau electrică a punctelor hemoragice (NU concomitent la acelasi nivel de o
parte și de alta a septului nazal)
7. TNA uni- sau bilateral; în caz de sângerare posterioară se va insita ca meșa să ajungă până în 1/3
posterioară a fosei , în ”tunelul coanal”
8. Tamponament posterior, uni- sau bilateral în caz de sângerare posterioară => SPITALIZARE
OBLIGATORIE!
9. Hemostaza chirurgicală în epistaxisul grav, incoercibil
NOTĂ:
Tamponamentul nazal se poate efectua și
- cu balonașe hemostatice (simple sau duble): FOLEY, BRIGHTON,
BIVONA, RUSCH sau
- cu bureți expandabili hemostatici: MEROCEL, IVALON.
B. TRATAMENT GENERAL
Obiective:
 etiologia sângerării (atenție la epistaxisul din bolile
de sânge!)
 medicația coagulantă sistemică (atenție la pacienții
în tratament cronic cu hipocoagulante!)
 reechilibrarea hidro-electrolitică
 medicația simptomatică și patogenică
!!! ETIOLOGIA EPISTAXISULUI
CONSIDERAȚII UTILE ÎN FORMULAREA
DIAGNOSTICULUI
1. Epistaxisul la tineri+copii=> frecvent ANTERIOR și determinat

de TRAUMATISME LOCALE
Epistaxisul la vârstnici=> frecvent POSTERIOR și determinat de
o afecțiune generală (ex.: puseu paroxistic HTA)
!!ATENȚIE: există și posibilitatea unei topografii combinate

DIAGNOSTICULUI
2. Asocierile simptomatologice pot identifica sau sugera etiologia
epistaxisului
! Epistaxis recidivant+ băiat puber => Fibrom Nazo-Faringian

!! Adult + striuri sanguinolente recidivante + dureri faciale/ zonă de
hipoestezie trigeminală => Cancer de fose nazale sau sinus
!!! Epistaxis repetitiv + TA normală => Angiom polipoid septal sau o
perforație spontană sau postchirurgicală
!!!! Epistaxis repetitiv + teleangiectazii multiple mucoasă bucală și nazală =>
Boala Rendu-Osler
!!!!! Copil+ epistaxis unilateral+ rinoree mucopurulentă fetidă => corp
străin restant în fosa nazală
!!!!!! Afectare carotidă internă în segment intracavernos prin efracție
posttraumatică/prin anevrism posttraumatic cu evoluție imprevizibilă =>
hemoragie cataclismică
DIAGNOSTICULUI
3. Sângerare nazală la copil
 Condiții de mediu (noxe chimice și fizice, variații și extreme termice)

 Traumatisme nazale ”din joacă”, suflarea violentă a nasului
 Corp străin recent sau inclavat nazal cu leziune trofică mucoasă secundară, ulcer trofic septal
 O serie de tumori benigne (granuloame, hemangioame și papiloame) cu localizare în 1/3
anterioară a nasului
 Leziunile de grataj digital (autotraumatism prin deget în nas), au o prevalență mai mare decât
afecțiunile vasculosanguine
 Teleangiectazia ereditară Rendu-Osler, leucemia
 Hemofilia
 Trombocitopenia esențială Werlhof
 Boli cronice de tip reumatic, febră tifoidă
 Infecții virale, bacteriene sau parazitare, tuberculoză
 Hipovitaminoze
 Epistaxis în cursul unor intoxicații
DIAGNOSTICULUI
DE REȚINUT
- leziunile necesită a fi căutate predilect la examenul endoscopic în 1/3 anterioară a nasului

- atenție la posibile malformații sau afecțiuni disgenetice în primul an de viață
- băiatul puber cu epistaxis recidivant trebuie suspect de fibrom nazo-faringian și trimis la examen
ORL
- deoarece sângerarea nazală se asociază adesea cu aspirarea unei cantități importante de sânge
(tradusă prin tuse și dispnee), ca și prin inghițirea unui volum de sânge (determină vomă prin iritație
gastrică), dinamica evoluției negative poate deveni de nestăpânit
- orice caz de epistaxis care nu răspunde la gesturi minime de hemostază (compresia aripii nazale de
partea sângerării timp de 6-10 minute) sau sângerarea nazală repetată (indiferent de cantitate sau
răspuns la manevre elementare de hemostază) trebuie examinată de specialistul ORL și INTERNAT
- Epistaxisul infantil este una din afecțiunile comune în practica ORL, dar nu toate cazurile aparțin și
pot fi rezolvate de această specialitate. Se impune deci a delimita în fiecare caz dacă epistaxisul
respectiv exprimă cauze locale (ORL) sau este manifestarea locală a unei afecțiuni sistemice
!!! Laboratorul trebuie să completeze examenul ORL cu o serie de date care să exprime starea
prezentă a pacientului, răsunetul sistemic al afecțiunii, să furnizeze elemente de etiologie și
prognostic.
DIAGNOSTICULUI
4. Observații
Purpura vasculară timp sângerare N
număr de trombocite N
testul garoului N sau patologic
timp retracție cheag N
Purpura trombocitopenică timp sângerare crescut
număr de trombocite scăzut
testul garoului patologic
timp retracție cheag patologic
Sindrom hemoragic din hemofilie timp sângerare N
timp coagulare crescut
testul garoului normal
timp de consum protrombină scăzut
Sindrom hemoragic din afecțiuni de tip neoplazie sanguină (leucemie acută)
Anemie
Neutropenie
Trombopenie
Leucocitoză cu elemente tinere, nediferențiate
DIAGNOSTICULUI
De reținut!
Þ Dacă tabloul clinic general exclude o infecție virală,
bacteriană, o intoxicație sau alte cauze curente, pacientul cu
epistaxis necesită o investigație hematologică suplimentară.
=> În unele situații de epistaxis recidivant este necesară BIOPSIA

mucoasei nazale și EXAMENUL HISTOPATOLOGIC pentru
precizarea diagnosticului.
CONDUITA TERAPEUTICĂ ÎN EPISTAXIS
Obiective
1. Hemostază locală
2. Anihilarea cauzei
3. Reechilibrarea cardio-vasculară și volemică
4. Combaterea simptomelor asociate sângerării
și/sau afecțiunii cauzale
URGENȚĂ MEDICO-CHIRURGICALĂ
ERORI ȘI DIFICULTĂȚI ÎN CONDUITA
TERAPEUTICĂ A EPISTAXISULUI
1. Atenție la realizarea anamnezei!! (Omisiunea de a întreba pacientul de
administrarea de tratamente hipocoagulante sau anticoncepționale)
2. Calmarea pacientului necesită a fi făcută cu minime mijloace
farmacologice (!!vulnerabilitatea centrilor respiratori cerebro-bulbari la
acțiunea medicației neurotrope sedative sau hipnotice)
3. Atenție la poziția bolnavului!! (pe scaun, cu cap flectat anterior, descheiat
la guler pentru a crește returul venos jugular). Dacă pacientul este în
colaps, acesta se va așeza în decubit dorsal, cu capul într-o parte.
4. Durata compresiei digitale pe aripa nazală!!
5. Atenție la examinarea fosei nazale în timpul sângerării!!
6. Atenție la momentul și locul de cauterizare chimică sau electrică!!
7. Omisiunea aprecierii parametrilor cardio-circulatorii => nescuzabilă!!
8. Atenție la utilizarea medicației hemostatice generale la camera de gardă
! EMOFIX-unguent local
9. Atenție la posibilele complicații ale epistaxisului cu caracter moderat dar
prelungit sau repetat sub tamponament incorect sau menținut netamponat!!
10. Atenție la tamponamentele repetate la intervale scurte de timp în
aceeași fosă nazală!!
11. Atenție la tehnica utilizată în efectuarea tamponamentului nazal
posterior!!
12. Un tamponament anterior ce vizează și 1/3 post a fosei nazale (”profund”
la aprox 7cm de orificiul narinar), bine strâns, poate scuti pacientul de
tamponament posterior în caz de sângerare posterioară
13. Atenție la patogenia iatrogenă survenită în urma unui tamponament
anterior și/sau posterior incorect realizat.
SE VOR DESCRIE ULTERIOR TAMPONAMENTUL ANTERIOR ȘI POSTERIOR

14.Tamponament cu balonașe hemostatice, utilizate particular în caz de:
-epistaxis iterativ, tamponat de mai multe ori ineficient, cu leziuni secundare de
mucoasă
-fose nazale cu arhitectura modificată
-metodă provizorie până la pregătirea unui tamponament clasic corect
15.Un epistaxis hipertensiv poate exprima iminenta unei hemoragii cerebrale,
având valoare de alarma (”salvator”)
16.Serie de cauze rare de epistaxis:
-compensator/”în balanță” la bolnavii cu hemoroizi
-epistaxis ”vicariant”(menstrual)
-epistaxis prin variații de presiune și/sau umiditate (scafandrii, aviatori)
-tulburări hemovasculare endocrine (distonici, excese sexuale, excese alimentare,
variatii termice ambientale,ateroscleroză cu fragilitate și calitate proastă a peretelui
vascular)
ASISTENȚĂ PE ETAPE DE TRATAMENT
(RAPORTAT LA GRADUL DE COMPETENȚĂ A UNITĂȚII MEDICALE SOLICITATE)
METODE TERAPEUTICE UTILIZATE ÎN
EPISTAXIS
A RE
ATO
V
ER
ONS
EC
TOD
ME
L E
CA
RGI
I RU
E CH
TOD
E
M
EPISTAXIS
A. METODE CONSERVATOARE
1. Injectarea submucoasă a septului nazal

2. Infiltrația canalului palatin posterior
3. Tehnica de cauterizare a petei vasculare: chimică
sau electrică (cauter bipolar)
4. Tamponamentul nazal anterior
5. Tamponamentul nazal posterior
6. Alternative ale tamponamentului nazal
EPISTAXIS
1. Injectarea submucoasă a septului nazal
-injectarea submucoasă a septului nazal a unui amestec de 10
ml xilină 1% cu 5 picaturi de adrenalină 1%
-injectări submucoase cleiuri de fibrină (Tissucolle) în maladia
Rendu-Osler
EPISTAXIS
2. Infiltrația canalului palatin posterior
- Se injectează 2 ml xilina 1% prin acul introdus 2,5-

3cm în canalul palatin posterior
- Reperul pentru introducerea acului este la 1 cm
medial de ultimul molar superior, unde rebordul
alveolar face un unghi drept cu lama palatina
orizontală
EPISTAXIS
3. Tehnica de cauterizare a petei vasculare: chimică sau
electrică (cauter bipolar)
-anestezie cu tampon de vată înmuiat în lidocaină cu
adrenalină și menținut în fosă 3-5 minute
-chimic: acid tricloracetic 5% (!pericol de lezare profundă a
sept nazal) sau soluție de nitrat de argint 10-20% sau
EMOFIX unguent topic
-electrocoagulare cu cauter bipolar / control endoscopic
-după cauterizare se introduce în nas un pansament îmbibat
în substanțe uleioase care se menține 1-2zile
EPISTAXIS
- În sângerările cu origine în regiunile superioară și inferioară
ale cavității nazale, ce nu pot fi controlate prin metodele
anterior menționate
- Instrumentar si materiale necesare: sursă de lumină, specul

nazal, pensă în baionetă, pensă Lubet-Berbon sau orice
pensă lungă și subțire, meșă de tifon (lungă de 30-50cm și
lată de 1-2cm) sau comprese sterile, îmbibate în soluție
uleioasa.
EPISTAXIS
EPISTAXIS
-bolnavul suflă bine nasul pt eliminare cheaguri și permeabilizare

fosă nazală
-testare xilină 1% în sac conjunctival
-anestezia fosei nazale cu xilină 2%-4%
-cu ajutorul speculului nazal și al pensei, sub controlul vederii,
lăsând 5-6 cm în afară, se introduce meșa impregnată în
substanță uleioasă, pe planșeul fosei nazale până în aproape de
orificiul coanal.
-Se trasează meșa pliind-o dinapoi înainte (în armonică),
umplând spațiul dintre septul nazal și cornete.
-Cu o mișcare de tracțiune asupra capătului liber de meșă, lăsat
în afara fosei nazale, se strânge pliajul și se evită căderea meșei
în faringe.
-Capătul liber al meșei se tasează în orificiul narinar sau se taie.
EPISTAXIS
-după tamponament se montează un ”căpăstru” pt absorbția secrețiilor

serosanguinolente
-opțiuni:
 comprese sterile în straturi suprapuse și tasate să comprime suficient zona
hemoragică
 Baloane cauciuc (Laurens), bureți fibrină resorbabili sau bureți expandabili
neresorbabili (Merocel)
 Rezecție/repoziție sept nazal + tamponament
-control: bucofaringoscopie
-se asigură lipsa sângerării active sub tamponament pentru a stabili încheierea
procedurii
-atenție la potențiale GREȘELI!
EPISTAXIS
-indicații: hemoragii nazale posterioare care nu pot fi controlate

prin tamponament anterior/ sângerări nazofaringiene asociate
cu fracturi de bază de craniu, tumori, ori după adenoidectomie
-principiu : tunelul coanal se tamponează cu un tampon de tifon
de dimensiune potrivită ori cu o sondă cu balonaș
-anestezie: *generală(!de preferat)
*anestezie locală cu xilină 2% sau xilestezin 4%
(!!în urgență)
EPISTAXIS
-spitalizare si antibioticoterapie-obligatorii!!
EPISTAXIS
-instrumentar si materiale: similare TNA, completate de
una sau două sonde Nelaton nr. 16-18
-tehnică: *tampon coanal din meșă sterilă îmbibat în soluție(sinerdol,vit C și Xilină 1%),
de mărime și formă adecvate cavumului (2/2cm –adult) și legat de mijloc cu un fir de ață
groasă ale cărui capete se lasă lungi. Un al III-lea fir, de rapel, se leagă de capătul opus
tamponului.
*se introduce în fosă un Nelaton, până ce capătul său ajunge în orofaringe. Se
apucă cu pensa capătul sondei și se trage în afară. Se leagă cele două fire ale tamponului
de capătul bucal al sondei, firul de rapel rămânând liber.
*prin tracțiunea capătului narinar al sondei, tamponul se fixează înapoia
vălului moale, ajutând dirijarea lui cu arătătorul mâinii opuse
*fie ca se face sau nu și TNA al fosei, se leagă firele tamponului posterior la
nivelul narinei pe un sul de comprese, obstruând astfel și anterior fosa nazală și fixând
tamponamentul posterior.
EPISTAXIS
Complicații ale TNA sau/și TNP:
1. sinuzită, otită
2. Manifestări reflexe orbito-oculare (lacrimare, fotofobie, blefarospasm, conjunctivită)
3. Complicații meurologice (diplopie, nevrită optică anterioară-papilită sau posterioară-
retrobulbară)
4. Nevralgii faciale
5. Anosmie pasageră
6. Reacții meningiene ce răspund la antibioticoterapie
7. Complicații digestive (gastrită, enterite)
8. Septicemii
Detamponarea nazală
-24-48h pt TNA/ 48-72h(chiar și 5 zile de la manevră) pt TNP
-se ține cont de etiopatogenie, topografie, momentul tamponamentului
-momentul detamponării decis de medicul curant, raportat la contextul clinic și calitatea
hemostazei locale obținute
EPISTAXIS
6. Alternative ale tamponamentului nazal
-montare de sondă cu balonaș (simplu sau dublu) sau
de cateter Reuter => în urgență
=> pot fi completate cu TNA
EPISTAXIS
A. METODE CONSERVATOARE COMPLEMENTARE
HEMOSTAZA GENERALĂ
-facilitare proces coagulare
-ameliorare stare generală a bolnav până la recuperare completă
-reducerea pierderii de sânge
Se realizează prin:
*Regim-igieno dietetic
*Evită expunerea la soare, efort fizic, consumul de alcool, combaterea constipației, cauzelor
tulburărilor obstructive de tranzit intestinal
*Produse de sânge sau sânge integral
*Antifibrinolitice
*Corticoterapie iv
*Hemostatice (!!atenție comorbidități)
*Vitaminoterapie(!!după caz)
EPISTAXIS
B. METODE CHIRURGICALE
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
ESTE INDICAT ÎN EPISTAXISUL
RECURENT SAU ÎN CAZUL ÎN
CARE NU RĂSPUNDE LA
TRATAMENT CONSERVATOR
EPISTAXIS
1. Cauterizarea monopolară a arterei sfenopalatine pe
cale endoscopică
-anestezie generală/locală
-etape: 1. corecție sept
2. deplasare medial CNM
3. se expune porțiunea
posterioară a meat mijlociu
4. vizualize zonă sângerândă
cu endoscop/ microscop operator
5. anemizarea zonei
6. hemostază cu cauter
monopolar
7. redresare cornet mijlociu
8. tamponament
EPISTAXIS
2. Rezecție septală
- Submucopericondral în caz de ectazii vasculare arteriale sau venoase la
nivel septul cartilaginos
- la pacienții cu deformări și/sau devieri ale septului nazal
- Epistaxis cu topografie constantă, recidivant
- Anestezie: locală/locală potențată/generală cu IOT
EPISTAXIS
3. Ligatura arterei maxilare interne pe cale
transantrală (transmaxilară) în fosa pterigopalatină
Indicație: sângerare nazală severă posterioară ce nu
poate fi controlată cu metode conservatoare
Tehnică: -deschidere sinus maxilar conform operației
Caldwell-Luc
-porțiune osoasa 15/15mm este ridicată din
porțiunea supero-medială a peretelui sinusal posterior,
iar periostul este incizat
-se disecă țesutul gras din fosa pterigopalatină
până la identificarea AMI, pulsatilă
-se aplică clip pe trunchiul principal, în
apropierea originii arterei palatine descendente,
clipându-se atât artera palatină descendentă , cât și
sfenopalatina
-e posibilă și o INTERVENȚIE ENDOSCOPICĂ,
MINIM INVAZIVĂ
EPISTAXIS
4. Embolizarea arterei maxilare interne sub control
arteriografic
EPISTAXIS
5. Ligatura arterei carotide externe

EPISTAXIS
Indicație: sângerare arterială din partea superioară a
B. METODE CHIRURGICALE cavității nazale, ce nu poate fi controlată prin mijloace
6. Ligatura arterelor etmoidale conservatoare
Tehnică: - incizie cutanată curbă, efectuată la periostul
procesului maxilar, deasupra crestei lacrimale;
- disecția periorbitei de la peretele medial
până la orificiul arterei etmoidale anterioare, situat la
1,5-2cm profunzime și la 1cm caudal de baza craniului,
gaura etmoidală se poate afla pe sutura fronto-
etmoidală sau la 1-4mm deasupra ei
-artera nu trebuie ruptă deoarece se retractă
în orbită provocând un hematom orbital care poate
afecta funcționarea nervului optic; vasul va fi suturat,
clipat sau cauterizat
-după ligatura arterei etmoidale anterioare se
îndepărtează tamponamentul nazal și se verifică dacă
sângerarea a încetat; dacă nu, este necesară și ligatura
arterei etmoidale posterioare; în căutarea acestui vas
putem întâlni o a treia arteră etmoidală, prezentă la
aprox. 1/3 din pacienți; ea este situată în medie la 1mm
deasupra lamei ciuruite
EPISTAXIS
7. Dermoplastie
-în cazurile de epistaxis repetitiv din pata vasculară ce nu poate fi controlat
prin metode clasice
-se îndepărtează mucoasa alterată, menținând pericondrul intact și se aplică
grefă de piele retroauriculară
8. Cauterizare LASER (perimetrul
petei vasculare)
-LASER CO2/LASER ARGON-> wataje mici în puls discontinuu
-Dezaferentarea focar hemoragic
-pt vase cu calibru < 2mm
ÎN CONCLUZIE
• EPISTAXISUL ESTE O AFECȚIUNE CURENTĂ,

BENIGNĂ ÎN 90% DIN CAZURI.
• TRATAMENTUL ESTE EFICIENT NUMAI DACĂ

SE APLICĂ PROMPT UN RAȚIONAMENT
MEDICAL ȘI O TEHNICĂ BINE ÎNSUȘITĂ.
RECAPITULÂND=> ASISTENȚĂ PE ETAPE DE TRATAMENT
ETAPA I ETAPA II
ETAPA III ETAPA IV

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
•C.Popescu, V. Zainea; Otorinolaringologie-Manual Universitar;Editura Universitară ”Carol
Davila”, București;2010
•R.Hainăroșie, C.D. Ștefănescu; Manual de lucrări practice pentru studenți.
Otorinolaringologie; Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București;2018
•V.Zainea; Ghid de Diagnostic și Tratament in Epistaxis;Editura Sylvi, București;2000
•P.W. Flint, B.H. Haughey, V.J. Luno, J.K. Niparko, M.A. Richardson, K. T. Robbins, J. R.
Thomas; Cumming Otolaryngology Head and Neck Surgery-Fifth Edition, Volum1,2,3;
Mosby Elsevier, Philadelphia, Pennsylvania; 2010
•B.W. Jafek, B. W. Murrow; ENT Secrets Third Edition; Elsevier Mosby An Affiliate of
Elsevier, Philadelphia, Pennsylvania; 2005
•P. A. Wackym, J.B. Snow; Ballenger`s Otorhinolaryngology Head and Neck Surgery 18;
People`s Medical Publishing House-USA, Shelton, Connecticut; 2016
•W.Arnold, U. Ganzer, M. Anniko, M. Bernal-Sprekelsen, V. Bonkowsky, P. Bradley, S.Iurato;
European Manual of Medicine - Otorhinolaryngology, Head & Neck Surgery; Springer –
Verlag Berlin Heidelberg;2010
•J. Theissing, G. Rettinger, J. A. Werner, F. Hoppe, C. Rudack; ENT-Head and Neck Surgery:
Essential Procedures; Thieme Publishing Group, Stuttgart-New York;2011
•M. Schuenke, E. Schulte, U. Schumacher, B. MacPherson, C. Stefan, M. Voll, K. Wesker;

Rinologie1 Epistaxis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rinologie1 Epistaxis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS OTORINOLARINGOLOGIE

UMF “CAROL DAVILA”

Prof. Dr. Viorel Zainea

• Familiarizarea Cu Patologia ORL

Una din cele mai frecvente Complicație posibilă a uneia

!! Caracter ”benign” (90%)

!!! Cauză de deces => abordare diagnostică completă +

 Clinică (inspecție, palpare nazo-sinusală,

1. Comemorativ de epistaxis la un bolnav ce NU mai prezintă sângerare activă (oprit spontan/prin

Pentru precizarea TOPOGRAFIEI EPISTAXISULUI

A. HEMOSTAZĂ LOCALĂ - se obține prin manevrele:

1. Epistaxisul la tineri+copii=> frecvent ANTERIOR și determinat

!!ATENȚIE: există și posibilitatea unei topografii combinate

! Epistaxis recidivant+ băiat puber => Fibrom Nazo-Faringian

 Condiții de mediu (noxe chimice și fizice, variații și extreme termice)

- leziunile necesită a fi căutate predilect la examenul endoscopic în 1/3 anterioară a nasului

=> În unele situații de epistaxis recidivant este necesară BIOPSIA

SE VOR DESCRIE ULTERIOR TAMPONAMENTUL ANTERIOR ȘI POSTERIOR

1. Injectarea submucoasă a septului nazal

- Se injectează 2 ml xilina 1% prin acul introdus 2,5-

- Instrumentar si materiale necesare: sursă de lumină, specul

-bolnavul suflă bine nasul pt eliminare cheaguri și permeabilizare

-după tamponament se montează un ”căpăstru” pt absorbția secrețiilor

-indicații: hemoragii nazale posterioare care nu pot fi controlate

5. Ligatura arterei carotide externe

• EPISTAXISUL ESTE O AFECȚIUNE CURENTĂ,

• TRATAMENTUL ESTE EFICIENT NUMAI DACĂ

ETAPA III ETAPA IV

S-ar putea să vă placă și