INGRIJIREA PACIENTULUI CU

TUBERCULOZA PULMONARA
loading...

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

PLANUL LUCRARII

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

1.2.1.Definitie.

1.2.2.Etiologie.

1.2.3.Simptomatologie.

1.2.4.Patogenie.

1.2.5.Tratament.

II. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea

tehnicilor impuse de afectiune

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

 Schimbarea lenjeriei de pat

 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

  Observarea pozitiei pacientului in pat

 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

 Captarea eliminarilor

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

 Profilaxia bolii

2.10.Externarea pacientului

III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala

 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Bibliografie.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee,

bronhii si plamani.

Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite
intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului
pulmonar bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii
lobare, segmentareinterlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii, care se continua
cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci alveolari - in care
se deschid alveolele pulmonare.Traheea si bronhiile extralobulare au in peretii lor inele
cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune
din inspiratie si expiratie. Bronhiile terminale si respiratorii,lipsite de inelul cartilaginos,
contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii
intrapulmonare.

Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si

functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.

Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au

independenta structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati
morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli.
Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din
ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din
acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care
deriva din ea si cu alveolele pulmonare. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si
functionala a lobulului pulmonar.

Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar,

adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat pe o
membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare
prov

enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se
realizeaza schimbul de gaze.

Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in
scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).

Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva.

Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care
constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de
arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a

doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.

Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul
diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are drept rezultat
marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal,
anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare
ale volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica.
Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea
coeziunii dintre ele, astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca
urmare, presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul
atmosferic patrunde in plaman.

Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile

sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul posterior
si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la
dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune superioara
cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul
efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa prin participarea muschilor
respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot
cursul vietii. Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut.
Frecventa si amplitudinea variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de
cantitatea de CO2 produsa.

Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa

este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta in
influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-
se printr-un mecanism de feed-back.

TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch,

afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o
evolutie cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care
cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ).
Se caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte
polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.

Etiologie

Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are
forma unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5 microni, cu
unele granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent,
proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.

Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute
la caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute. Tulpinile
bovine supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are
efect asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3 ani.
Lumina solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In
sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul
Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului de a produce imbolnavirea) este
mai mult sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor (intensitatea ritmului de
diviziune). Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala) fata de
micobacterii, castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti
germeni si care este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore
pentru o diviziune, de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri
sunt produse de bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine,
iar diferentierea se face in culturi.

Patogeneza

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de

germeni si de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba virulenta,
in doza mica, iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina
impreuna cu acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea de sanatate.
In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul
poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei se pot
multiplica, producand toxine care determina moartea acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate
de catre macrofage, in interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. Macrofagele sufera o
serie de modificari caracteristice, exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie
punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ celular,
cu celule epioteloide si limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul
tuberculos microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand
nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de
cazeificare, fibrozare sau calcificare.

Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3),

graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-pulmonar,
ulcerul gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele
insalubre, supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici, asistenti,
laboranti, infirmieri), factorul ereditar.

Simptomatologie

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat

al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia modificarilor
anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.

Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii

nocturne, stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere ponderala si
uneori, la femei tinere amenoree.

Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la

instalarea sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar
inaintea simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu
sputa mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este pio-
sanguinolenta sau franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in seama de
bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri toracice (prin
afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea unei pleurezii), dispnee
accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan compresiv), zgomote
respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si
subapicale (mai ales interscapulovertebral).

In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.

Tratamentul

Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand

interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de munca si
reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii
careia ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a reduce
riscul de infectie si/sau imbolnavire in colectivitate.

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia

antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive sau
expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile
si bolile asociate ale bolnavului.
 Medicamentele antituberculoase - clasificare:

Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate

astfel:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

STREPTOMICINA (S)

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

IZONIAZIDA -hepatita (de tip hepatocelular), -nevrita periferica

(INH, H) apare in primele luni de -foarte rar disconfort gastric

administrare
-greturi sau varsaturi, ameteli

-sindrom pelagroid

-diverse rashuri cutanate

-ginecomastie la barbat

-sindrom pseudolupic
RIFAMPICINA -manifestari astmatice, asociate rar -icter non-hepatic
cu colaps sau soc
(RMP, R) -cefalee
-purpura trombocitopenica
-frison si ascensiune febrila
-anemie hemolitica acuta
-disconfort digestiv
-insuficienta renala acuta
-greata, varsaturi
PIRAZINAMIDA -hepatita -roseata tegumentara insotita

(PZM, Z) de senzatie de caldura si

intepaturi

-greata

-foarte rar manifestari articulare

de hiperuricemie
ETAMBUTOLUL -nevrite optice retrobulbare -disconfort digestiv

(EMB, E) -insuficienta renala - rar greturi sau varsaturi

 STREPTOMICINA -hipoacuzie, -parestezii periorale

(SM, S) -tulburari vestibulare -potenteaza blocul neuro-mus-

-ameteli cular curoric

-dificultati de mentinere a

mersului drept

-nistagmus

-varsaturi

-nefrotoxicitate

- accidental soc anafilactic

Regimuri terapeutice

Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt

standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu
judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament.

REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE RITM DE CONTROL

MEDICAMENTE BACTERIOLOGIC
-pulmonari 2(3)luni HRZE(S) 7/7 -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)

I -extrapulmonari cu +4(3)luniHR 3/7 si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt.

localizari severe cei pozitivi in microscopie la T2
(meningiene,
vertebrale, osteo- (situatie in care faza de atac este
articulare, renale) prelungita la 3 luni)

-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

doua sau mai multe
localizari -la inceputul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

=incheierea tratamentului
II -retratamentele 2 luni HRZES 7/7+ -la sfarsitul lunii a 3-a (T3)
pentru orice
categorie de caz sau 1 luna HRZE 7/7 + =incheierea fazei intensive
pentru orice
localizare 5 luni HRE 3/7 -la sfarsitul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)

=incheierea tratamentului
 III -forme non-grave la 2 luni HRZ 7/7 + -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
copii
4 luni HR 3/7 =incheierea fazei intensive
-extrapulmonari cu
localizari unice -la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
non-severe (pleura,
=incheierea tratamentului
ganglioni limfatici)
IV -rezistent la unul Individualizate -lunar pana la negativare, apoi
sau mai multe trimestrial pana la incheierea
(individua- medicamente tratamentului
lizat) antituberculoase

(dovedita printr-o
antibiograma
fiabila)

Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare
grave (meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile
standard: continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor
si in faza de continuare.

Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar
la debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament este singurul
document valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre
pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. De aceea ea trebuie sa constituie un
instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa
insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. Fiecare cura de
tratament va avea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru
esec, abandon sau caz cronic se va incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care sunt continuate
peste 12 luni se va completa o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din
dreapta mentiunea "continuare".

Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament

speciala.

Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul

Anti-Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.

CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR
IMPUSE DE AFECTIUNE

Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului reprezinta primul contact

al sau cu spitalul, concomitent intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca,
familia, prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical
influenteaza tonusul optimist al bolnavului, ajutandu-l sa depaseasca cu bine
problemele legate de spitalizarea de durata si motivandu-l sa-si efectueze
tratamentul complet.

Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, biletului

de trimitere si a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat, cupon de pensie
etc.), respectand regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului.

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din
mai multe incaperi: sala de asteptare, cabinet de consultatii. In acest cabinet va fi
trecut in registrul de internari, aici se completeaza prima parte a fisei de observatie
cu datele de identitate si adresa exacta. Bolnavul este pregatit pentru examenul
medical, fiind ajutat sa se dezbrace. Asistenta se va comporta cu multa atentie si
delicatete, pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit. Cu datele culese de la bolnav
sau/si apartinatori, in urma consultatiei, medicul va completa o parte a fisei de
observatie.

Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra

bolnavului vor fi inventariate de asistenta, inregistrate, daca este necesar vor fi
dezinfectate si deparazitate, apoi invelite intr-o manta de protectie si depozitate la
magazia de efecte, pe baza unui proces verbal competat in doua exemplare.

Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie, se va face si

deparazitarea. El este ajutat in cazul in care starea lui necesita, sa-si efectueze baia
generala sau dus, fiind servit cu: sapun, prosoape, perie de dinti si forfecuta pentru
unghii. In camera de imbracare i se dau rufe curate: pijama, papuci, ciorapi, halat
apoi este condus pe sectie, la salonul stabilit de medic.

Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il ajuta sa-si

aranjeze lucrurile in noptiera, informandu-l asupra regulamentului de ordine
interioara. Se vor masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se
vor nota in foaia de observatie si vom instrui bolnavul referitor la ce are de facut
in vederea recoltarii analizelor de laborator.

Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa

fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si
permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine daca in fata saloanelor
exista terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru
aeroterapie. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai
putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna.

Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:

Pregatirea patului si a accesoriilor

 Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele materiale necesare:

-cearsaf simplu

-cearsaf plic

-doua fete de perna

-doua perne

-una-doua paturi

Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun cu spatar la

capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata,
pernele si patura. Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o
parte a cearsafului spre capatul patului, cealalata spre capatul opus. Se introduce
cearsaful adanc sub saltea.

Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu mana de langa pat prinde
partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate
si o ridica in sus pe langa satea. Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se
introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a
saltelei, celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce sub saltea
toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei, se intinde bine
sa nu prezinte cute.

Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe urma se aseaza cel de-al
doilea cearsaf peste care se intinde patura, marginea cearsafului dinspre cap se
desface peste patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor
picioarelor pacientului. Se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura, se
aseaza mana stanga sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste mana opusa,
formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate.

Asigurarea igienei personale corporale

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este imbaiat si, la

nevoie, deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa
asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pielii. Datoria asistentei medicale este de a pastra
pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica
sau afectiva.
 Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale
procesului de vindecare. Prin toaleta se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul
cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,
amestecate cu alte substante straine care adera la piele. Indepartatrea acestora
deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii si invioreaza circulatia sangelui.
Toaleta linisteste bolnavul si ii creaza o stare de confort. Majoritatea bolnavilor
sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa, dar exista si bolnavi, mai putini, carora
asistenta trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza
normelor igienei personale. In vederea acestui lucru, asistenta educa bolnavul si-
i pune la dispozitie:

- sapun neutru

- trei prosoape curate

- sapuniera

- perie de unghii

- forfecuta de unghii

- periuta de dinti

- pasta de dinti

- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara

- spirt mentolat

- lenjerie de corp curata

Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare. Asistenta

pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a
cavitatii bucale si taierea unghiilor pe o masuta langa vana sau dus. Pregateste
apa, a carei temperatura trebuie sa fie de 37 grade C masurata cu termometrul de
baie, dand drumul mai intai apei reci si apoi celei calde pentru evitarea aburului
si condensului. Bolnavul face singur baie si la nevoie asistenta il ajuta. Se va avea
grija la efectuarea corecta a baii si indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele.
Se spala mai intai fata, trunchiul, membele si regiunea perianala. Se vor utiliza
trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare. Dintii se spala bine si unghiile
se taie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu manevreze robinetele si sa nu se
inchida singur in baie. Asistenta va fi atenta la orice zgomote neobisnuite si va
intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot surveni lipotimii si colaps). Este bine
ca dupa terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta
decat cea a pei din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie curata si condus in
patul sau care a fost intre timp schimbat. Bolnavul se inveleste bine si se
incalzeste.

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In cazul in care bolnavul

este imobilizat la pat (hemoptizie, stare generala foarte alterata etc.), asistenta va
efectua toaleta bolnavului pe regiuni. Trebuie avut in vedere ca majoritatea
bolnavilor pulmonari transpira abundent, ceea ce face ca pielea sa devina fragila
si sa se lezeze usor, bolnavii facand mai repede escare de decubit. Este bine ca
pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia
periferica.

Obsevarea pozitiei pacientului in pat

Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal, cu o perna subtire

sub cap. Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei
pulmonare, dar este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie.
Daca bolnavul are caverne deschise, mai ales in lobii superiori, pozitia
Trendelenburg favorizeaza inchiderea si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu
trebuie fortat, iar daca starea bolnavului este buna, alegerea pozitiei trebuie lasata
la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat va fi hotarata de medic de la caz
la caz, obligatoriu fiind un repaus de minim doua ore dupa administrarea
tratamentului tuberculostatic.

Captarea eliminarilor

Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de tuberculoza

pulmonara expectoreaza, ei vor fi deserviti cu scuipatori speciale cu capac, ce
contin solutie dezinfectanta. Se va urmari cantitatea, culoarea, consistenta,
eventual mirosul sputei (in suprainfectiile pulmonare), toate aceste caracteristici
furnizandu-ne date despre stadiul procesului de vindecare sau eventualele
complicatii survenite in acest proces.

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul

oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a
bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta
medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura
functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).

Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului

maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa
de la 34,5 la 42 grade. Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%,
care trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe fundul carora se pune
vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect, vagin sau in cavitati
semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea bucala. Se va

nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara

curba febrila este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.

Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile

ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in
sistemul arterial o alta masa de snge de care se loveste sub influenta contractiilor
puternice ale muschiului cardiac. Este perceput prin comprimarea arterelor pe o
suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri ritmice. Se masoara numarand pulsatiile
pe un minut, apasand cu indexul, mediul si inelarul o artera superficiala (radiala,
carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un plan osos. Inainte de masurarea
pulsului, bolnavul va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. La adulti,
frecventa normala a pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa creasca
(tahicardie) sau sa scada (bradicardie). Pulsul se noteaza cu pix rosu in foaia de
temperatura.

Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei

toracice, fara ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si
constient care poate fi supus vointei, si astfel putandu-se modifica ritmul.
Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul
fiind de 1/4. La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de
18/minut la femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una mai mica -
bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare frecvent dispneea, fenomen
caracterizat printr-o respiratie dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al
aparatului respirator de catre infectia cu mycobacterium tuberculosis sau cu
existenta unor afectiuni pulmonare secundare. Respiratia se noteaza in foaia de
temperatura cu pix albastru.

Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretilor arteriali. Ea este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta
intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui.
Masurarea tensiunii arteriale se va face cu aparate speciale, numite tensiometre.
Se aplica manseta tensiometrului pe bratul sprijinit si in extensie, tensiometrul
fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu aiba vizibilitate asupra cadranului. Cu mana
stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in
manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul,
se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot - tensiunea
maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei unde
pulsatile - tensiunea minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea TA
se va face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult sunt: tensiunea
maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90 mmHg. La bolavii cu
tuberculoza pulmonara nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor
afectiuni cardiace sau a aparitiei unor complicatii.

Alimentatia bolnavului

Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul

permanent de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia
organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar
corespunzator bolii cat si administrarea lui.

Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata perioadei de

evolutie a bolii. In perioadele febrile, dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din
alimente lichide si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta
mixta, hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat
si aportul cantitativ de lichide, luand in considerare si pierderile prin expectoratie,
daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanta deosebita la bolnavii
varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de
tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

Administrarea medicamentelor

Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este medicatia cu

tuberculostatice. Acestea se vor administra strict supravegheat, asistenta
urmarind cu atentie bolnavul pe parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor,
deoarece exista posibilitatea ca acesta, inconstient de gravitatea bolii si de
importanta medicamentelor in tratarea ei, avand in vedere si numarul relativ mare
de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15), sa incerce sa le inghita doar partial,
sau chiar deloc. Asistenta se va abtine de la administrarea oricarui medicament in
afara celor indicate de catre medic. Administrarea se va face respectand doza,
calea si ritmul de administrare. Asistenta trebuie sa cunoasca efectele secundare
ale tuberculostaticelor iar in cazul in care apar, sa anunte imediat medicul.

Recoltarea produselor biologice si patologice

Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si patologice

completeaza siptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimand
modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste
elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si
efcacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor
complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de

modul de recoltare a produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza
examenul de laborator.

Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange pentru

determinarea VSH, a hemoleucogramei, examene biochimice. Recoltarea se va
face de regula dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii
cotului. Sangele se recolteaza cu materiale sterile, curate si uscate. Recipientele
in care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume, prenume, salon, sectie, analiza
ceruta si vor fi trimise la laborator.

Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor

ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru
examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea
stabilirii diagnosticului.

Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie Petrii, pahar conic;

scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);

- materiale nesterile: pahar cu apa; servetele sau

batiste de unica intrebuintare.

Pregatirea pacientului:

- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii;

- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;

- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu introduca in vas

saliva.

Executie:

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;

- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.

Recoltarea sputei se mai poate face prin:

 - frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica.

Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se acopera, se eticheteaza si

se trimit la laborator.

Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in

recipiente curate si uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Examenul
de urina da indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze
existenta unor tulburari in restul organismului, constituind o proba importanta a
oricarui examen medical. Pentru examenul chimic se recolteaza urina de
dimineata, care este foarte concentrata, in recipient de sticla foarte curat.

Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de

afectiune.

Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD (Purified Protein

Derivative) 2 u.

Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore (cand se

inregistreaza intensitatea maxima a raspunsului specific) este metoda cea mai
fidela de punere in evidenta a hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic),
indusa de o infectie naturala sau de vaccinarea BCG (acolo unde este practicata).

Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului stang, in 1/3

mijlocie; la 72 ore se masoara diametrul transversal al zonei edematiate si
indurate, la locul injectarii.

Sub 5 mm = reactie negativa

6-9 mm = reactie dubioasa

Peste 10 mm = reactie pozitiva

Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o evaluare

calitativa a acesteia ( 4 tipuri PALMER; tipurile I si II care includ induratiile
puternice, dure la palpare, ca si reactiile flictenulare sunt considerate foarte
sugestive pentru o infectie virulenta.

Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0,5 - 1 ml, lungi

si subtiri (seringa de tuberculina).Acele trebuie sa fie cat mai fine, cu varful taiat
scurt. Locul de electie este in treimea medie anterointerna a antebratului.
 Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si se
imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi, iar
cu mana dreapta, tinand seringa intre policele si degetul mijlociu, se introduce
varful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in
sus, pana cand orificiul acului dispare complet. In acest moment, incetam
impingerea acului inainte si prin rearanjarea degetelor si apasarea pistonului
infiltram lichidul din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In locul unde se
acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o ridicatura palida, avand aspectul cojii
de portocala.

Dupa terminarea injectiei se retage acul si se tamponeaza locul injectiei.

Toracocenteza. Se face in scop explorator sau terapeutic, in cazul aparitiei

unei colectii lichidiene intrapleurale, prin afectarea tuberculoasa a pleurei.

Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:

- ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si lungi de 10 cm (cel

putin 2);

- o seringa 10-20 ml;

- alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe porttampon, tifon steril si

emplastru pentru pansarea locului punctionat;

- 2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de vata sau cauciuc

pentru recoltarea probelor de laborator din lichidul evacuat; lampa cu
spirt;

- seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru anestezie locala;

- solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;

- un prosop steril;

- o tavita renala;

- daca punctia se executa in pat, se va pregatio musama si o traversa de

panza pentru a apara patul, precum si un scaunel pentru a-l aseza sub
picioarele bolnavului;

- daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea colectiilor pleurale,

atunci se vor pregati alaturi de cele de mai sus, aparatele de aspirat
Dieulafoy sau Potain sau utilajul necesar pentru sifonaj sau
toracocenteza cu supapa;
- recipiente pentru lichidul evacuat;

- un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml, pentru masurarea

cantitatii de lichid extras prin punctie;

- substante analeptice si tonicardiace in injectii, pentru eventuale

accidente.

Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:

Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in salon.

Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei sunt

efectuate de doua asistente: una care sprijina si observa bolnavul in timpul
punctiei si a doua care serveste medicul cu instrumente si-l ajuta la
manuirea aparatelor de evacuare a cavitatii pleurale.

Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului, cu mana de

partea care urmeaza a fi punctionata, peste cap, pana la urechea de partea
opusa, pentru a indeparta coastele cat mai mult una de alta.

Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural, de

catre medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat cu alcool si dezinfectata
cu tinctura de iod de catre asistenta.

Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:

Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului. Asistenta

are rolul de a linisti si incuraja bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea
starea generala, de a inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua
lichidul extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si a
aplica un pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie, bolnavul va fi
repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara miscari bruste si va fi
supravegheat.

Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic

Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui traheobronsic sub

vizibilitate directa, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.

Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea examinarii,

explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia si linistindu-l. Examinarea se
face dimineata pe namancate. La indicatia medicului, se va administra
bolnavului un anestezic de baza la timpul fixat. In vederea anesteziei,
bolnavul va fi asezat pe un scaun, se vor indeparta protezele dentare mobile,
i se va da o tavita renala in mana. Urmarind instlarea anestezicului de catre
medic in caile respiratorii, va aduce bolnavul in pozitiile cerute pentru
imprastierea anestezicului pe o suprafata cat mai mare a traheei si a
bronhiilor principale (inclinari la dreapta si la stanga, inainte, inapoi etc.).

Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura pozitia

bolnavului si tine sub supraveghere starea sa generala, iar cealalta serveste
medicul cu instrumentele si materialele necesare.

In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de 4 ore, pana la

reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate, el se va abtine
de la orice alimentatie.

Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii

Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in profilaxie.

Populatia trebuie constientizata asupra acceptarii controlului preventiv.
Trebuie pornit de la elemente clasice de igiena personala si colectiva,
folosirea batistelor, utilizarea scuipatorii si a obiectelor de toaleta
individuala. Unul din obiectivele profilaxiei este preocuparea in ceea ce
priveste intarirea rezistentei organismului prin cultura fizica, sport si
imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu. Populatia trebuie sa
cunoasca sursa si caile de transmitere ale bolii precum si metodele de
profilaxie.

Externarea pacientului

Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de medicul primar si

seful de sectie. Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o
pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora
plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.
Verifica mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a
bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare. Asistenta
aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic, care sunt
cuprinse in biletul de iesire, insistand pe necesitatea efectuarii in continuare
a tratamentului antituberculos complet prin dispensarul teritorial
antituberculos.
 CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra tuberculozei pulmonare si

a pacientilor suferind de aceasta boala,am luat in studiu urmatoarele cazuri:

CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: O. A.

Sex: M

Varsta: 48 ani

Stare civila: casatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: medii

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: urban

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-fumator, a consumat alcool in cantitati excesive

c) evenimente biografice legate de sanatate

- hipoacuzie bilaterala

- hepatita virala 1985

d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 3 copii.

e) elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor

respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul
repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (45 kg la o

inaltime de 1,63 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru
lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400 ml. Mictiuni

spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit. Coopereaza cu personalul

sanitar.

DATA INTERNARII: 17.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 67

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos

policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala
bilaterala.

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- transpiratii nocturne

- inapetenta

- astenie

- scadere accentuata in greutate

- febra

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie

- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala (1985)

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii intr-un
apartament cu 2 camere; nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati

excesive.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii

nocturne, febra, tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic,
afirma ca nu a dat importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist
( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate,
se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru
un examen de specialitate, in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru
pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra

Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate

Tesut celular subcutanat: mult diminuat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat ambele baze;

sonoritate pulmonara - submatitate 1/3 inferior drept; murmur vezicular - abolirea
murmurului vezicular 1/3 inferior drept.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90 mmHg; soc

apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii
cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.

Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare;

tranzit intestinal prezent; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie bilaterala.

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI SURSA DE DIAGNOSTIC

DE
DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si -respiratie ingreunata -modificarea integritatii Dispnee
a avea o buna (dispnee de repaus) anatomice a aparatului
circulatie respirator Circulatie inadecvata
-modificarea
frecventei respiratiei -scaderea capacitatii de
(22resp/min) expansiune pulmonare

-modificarea -respiratie superficiala

amplitudinii prin cresterea frecventei
respiratorii (prin respiratiei
scadere)
-prezenta secretiilor
-tuse chinuitoare
-procesul patologic
-tegumente palide
pulmonar

-procesul infectios
 -cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare

-anorexie
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
bea
-anorexie -starea generala alterata

-hipertermia
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, mucoasa,
forma numulara, in -modificarea integritatii (expectoratie)
cantitate de 100-150 cailor respiratorii
ml/24h Diaforeza
-procesul infectios
-dificultate in a
respira

-tuse chinuitoare

-transpiratii profuze,
predominant
nocturne

-disconfort

-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si a
se odihni
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine -subfebrilitati -procesul infectios Hipertermie
temperatura pulmonar
corpului in -transpiratii profuze
limite normale
-sete intensa
8.A fi curat, -tegumente
ingrijit si a-si transpirate
proteja
tegumentele
 9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta a Risc de hemoptizie
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu bK a
-procesul infectios anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie
-risc de infectie cu
bK a anturajului -neaccesibilitate la
informatii
-cunostinte
insuficiente despre -lipsa de cunoastere a
caile de transmitere a mijloacelor de prevenire
infectiei a raspandirii infectiei
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere
a acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Alterarea circulatiei

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform -aerisesc salonul dimineata si seara amelioreaza
nevoilor
organismului -asigur temperatura optima de 18-
pe tot parcursul 20°C
spitalizarii.
-verific aparatura pentru
2.Ameliorarea oxigenoterapie, sterilizez sonda,
respiratiei in 5 schimb apa din umidificator
zile
ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii de

respiratie(inspir profund si lent)

-constientizez bolnavul despre

efectul nociv al fumatului
Hipertermie 1.Pacientul sa ROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de dupa 20 zile.
o stare de bine, -aerisesc salonul
de confort.
-asigur imbracaminte lejera
2.Disparitia
temperaturii in -schimb lenjeria de pat si de corp ori
15 zile de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte sosete din

bumbac si sa le schimbe frecvent

-asigur temperatura optima in salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati mari de

lichide la temperatura corpului (cel
putin 2 l/zi)
 ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi,
ALGOCALMIN 2tb/zi si
tuberculostaticele
prescrise:HIN250mg +RMP450mg
+PZM1500mg +EMB1200mg,
zilnic
Eliminare 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul
inadecvata secretiilor in expectoratiei
urmatoarele -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb mult usurat dupa
(expectoratie) zile 7 zile.
-educ pacientul cum sa expectoreze,
Diaforeza 2.Pacientul sa il invat sa nu inghita sputa, sa o Pacientul
nu devina sursa colecteze in scuipatoare colecteaza
de infectii corect sputa.
nozocomiale -sa nu stropeasca in jur
Dupa 7 zile
Pacientul sa -sa nu arunce corpii straini in transpiratia a
aiba o stare de scuipatoare diminuat.
bine, de confort
fizic in timp de -curat mucoasa bucala si dintii cu Dupa 15 zile,
o saptamana. tampoane bolnavul
prezinta
-golesc, curat si dezinfectez transpiratii
scuipatorile minime.

-folosesc manusi cand manipulez

scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele pacientului

curate si uscate

-spal tegumentele ori de cate ori este

necesar

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a plicilor si

a spatiilor interdigitale
 -asigur imbracaminte usoara si
comoda

-administrez lichide caldute (cel

putin 2 l/24h)

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice la indicatia

medicului
Alimentatie Pacientul sa fie ROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - deficit echilbrat acumuleaza
nutritional -explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, prezentate
atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa gusturile

sale

-urmaresc cantitatea de alimente

consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea nutritiva a

ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei (3

mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-
19)
Circulatie Ameliorarea ROL PROPRIU:
inadecvata circulatiei
-sfatuiesc pacientul sa intrerupa
consumul de tutun, alcool

-sa consume fructe, zarzavaturi

Risc de Reducerea ROL PROPRIU: Bolnavul nu
hemoptizie acestui risc prin acorda atentia
informarea -explic bolnavului ce este cuvenita celor
Risc de infectie cu corecta a hemoptizia si cum se poate preveni enuntate.
bK a anturajului pacientului
-recomand respectarea tratamentului Bolnavul
Reducerea tuberculost. recunoaste ca ar
acestui risc prin fi un potential
informarea -recomand sa renunte la alcool si risc pentru cei
corecta a tutun din jurul sau.
bolnavului si
 aplicarea unor -recomand evitatrea expunerii la
masuri de soare, caldura si ingerarea de
profiaxie alimente sau lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia TBC

Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de

corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul

-sterilizarea recipientelor in care se

recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de cunostinte al Pacientul a
insuficiente acumuleze noi bolnavului acumulat noi
cunostinte cunostinte
despre boala si -stimulez dorinta de cunoastere despre boala sa
modul de si modul de
transmitere al -constientizez bolnavul asupra transmitere al
acesteia propriei responsabilitati privind acesteia
sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)

-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in
ambulator dupa externare precum si
importanta controalelor periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament

produse biologice paraclinice

si patologice
17 III 140/90 76 22 37,3°C BK omog= Radiogra- Paracetamol

BAAR(+) fie PA 2x1tb

VSH=80-121 Profil dr. Algocalmin

Hgb=10,5g/dl 2x1tb

VEP=35% Brofimen

L=8500 1-1-0

Glicemie Codeina

=101mg/dl 1tb seara

TGO=21u/l Vit B6

TGP=33u/l 1tb dim.

Uree=19mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

Normal
18 III 135/ 74 22 37,4°C Paracetamol

80 2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara
 Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

1+1tb

PZM
500mg

1+1tb
19 III 135/85 70 21 37,2°C Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6
1tb/zi

RMP
150mg

1+1cp

EMB
400mg

1+1tb
20 III 130/ 68 20 37,5°C L. pleural Paracetamol

80 BK=negativ 2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen
 1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb
21 III 130/ 68 20 37,3°C Paracetamol

80 2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit
B61tb/zi

HIN 100mg

2,5tb

RMP
150mg

3cp

PZM
500mg

3tb
 EMB
400mg

3tb
22 III 125/ 68 20 37,4°C Paracetamol

75 2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6
1tb/zi

HIN 100mg

2,5tb

RMP
150mg

3cp

PZM
500mg

3tb

EMB
400mg

3tb

Ketotifen

1tb dim.
23-28 120/70- 62- 18- 37,1- Paracetamol
135/85 70 20 37,9°C
III 2x1tb
 Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2,5tb

RMP
150mg

3cp

PZM
500mg

3tb

EMB
400mg

3tb
29 III- 120/70- 62- 17- 37,0- -/-
135/85 70 19
7 IV 37,4°C
8 IV- 120/70- 62- 17- 36,4- Brofimen
135/85 68 20 36,8°C
19 IV 1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.
 HIN 100mg

2,5tb

RMP
150mg

3cp

PZM
500mg

3tb

EMB
400mg

3tb

Ketotifen

1tb dim.
20 IV- 120/70- 60- 17- 36,3- -/-
135/85 67 19 36,8°C
30 IV
1 V- 120/70- 60- 16- 36,2- -/-
15 V 135/85 66 19
36,7°C
16 V 120/70- 60- 19 36,8°C -/-
135/85 65
Miofilin

3x1 tb
17 V 120/70- 60- 18 36,5°C BK omog= Radiogra- -/-
135/85 65
5b/100c fie PA Salbutamol

VSH=54-90 3x1 tb

Hgb=11,4mg/

dl

VEP=35%

L=6900
18 V- 120/70- 60- 18- 36,2- -/-
135/85 64 19 36,8°C
23 V
CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: L.D

Sex: M

Varsta: 46 ani

Stare civila: casatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 4 clase

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: rural

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: mixta, la ore neregulate

-fumator

c) evenimente biografice legate de sanatate

- neaga

d) relatii sociale

Familia este compusa din sotie si 5 copii.

e) elemente fizice

Grupa sanguina: 0(I)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este tahipneic, cu amplitudinea miscarilor

respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul
respiratiei; (R = 25 resp./min).

- prezinta tuse productiva, expectoratia este abundenta;

c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86 puls/min), ritmul este

regulat, T.A.= 110/70 mmHg

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (40 kg

la o inaltime de 1,58 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta
pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1100-1300 ml.

Mictiuni spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza cu personalul

sanitar

DATA INTERNARII: 28.03.2006

DATA EXTERNARII: 26.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 59

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-

cazeos poliulcerat extins bilateral. Caz nou
 Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- dispnee de efort

- inapetenta

- scadere accentuata in greutate

- dureri toracice

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa cu TBC

pulmonar din 2004

- antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei cinci copii

intr-o casa compusa dintr-o camera, conditii insalubre, improprii, nu a
lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de

3 ani.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte.

Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice,
dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza
tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu ce. Deoarece
simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la DAT
Nasaud, pentru un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in
serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra;

Tegumente si mucoase: curate, mai palide;

Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru, mobil;

 Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat bilateral;
hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri subcrepitante
bilateral.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA = 110/70 mmHg;

soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria
matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri
periferice - pedioase pulsatile;

Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, sensibil la

palpare in epigastru si hipocondru drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la
2 cm sub rebordul costal; splina nepalpabila.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano -

negativ bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC

DEPENDENTA
DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si -respiratie ingreunata -modificarea integritatii Dispnee
a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
circulatie respirator
-modificarea
frecventei respiratiei -modificarea amplitudinii
(25resp/min) respiratorii

-modificarea -respiratie superficiala prin

amplitudinii cresterea frecventei
respiratorii (prin respiratiei
scadere)
-prezenta secretiilor
-tuse productiva
-procesul patologic

pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare
a bea neadecvata
-anorexie -starea generala alterata
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, muco-
purulenta, forma -modificarea integritatii (expectoratie)
cailor respiratorii
Diaforeza
 numulara, in cantitate -procesul infectios
de 100-150 ml/24h

-dificultate in a respira

-tuse

-transpiratii profuze,
predominant nocturne

-disconfort
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si -somn agitat, -anxietate Insomnie
a se odihni
-treziri frecvente -dispnee

-insuficiente ore de -agitatie

somn

-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta a Risc de hemoptizie
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu
-procesul infectios BK a anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la
informatii
-cunostinte
insuficiente despre -lipsa de cunoastere a
caile de transmitere a mijloacelor de prevenire a
infectiei raspandirii infectiei

-facies crispat -anxietate

 -neliniste

-anticiparea
evenimentelor
negative
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se
recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere
a acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Anxietate, dificultate in a se odihni

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 15 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform -aerisesc salonul amelioreaza.
nevoilor dimineata si seara
organismului pe tot
parcursul -asigur temperatura
spitalizarii. optima de 18-20°C

2.Ameliorarea -verific aparatura pentru

respiratiei in 15 zile oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului
pozitia semisezanda
pentru usurarea respiratiei

-invat bolnavul sa faca

exercitii de
respiratie(inspir profund
si lent)

-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului

ROL DELEGAT:

-administrez bronho-
dilatatoare, MIOFILIN
3x1 tb/zi
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul
secretiilor in expectoratiei
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN mult usurat dupa
1-1-0 tb 7 zile.
Diaforeza 2.Pacientul sa nu
devina sursa de -educ pacientul cum sa Pacientul
infectii expectoreze, il invat sa nu colecteaza corect
nozocomiale inghita sputa, sa o sputa.
colecteze in scuipatoare
Pacientul sa aiba o Dupa 10 zile
stare de bine, de -sa nu stropeasca in jur transpiratia a
confort fizic in timp diminuat.
de o saptamana. -sa nu arunce corpii straini
in scuipatoare Dupa 15 zile,
bolnavul prezinta
transpiratii
minime.
 -curat mucoasa bucala si
dintii cu tampoane

-golesc, curat si
dezinfectez scuipatorile

-folosesc manusi cand

manipulez scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele
pacientului curate si
uscate

-spal tegumentele ori de

cate ori este necesar

-schimb lenjeria de pat si

corp

-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor
interdigitale

-asigur imbracaminte
usoara si comoda

-administrez lichide
caldute (cel putin 2 l/24h)
Alimentatie neadecvata Pacientul sa fie ROL PROPRIU: Bolnavul
- deficit echilbrat nutritional acumuleaza
-explorez preferintele progresiv in
pacientului greutate.
-servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, prezentate
atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa

gusturile sale

-urmaresc cantitatea de
alimente consumate

-cantaresc bolnavul
saptamanal
 -maresc progresiv valoarea
nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de
calorii/24h

-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-16-
19)
Risc de hemoptizie Reducerea acestui ROL PROPRIU: Bolnavul nu
risc prin informarea acorda atentia
Risc de infectie cu corecta a -explic bolnavului ce este cuvenita celor
bK a anturajului pacientului hemoptizia si cum se enuntate.
poate preveni
Anxietate Reducerea acestui Bolnavul
risc prin informarea -recomand respectarea recunoaste ca ar
corecta a tratamentului cu fi un potential
bolnavului si tuberculostatice risc pentru cei
aplicarea unor din jurul sau.
masuri de profiaxie -recomand sa renunte la
alcool si tutun Dupa 7 zile
Disparitia anxietatii anxietatea
in timp de o -recomand evitatrea dispare, bolnavul
saptamana expunerii la soare, caldura este mai linistit,
si ingerarea de alimente deoarece stie ca
sau lichide fierbinti se poate vindeca.

-recomand evitarea
eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in
sectia TBC Bistrita

-sterilizarea veselei,
lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul

-sterilizarea recipientelor
in care se recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in
ceea ce priveste actul
expectoratiei
 ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia
contactilor

ROL PROPRIU:

-identific cauza anxietatii

-sustin moralul
pacientului

-prezint cazuri
asemnatoare cu evolutie
buna

-informez pacientul
asupra duratei
aproximative a spiatlizarii

-informez pacientul
asupra importantei
respectarii tratamentului

-informez pacientul
asupra investigatiilor si
tratamentelor
Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de Pacientul a
insuficiente acumuleze noi cunostinte al bolnavului caumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de -stimulez dorinta de boala sa si modul
transmitere al cunoastere de transmitere al
acesteia acesteia
-constientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea

-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat)

-explic importanta pe care

o are continuarea
tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament

produse biologice paraclinice

si patologice

29 III 110/70 72 25 36,8°C BK omog= Radiogra- Brofimen tb

BAAR(+) fie PA 1-1-1

VSH=62-76 Vit B6

Hgb=11g/dl 1tb dim.

VEP=36% HIN 100mg

L=8800 1+1tb

Glicemie PZM 500mg

=82mg/dl 1+1tb

TGO=35u/l

TGP=45u/l

Uree=23mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal
30 III 115/ 74 22 36,6°C Brofimen tb

70 1-1-1

RMP150mg

1+1cp
 EMB
400mg

1+1tb
31 III 110/75 70 21 36,2°C Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb
01 IV 120/ 68 20 36,5°C Brofimen tb

70 1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB
400mg

3tb
04 IV 110/ 68 20 36,8°C Brofimen tb

60 1-1-1

Ulcoran
 2x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB
400mg

3tb
07 IV 125/ 68 20 36,4°C Brofimen tb

75 1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb
 EMB
400mg

3tb
08 IV- 110/760- 62- 18- 36,1- Brofimen tb
135/85 70 20 36,9°C
25 V 1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB
400mg

3tb
26 V FUGIT
DIN
SECTIE !!!

CAZUL III - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: M.F.

Sex: M
Varsta: 22 ani

Stare civila: necasatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 10 clase

Ocupatie: elev

Mediul: urban

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-nefumator

c) evenimente biografice legate de sanatate

-fara importanta

d) relatii sociale

-elev, clasa a XI-a, seral; locuieste impreuna cu mama sa

e) elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat
 - tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea

miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace
in timpul repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (55 kg

la o inaltime de 1,84 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta
pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1400-1800 ml.

Mictiuni spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor recalcitrant;

dificultati in comunicarea cu personalul sanitar.

DATA INTERNARII: 03.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 88 zile

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-

cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+)

Motivele internarii: - slabire in greutate

- apetit scazut

- oboseala

- junghi toracic

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: bunicul - fost bolnav TBC

- antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa, intr-un
apartament cu doua camere

- comportamente: nefumator, nu consuma alcool; recalcitrant

4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu

slabire in greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este diagnostica
de catre medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina
cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat si de o pericardita si trimis la
cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen
ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se depisteaza cu leziuni activ-
evolutive. Se trimite prin DAT Bistrita la internare in serviciul nostru
pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: buna

Tegumente si mucoase: curate, mai palide

Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular: mobil, integru

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat in stg.,

hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular-raluri subcrepitante
hemitorace stg.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min; TA = 110/70 mmHg;

soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria
matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de
intensitate normala. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile.

Aparat digestiv: farige congestiv; abdomen suplu, depresibil, nedureros la

palpare; tranzit intestinal incetinit; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano -

negativ bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

 5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI SURSA DE DIAGNOSTIC

DE
DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si -respiratie -modificarea integritatii Dispnee
a avea o buna ingreunata (dispnee anatomice a aparatului
circulatie de efort) respirator

-modificarea -scaderea capacitatii de

frecventei expansiune pulmonare
respiratiei
(22resp/min) -respiratie superficiala prin
cresterea frecventei
-modificarea respiratiei
amplitudinii
respiratorii (prin -procesul patologic
scadere)
pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
a bea
-anorexie -hipertermia
3.A elimina -transpiratii -procesul infectios Diaforeza
profuze,
predominant
nocturne

-disconfort

-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si a -somn agitat, -anxietate Insomnie
se odihni
-treziri frecvente -agitatie

-insuficiente ore de -hipertermie

somn

-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine -febra -procesul infectios Hipertermie
temperatura pulmonar
corpului in -transpiratii profuze
limite
normale -sete intensa
8.A fi curat, -tegumente
ingrijit si a-si transpirate
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de -imunitate scazuta a Risc de hemoptizie
pericolele suprainfectii organismului
Risc de infectie cu bK a
-fatigabilitate -procesul infectios anturajului

-risc de hemoptizie -anorexie Anxietate

-risc de infectie cu -neaccesibilitate la

bK a anturajului informatii

-cunostinte -lipsa de cunoastere a

insuficiente despre mijloacelor de prevenire a
caile de transmitere raspandirii infectiei
a infectiei
-anxietate
-facies crispat
-agitatie
-neliniste

-anticiparea
evenimentelor
negative
10.A -comunicare -irascibilitate Irascibilitate
comunica cu verbala cu
semenii personalul- -insuficiente cunostinte
ineficienta refritoare la boala sa

-bolnavul este
irascibil,
recalcitrant
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se
recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte
suficiente
referitoare la boala
si modul de
transmitere a
acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

-Irascibilitate

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform -aerisesc salonul dimineata si amelioreaza
nevoilor seara
organismului pe
tot parcursul -asigur temperatura optima de
spitalizarii. 18-20°C

2.Ameliorarea -verific aparatura pentru

respiratiei in 5 oxigenoterapie, sterilizez
zile sonda, schimb apa din
umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei
 -invat bolnavul sa faca
exercitii de respiratie(inspir
profund si lent)
Hipertermie 1.Pacientul sa ROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de -aerisesc salonul
confort.
-asigur imbracaminte lejera
2.Disparitia
temperaturii in -schimb lenjeria de pat si de
15 zile corp ori de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte

sosete din bumbac si sa le
schimbe frecvent

-asigur temperatura optima in

salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati

mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin 2 l/zi)

ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi, si
tuberculostaticele
prescrise:HIN300mg
+RMP600mg +PZM2000mg
+EMB1600mg, zilnic
Diaforeza Pacientul sa ROL PROPRIU: Dupa 7 zile
aiba o stare de transpiratia a
bine, de confort -mentin tegumentele diminuat.
fizic in timp de pacientului curate si uscate
o saptamana. Dupa 15 zile,
-spal tegumentele ori de cate bolnavul
ori este necesar prezinta
transpiratii
minime.
 -schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor
interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si

comoda

-administrez lichide caldute

(cel putin 2 l/24h)

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice
Alimentatie Pacientul sa fie ROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - deficit echilbrat acumuleaza
nutritional -explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la
o temperatura moderata,
prezentate atragator, la ore
regulate

-las pacientul sa aleaga dupa

gusturile sale

-urmaresc cantitatea de alimente

consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei

(3 mese si 2 gustari la orele 8-10-
13-16-19)
Risc de Reducerea ROL PROPRIU: Bolnavul nu
hemoptizie acestui risc prin acorda atentia
informarea -explic bolnavului ce este cuvenita celor
Risc de infectie cu corecta a hemoptizia si cum se poate enuntate.
bK a anturajului pacientului preveni
Bolnavul
Reducerea -recomand respectarea recunoaste ca ar
acestui risc prin tratamentului cu fi un potential
informarea tuberculostatice risc pentru cei
corecta a din jurul sau.
bolnavului si
 aplicarea unor -recomand sa renunte la alcool
masuri de si tutun
profiaxie
-recomand evitatrea expunerii
la soare, caldura si ingerarea
de alimente sau lichide
fierbinti

-recomand evitarea eforturilor

fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia

TBC Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei

de corp si pat, a obiectelor ce
vin in contact cu bolnavul

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea

ce priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de cunostinte Pacientul a
insuficiente acumuleze noi al bolnavului acumulat noi
cunostinte cunostinte
despre boala si -stimulez dorinta de cunoastere despre boala sa
modul de si modul de
transmitere al -constientizez bolnavul asupra transmitere al
acesteia propriei responsabilitati acesteia
privind sanatatea

-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata, fumat,
consum de alcool)

-explic importanta pe care o

are continuarea tratamentului
in ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
Irascibilitate Pacientului sa i -stimulez comunicarea cu alti Pacientul devine
se insufle bolnavi cu un tonus psihic mai optimist,
mai putin
 optimism si pozitiv, aflati in curs de irascibil,
calm. vindecare. comunica bine
cu ceilalti
bonavi si cu
personalul.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament Reg

produse biologice paraclinice ali

si patologice me

ta
03.III 110/70 92 22 36,8°C BK omog= Radiogra- Paracetamol Hip

negativ fie PA 2x1 tb calo

VSH=70-100 Brofimen tb

Hgb=8,4g/dl 1-1-1

VEP=28% Vit B6

L=11800 1tb dim.

Glicemie HIN 100mg

=79mg/dl 1+1tb

TGO=31u/l PZM 500mg

TGP=50u/l 1+1tb

Uree=17mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal
04 III 120/70 74 22 37,4°C Paracetamol -/-

2x1tb
 Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb
05 III 125/70 70 21 39,2°C Paracetamol -/-

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb
06 III 110/ 68 20 39,5°C Paracetamol -/-

80 2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp
 PZM 2tb

EMB 2tb
07 III 120/ 68 20 38,3°C Paracetamol -/-

70 2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
10 III 125/ 68 20 37,4°C -/-

75 Metoclopra-
mid 3x1tb
13 III 120/70- 62 20 37,9°C -/- -/-

Metaspar

3x1 cp
14 III- 100/70- 62- 17- 37,0- -/- -/-
23 III 125/80 70 19
38,4°C
24 III- 120/70 68 20 36,8°C Brofimen tb -/-
28 III
1-1-1

Metoclopramid
3x1tb
 Metaspar

3x1 cp

Rinofug

3x5 pic

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
29 III- 120/70 67 22 38,5°C Brofimen tb -/-

01 IV 1-1-1

Metoclopramid
3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Rinofug

3x5 pic

Doxicilina

1 cp/12h

Vit B6

1tb dim.
 HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
02 IV- 110/60 66 19 38,0°C Brofimen tb -/-
04 IV
1-1-1

Metoclopramid
3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Piafen

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
05 IV- 100/60- 60- 19- 36,9- -/- R.
26 IV 12075 65 21 38,8°C ulce
Ulcoran

2x1 cp
27 IV- 100/60- 60- 17- 36,5- -/- -/-
02 V 120/75 65 19 36,9°C
Tranxene 5mg

2x1 tb
03 V 110/65 64 18 36,8°C VSH=74-78 -/- -/-

Hgb=10,6

VEP=35%

L=7200

TGO=31u/l

TGP=35u/l

BK omog=

3b/100c;

C din 3.03.'06=++
04 V- 100/60- 60- 17- 36,2- 23 V Se externeaza
23 V 120/75 68 20 36,8°C Radiogra- din lipsa de
fie PA locuri.

control

BIBLIOGRAFIE

1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes,

Ed. Medicala 1978

2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca

3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed.

Medicala 1983

4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996

5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII -
Borundel, Ed. ALL

6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a

XI-a - I. Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed.
Didactica si pedagogica 1990