RINOSINUZITA ACUTĂ ŞI

CRONICĂ

d.h.ș.m., prof. universitar,

Mihail Maniuc
DEFINIŢIE

Sinuzita este un proces infecţios

caracterizat prin inflamaţia
mucoasei sinusurilor paranazale
provocată de diverşi factori
microbieni
 Clasificarea

(după durată):
• Acută– evoluţia de 3-4 săptămâni
• Subacută– de la 3-4 săptămâini pînă la 3 luni
• Acută recidivantă- 3-4 episoade peranual cu
interval de 8 saptamâini; vindecare ad integrum
• Cronică – peste 3 luni
 Clasificarea

(pe criteriu de extindere)

• Monosinuzită;
• Hemisinuzită;
• Polisinuzită;
• Pansinuzită.
 Clasificarea
(după localizare)

• Sinuzită maxilară;
• Sinuzită frontală;
• Sinuzită etmoidală;
• Sinuzită sfenoidală;
RINOSINUZITA ACUTĂ

Noţiune- este un proces infecţios

caracterizat prin inflamaţia mucoasei
sinusurilor paranazale provocată de
diverşi factori microbieni cu durata pînă la
3-4 săptămâni
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ

Clasificarea conform caracterului

inflamaţiei):
• Catarală;
• Seroasă;
• Purulentă.
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ

Etiologia:
• Sinuzita acută poate fi de origine rinogenă (cel
mai frecvent), dentară sau traumatică (rar).
• Sinuzita rinogenă se dezvoltă în urma
tulburărilor de permeabilitate a ostiumului
sinuzal (de regulă în urma infecţiilor virale).
SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ
Factorii microbieni:
• Streptococcus pneumoniae (25,0- 48,2%%),
devin rezistenţi la peniciline şi macrolide;
• Haemophilus influenzae , (23-25%%),
sporeşte rezistenţa la macrolide;
• Moraxella catarrhalis (15- 17%%),
• Mai rar - S. pyogenes, S. aureus, anaerobii, inf.
intracelulară
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ
Factorii favorizanţi:

• Infecţiile respiratorii acute (durata de peste 10

zile a infecţiei virale constituie semnul clinic
principal al asocierii sinuzitei acute
bacteriene); de la 0,5% pînă la 10% din IRVA
se complică cu sinuzite
• Hipersensibilitatea mucoasei respiratorii;
• Alergia;
• Imunodeficiențele sistemului imunitar;
• Carenţele nutriţionale;
• Adenoidita cronică;
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ
Factorii favorizanţi (continuare):
• Anomaliile de dezvoltare ale foselor nazale
• Expunerea la infecţii (colectivităţi),
• Reflux gastroesofagian,
• Boli infectocontagioase în antecedente (tuse
convulsivă, rujeolă, mononucleoză),
• Cauze medicamentoase (corticoterapie, abuz
de antibiotice)
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ

Tabloul clinic
• Semne clinice generale: febră, dureri în regiunea
suborbitară, frunţii, cefalee difuză;
• Semne clinice locale: hiperemia mucoasei
nazale, secreţii patologice pe suprafaţa
mucoasei; patognomonic – în meatul nazal
mijlociu.
 SINUZITA ACUTĂ
PARANAZALĂ
Semn clinic patognomonic
 Formele clinice ale sinuzitei în
funcţie de vîrstă

• Copilul sugar- etmoidita

• Copilul precoc şi preşcolar-
maxiloetmoidita
• Vîrsta şcolarului- echivalent cu vîrstnicii -
toate
 Examenul paraclinic
• Hemograma (leucocitoză, VSH mărit)
• Sumarul urinei
• Diafanoscopia (transiluminarea cavităţilor sino-nazale)
• Radiografia sinusurilor paranazale- denotă
opacifierea cavităţii sinuzale sau nivel de lichid
intracavitar
• Examenul microbiologic- recoltarea se va face din
meatul nazal mijlociu sau prin puncţie pe cale
diameatică.
 Examenul paraclinic

• CT, RMN (rar, predominant în complicaţii)

• Ultrasonorografia sinusurilor paranazale
• Puncţia sinusului maxilar- la copii se practică
rar
• Endoscopia nazală
• Explorări funcţionale (respiraţia nazală-
rinomanometria, rinometria acustică, olfacţia,
funcţia de apărare şi a. )
Examenul paraclinic- endoscopia nazală
Examenul paraclinic- rinometria
acustică
 Diagnosticul sinuzitelor
paranazale acute

• Acuzele pacientului
• Istoricul bolii (infecţia respiratorie !)
• Simptomele clinice (dureri faciale,
cefalee, eliminări nazale)
• Examenul paraclinic
 Diagnosticul diferenţial
• nevralgia trigemino-facială esenţială
• corpi străini nazali ignorati
• gingivoperiostita maxilară
• sinuzita maxilară cronică acutizată
 Managementul terapeutic
De bază
• Antibioticoterapia- 8-10 pânâ la 14 zile
• Analgezice, antipiretice
• Antihistaminice, care sunt absolut necesare în
formele infectoalergice
• Secretolitice
• Vasoconstrictoare:
-se vor evita la copilul sugar şi copilul mic, în aceste
cazuri utilizîndu-se soluţiile saline şi aspiraţiile
-se vor administra pe o durată sub 5 zile
 Tratamentul antibacterian
Antibiotice pe cale orală

• Amoxicilină: 80-90 mg/kg/zi divizat la 8 ore (adulţi

500mg); unii autori consideră acum amoxicilina, fiind cea
mai efectivă dintre penicilinele şi cefalosporinele orale.
Neajunsul ei este, că poate fi obiectul acțiunii destructive
a B-lactamazelor, care pot fi (nu şi obligatoriu) produse
de hemofilus şi moraxela. Atunci, la 48 ore se substituie
cu augmentină, amoxiclav, care conţin şi inhibitorul de B-
lactamaze- Acidul clavulanic
• Augmentină: 10-15 mg/kg/zi divizat la 12 ore (adulţi 625
mg)
• Cefalexină (generaţia I): 25-50 mg/kg/zi (adulţi 500mg),
divizat la 8 ore
 Tratamantul antibacterian
Antibiotice pe cale orală

• Cefuroxime (Ceftin,Zinnat- brand name, generaţia II): 10 mg/kg/zi

(adulţi 250 -500 mg), divizat la 12 ore
• Cefixim (Zimaks, Suprax, Vitacef- generaţia III)- 10-20 mg/kcorp/zi,
(adulţi- 400 mg/zi), la 24 ore
• Macrolidele noi- Claritromicina- Clacid ) 0,25 -0,5 g susp., 125 mg/5
mk
• Azitromicină (Azatril, Zimax, Sumamed), preparate din grupa
azalidelor: adulţi- 0,5 1 dată pe zi, 3 zile, copii: prima zi- 20
mg/kcorp, următoarele 2 zile- 10 mg/kcorp/zi
(se administrează în microflora atipică- Mycoplasma, Chlamidia.
• În ultimul timp au apărut ftorchinoloane cu spectru lărgit de acţiune
eficiente contra pneumococului şi hemofilusului- moxifloxacină,
levofloxacină.
 Tratamentul antibacterian
Antibiotice pe cale i/m sau i/v

• Ampicilină: 75-100 mg/kg/zi divizat la 8 ore

• Cefazolină (generaţia I, Cefalotin, Kiften): 70-100 mg/kg/zi
divizat la 8 sau 12 ore

• Cefuroxim injectabil (generaţia II, Zinacef, Cefrus,

Cefaclor): 750- 1500 mg 2-3 prize, copii 30-100 mg/kcorp
în 2-3 prize

• Cefotaxim (generaţia III, Ceftriaxon, Ceftibuten ): 70-100

mg/kg/zi divizat la 8 sau 12 ore
 Tratamentul antibacterian

În hipersensibilitate la peniciline sau lipsa

efectului se administrează macrolidele:
- Eritromicină
- Macropen
- Claritromicină
 Managementul terapeutic
Suplimentar
• Antiinflamatoare nesteroidiene
• Corticoterapia topică
Intervenţional
• Puncţia sinusului maxilar- la copii se practică rar
• Drenarea sinusului maxilar
 Managementul chirurgical

• se practică în complicaţii sau rezistenţă la

tratament conservator
se aplică:
• chirurgia funcţională endoscopică
• chirurgia tradiţională
 Sinuzita cronică
Definiţie

Sinuzita cronică este o inflamaţie

cronică a mucoasei pituitare sinuzale,
reprezentînd modificări morfofuncţionale
cu durata peste 3 luni
 Factorii favorizanţi
• Infecţii respiratorii frecvente,
• Deficienţe imune,
• Impurităţi de mediu,
• Alergia,
• Carenţe alimentare,
• Factorul climateric,
• Perturbări neuro-endocrine,
• Anomalii ale foselor nazale (deviaţii de sept, atrezii
coanale)- frecvent, > 70%,
• Inflamaţiile locoregionale (rinofaringite, adenoidite)
 Etiologia
• Mult mai des se identifică microflora polivalentă
• Prioritar, se determină flora anaerobă
(Peptostreptococcus spp., Bacteroides spp.,
Prevotela spp., Corynebacterium spp.,
Fusobacterium spp.), din cauza modificărilor ce
au loc în sinus- diminuarea proceselor de
ventilare şi scăderea echilibrului acido-bazic
• De asemenea, stafilococul, pneumococul,
hemofilusul, flora gram-negativă, fungiile, flora
atipică (Mycoplasma pneumonie, Chlamidophila
pneumonie)
 Clasificarea clinico-morfologică
• Catarală,
• Seroasă,
• Purulentă,
• Hiperplastică,
• Atrofică,
• Polipoasă,
• Necrotică,

-Alte forme (specifice, micotice)

 Factorii favorizanţi
(exemplu de microanomalii ale foselor nazale):
 Tabloul clinic
Sinuzita maxilară cronică:

• Cefalee difuză
• Eliminări persistente nazale (anterioare)
• Dereglări respiratorii nazale
• Dureri suborbitale
• Rinoscopic- secreţii patologice în meatul mediu nazal
mediu
• Radiologic- în incidenţa de faţă opacifierea sinusului
maxilar
 Tabloul clinic
Sinuzita etmoidală cronică:

• Cefalee difuză
• Eliminări persistente nazale (anterioare şi postrerioare)
• Dureri în regiunea unghiului intern al orbitei
• Dereglări respiratorii nazale şi de olfacţie (!)
• Rinoscopic- secreţii patologice în meatul mediu şi cel
superior nazal
• Radiologic- în incidenţa semiaxială opacifierea celulelor
etmoidale
 Tabloul clinic
Sinuzita frontală cronică:

• Cefalee difuză
• Dureri în regiunea frunţii (în exacerbări pot fi foarte
intense)
• Eliminări persistente nazale (anterioare)
• Dereglări respiratorii nazale
• Rinoscopic- secreţii patologice în meatul mediu nazal
• Radiologic- în incidenţa de faţă opacifierea sinusului
frontal sau nivel de lichid
 Tabloul clinic
Sinuzita sfenoidală cronică:

• Cefalee difuză
• Dureri retrooculare, în profunzimea craniului
• Eliminări persistente nazale (posterioare)
• Dereglări respiratorii nazale
• Rinoscopic- secreţii patologice în meatul mediu nazal
superior
• Radiologic- în incidenţa de profil opacifierea sinusului
sfenoidal
Sinuzita polipoasă
 Diagnosticul sinuzitelor cronice
• Hemograma (leucocitoză, VSH mărit)
• Sumarul urinei
• Radiografia sinusurilor paranazale- denotă opacifierea
cavităţii sinuzale sau nivel de lichid intracavitar dupa
Protocolul EPOS- 2012 nu este obligatorie
• Examenul microbiologic- recoltarea se va face din
meatul nazal mijlociu sau prin puncţie pe cale
diameatică.
• Mai des comparativ, cu sinuzitele acute, practicăm CT
pentru identificarea anomaliilor de dezvoltare ale
structurilor foselor nazale şi endoscopia sinusurilor
R-grafia convenţională a SPN
(norma şi frontită)
 Examenul imagistic
De obicei se efectueaza secţiuni
axiale, sagitale şi coronale.
Zonele de maxim interes
sunt:complexul ostio-meatal,
lamina papiracee, rinobaza,
sinusul frontal, nervul optic şi
artera carotida interna.
 Endoscopia sinuzală

• Endoscopia sinusului
maxilar: se identifică
orificiul sinusului
maxilar
 Tratamentul sinuzitelor cronice
Este diferit, în faza de reîncălzire a procesului
inflamator şi în perioada de remisie clinică
• În reacutizările procesului inflamator este
echivalent cu tratamentul în sinuzitele acute,
dar mai des se practică puncția sau drenarea
prelungită.
• În perioada “rece” se întreprind măsuri pentru
rezolvarea factorilor favorizanţi- operaţiile
septului nazal, adenotomiile, tratamentul
rinitelor, corecţia statutului imun
 Particularităţile tratamentului
antibacterian al sinuzitelor cronice

• Deoarece predomină microflora b-

lactamică, gram-negativă, anaerobă se
administrează antibioticele b-
lactamazrezistente: Cefuroxime (2),
Ceftriaxone (3), Cefotaxime (3), Cefepime
(4), Ceftobiprol (5)
 Particularităţile tratamentului
antibacterian al sinuzitelor cronice

• În caz de suspecţie la etiologie atipică

(Mycoplasma, Chlamidia) se
administrează Claritromicina sau
Azitromicina (Sumamed)
 Particularităţile tratamentului
chirurgical al sinuzitelor cronice
• Operaţii
endoscopice:standar
dul de aur în chirurgia
sinusurilor

• Operaţii extranazale-
rar, doar în caz de
tumori sau în
imposibilitatea de a
aplica chirurgia
endoscopică
 Complicaţiile
• Orbitare;
• Endocraniene;
• Tubotimpanale;
• Infecţia descendentă.
 Complicaţiile tubotimpanale

• Tubotimpanita acută (durere, aspirația m/t,

scădere de auz)
• Otita seromucoasă (scăderea auzului,
aplatizarea sau bombajul m/t,
timpanometria tip B)
• Otita acută supurată medie (durere
auriculară, hiperemia m/t, bombaj,
eliminări purulente)
 Infecţia descendentă

• Faringita acută
• Laringita acută
• Traheita, traheobronşita acută
• Pneumonia
 Complicaţiile orbitare
• Edemul palpebral
• Celulita orbitară
• Abcesul subperiostal
• Flegmonul orbitei
• Nevrita optică
 Managementul terapeutic: drenarea
sinusului maxilar

Pacientul P.,
9 ani
06.04.2004
D-c: sinuzită
acută maxilo-
etmoidală
supurată
bilaterală,
edem
palpebral pe
stînga
Caz clinic- abces subperiostal
Starea copilului la externare
 Complicaţiile endocraniene
• Abcesul epidural (simptome minore sau asimptomatic)
• Abcesul subdural (t- subfebrilă, cefalee, CT)
• Abcesul cerebral: morfopatologic 4 faze- cerebrită
precoce (1-3 zile), cerebrită tardivă (4-9 zile), încapsulare
precoce (9-13 zile), încapsulare tardivă- 14 zile; simptome:
cefalee, febră, grețuri, vomă, edem papilar, deficit
neurologic focal (tulburări psihice, deoarece la acest nivel
se integrează funcțiile de personalitate; tulburări motorii-
afazie, agrafie, alexie. La 50% din pacienți se constată
triada: cefalee, febră, deficit neurologic de focar.
• Diagnosticul de certitudine se stabilește prin CT și/sau
RMN.
 Complicaţiile endocraniene
• Meningita rinogenă: febră înaltă, stare gravă, redoarea
cefei, grețuri, vărsături.
Dcul de certitudine prin puncție lombară: celule- >1000
(N- 2-8), presiunea> 500 mm c.a. (N- 130-180 mm c.a.),
proteine- >600 mg/l (N- 160-330 mg/l)
• Tromboza sinusului venos cavernos: dureri oculare,
edem palpebral, exoftalmie, chemosis, paralizii de
oculomotori pe fundal de semne generale- cefalee,
febră, grețuri, vărsături.
Caz clinic- celulita orbitei
Complicaţiile sinuzitei
Jos sinuzitele (...dacă tratăm corect!)
Vă mulţumesc