Institutul de Fono-Audiologie si Chirurgie Functionala ORL

Prof. Dr. Dorin Hociota

Bucuresti, Romania
Baza Clinica UMF Carol Davila
 BIBLIOGRAFIE
CURS LUCRĂRI PRACTICE
 Amigdalitele

As. Univ. Dr. Catalina Pietrosanu

IFACF-ORL
UMF Carol Davila Bucuresti
 Amigdalele palatine
• Apar in luna 3-a de viata intrauterina
• Organe limfoide secundare
– limfocite T si B
– Imnunitatea umorala IgG, IgA, IgM accesoriu
IgD si IgD
• 11-14 ani isi pierd functia
 • Amigdalite

• Dpdv al etiologiei:
– virale / bacteriene
– specifice
– nespecifice
• Dpdv al evolutiei:
– acute
– subacute
– cronice
• Angina eritematoasa
• Angina eritematopultacee
• Angina cu false membrane
• Angina ulceroasa
• Angina ulceronecrotica
• Angine din cadrul bolilor
infectocontagioase/hematologice
 Angina eritematoasa
• Sezoniera
• Virala: adenovirusuri, mixovirusuri
• Odinofagie, disfagie, sdr. Febril, curbatura
• Clinic – congestie si eritem
• Tratament antialgic, antipiretic, igiena
bucofaringiana. Nu antibiotic!
• Rezolutie 3-7 zile in lipsa suprainfectiei
bacteriene
 Angina eritematopultacee
• Suprainfectie bacteriana dupa o infectie virala
(Streptococcus pneumoniae, Moraxella
catarrhalis, Haemophilus influenzae)
• Exsudat pultaceu dispersat la nivelul
amigdalelor cu ulceratie mucoasa la
indepartarea acestuia
• Odinofagie intensa, disfagie, sdr. Febril,
halena fetida, otalgie reflexa, frisoane,
convulsii la copil
 Angina eritematopultacee
• Risc de complicatii: flegmon
periamigdalian, adenoflegmon
laterocervical
• Tratament antibiotic, antialgic, antipiretic,
antiseptice bucale, reechilibrare
hidroelectrolitica
 Angina cu false membrane
• Angina difterica / germeni banali
(streptococ, stafilococ, pneumococ)
• Angina difterica: sdr local amigdalian si sdr
general prin difuziunea toxinei in organism
• Local: false membrane alb-sidefii care
devin gri-murdar, depasesc amigdalele,
indepartarea lor lasa o suprafata ulcerata,
sangeranda
 Angina cu false membrane
• Odinofagie, astenie, anorexie, tahicardie,
albuminurie usoara, febra joasa
• Extensia – crup difteric / coriza difterica
• Tratament: anatoxina difterica 200-1000
UI/kgc, antibiotice, AIS, antihistaminice
• Angina cu false membrane banala: febra
ridicata, falsele membrane sunt limitate la
amigdale, nu sunt aderente
 Angina ulceroasa
• Pierdere de substanta a stratului epitelial

• Angina herpetica / aftoasa / in zona zoster

(unilaterala)
 Anginele ulcero-necrotice
• Angina ulceroasa (lacunara Moure) –
nespecifica, frecvent la tineri
• Debut insidios, odinofagie usoara
• Ulceratie necrotica unica, importanta,
neregulata cu adenita
subangulomandibulara
• Antibiotic + AINS + antiseptice locale
 Anginele ulceronecrotice
• Angina fuzospirilara Plaut-Vincent –
fuzospirili si spirocheti
• Pacient tanar surmenat cu probleme dentare
• Usoara disfagie, otalgie, astenie, adinamie,
senzatie de corp strain
• Ulceratie cu caracter necrotic acoperita de o
falsa membrana
• Cauterizare, tratament antibiotic, antiseptice
 Anginele din bolile
infectocontagioase
• Scarlatina
• Rujeola
• Rubeola
 Anginele din sindroamele
hematologice
• Mononucleoza infectioasa
• Angina leucemica
• Angina agranulocitara – deces!
 Amigdalita cronica
• Amigdalita cronica hipertrofica moale:
amigdale marite de volum, palide, moi,
simetrice
• Hipertrofia amigdaliana dura – proliferarea
tesutului conjunctiv. Amigdale mari, rosii,
ferme, cripte vizibile
• Amigdalita cronica sclero-atrofica
• Amigdalita cronica cazeoasa
 Hipertrofie amigdaliana
• Grad 0 – intravelice
• Grad I – reducere cu 25% a fluxului aerian
• Grad II - reducere cu 25-50% a fluxului
aerian
• Grad III - reducere cu 50-75% a fluxului
aerian
• Grad IV - reducere cu peste 75% a fluxului
aerian
 Boala de focar amigdalian
• Stoll (1785) şi Eyerlen (1789) incriminează
infecţia amigdaliană cronică în
declanşarea unor maladii la distanţă

• Trousseau (1865) este cel care

recunoaşte clinic un raport direct de
cauzalitate între amigdalită şi reumatismul
art. acut.
 Boala de focar amigdalian
• Noţiunea de „infecţie de focar“ apare, pentru
prima dată în lucrarea ,Reumatismul articular
şi angina“, aparţinând lui Staffel (1896).

• Începând cu anul 1900, apar numeroase

observaţii practice despre conceptul infecţiei
de focar (Senator, Bouiquet, Delbanco,
Guyot, Goia, Passler, Billings, Hunter etc.)
 Boala de focar amigdalian
• A fost emisă ipoteza „metastazei septice“
(Gurich) care părăsea focarul de infecţie şi
afecta oarecum specific un organ la
distanţă (arti culaţii, rinichi, cord)

• prima concepţie patogenică asupra

infecţiei de focar şi a bolilor de focar.
 Boala de focar amigdalian
• Gorke (1907) a formulat „teoria de apărare
imunologică“, arătând rolul de apărare pe
care îl îndeplineşte amigdala în organism,
încercând astfel să explice fiziologia şi
fiziopatologia amigdalelor palatine.
 Boala de focar amigdalian
• Schoenemann (1909) a formulat „teoria de
infecţie“, ce arată că amigdala palatină
poate deveni un izvor de infecţie, acest
lucru fiind favorizat de conţinutul septic al
criptelor sale
 Infectia de focar
• Infecţia de focar este o boală inflamatorie
nesupurativă a ţesutului conjunctiv cu
manifestări ale mai multor organe cu
caracter auto limitat, legată cronologic şi
etiopatogenic de infecţia faringiană cu
streptococ beta-hemolitic grup A
(Tomescu).
 Infectia de focar
• Unele antigene streptococice au antigenitate
comună cu sarcolema miocardului, sinovia artic
ulară, astrocitele muşchiului neted al arterelor,
endoteliile şi glicoproteinele valvelor cardiace.

• Din punct de vedere anatomo-patologic, infecţia

de focar se caracterizează prin prezenţa nodulului
Aschoff . Concepţia clasică asupra patologiei
infecţioase focale recunoaşte debutul clinic al bolii:

• 1-3 săptămâni după o angină acută cu streptococ

beta-hemolitic de grup A.
 Caracterele infectiei de focar
• 1. Focar infecţios microbian sau format din substanţe
degradate, cronic, latent, închistat.

• 2. Fenomene clinice cu caracter patergic-alergic-hiperergic,

ce se manifestă cu tulburări funcţionale şi structurale
importante la nivelul ţesuturilor, bogate în elemente
mezenchimale.

• 3. Dispariţia sau ameliorarea simptomelor după eliminarea

focarului.

• 4. Reactivitatea generală modificată nu dispare obligatoriu

după excluderea focarului. Focarul de infecţie, pentru a fi
patogen, trebuie să prezinte unele caracteristici ce au fost
definite drept condiţii de patogenitate.
 Infectia amigdaliana de focar

• Transformarea unei infectii banale intr-o infectie de focar – lipsa

drenajului

• Nu s-a identificat un antigen specific; cel mai frecvent este

streptococul betahemolitic tip A
 Importanta epidemiologica
• Inflamatia acuta si cronica a amigdalelor
palatine este o afectiune frecventa
• Complicatii de temut cu mecanisme
complexe si multiple
• Tari etalon in asistenta medicala
– Franta – 36% amigdalectomizati
– SUA – 35-50% amigdalectomizati
– Romania - ?
 Mecanism de actiune
• Enzimele bacteriene din criptele
amigdaliene pot transforma structuri
locale in autoantigeni

• Efectele la distanta – reactii umorale

sau tisulare prin mecanism
toxicoalergic de autoagresiune
 Examen ORL - Bucofaringoscopia
• Pilieri anteriori congestivi

• Prezenta de cazeum in cripte

• Uneori da manifestari direct la

distanta prin complicatii ale focarului
amigdalian
Diagnostic diferential
Diagnostic diferential
Diagnostic diferential
 Teste de laborator
• VSH – crescut
• Leucocite crescute
• Fibrinogen >400mg%
• Exudat faringian – Streptococ betahemolitic
• Imunograma serica
• CIC
• Crioproteine
• Proteina C reactiva
• ASLO>300u
• Anticorpi antiproteina M
• Complement seric (C3 scazut)
• Factorul MIF (inhibarea migrarii macrofagelor)
• Factorul reumatoid
 Teste de inflamatie
• VSH
• Proteina C reactiva
• ASLO >300u
• Fibrinogen >400mg%
• Factor reumatoid
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Osteoarticulare
– RAA
– Reumatism
poststreptococic subacut
– Oligoartrite
postanginoase
– Osteomielite
– Artrite supurate
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Renale
– Glomerulonefrite acute
si cronice
– Nefrite in focar
“interstitiale”
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Cardiovasculare
– Endocardita septica
– Pericardita
– Cardita reumatismala
– Flebotromboze
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Neurologice
– Manifestari coreiforme
– Tulburari psihice
– Nevrite periferice
– Migrena olfactiva
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Oculare
– Iridociclita
– Corioretinite
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Respiratorii
– Bronsite cronice
– Peribronsita supurata
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Digestive
– Dispepsie prin piofagie
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Dermice
– Purpura reumatoida
– Eritem polimorf
– Eczeme cronice
 Complicatiile bolii de focar
amigdaliene
• Septicemia cu germeni
de focar
 Tratament
• Antibioterapie tintita
• Amigdalectomie
 Indicatiile amigdalectomiei
• Adult tanar
– amigdalite acute repetate > 3 episoare pe an
• Copil
– >3 episoade pe an 3 ani consecutiv
– >5 episoade pe an 2 ani consecutiv
– >6-7 episoade pe an
• Hipertrofica amigdaliana bilaterala cu tulburari de
deglutitie sau respiratie
• Hipertrofia unilaterala – BIOPSIE
• Amigdalita cronica cu complicatii la distanta
• Flegmon amigdalian in antecedente
• Leziune suspectata de malignitate
 Amigdalectomia

• Anestezie generala cu intubatie orotrahela

sau nazotraheala

• Nu mai repede de 3-4 saptamani de la

episodul infectios acut
Amigdalectomia asistata
endoscopic cu coblatie
 Concluzii
• Afectiune frecventa

• Importanta epidemiologica

• Complicatii redutabile

• Costuri importante – sistem sanitar

• Prevenirea bolii de focar amigdalian

• Adenoidita
 Adenoidita acuta
• Inflamatia tesutului adenoidian
• Afecteaza frecvent copii
• Etiologie virala (rhinovirusuri, mixovirusuri,
adenovirusuri) sau bacteriana (streptococ,
stafilococ, pneumococ)
 Adenoidita acuta a sugarului
• Febra, agitatie, obstructie nazala
completa, convulsii.
• Rinoree mucopurulenta, hiperemie
faringiana
• Alimentatie dificila
• Complicatii: rinoetmoidite acute,
adenoflegmon retrofaringian, otite,
laringite, traheobronsite, infectii pulmonare
 Adenoidita acuta a copilului mare
• Febra moderata, obstructie nazala
moderata
• Mucoasa nazala congestiva, secretii
purulente, hiperemie faringiana
• Complicatii bronhopulmonare, otice,
sinusale
 Tratament
• Dezinfectante orale
• Vasoconstrictoare nazale
• Aspirarea secretiilor
• AINS
• AB la nevoie
 Adenoidita cronica
• Obstructie nazala cronica
• Respiratie orala
• Ronhopatie
• Otite repetate

• Tratament chirurgical
Adenoidectomie asistata
endoscopic - coblatie