INGRIJIREA PACIENTULUI CU

TUBERCULOZA PULMONARA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

PLANUL LUCRARII

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator
1.2.Prezentarea teoretca abolii
1.2.1.Definitie.
1.2.2.Etiologie.
1.2.3.Simptomatologie.
1.2.4.Patogenie.
1.2.5.ratament.
II. Supra!eg"erea pacientului din momentul internarii pana la e#ternare si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Pregatirea patului si a accesoriilor lui
Sc"imbarea len$eriei de pat
Asigurarea igienei personale% corporale si !estimentare a pacientului
Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat
&bser!area pozitiei pacientului in pat
Sc"imbarea pozitiei si imobilizarea pacientului
'aptarea eliminarilor
2.4.Supra!eg"erea functiilor !itale si !egetati!e
2.5.Alimentatia bolna!ului
2.(.Administrarea medicamentelor si "idratarea organismului
2.).*ecoltarea produselor biologice si patologice
2.+.Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impuse de afectiune
2.,.Educatie pentru sanatate
Profila#ia bolii
2.1-.E#ternarea pacientului
III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala
'azul nr. 1 . plan de ingri$ire
'azul nr. 2 . plan de ingri$ire
'azul nr. 3 . plan de ingri$ire
3.2.'oncluzii asupra lucrarii
/ibliografie.
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
'omponentele aparatului respirator sunt0 ca!itate nazala% faringe% laringe% tra"ee% bron"ii si plamani.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii e#tra. si intrapulmonare% constituite intr.un sistem de tuburi care ser!esc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului
pulmonar bronhiile principale se ramifica progresi! in bronhii lobare% segmentare interlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii% care se continua cu canalele alveolare ai caror
pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci alveolari . in care se desc"id al!eolele pulmonare.Traheea si bronhiile extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine
desc"ise caile respiratorii in conditiile !ariatiilor de presiune din inspiratie si e#piratie. Bronhiile terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos% contin un strat muscular dez!oltat%
regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.
Plamanul, acoperit de pleure% este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale0 lobi% segmenti% lobuli si acini pulmonari.
Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari% delimitate prin scizuri. Ei au independenta structurala% functionala si patologica. 1obii sunt organizati in segmente% unitati
morfologice delimitate imperfect de septuri con$uncti!e.Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata e#terna a plamanului% constituita din
ramificatii ale bron"iolelor si !ase de sange% incon$urate de tesut con$uncti!. Este format din acini pulmonari constituit dintr.o bron"iola respiratorie% impreuna cu canalele al!eolare care
deri!a din ea si cu al!eolele pulmonare. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.
Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de sc"imb a plamanului. Peretele al!eolar% adaptat sc"imburilor gazoase% este format dintr.un epiteliu al!eolar% unistratificat% asezat
pe o membrana bazala si tesut con$uncti! bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare pro!
enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. 1a ni!elul al!eolelor pulmonare se realizeaza sc"imbul de gaze.
Pleura este alcatuita din doua foite . foita !iscerala 2acopera plamanii patrunzand si in scizuri3 si foita parietala 2captuseste peretii cutiei toracice3.
4ascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla !ascularizatie functionala si nutriti!a. 4ascularizatia functionala asigura sc"imburile gazoase prin intermediul !aselor de
sange care constituie mica circulatie. 4ascularizatia nutriti!a% partea a marii circulatii% este asigurata de arterele si !enele bronsice. 4enele dreneaza sangele in !ena ca!a superioara.
Iner!atia . simpatica si parasimpatica din ple#ul bron"opulmonar.
Mecanica respiratiei . sc"imburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese0 inspiratia si e#piratia% constituind !entilatia pulmonara.
Inspiratia este un proces acti! care consta in contractia musc"ilor inspiratori 2musc"iul diafragm% intercostal intern% micul pectoral% scalenii% marele dintat posterior3 si are
drept rezultat marirea !olumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre0 longitudinal% trans!ersal% anteroposterior. 5odificarile de !olum ale cutiei toracice determina modificari
corespunzatoare ale !olumului plamanului deoarece prin pleura !iscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lic"id pleural dintre cele doua foite fa!orizeaza alunecarea
acestora% dar si cresterea coeziunii dintre ele% astfel plamanii urmeaza e#pansiunea toracica si se destind pasi!. 'a urmare% presiunea intrapulmonara scade cu 2.3 mm6g fata de cea
atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plaman.
Expiratia este un proces pasi! in conditii obisnuite% toracele re!enind la dimensiunile sale de repaus ca urmare a rela#arii musculaturii inspirtorii 2intercostal intern% dintatul
posterior si inferior% musc"ii abdominali3. In consecinta% plamanii nu sunt tinuti in tensiune si re!in la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune
superioara cu 2.4 mm6g celei atmosferice% ceea ce face ca aerul din plamani sa fie e#pulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice e#piratia de!ine acti!a prin participarea
musc"ilor respiratorii au#iliari. 5iscarile inspiratorie si e#piratorie se succed ritmic fara pauza% in tot cursul !ietii. 7rec!enta miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 1(.2-
respiratii8minut. 7rec!enta si amplitudinea !ariaza in functie de necesitatile organismului in &2 si mai ales de cantitatea de '&2 produsa.
*eglarea !entilatiei pulmonare se face pe 2 cai0 ner!oasa si umorala. *eglarea ner!oasa este asigurata de centrii ner!osi respiratorii bulbopontini. 5ecanismul umoral consta
in influentarea centrilor ner!osi de catre concentratia de '&2 si &2 din sange% reglarea facandu.se printr.un mecanism de feed.bac9.
TUBERCULOZA este o boala infecto.contagioasa pro!ocata de bacilul :oc"% afectand organismul in intregime% interesand cu precadere plamanul si a!and de obicei o e!olutie
cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape0 tuberculoza primara 2care cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el3 si tuberculoza secundara 2sau de organ3. Se
caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe !ariind in functie de stadiul de tuberculoza.
Etiologie
Agentul patogen al acestei boli este Mcobacterium tuberculosis sau bacilul :oc". Are forma unui bastonas drept sau usor incurbat% de 1.4 microni lungime% lat de -%5.1%5
microni% cu unele granule in interior% imobil% necapsulat si nesporulat. Este acido.alcolorezistent% proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica ;ie"l.<ielsen.
*ezistenta bacilului :oc" in mediul e#tern. /acilii :oc" supra!ietuiesc 3-.45 minute la caldura uscata de 1-- grade 'elsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute.
ulpinile bo!ine supra!ietuiesc in lapte dupa o incalzire de 3- de minute la (5.+5 grade. 7rigul nu are efect asupra bacililor% rezista si la .1+- grade '. /acilii uscat si ing"etati in !id rezista 3
ani. 1umina solara directa distruge bacilii :oc" in 2 ore iar ultra!ioletele in 1-.2- de minute. In sputa rezista 3.4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat% tricrezol% lizol% acid fenic distrug bacilul
:oc" in apro#imati! o ora. Patogenitatea 2capacitatea bacilului de a produce imbolna!irea3 este mai mult sau mai putin amplificata in functie de !irulenta germenilor 2intensitatea ritmului de
di!iziune3. Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala 2dar nu totala3 fata de micobacterii% castigata de.a lungul generatiilor anterioare% care au !enit in contact cu acesti germeni
si care este transmisibila genetic. *itmul de multiplicare este foarte lent 22- de ore pentru o di!iziune% de (- de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii3. ,-= din cazuri sunt
produse de bacilul :oc" de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bo!ine si o!ine% iar diferentierea se face in culturi.
Patogene!a
E!olutia procesului tuberculos este conditionnata de !irulenta bacililor% de doza de germeni si de reacti!itatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba
!irulenta% in doza mica% iar organismul are o rezistenta buna% bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe cale "epato.intestinala% fara a fi influentata cu nimic starea
de sanatate. In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni% cu !irulenta ridicata% iar organismul poseda o slaba rezistenta% bacilii sunt inglobati de fagocite% insa la ni!elul lor ei
se pot multiplica% producand to#ine care determina moartea acestora. 7agocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage% in interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. 5acrofagele
sufera o serie de modificari caracteristice% e#primate prin formarea de celule gigante% gare constituie punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In $urul lor se dez!olta un proces infiltrati!
celular% cu celule epioteloide si limfoide% care incon$oara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos microscopic. Acesta poate e!olua spre !indecare sau continua sa se
dez!olte% dand nastere la granuloame tuberculoase% !izibile macroscopic% la ni!elul carora au loc fenomene de cazeificare% fibrozare sau calcificare.
7actori fa!orizanti ai imbolna!irii0 !arsta% se#ul 2raportul barbati8femei este de )833% gra!iditatea% etilismul cronic% diabetul za"arat% pneumoconiozele% cancerul bron"o.
pulmonar% ulcerul gastro.duodenal si gastrectomia% factorii de mediu 2malnutritia% surmena$ul% locuintele insalubre% supraaglomerate% lipsa educatiei sanitare3% factorul profesional 2medici%
asistenti% laboranti% infirmieri3% factorul ereditar.
Simptomatologie
Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara acti!a sunt% pe de o parte generale% rezultat al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale% e#presia
modificarilor anatomo.fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.
Simptomatologie generala0 ascensiuni termice 2subfebrilitati sau febra3% transpiratii nocturne% stare de disconfort uneori greu de definit% scadere a apetitului% pierdere
ponderala si uneori% la femei tinere amenoree.
Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa inter!ale !ariabile de la instalarea sindromului infectios general% dar uneori pot fi percepute concomitent sau c"iar
inaintea simptomelor generale. 'ele mai frec!ente sunt tusea la inceput neproducti!a% apoi cu sputa mucopurulenta nefetida% redusa cantitati!0 ce!a mai rar e#pectoratia este pio.
sanguinolenta sau franc "emoragica 2uneori "emoptizia este prima acuza luata in seama de bolna!i si duce frec!ent la depistarea tuberculozei3. Se mai intalnesc dureri toracice 2prin
afectarea pleurei in procesul inflamator specific si c"iar constituirea unei pleurezii3% dispnee accentuata 2in caz de pleurezie masi!a sau pneumotora# spontan compresi!3% zgomote
respiratorii anormale 2raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si subapicale 2mai ales interscapulo!ertebral3.
In fine% la apri#imati! o zecime din bolna!i nu e#ista nici un fel de simptome clinice.
Tratamentul
ratamentul antituberculos are in !edere doua obiecti!e0 unul indi!idual 2reprezentand interesele pacientului3 . de a !indeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de
munca si reintegrarea in familie si societate si unul comunitar 2reprezentand interesele colecti!itatii careia ii apartine pacientul3 . de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a
reduce riscul de infectie si8sau imbolna!ire in colecti!itate.
5i$loacele terapeutice prin care se realizeaza obiecti!ele tratamentului sunt0 medicatia antituberculoasa si medicatia simptomatica% !itamine% bron"odilatatoare% antitusi!e
sau e#pectorante% tonicardiace% "epatoprotectoare% in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si bolile asociate ale bolna!ului.
Medicamentele antit!ercl"ase . clasificare0
Din punct de !edere al utilizarii clinice% medicamentele antituberculoase pot fi grupate astfel0
1.3esentiale . ma$ore0 I;&<IA;IDA 263% *I7A5PI'I<A 2*3
.de asociere0 PI*A;I<A5IDA 2;3% EA5/>&1>1 2E3%
S*EP&5I'I<A 2S3
2.3de rezer!a0 EI&<A5IDA% 'I'1&SE*I<A 23% 'IP*&71&?A'I<A 2@3
*EA'II AD4E*SE A1E 5EDI'A5E<E1&* A<I>/E*'>1&ASE0
MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE
IZONIAZIDA
(INH, H)
-hepatita (de tip hepatocelular),
apare in primele luni de
administrare
-nevrita periferica
-foarte rar disconfort gastric
-greturi sau varsaturi, ameteli
-sindrom pelagroid
-diverse rashuri cutanate
-ginecomastie la barbat
-sindrom pseudolupic
I!A"#I$INA
("#, )
-manifestari astmatice, asociate rar
cu colaps sau soc
-purpura trombocitopenica
-anemie hemolitica acuta
-insuficienta renala acuta
-icter non-hepatic
-cefalee
-frison si ascensiune febrila
-disconfort digestiv
-greata, varsaturi
#IAZINA"IDA
(#Z", Z)
-hepatita -roseata tegumentara insotita
de sen%atie de caldura si
intepaturi
-greata
-foarte rar manifestari articulare
de hiperuricemie
&'A"()'O*)*
(&"(, &)
-nevrite optice retrobulbare
-insuficienta renala
-disconfort digestiv
- rar greturi sau varsaturi
+'&#'O"I$INA
(+", +)
-hipoacu%ie,
-tulburari vestibulare
-ameteli
-dificultati de mentinere a
mersului drept
-nistagmus
-varsaturi
-nefroto,icitate
- accidental soc anafilactic
-pareste%ii periorale
-potentea%a blocul neuro-mus-
cular curoric
*egimuri terapeutice
ratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a e!olutiei sub tratament sunt standardizate pentru ma$oritatea cazurilor. Din 1,,+ s.a introdus in tara noastra incepand cu
$udetul Iasi strategia D&S formata din sc"eme standarad de tratament.
REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE
MEDICAMENTE
RITM DE CONTROL
BACTERIOLOGIC

I
-pulmonari
-e,trapulmonari cu
locali%ari severe
(meningiene,
vertebrale, osteo-
articulare, renale)
-e,trapulmonari cu
doua sau mai multe
locali%ari
-(.)luni HZ&(+) /0/
12(.)luniH .0/
-la sfarsitul lunii a --a ('-)
si la sfarsitul lunii a .-a ('.) pt3 cei
po%itivi in microscopie la '-
(situatie in care fa%a de atac este
prelungita la . luni)
4incheierea fazei intensive
-la inceputul lunii a 5-a ('5)
-la sfarsitul lunii a 6-a ('6)
4incheierea tratamentului
II -retratamentele pentru
orice categorie de ca%
sau pentru orice
locali%are
- luni HZ&+ /0/1
7 luna HZ& /0/ 1
5 luni H& .0/
-la sfarsitul lunii a .-a ('.)
4incheierea fazei intensive
-la sfarsitul lunii a 5-a ('5)
-la sfarsitul lunii a 8-a ('8)
4incheierea tratamentului
III -forme non-grave la
copii
-e,trapulmonari cu
locali%ari unice non-
severe (pleura,
ganglioni limfatici)
- luni HZ /0/ 1
2 luni H .0/
-la sfarsitul lunii a --a ('-)
4incheierea fazei intensive
-la sfarsitul lunii a 6-a ('6)
4incheierea tratamentului
I9
(individua-
li%at)
-re%istent la unul sau
mai multe
medicamente
antituberculoase
(dovedita printr-o
antibiograma fiabila)
Individuali%ate -lunar pana la negativare, apoi
trimestrial pana la incheierea
tratamentului
Pentru cazurile pulmonare cu leziuni ca!itare e#tinse sau pentru cele e#trapulmonare gra!e 2meningoencefalite% localizari osteo.articulare etc3 se admit abateri de la regimurile
standard0 continuarea tratamentului pana la , luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de continuare.
&rice tratament antituberculos instituit impune desc"iderea unei fise de tratament c"iar la debutul acesteia% de catre unitatea care a inceput tratamentul. 7isa de tratament este
singurul document !alid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre pacient si despre episodul de imbolna!ire respecti!. De aceea ea trebuie sa
constituie un instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingri$este bolna!ul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. 7iecare
cura de tratament !a a!ea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec% abandon sau caz cronic se !a incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care
sunt continuate peste 12 luni se !a completa o noua fisa pe care se !a inscrie insa in partea din dreapta mentiunea AcontinuareA.
Pentru cazurile cu 5D* 2multidrogrezistenta3 / se !a completa fisa de tratament speciala.
Dupa inc"eierea tratamentului fisa se !a pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti.uberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.
CAPITOLUL II# SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN
MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
Internarea pacientli in spital. Internarea bolna!ului
reprezinta primul contact al sau cu spitalul% concomitent
intrerupandu.se si legaturile permanente cu munca% familia%
prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical
influenteaza tonusul optimist al bolna!ului% a$utandu.l sa
depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de
durata si moti!andu.l sa.si efectueze tratamentul complet.
Internarea bolna!ului se !a face pe baza buletinului de
identitate% biletului de trimitere si a do!ezii de asigurat 'AS
2ade!erinta de salariat% cupon de pensie etc.3% respectand
regulamentul pri!ind circuitele functionale ale spitalului.
/olna!ul internat este indrumat la ser!iciul de primire
care este alcatuit din mai multe incaperi0 sala de asteptare%
cabinet de consultatii. In acest cabinet !a fi trecut in
registrul de internari% aici se completeaza prima parte a fisei
de obser!atie cu datele de identitate si adresa e#acta.
/olna!ul este pregatit pentru e#amenul medical% fiind a$utat
sa se dezbrace. Asistenta se !a comporta cu multa atentie si
delicatete% pentru a.l con!inge ca !a fi bine ingri$it. 'u
datele culese de la bolna! sau8si apartinatori% in urma
consultatiei% medicul !a completa o parte a fisei de
obser!atie.
&biectele de imbracaminte si alte e!entuale bunuri care
se afla asupra bolna!ului !or fi in!entariate de asistenta%
inregistrate% daca este necesar !or fi dezinfectate si
deparazitate% apoi in!elite intr.o manta de protectie si
depozitate la magazia de efecte% pe baza unui proces !erbal
competat in doua e#emplare.
/olna!ul este insotit in camera de imbaiere% unde% la
ne!oie% se !a face si deparazitarea. El este a$utat in cazul in
care starea lui necesita% sa.si efectueze baia generala sau
dus% fiind ser!it cu0 sapun% prosoape% perie de dinti si
forfecuta pentru ung"ii. In camera de imbracare i se dau
rufe curate0 pi$ama% papuci% ciorapi% "alat apoi este condus
pe sectie% la salonul stabilit de medic.
Asistenta de salon prezinta bolna!ul celorlalti pacienti si
il a$uta sa.si aran$eze lucrurile in noptiera% informandu.l
asupra regulamentului de ordine interioara. Se !or masura
tensiunea arteriala% pulsul% respiratia si temperatura% se !or
nota in foaia de obser!atie si !om instrui bolna!ul referitor
la ce are de facut in !ederea recoltarii analizelor de
laborator.
Asi$rarea c"nditiil"r de spitali%are# Saloanele
bolna!ilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele
spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si
permanenta% fara actiunea directa a razelor solare. Este bine
daca in fata saloanelor e#ista terase mari% unde bolna!ii% in
cursul zilei% pot fi dusi afara% pentru aeroterapie. Saloanele
trebuie sa fie incalzite moderat% e!entual cu 1.2 grade mai
putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o
!entilatie buna.
Asi$rarea c"nditiil"r i$ienice pacientil"r internati&
Pregatirea patului si a accesoriilor

Pentru pregatirea patului a!em ne!oie de
urmatoarele materiale necesare0
.cearsaf simplu
.cearsaf plic
.doua fete de perna
.doua perne
.una.doua paturi
Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un
scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in
ordinea intrebuintarii0 len$erie curata% pernele si patura.
'earsaful se asaza la mi$locul saltelei% se desface si se
intinde o parte a cearsafului spre capatul patului% cealalata
spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.
Persoana asezata cu fata spre capatul patului% cu
mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o
distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o
ridica in sus pe langa satea. Se lasa in $os partea de cearsaf
ridicata si se introduce sub saltea partea de cearsaf care
atarna sub marginea inferioara a saltelei% celelalte trei colturi
se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce sub saltea toata
partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei%
se intinde bine sa nu prezinte cute.
Daca este ne!oie se aseaza musamaua si aleza. Pe
urma se aseaza cel de.al doilea cearsaf peste care se intinde
patura% marginea cearsafului dinspre cap se desface peste
patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra
degetelor picioarelor pacientului. Se !a face o cuta atat din
cearsaf cat si din patura% se aseaza mana stanga sub
cearsaf% ridicand cearsaful si patura peste mana opusa%
formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele de
perna curate.
Asigurarea igienei personale corporale

Igiena corporala incepe de la internare% cand bolna!ul
este imbaiat si% la ne!oie% deparazitat. oaleta generala
trebuie efectuata atat de frec!ent incat sa asigure bolna!ului
o infatisare curata sau sa pre!ina orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pielii. Datoria asistentei medicale
este de a pastra pacientul intr.o stare de curatenie%
indiferent de !arsta sa% de pozitie% stare fizica sau afecti!a.
oaleta bolna!ului constituie una din conditiile
indispensabile ale procesului de !indecare. Prin toaleta se
indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos% descuamat
si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare%
amestecate cu alte substante straine care adera la piele.
Indepartatrea acestora desc"ide orificiile de e#cretie ale
glandelor pielii si in!ioreaza circulatia sangelui. oaleta
linisteste bolna!ul si ii creaza o stare de confort. 5a$oritatea
bolna!ilor sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa% dar
e#ista si bolna!i% mai putini% carora asistenta trebuie sa le
dez!olte deprinderile unei toalete complete pe baza
normelor igienei personale. In !ederea acestui lucru%
asistenta educa bolna!ul si.i pune la dispozitie0
. sapun neutru
. trei prosoape curate
. sapuniera
. perie de ung"ii
. forfecuta de ung"ii
. periuta de dinti
. pasta de dinti
. pa"ar cu solutie antiseptica pentru gargara
. spirt mentolat
. len$erie de corp curata
/aia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare
utilizare. Asistenta pregateste materialul necesar pentru
efectuarea toaletei corporale% a parului% a ca!itatii bucale si
taierea ung"iilor pe o masuta langa !ana sau dus.
Pregateste apa% a carei temperatura trebuie sa fie de 3)
grade ' masurata cu termometrul de baie% dand drumul mai
intai apei reci si apoi celei calde pentru e!itarea aburului si
condensului. /olna!ul face singur baie si la ne!oie asistenta
il a$uta. Se !a a!ea gri$a la efectuarea corecta a baii si
indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai
intai fata% trunc"iul% membele si regiunea perianala. Se !or
utiliza trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare.
Dintii se spala bine si ung"iile se taie. Se !a atrage atentia
bolna!ului sa nu mane!reze robinetele si sa nu se inc"ida
singur in baie. Asistenta !a fi atenta la orice zgomote
neobisnuite si !a intra in baie acordandu.i primul a$utor 2pot
sur!eni lipotimii si colaps3. Este bine ca dupa terminarea baii
bolna!ul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta
decat cea a pei din !ana. /olna!ul este imbracat cu len$erie
curata si condus in patul sau care a fost intre timp sc"imbat.
/olna!ul se in!eleste bine si se incalzeste.
oaleta se face in functie de starea bolna!ului. In
cazul in care bolna!ul este imobilizat la pat 2"emoptizie%
stare generala foarte alterata etc.3% asistenta !a efectua
toaleta bolna!ului pe regiuni. rebuie a!ut in !edere ca
ma$oritatea bolna!ilor pulmonari transpira abundent% ceea
ce face ca pielea sa de!ina fragila si sa se lezeze usor%
bolna!ii facand mai repede escare de decubit. Este bine ca
pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat% care
in!ioreaza circulatia periferica.
"bsevarea po!itiei pacientului in pat
Pozitia preferata a bolna!ilor in pat este in decubit
dorsal% cu o perna subtire sub cap. Pozitia semisezanda nu
are efect fa!orabil in !indecarea tuberculozei pulmonare% dar
este abordata in caz de "emoptizii sau insuficienta
respiratorie. Daca bolna!ul are ca!erne desc"ise% mai ales in
lobii superiori% pozitia rendelenburg fa!orizeaza inc"iderea
si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu trebuie fortat% iar
daca starea bolna!ului este buna% alegerea pozitiei trebuie
lasata la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat !a fi
"otarata de medic de la caz la caz% obligatoriu fiind
un repaus de minim doua ore dupa administrarea
tratamentului tuberculostatic.
#aptarea eliminarilor
#aptarea sputei. Deoarece ma$oritatea bolna!ilor de
tuberculoza pulmonara e#pectoreaza% ei !or fi deser!iti cu
scuipatori speciale cu capac% ce contin solutie dezinfectanta.
Se !a urmari cantitatea% culoarea% consistenta% e!entual
mirosul sputei 2in suprainfectiile pulmonare3% toate aceste
caracteristici furnizandu.ne date despre stadiul procesului de
!indecare sau e!entualele complicatii sur!enite in acest
proces.
$rmarirea %unctiilor vitale si vegetative
>rmarirea functiilor !itale ale organismului este
obligatorie in cursul oricaror boli% caci modificarea lor
reflecta in mare masura starea generala a bolna!ului%
precum si e!olutia si gra!itatea bolii de care sufera.
Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa
noteze in foaia de temperatura functiile !itale ale
organismului 2temperatura% pulsul% tensiunea arteriala%
respiratia3 si functiile !egetati!e 2diureza% scaunul3.
Temperatra& masurarea temperaturii se face cu a$utorul
termometrului ma#imal. Acesta este gradat in scara 'elsius%
este un termometru cu scara redusa de la 34%5 la 42 grade.
ermometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2=%
care trebuie sc"imbata la 12 ore% in borcane pe fundul
carora se pune !ata.5asurarea temperaturii se face in
ca!itati inc"ise0 rect% !agin sau in ca!itati semiinc"ise0 a#ila%
plica ing"inala si ca!itatea bucala. Se !a
nota in foaia de temperatura cu pi# albastru. 1a bolna!ii cu
tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in
aprecierea e!olutiei spre !indecare a leziunilor.
Plsl& cu ocazia sistolei !entriculare sangele este impins
din ca!itatile !entriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta
masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de
snge de care se lo!este sub influenta contractiilor puternice
ale musc"iului cardiac. Este perceput prin comprimarea
arterelor pe o suprafata dura% osoasa% ca niste z!acnituri
ritmice. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut%
apasand cu inde#ul% mediul si inelarul o artera superficiala
2radiala% carotida% temporala% "umerala% pedioasa3 pe un
plan osos. Inainte de masurarea pulsului% bolna!ul !a fi in
repaus psi"ic si fizic cel putin 1- minute. 1a adulti% frec!enta
normala a pulsului este de (-.+- batai8minut% ea putand sa
creasca 2ta"icardie3 sau sa scada 2bradicardie3. Pulsul se
noteaza cu pi# rosu in foaia de temperatura.
Respiratia& urmarirea respiratiei se face prin simpla
obser!are a miscarilor cutiei toracice% fara ca bolna!ul sa fie
instiintat% deoarece respiratia este un act refle# si constient
care poate fi supus !ointei% si astfel putandu.se modifica
ritmul. 7rec!enta respiratiei in mod normal merge paralel cu
frec!enta pulsului% raportul fiind de 184. 1a adulti frec!enta
respiratiei este de 1(8minut pentru barbati si de 1+8minut la
femei. & frec!enta mai mare se numeste ta"ipnee% iar una
mai mica . bradipnee. 1a bolna!ii cu tuberculoza apare
frec!ent dispneea% fenomen caracterizat printr.o respiratie
dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului
respirator de catre infectia cu mBcobacterium tuberculosis
sau cu e#istenta unor afectiuni pulmonare secundare.
*espiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pi#
albastru.
Tensinea arteriala& reprezinta presiunea e#ercitata de
sangele circulant asupra peretilor arteriali. Ea este
determinata de forta de contractie a inimii% de rezistenta
intampinata de sange 2elasticitatea si calibrul !aselor3 si de
!ascozitatea sangelui. 5asurarea tensiunii arteriale se !a
face cu aparate speciale% numite tensiometre. Se aplica
manseta tensiometrului pe bratul spri$init si in e#tensie%
tensiometrul fiind asezat astfel incat bolna!ul sa nu aiba
!izibilitate asupra cadranului. 'u mana stanga se fi#eaza pe
artera "umerala stetoscopul% sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc oli!ele in urec"i% cu mana dreapta se
pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia
zgomotelor pulsatile. Pri!ind manometrul% se decomprima cu
a$utorul !entilului pana ce se aude primul zgomot
. tensiunea maxima &sistolica'. Se continua decomprimarea
pana la disparitia ultimei unde pulsatile . tensiunea minima
&(iastolica'. Se indeparteaza manseta. <otarea A se !a
face cu cifre sau grafic. 4alorile normale pentru un adult
sunt0 tensiunea ma#ima 115.14- mm6g si tensiunea
minima )5.,- mm6g. 1a bola!ii cu tuberculoza pulmonara
nu apar modificari ale A decat in cazul coe#istentei unor
afectiuni cardiace sau a aparitiei unor complicatii.

Alimentatia bolnavului

Pentru om alimentatia constituie substratul !ietii fiind
realizata prin aportul permanent de substante nutriti!e.
Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului%
ingri$irea bolna!ilor are in !edre atat stabilirea unui regim
alimentar corespunzator bolii cat si administrarea lui.
Alimentatia bolna!ilor cu tuberculoza trebuie sa fie
adaptata perioadei de e!olutie a bolii. In perioadele febrile%
dieta bolna!ului trebuie sa fie alcatuita din alimente lic"ide si
pastoase% bogate in !itamina '. 5ai tarziu% !a primi o dieta
mi#ta% "ipercalorica% dar alcatuita din alimente usor
digerabile. rebuie asigurat si aportul cantitati! de lic"ide%
luand in considerare si pierderile prin e#pectoratie% daca
aceasta este abundenta. Supra!eg"erea are o importanta
deosebita la bolna!ii !arstnici care se des"idrateaza foarte
repede. Asistenta medicala se !a ingri$i de tranzitul intestinal
regulat al bolna!ului.
A(ministrarea me(icamentelor
ratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este
medicatia cu tuberculostatice. Acestea se !or
administra strict spra'e$(eat% asistenta urmarind cu
atentie bolna!ul pe parcursul ingerarii tabletelor si
capsulelor% deoarece e#ista posibilitatea ca acesta%
inconstient de gra!itatea bolii si de importanta
medicamentelor in tratarea ei% a!and in !edere si numarul
relati! mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica 21-.153% sa
incerce sa le ing"ita doar partial% sau c"iar deloc. Asistenta
se !a abtine de la administrarea oricarui medicament in
afara celor indicate de catre medic. Administrarea se !a face
respectand doza% calea si ritmul de administrare. Asistenta
trebuie sa cunoasca efectele secundare ale
tuberculostaticelor iar in cazul in care apar% sa anunte
imediat medicul.
)ecoltarea pro(uselor biologice si patologice
E#aminarile de labortor efectuate produselor biologice
si patologice completeaza siptomatologia bolilor cu elemente
obiecti!e% e#primand modificarile aparute in morfologia%
fiziologia si bioc"imia organismului. Aceste elemente
confirma sau infirma diagnosticul clinic% reflecta e!olutia bolii
si efcacitatea tratamentului% confirma !indecarea sau
semnaleaza aparitia unor complicatii.
>tilitatea si obiecti!itatea rezultatelor e#amenelor de
laborator depind de modul de recoltare a produselor care se
analizeaza si modul cum se efectueaza e#amenul de
laborator.
Recoltarea sangelu.Asistenta medicala recolteaza
sange pentru determinarea 4S6% a "emoleucogramei%
e#amene bioc"imice. *ecoltarea se !a face de regula
dimineata% pe nemancate% prin punctie !enoasa din !enele
plicii cotului. Sangele se recolteaza cu materiale sterile%
curate si uscate. *ecipientele in care se recolteaza !or fi
etic"etate corect0 nume% prenume% salon% sectie% analiza
ceruta si !or fi trimise la laborator.
Recoltarea s!ute . Sputa este un produs ce
reprezinta totalitatea secretiilor ce se e#pulzeaza din caile
respiratorii prin tuse. Scopul este e#plorator . pentru
e#aminari macroscopice% citologice% bacteriologice%
parazitologice% in !ederea stabilirii diagnosticului.
Pregatirea materialelor necesare0 . materiale sterile0 cutie
Petrii% pa"ar conicC scuipatoare speciala 2sterilizata fara
substanta dezinfectanta3C
. materiale nesterile0
pa"ar cu apaC ser!etele sau batiste de unica intrebuintare.
Pregatirea pacientului0
. se anunta si i se e#plica necesitatea efectuarii
e#aminariiC
. se instruieste sa nu ing"ita sputa% sa nu o imprastieC
. se instruieste sa e#pectoreze numai in !asul dat si
sa nu introduca in !as sali!a.
E#ecutie0
. i se ofera pa"arul cu apa sa.si clateasca guraC
. i se ofera !asul de colectare in functie de e#amenul
cerutC
. se solicita pacientului sa e#pectoreze dupa un efort de
tuseC
. se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 ".
*ecoltarea sputei se mai poate face prin0
. frotiu faringian si laringianC
. spalatura gastricaC
. spalatura bronsica.
Pregatirea produselor pentru laborator0 recipientele se
acopera% se etic"eteaza si se trimit la laborator.
Recoltarea urne" Se face la orice bolna! pentru
sumarul de urina in recipiente curate si uscate din emisie
spontana sau prin sonda$ !ezical. E#amenul de urina da
indicatii asupra starii functionale a rinic"ilor si permite sa se
aprecieze e#istenta unor tulburari in restul organismului%
constituind o proba importanta a oricarui e#amen medical.
Pentru e#amenul c"imic se recolteaza urina de dimineata%
care este foarte concentrata% in recipient de sticla foarte
curat.
Pregatirea pacientului si e%ectuarea tehnicilor speciale
impuse (e a%ectiune.
Intraderm"reactia la t!erclina& Se face cu PPD
2Purified Protein Deri!ati!e3 2 u.
Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la )2
ore 2cand se inregistreaza intensitatea ma#ima a raspunsului
specific3 este metoda cea mai fidela de punere in e!identa a
"ipersensibilitatii intarziate 2de tip tuberculinic3% indusa de o
infectie naturala sau de !accinarea /'D 2acolo unde este
practicata3.
Intradermoreactia se face pe fata anterioara a
antebratului stang% in 183 mi$locieC la )2 ore se masoara
diametrul trans!ersal al zonei edematiate si indurate% la
locul in$ectarii.
Sub 5 mm E reactie negati!a
(., mm E reactie dubioasa
Peste 1- mm E reactie poziti!a
Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca
si o e!aluare calitati!a a acesteia 2 4 tipuri PA15E*C tipurile
I si II care includ induratiile puternice% dure la palpare% ca si
reactiile flictenulare sunt considerate foarte sugesti!e pentru
o infectie !irulenta.
In$ectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi
de -%5 . 1 ml% lungi si subtiri 2seringa de tuberculina3.Acele
trebuie sa fie cat mai fine% cu !arful taiat scurt. 1ocul de
electie este in treimea medie anterointerna a antebratului.
Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se
intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si inde#ul sau
degetul mediu al mainii stangi% iar cu mana dreapta% tinand
seringa intre policele si degetul mi$lociu% se introduce !arful
acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata% cu taietura
indreptata in sus% pana cand orificiul acului dispare complet.
In acest moment% incetam impingerea acului inainte si prin
rearan$area degetelor si apasarea pistonului infiltram lic"idul
din seringa 2 -%1 ml 3 in grosimea dermului. In locul unde se
acumuleaza lic"idul% se formeaza imediat o ridicatura palida%
a!and aspectul co$ii de portocala.
Dupa terminarea in$ectiei se retage acul si se
tamponeaza locul in$ectiei.
T"rac"cente%a# Se face in scop e#plorator sau
terapeutic% in cazul aparitiei unei colectii lic"idiene
intrapleurale% prin afectarea tuberculoasa a pleurei.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare0
. ace de otel% nic"elate% cu un diametru de 1 mm si
lungi de 1- cm 2cel putin 23C
. o seringa 1-.2- mlC
. alcool% tinctura de iod% !ata% tampoane pe
porttampon% tifon steril si emplastru pentru pansarea
locului punctionatC
. 2.3 eprubete sterile% etic"etate si inc"ise cu dop de
!ata sau cauciuc pentru recoltarea probelor de
laborator din lic"idul e!acuatC lampa cu spirtC
. seringa de 1.2 ml% cu ace subcutanate% pentru
anestezie localaC
. solutie de no!ocaina 1= % 1.2 fioleC
. un prosop sterilC
. o ta!ita renalaC
. daca punctia se e#ecuta in pat% se !a pregatio
musama si o tra!ersa de panza pentru a apara patul%
precum si un scaunel pentru a.l aseza sub picioarele
bolna!uluiC
. daca punctia e#ploratoare !a fi urmata de e!acuarea
colectiilor pleurale% atunci se !or pregati alaturi de
cele de mai sus% aparatele de aspirat DieulafoB sau
Potain sau utila$ul necesar pentru sifona$ sau
toracocenteza cu supapaC
. recipiente pentru lic"idul e!acuatC
. un cilindru gradat% cu o capacitate de 5--.1--- ml%
pentru masurarea cantitatii de lic"id e#tras prin
punctieC
. substante analeptice si tonicardiace in in$ectii%
pentru e!entuale accidente.
Pregatirea bolna!ului si stabilirea locului punctiei0
Punctia se e#ecuta in camera de tratamente sau % la
ne!oie% in salon.
Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul
inter!entiei sunt efectuate de doua asistente0 una care
spri$ina si obser!a bolna!ul in timpul punctiei si a doua
care ser!este medicul cu instrumente si.l a$uta la
manuirea aparatelor de e!acuare a ca!itatii pleurale.
/olna!ul este asezat in pozitie sezanda la marginea
patului% cu mana de partea care urmeaza a fi
punctionata% peste cap% pana la urec"ea de partea
opusa% pentru a indeparta coastele cat mai mult una de
alta.
1ocul punctiei se !a alege dupa situatia si cantitatea
lic"idului pleural% de catre medic% si !a fi degresat% la
ne!oie ras% spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura
de iod de catre asistenta.
*olul asistentei in cursul punctiei propriu.zise0
Introducerea acului in ca!itatea pleurala este sarcina
medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incura$a
bolna!ul% de a.l pozitiona% de a.i supra!eg"ea starea
generala% de a inmana medicului instrumentele
necesare% de a prelua lic"idul e#tras% si% la inc"eierea
punctiei% de a badi$ona locul cu iod si a aplica un
pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie%
bolna!ul !a fi repus in patul lui cu foarte mare atentie%
fara miscari bruste si !a fi supra!eg"eat.
Pre$atirea si asistarea e)amenli !r"n("sc"pic
Prin bron"oscopie intelegem e#plorarea arborelui
tra"eobronsic sub !izibilitate directa% cu a$utorul unui
aparat numit bron"oscop.
Asistenta !a anunta bolna!ul cu cel puint o zi inaintea
e#aminarii% e#plicandu.i necesitatea efectuarii acesteia
si linistindu.l. E#aminarea se face dimineata pe
namancate. 1a indicatia medicului% se !a administra
bolna!ului un anestezic de baza la timpul fi#at. In
!ederea anesteziei% bolna!ul !a fi asezat pe un scaun%
se !or indeparta protezele dentare mobile% i se !a da o
ta!ita renala in mana. >rmarind instlarea anestezicului
de catre medic in caile respiratorii% !a aduce bolna!ul in
pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului pe o
suprafata cat mai mare a tra"eei si a bron"iilor
principale 2inclinari la dreapta si la stanga% inainte%
inapoi etc.3.
/ron"oscopia necesita doua asistente% dintre care una
asigura pozitia bolna!ului si tine sub supra!eg"ere
starea sa generala% iar cealalta ser!este medicul cu
instrumentele si materialele necesare.
In ziua bron"oscopiei bolna!ul ramane la pat. imp de
4 ore% pana la reaparitia sensibilitatii complete a
mucoaselor anesteziate% el se !a abtine de la orice
alimentatie.

E(ucatie pentru sanatate - pro%ilaxia bolii

Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important
in profila#ie. Populatia trebuie constientizata asupra
acceptarii controlului pre!enti!. rebuie pornit de la
elemente clasice de igiena personala si colecti!a%
folosirea batistelor% utilizarea scuipatorii si a obiectelor
de toaleta indi!iduala. >nul din obiecti!ele profila#iei
este preocuparea in ceea ce pri!este intarirea
rezistentei organismului prin cultura fizica% sport si
imbunatatirea cotinua a conditiilor de !iata si mediu.
Populatia trebuie sa cunoasca sursa si caile de
transmitere ale bolii precum si metodele de profila#ie.
Externarea pacientului

5omentul plecarii pacientului din spital este stabilit de
medicul primar si seful de sectie. Asistenta aduna toata
documentia de la bolna! pe care o pune la dispozitia
medicului de salon. Asistenta fi#eaza cu bolna!ul ora
plecarii pentru a.i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment. 4erifica mai departe recuperarea
"ainelor de la magazia de efecte a bolna!ului pe baza
procesului !erbal intocmit la internare. Asistenta
aporofundeaza cu bolna!ul indicatiile primite de la
medic% care sunt cuprinse in biletul de iesire% insistand
pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului
antituberculos complet prin dispensarul teritorial
antituberculos.
CAPITOLUL III PRE#ENTAREA CA#URILOR DE
$OALA
Pentru a a!ea o imagine cat mai completa asupra
tuberculozei pulmonare si a pacientilor suferind de aceasta
boala%am luat in studiu urmatoarele cazuri0
CAZUL I * Plan de in$ri+ire
Cle$erea datel"r
*' +ATE ,I-E
<ume si prenume0 O# A#
Se#0 M
4arsta0 4+ ani
Stare ci!ila0 casatorit
a3 caracteristici indi!iduale
*asa0 alba
1imba !orbita0 romana
*eligie0 ortodo#a
Studii0 medii
&cupatie0 fara ocupatie
5ediul0 urban
b3 gusturi personale si obiceiuri
.alimentatie0 normala
.fumator% a consumat alcool in cantitati e#cesi!e
c3 e!enimente biografice legate de sanatate
. "ipoacuzie bilaterala
. "epatita !irala 1,+5
d3 relatii sociale
7amilia este compusa din sotie si 3 copii.
e3 elemente fizice
Drupa sanguina0 /2III3
*60 poziti!
<u prezinta alergii.

Examen %i!ic asistent

a3Sistem neuro.muscular0. mentine ec"ilibrul
. bine orientat
. tonus normal
b3Aparat respirator0 . torace astenic
. bolna!ul este usor ta"ipneic% cu
amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta% miscari
simetrice ale celor doua "emitorace in timpul repiratiei 222
resp8min3
c3Aparat cardio.!ascular0 puls normal% ritm regulat% A
normala
d3Aparat digesti!0 bolna!ul prezinta greutate sub !alorile
normale 245 9g la o inaltime de 1%(3 m3C apetitul este
diminuat% bolna!ul a!and preferinta pentru lic"ide. Scaun de
aspect normal% 18zi.
e3Aparat renal0 bolna!ul prezinta o diureza medie8 zi de
12--.14-- ml. 5ictiuni spontane% nedureroase.
f3 egumente si mucoase0 integre% palide% transpirate
g3 Sistem emotional0 pacientul este optimist% linistit.
'oopereaza cu personalul sanitar.
DAA I<E*<A*II0 1).-3.2--(
DAA E?E*<A*II0 23.-5.2--(
<r. de zile spitalizare0 ()
.' +IA/0"STI#$L +E I0TE)0A)E& TBC plm"nar
secndar ,i!r"*ca%e"s p"lica'itar LS- si n"dlar
in,iltrati' LSS c diseminari# Plere%ie !a%ala
!ilaterala#
5oti!ele internarii0 . tuse cu e#pectoratie muco.
purulenta
. transpiratii nocturne
. inapetenta
. astenie
. scadere accentuata in greutate
. febra
1' A0AM0E2A
. antecedente "eredo.colaterale0 neaga /' in familie
. antecedente personale0 "ipoacuzie bilaterala% "epatita
!irala 21,+53
. conditii de !iata si munca0 locuieste impreuna cu sotia si
cei trei copii intr.un apartament cu 2 camereC nu a lucrat in
mediu cu no#e respiratorii.
. comportamente0 fumator . apro#. 15 tigari8ziC a consumat
alcool in cantitati e#cesi!e.
3'IST")I#$L B"LII0 /oala debuteaza in urma cu cate!a luni
prin transpiratii nocturne% febra% tuse% scadere marcata in
greutate. /olna!ul fiind un tusitor cronic% afirma ca nu a dat
importanta simptomatologiei% a urmat doar un tratament
naturist 2 cu ceaiuri3. >lterior% datorita accentuarii
simptomatologiei mai sus mentionate% se prezinta la medicul
de familie% acesta il indruma catre Ambulatorul /' pentru
un e#amen de specialitate% in urma caruia se decide
internarea in ser!iciul nostru pentru in!estigatii suplimentare
si tratament de specialitate.


E#amen clinic general0
Stare generala0 mediocra
egumente si mucoase0 curate% palide% transpirate
esut celular subcutanat0 mult diminuat
Sistem ganglionar limfatic0 ganglioni periferici patologici nu
se palpeaza
Aparat respirator0 orace astenicC freamat pectoral diminuat
ambele bazeC sonoritate pulmonara . submatitate 183
inferior dreptC murmur !ezicular . abolirea murmurului
!ezicular 183 inferior drept.
Aparat cardio.!ascular0 frec!enta cardiaca )(8minC A E
13-8,- mm6gC soc ape#ian in spatiul 4 intercostal stg. pe
linia medio.cla!icularaC aria matitatii cardiace in limite
normaleC zgomote cardiace ritmice% de intensitate normala.
Aparat digesti!0 farige normalC abdomen suplu% depresibil%
nedureros la palpareC tranzit intestinal prezentC ficat% splina
. nepalpabile.
Aparat uro.genital0 lo$e renale libere% rinic"i nepalpabili%
semn Diordano . negati! bilateralC mictiuni fiziologice.
Sistem ner!os% endocrin% organe de simt0 "iperacuzie
bilaterala.
4' MA0I,ESTA)I +E +EPE0+E0TA
NEVOIA MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSA DE
DIFICULTATE
DIAGNOSTIC
DE NURSING
73A respira si
a avea o buna
circulatie
-respiratie ingreunata
(dispnee de repaus)
-modificarea frecventei
respiratiei (--resp0min)
-modificarea
amplitudinii
respiratorii (prin
scadere)
-tuse chinuitoare
-tegumente palide
-modificarea integritatii
anatomice a aparatului
respirator
-scaderea capacitatii de
e,pansiune pulmonare
-respiratie superficiala prin
cresterea frecventei
respiratiei
-pre%enta secretiilor
-procesul patologic
pulmonar
-procesul infectios
-cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare
-anore,ie
Dispnee
$irculatie inadecvata
-3A manca si a
bea
-scadere in greutate
-anore,ie
-procesul infectios
-starea generala alterata
-hipertermia
Alimentare neadecvata
.3A elimina -e,pectoratie
abundenta, mucoasa,
forma numulara, in
cantitate de 7::-75:
ml0-2h
-procesul infectios
-modificarea integritatii
cailor respiratorii
-procesul infectios
&liminare inadecvata
(e,pectoratie)
Diafore%a
-dificultate in a respira
-tuse chinuitoare
-transpiratii profu%e,
predominant nocturne
-disconfort
-deshidratare (bolnavul
acu%a sen%atie de sete
permanenta)
23A se misca
si a avea o
buna postura
53A dormi si a
se odihni
63A se imbraca
si de%braca
/3A mentine
temperatura
corpului in
limite normale
-subfebrilitati
-transpiratii profu%e
-sete intensa
-procesul infectios
pulmonar
Hipertermie
83A fi curat,
ingri;it si a-si
prote;a
tegumentele
-tegumente transpirate
<3A evita
pericolele
-risc de suprainfectii
-fatigabilitate
-risc de hemopti%ie
-risc de infectie cu b=
a antura;ului
-cunostinte insuficiente
despre caile de
transmitere a infectiei
-imunitate sca%uta a
organismului
-procesul infectios
-anore,ie
-neaccesibilitate la
informatii
-lipsa de cunoastere a
mi;loacelor de prevenire a
raspandirii infectiei
isc de hemopti%ie
isc de infectie cu b= a
antura;ului
7:3A
comunica cu
semenii
773A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
7-3A fi
preocupat in
vederea
reali%arii
7.3A se recrea
723A invata -bolnavul nu are
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere a
acesteia
*ipsa de informatie
5' P)"BLEME ALE PA#IE0T$L$I
.Dificultate in a respira
.Alterarea circulatiei
.Dificultate in a se alimenta
.E#pectoratie abundenta
.ranspiratii profuze
.Dificultati in a.si mentine temperatura corpului in limite
normale
.Dificultatea de a e!ita pericolele
.Dificultatea de a in!ata
7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Dispnee 73Asigurarea
necesarului de
o,igen conform
nevoilor
organismului pe
tot parcursul
O* #O#I)>
-aerisesc salonul dimineata si seara
-asigur temperatura optima de 78-
Dupa 5 %ile
respiratia se
ameliorea%a
spitali%arii3
-3Ameliorarea
respiratiei in 5
%ile
-:?$
-verific aparatura pentru
o,igenoterapie, sterili%e% sonda,
schimb apa din umidificator
O* #O#I)>
-recomand bolnavului po%itia
semise%anda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca e,ercitii de
respiratie(inspir profund si lent)
-constienti%e% bolnavul despre efectul
nociv al fumatului
Hipertermie 73#acientul sa
beneficie%e de o
stare de bine, de
confort3
-3Disparitia
temperaturii in 75
%ile
O* #O#I)>
-aerisesc salonul
-asigur imbracaminte le;era
-schimb len;eria de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete din
bumbac si sa le schimbe frecvent
-asigur temperatura optima in salon
-sterg bolnavul de transpiratie
-calcule% bilantul hidric0-2h
-servesc bolnavul cu cantitati mari de
lichide la temperatura corpului (cel
putin - l0%i)
O* #O#I)>
-masor temperatura de - ori0%i
-supraveghe% bolnavul
!ebra cedea%a
dupa -: %ile3
O* D&*&@A'>
-administre% antitermice,
#AA$&'A"O* -tb0%i,
A*@O$A*"IN -tb0%i si
tuberculostaticele
prescrise>HIN-5:mg 1"#25:mg
1#Z"75::mg 1&"(7-::mg, %ilnic
&liminare inadecvata
(e,pectoratie)
Diafore%a
73!luidificarea
secretiilor in
urmatoarele %ile
-3#acientul sa nu
devina sursa de
infectii
no%ocomiale
#acientul sa aiba
o stare de bine, de
confort fi%ic in
timp de o
saptamana3
O* D&*&@A'>
-administre% (O!I"&N 7-7-: tb
-educ pacientul cum sa e,pectore%e, il
invat sa nu inghita sputa, sa o
colecte%e in scuipatoare
-sa nu stropeasca in ;ur
-sa nu arunce corpii straini in
scuipatoare
-curat mucoasa bucala si dintii cu
tampoane
-golesc, curat si de%infecte%
scuipatorile
-folosesc manusi cand manipule%
scuipatorile
O* #O#I)>
-mentin tegumentele pacientului curate
si uscate
-spal tegumentele ori de cate ori este
necesar
-schimb len;eria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a plicilor si a
spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si
Actul e,pectoratiei
mult usurat dupa /
%ile3
#acientul
colectea%a corect
sputa3
Dupa / %ile
transpiratia a
diminuat3
Dupa 75 %ile,
bolnavul pre%inta
transpiratii
minime3
comoda
-administre% lichide caldute (cel putin
- l0-2h)
O* D&*&@A'>
-administre% antitermice la indicatia
medicului
Alimentatie
neadecvata - deficit
#acientul sa fie
echilbrat
nutritional
O* #O#I)>
-e,plore% preferintele pacientului
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, pre%entate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de alimente
consumate
-cantaresc bolnavul saptamanal
-maresc progresiv valoarea nutritiva a
ratiei
-asigur necesarul de calorii0-2h
-stabilesc programul alimentatiei (. mese
si - gustari la orele 8-7:-7.-76-7<)
(olnavul
acumulea%a
progresiv in
greutate
$irculatie inadecvataAmeliorarea
circulatiei
O* #O#I)>
-sfatuiesc pacientul sa intrerupa
consumul de tutun, alcool
-sa consume fructe, %ar%avaturi
isc de hemopti%ie
isc de infectie cu
b= a antura;ului
educerea acestui
risc prin
informarea
corecta a
pacientului
educerea acestui
risc prin
informarea
corecta a
O* #O#I)>
-e,plic bolnavului ce este hemopti%ia
si cum se poate preveni
-recomand respectarea tratamentului
tuberculost3
(olnavul nu
acorda atentia
cuvenita celor
enuntate3
(olnavul
recunoaste ca ar fi
un potential risc
pentru cei din ;urul
sau3
bolnavului si
aplicarea unor
masuri de
profia,ie
-recomand sa renunte la alcool si tutun
-recomand evitatrea e,punerii la soare,
caldura si ingerarea de alimente sau
lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor fi%ice
O* #O#I)>
-i%olarea bolnavului in sectia '($
(istrita
-sterili%area veselei, len;eriei de corp
si pat, a obiectelor ce vin in contact cu
bolnavul
-sterili%area recipientelor in care se
recoltea%a sputa
-de%infectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea ce
priveste actul e,pectoratiei
O* D&*&@A'>
-chimioprofila,ia contactilor
$unostinte
insuficiente
#acientul sa
acumule%e noi
cunostinte despre
boala si modul de
transmitere al
acesteia
-e,plore% nivelul de cunostinte al
bolnavului
-stimule% dorinta de cunoastere
-constienti%e% bolnavul asupra propriei
responsabilitati privind sanatatea
-corecte% deprinderile daunatoare
sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-e,plic importanta pe care o are
continuarea tratamentului in ambulator
dupa e,ternare precum si importanta
controalelor periodice3
#acientul a
acumulat noi
cunostinte despre
boala sa si modul
de transmitere al
acesteia
DA'A '3A3 #uls esp3 'emp3 ecoltari de &,aminari 'ratament
produse biologice
si patologice
paraclinice
7/ III 72:0<: /6 -- ./,.?$ (= omog4
BAAR(+)
9+H48:-7-7
Hgb47:,5g0dl
9&#4.5A
*485::
@licemie
47:7mg0dl
'@O4-7u0l
'@#4..u0l
)ree47<mg0
dl
$reat4:,8mg0
dl
(B4neg
&, urina4
Normal
adiogra-
fie #A
#rofil dr3
#aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6
7tb dim3
Hiper-
caloric
78 III 7.50
8:
/2 -- ./,2?$ #aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-0-
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
717tb
#Z" 5::mg
717tb
7< III 7.5085 /: -7 ./,-?$ #aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6 7tb0%i
"# 75:mg
717cp
&"( 2::mg
-0-
717tb
-: III 7.:0
8:
68 -: ./,5?$ *3 pleural
(=4negativ
#aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6
7tb dim3
HIN -tb
"# -cp
#Z" -tb
&"( -tb
-0-
-7 III 7.:0
8:
68 -: ./,.?$ #aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (67tb0%i
-0-
HIN 7::mg
-,5tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
-- III 7-50
/5
68 -: ./,2?$ #aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6 7tb0%i
HIN 7::mg
-,5tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
=etotifen
7tb dim3
-.--8
III
7-:0/:-
7.5085
6--/: 78--: ./,7-
./,<?$
#aracetamol
-,7tb
Algocalmin
-,7tb
(rofimen
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-,5tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
-0-
-< III-
/ I9
7-:0/:-
7.5085
6--/: 7/-7< ./,:-
./,2?$
-0- -0-
8 I9- 7-:0/:- 6--68 7/--: .6,2- (rofimen -0-
7< I9 7.5085 .6,8?$
7-7-:
$odeina
7tb seara
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-,5tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
=etotifen
7tb dim3
-: I9-
.: I9
7-:0/:-
7.5085
6:-6/ 7/-7< .6,.-
.6,8?$
-0- -0-
7 9-
75 9
7-:0/:-
7.5085
6:-66 76-7< .6,--
.6,/?$
-0- -0-
76 9 7-:0/:-
7.5085
6:-65 7< .6,8?$ -0-
"iofilin
.,7 tb
-0-
7/ 9 7-:0/:-
7.5085
6:-65 78 .6,5?$ (= omog4
5b07::c
9+H452-<:
adiogra-
fie #A
-0-
+albutamol
.,7 tb
-0-
Hgb477,2mg0
dl
9&#4.5A
*46<::
78 9-
-. 9
7-:0/:-
7.5085
6:-62 78-7< .6,--
.6,8?$
-0- -0-
CAZUL II * plan de in$ri+ire
Cle$erea datel"r
*' +ATE ,I-E
<ume si prenume0 1.D
Se#0 M
4arsta0 4( ani
Stare ci!ila0 casatorit
a3 caracteristici indi!iduale
*asa0 alba
1imba !orbita0 romana
*eligie0 ortodo#a
Studii0 4 clase
&cupatie0 fara ocupatie
5ediul0 rural
b3 gusturi personale si obiceiuri
.alimentatie0 mi#ta% la ore neregulate
.fumator
c3 e!enimente biografice legate de sanatate
. neaga
d3 relatii sociale
7amilia este compusa din sotie si 5 copii.
e3 elemente fizice
Drupa sanguina0 -2I3
*60 poziti!
<u prezinta alergii.
Examen %i!ic asistent
a3Sistem neuro.muscular0. mentine ec"ilibrul
. bine orientat
. tonus normal
b3Aparat respirator0 . torace astenic
. bolna!ul este ta"ipneic% cu
amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta% miscari
simetrice ale celor doua "emitorace in timpul
respiratieiC 2* E 25 resp.8min3.
. prezinta tuse producti!a%
e#pectoratia este abundentaC
c3Aparat cardio.!ascular0 puls usor ta"icardic 2+(
puls8min3% ritmul este regulat% .A.E 11-8)- mm6g
d3Aparat digesti!0 bolna!ul prezinta greutate sub
!alorile normale 24- 9g la o inaltime de 1%5+ m3C
apetitul este diminuat% bolna!ul a!and preferinta
pentru lic"ide. Scaun de aspect normal% 18zi.
e3Aparat renal0 bolna!ul prezinta o diureza medie8 zi
de 11--.13-- ml. 5ictiuni spontane% nedureroase.
f3 egumente si mucoase0 integre% palide% transpirate
g3 Sistem emotional0 pacientul este an#ios% coopereaza
cu personalul sanitar
DAA I<E*<A*II0 2+.-3.2--(
DAA E?E*<A*II0 2(.-5.2--(
<r. de zile spitalizare0 5,
.' +IA/0"STI#$L +E I0TE)0A)E& TBC plm"nar
secndar lcer"*ca%e"s p"lilcerat e)tins
!ilateral# Ca% n"
5oti!ele internarii0 . tuse cu e#pectoratie muco.purulenta
. dispnee de efort
. inapetenta
. scadere accentuata in
greutate
. dureri toracice
1' A0AM0E2A
. antecedente "eredo.colaterale0 sotia este in e!identa
acti!a cu /' pulmonar din 2--4
. antecedente personale0 neaga boli cronice sau
infecto.contagioase
. conditii de !iata si munca0 locuieste impreuna cu sotia
si cei cinci copii intr.o casa compusa dintr.o camera%
conditii insalubre% improprii% nu a lucrat in mediu cu
no#e respiratorii.
. comportamente0 fumator . apro#. 2- tigari8ziC nu mai
consuma alcool de 3 ani.
3'IST")I#$L B"LII0 /oala debuteaza insidios% cu trei
saptamani inainte. /olna!ul slabeste in greutate si forte
fizice% prezinta tuse% dureri toracice% dispnee la efort.
/olna!ul se prezinta la medicul de familie si urmeaza
tratament timp de o saptamana% dar nu poate preciza
cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se
amelioreaza% bolna!ul se prezinta la DA <asaud%
pentru un consult de specialitate% in urma caruia este
trimis in ser!iciul nostru pentru in!estigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
E#amen clinic general 0
Stare generala0 mediocraC
egumente si mucoase0 curate% mai palideC
esut celular subcutanat0 foarte slab reprezentatC
Sistem ganglionar limfatic0 ganglioni periferici
patologici nu se palpeazaC
Sistem muscular0 normoton% normo9ineticC
Sistem osteo.articular0 integru% mobilC
Aparat respirator0 orace astenicC freamat pectoral
accentuat bilateralC "ipersonoritate pulmonaraC
murmur !ezicular% raluri subcrepitante bilateral.
Aparat cardio.!ascular0 frec!enta cardiaca )28minC A
E 11-8)- mm6gC soc ape#ian in spatiul 4 intercostal
stg. pe linia medio.cla!icularaC aria matitatii cardiace in
limite normaleC zgomote cardiace ritmice. Pulsuri
periferice . pedioase pulsatileC
Aparat digesti!0 farige normalC abdomen suplu%
depresibil% sensibil la palpare in epigastru si "ipocondru
dreptC tranzit intestinal incetinitC ficat la 2 cm sub
rebordul costalC splina nepalpabila.
Aparat uro.genital0 lo$e renale libere% rinic"i
nepalpabili% semn Diordano . negati! bilateralC mictiuni
fiziologice.
Sistem ner!os% endocrin% organe de simt0 relatii
normale
4' MA0I,ESTA)I +E +EPE0+E0TA
N&9OIA "ANI!&+'AI D&
D&#&ND&N'A
+)+A D&
DI!I$)*'A'&
DIA@NO+'I$
D& N)+IN@
73A respira si
a avea o buna
circulatie
-respiratie ingreunata
(dispnee de efort)
-modificarea frecventei
respiratiei (-5resp0min)
-modificarea
amplitudinii respiratorii
(prin scadere)
-tuse productiva
-modificarea integritatii
anatomice a aparatului
respirator
-modificarea amplitudinii
respiratorii
-respiratie superficiala prin
cresterea frecventei respiratiei
-pre%enta secretiilor
-procesul patologic
pulmonar
Dispnee
-3A manca si
a bea
-scadere in greutate
-anore,ie
-procesul infectios
-starea generala alterata
Alimentare neadecvata
.3A elimina -e,pectoratie abundenta,
muco-purulenta, forma
numulara, in cantitate de
7::-75: ml0-2h
-procesul infectios
-modificarea integritatii cailor
respiratorii
-procesul infectios
&liminare inadecvata
(e,pectoratie)
Diafore%a
-dificultate in a respira
-tuse
-transpiratii profu%e,
predominant nocturne
-disconfort
23A se misca
si a avea o
buna postura
53A dormi si
a se odihni
-somn agitat,
-tre%iri frecvente
-insuficiente ore de
somn
-ochi incercanati
-an,ietate
-dispnee
-agitatie
Insomnie
63A se
imbraca si
de%braca
/3A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
83A fi curat,
ingri;it si a-si
prote;a
tegumentele
-tegumente transpirate
<3A evita
pericolele
-risc de suprainfectii
-fatigabilitate
-risc de hemopti%ie
-risc de infectie cu b= a
antura;ului
-cunostinte insuficiente
despre caile de
transmitere a infectiei
-imunitate sca%uta a
organismului
-procesul infectios
-anore,ie
-neaccesibilitate la informatii
-lipsa de cunoastere a
mi;loacelor de prevenire a
raspandirii infectiei
-an,ietate
isc de hemopti%ie
isc de infectie cu (=
a antura;ului
An,ietate
-facies crispat
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor negative
7:3A
comunica cu
semenii
773A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
7-3A fi
preocupat in
vederea
reali%arii
7.3A se
recrea
723A invata -bolnavul nu are
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere a
acesteia
*ipsa de informatie
5' P)"BLEME ALE PA#IE0T$L$I
.Dificultate in a respira
.Dificultate in a se alimenta
.E#pectoratie abundenta
.ranspiratii profuze
.An#ietate% dificultate in a se odi"ni
.Dificultatea de a e!ita pericolele
.Dificultatea de a in!ata
7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
!IAGNO"#IC O$IEC#I%E IN#ER%EN#II E%AL&ARE
Dispnee 73Asigurarea
necesarului de o,igen
conform nevoilor
organismului pe tot
parcursul spitali%arii3
-3Ameliorarea
respiratiei in 75 %ile
O* #O#I)>
-aerisesc salonul dimineata
si seara
-asigur temperatura optima
de 78--:?$
-verific aparatura pentru
o,igenoterapie, sterili%e%
sonda, schimb apa din
umidificator
O* #O#I)>
-recomand bolnavului
po%itia semise%anda pentru
usurarea respiratiei
-invat bolnavul sa faca
e,ercitii de respiratie(inspir
profund si lent)
-constienti%e% bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului
O* D&*&@A'>
-administre% bronho-
dilatatoare, "IO!I*IN .,7
tb0%i
Dupa 75 %ile
respiratia se
ameliorea%a3
&liminare inadecvata
(e,pectoratie)
Diafore%a
73!luidificarea
secretiilor in
urmatoarele %ile
-3#acientul sa nu
devina sursa de
infectii no%ocomiale
#acientul sa aiba o
stare de bine, de
confort fi%ic in timp
O* D&*&@A'>
-administre% (O!I"&N 7-
7-: tb
-educ pacientul cum sa
e,pectore%e, il invat sa nu
inghita sputa, sa o colecte%e
in scuipatoare
Actul e,pectoratiei
mult usurat dupa /
%ile3
#acientul colectea%a
corect sputa3
Dupa 7: %ile
transpiratia a
diminuat3
de o saptamana3
-sa nu stropeasca in ;ur
-sa nu arunce corpii straini
in scuipatoare
-curat mucoasa bucala si
dintii cu tampoane
-golesc, curat si de%infecte%
scuipatorile
-folosesc manusi cand
manipule% scuipatorile
O* #O#I)>
-mentin tegumentele
pacientului curate si uscate
-spal tegumentele ori de cate
ori este necesar
-schimb len;eria de pat si
corp
-mentin igiena riguroasa a
plicilor si a spatiilor
interdigitale
-asigur imbracaminte usoara
si comoda
-administre% lichide caldute
(cel putin - l0-2h)
Dupa 75 %ile,
bolnavul pre%inta
transpiratii minime3
Alimentatie neadecvata -
deficit
#acientul sa fie
echilbrat nutritional
O* #O#I)>
-e,plore% preferintele
pacientului
-servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata,
pre%entate atragator, la ore
regulate
-las pacientul sa aleaga dupa
(olnavul
acumulea%a
progresiv in
greutate
gusturile sale
-urmaresc cantitatea de
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv valoarea
nutritiva a ratiei
-asigur necesarul de
calorii0-2h
-stabilesc programul
alimentatiei (. mese si -
gustari la orele 8-7:-7.-76-7<)
isc de hemopti%ie
isc de infectie cu b=
a antura;ului
An,ietate
educerea acestui
risc prin informarea
corecta a pacientului
educerea acestui
risc prin informarea
corecta a bolnavului
si aplicarea unor
masuri de profia,ie
Disparitia an,ietatii
in timp de o
saptamana
O* #O#I)>
-e,plic bolnavului ce este
hemopti%ia si cum se poate
preveni
-recomand respectarea
tratamentului cu
tuberculostatice
-recomand sa renunte la
alcool si tutun
-recomand evitatrea
e,punerii la soare, caldura si
ingerarea de alimente sau
lichide fierbinti
-recomand evitarea
eforturilor fi%ice
O* #O#I)>
-i%olarea bolnavului in
sectia '($ (istrita
-sterili%area veselei,
len;eriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in contact
(olnavul nu acorda
atentia cuvenita
celor enuntate3
(olnavul
recunoaste ca ar fi
un potential risc
pentru cei din ;urul
sau3
Dupa / %ile
an,ietatea dispare,
bolnavul este mai
linistit, deoarece
stie ca se poate
vindeca3
cu bolnavul
-sterili%area recipientelor in
care se recoltea%a sputa
-de%infectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea
ce priveste actul
e,pectoratiei
O* D&*&@A'>
-chimioprofila,ia
contactilor
O* #O#I)>
-identific cau%a an,ietatii
-sustin moralul pacientului
-pre%int ca%uri asemnatoare
cu evolutie buna
-informe% pacientul asupra
duratei apro,imative a
spiatli%arii
-informe% pacientul asupra
importantei respectarii
tratamentului
-informe% pacientul asupra
investigatiilor si
tratamentelor
$unostinte insuficiente #acientul sa
acumule%e noi
cunostinte despre
boala si modul de
transmitere al acesteia
-e,plore% nivelul de
cunostinte al bolnavului
-stimule% dorinta de
cunoastere
-constienti%e% bolnavul
asupra propriei
responsabilitati privind
#acientul a
caumulat noi
cunostinte despre
boala sa si modul
de transmitere al
acesteia
sanatatea
-corecte% deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat)
-e,plic importanta pe care o
are continuarea
tratamentului in ambulator
dupa e,ternare precum si
importanta controalelor
periodice3
DA'A '3A3 #uls esp3 'emp3 ecoltari de
produse biologice
si patologice
&,aminari
paraclinice
'ratament
-< III 77:0/: /- -5 .6,8?$ (= omog4
BAAR(+)
9+H46--/6
Hgb477g0dl
9&#4.6A
*488::
@licemie
48-mg0dl
'@O4.5u0l
'@#425u0l
)ree4-.mg0
dl
adiogra-
fie #A
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
717tb
#Z" 5::mg
717tb
$reat4:,8mg0
dl
(B4neg
&, urina4
normal
.: III 7750
/:
/2 -- .6,6?$ (rofimen tb
7-7-7
"#75:mg
717cp
&"( 2::mg
717tb
.7 III 77:0/5 /: -7 .6,-?$ (rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN -tb
"# -cp
#Z" -tb
&"( -tb
:7 I9 7-:0
/:
68 -: .6,5?$ (rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
:2 I9 77:0
6:
68 -: .6,8?$ (rofimen tb
7-7-7
)lcoran
-,7 tb
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
:/ I9 7-50
/5
68 -: .6,2?$ (rofimen tb
7-7-7
)lcoran
-,7 tb
"iofilin
.,7 tb
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
:8 I9-
-5 9
77:0/6:-
7.5085
6--/: 78--: .6,7-
.6,<?$
(rofimen tb
7-7-7
)lcoran
-,7 tb
"iofilin
.,7 tb
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
-tb
"# 75:mg
.cp
#Z" 5::mg
.tb
&"( 2::mg
.tb
-6 9 FUGIT DIN
SECTIE !!!
CAZUL III * plan de in$ri+ire
Cle$erea datel"r
*' +ATE ,I-E
<ume si prenume0 5.7.
Se#0 M
4arsta0 22 ani
Stare ci!ila0 necasatorit
a3 caracteristici indi!iduale
*asa0 alba
1imba !orbita0 romana
*eligie0 ortodo#a
Studii0 1- clase
&cupatie0 ele!
5ediul0 urban
b3 gusturi personale si obiceiuri
.alimentatie0 normala
.nefumator
c3 e!enimente biografice legate de sanatate
.fara importanta
d3 relatii sociale
.ele!% clasa a ?I.a% seralC locuieste impreuna cu mama
sa
e3 elemente fizice
Drupa sanguina0 /2III3
*60 poziti!
<u prezinta alergii.
Examen %i!ic asistent
a3Sistem neuro.muscular0. mentine ec"ilibrul
. bine orientat
. tonus normal
b3Aparat respirator0 . torace astenic
. bolna!ul este usor ta"ipneic% cu
amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta% miscari
simetrice ale celor doua "emitorace in timpul repiratiei
222 resp8min3
c3Aparat cardio.!ascular0 puls normal% ritm regulat% A
normala
d3Aparat digesti!0 bolna!ul prezinta greutate sub
!alorile normale 255 9g la o inaltime de 1%+4 m3C
apetitul este diminuat% bolna!ul a!and preferinta
pentru lic"ide. Scaun de aspect normal% 18zi.
e3Aparat renal0 bolna!ul prezinta o diureza medie8 zi
de 14--.1+-- ml. 5ictiuni spontane% nedureroase.
f3 egumente si mucoase0 integre% palide% transpirate
g3 Sistem emotional0 pacientul este an#ios% agitat% usor
recalcitrantC dificultati in comunicarea cu personalul
sanitar.
DAA I<E*<A*II0 -3.-3.2--(
DAA E?E*<A*II0 23.-5.2--(
<r. de zile spitalizare0 ++ zile
.' +IA/0"STI#$L +E I0TE)0A)E& TBC plm"nar
secndar lcer"*ca%e"s LS- si ,i!r"*ca%e"s
p"lica'itar plaman st$# B./01
5oti!ele internarii0 . slabire in greutate
. apetit scazut
. oboseala
. $ung"i toracic
1' A0AM0E2A
. antecedente "eredo.colaterale0 bunicul . fost bolna!
/'
. antecedente personale . neaga boli cronice si infecto.
contagioase
. conditii de !iata si munca0 locuieste impreuna cu
mama sa% intr.un apartament cu doua camere
. comportamente0 nefumator% nu consuma alcoolC
recalcitrant
3'IST")I#$L B"LII0 Debut insidios% din luna ianuarie a
anului curent% cu slabire in greutate% $ung"i toracic%
oboseala% febra% bolna!ul este diagnostica de catre
medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu
Ampicilina cps.C bolna!ul fiind ta"icardic% este suspectat
si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul
in!estigatiilor efectuate% bolna!ului i se cere un e#amen
ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se
depisteaza cu leziuni acti!.e!oluti!e. Se trimite prin
DA /istrita la internare in ser!iciul nostru pentru
in!estigatii suplimentare si tratament de specialitate.
E#amen clinic general 0
Stare generala0 buna
egumente si mucoase0 curate% mai palide
esut celular subcutanat0 foarte slab reprezentat
Sistem ganglionar limfatic0 ganglioni periferici
patologici nu se palpeaza
Sistem muscular0 normoton% normo9inetic
Sistem osteo.articular0 mobil% integru
Aparat respirator0 orace astenicC freamat pectoral
accentuat in stg.% "ipersonoritate pulmonara% murmur
!ezicular.raluri subcrepitante "emitorace stg.
Aparat cardio.!ascular0 frec!enta cardiaca ,28minC A
E 11-8)- mm6gC soc ape#ian in spatiul 4 intercostal
stg. pe linia medio.cla!icularaC aria matitatii cardiace in
limite normaleC zgomote cardiace ritmice% de
intensitate normala. Pulsuri periferice . pedioase
pulsatile.
Aparat digesti!0 farige congesti!C abdomen suplu%
depresibil% nedureros la palpareC tranzit intestinal
incetinitC ficat% splina . nepalpabile.
Aparat uro.genital0 lo$e renale libere% rinic"i
nepalpabili% semn Diordano . negati! bilateralC mictiuni
fiziologice.
Sistem ner!os% endocrin% organe de simt0 relatii
normale
4' MA0I,ESTA)I +E +EPE0+E0TA
N&9OIA "ANI!&+'AI D&
D&#&ND&N'A
+)+A D&
DI!I$)*'A'&
DIA@NO+'I$
D& N)+IN@
73A respira si
a avea o buna
circulatie
-respiratie ingreunata
(dispnee de efort)
-modificarea
frecventei respiratiei
(--resp0min)
-modificarea
amplitudinii
respiratorii (prin
scadere)
-modificarea integritatii
anatomice a aparatului
respirator
-scaderea capacitatii de
e,pansiune pulmonare
-respiratie superficiala prin
cresterea frecventei
respiratiei
-procesul patologic
pulmonar
Dispnee
-3A manca si
a bea
-scadere in greutate
-anore,ie
-procesul infectios
-hipertermia
Alimentare neadecvata
.3A elimina -transpiratii profu%e,
predominant nocturne
-procesul infectios Diafore%a
-disconfort
-deshidratare
(bolnavul acu%a
sen%atie de sete
permanenta)
23A se misca
si a avea o
buna postura
53A dormi si a
se odihni
-somn agitat,
-tre%iri frecvente
-insuficiente ore de
somn
-ochi incercanati
-an,ietate
-agitatie
-hipertermie
Insomnie
63A se
imbraca si
de%braca
/3A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
-febra
-transpiratii profu%e
-sete intensa
-procesul infectios pulmonar Hipertermie
83A fi curat,
ingri;it si a-si
prote;a
tegumentele
-tegumente transpirate
<3A evita
pericolele
-risc de suprainfectii
-fatigabilitate
-risc de hemopti%ie
-risc de infectie cu b=
a antura;ului
-cunostinte
insuficiente despre
caile de transmitere a
infectiei
-facies crispat
-imunitate sca%uta a
organismului
-procesul infectios
-anore,ie
-neaccesibilitate la informatii
-lipsa de cunoastere a
mi;loacelor de prevenire a
raspandirii infectiei
-an,ietate
-agitatie
isc de hemopti%ie
isc de infectie cu b= a
antura;ului
An,ietate
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor
negative
7:3A
comunica cu
semenii
-comunicare verbala
cu personalul-
ineficienta
-bolnavul este
irascibil, recalcitrant
-irascibilitate
-insuficiente cunostinte
refritoare la boala sa
Irascibilitate
773A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
7-3A fi
preocupat in
vederea
reali%arii
7.3A se
recrea
723A invata -bolnavul nu are
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere
a acesteia
*ipsa de informatie
5' P)"BLEME ALE PA#IE0T$L$I
.Dificultate in a respira
.Dificultate in a se alimenta
.ranspiratii profuze
.Dificultati in a.si mentine temperatura corpului in
limite normale
.Dificultatea de a e!ita pericolele
.Dificultatea de a in!ata
.Irascibilitate
6' PLA0I,I#A)EA I0/)I7I)IL")
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Dispnee 73Asigurarea
necesarului de
o,igen conform
nevoilor
organismului pe
tot parcursul
spitali%arii3
-3Ameliorarea
respiratiei in 5 %ile
O* #O#I)>
-aerisesc salonul dimineata si
seara
-asigur temperatura optima de
78--:?$
-verific aparatura pentru
o,igenoterapie, sterili%e% sonda,
schimb apa din umidificator
O* #O#I)>
-recomand bolnavului po%itia
semise%anda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca e,ercitii
de respiratie(inspir profund si
lent)
Dupa 5 %ile
respiratia se
ameliorea%a
Hipertermie 73#acientul sa
beneficie%e de o
stare de bine, de
confort3
-3Disparitia
temperaturii in 75
%ile
O* #O#I)>
-aerisesc salonul
-asigur imbracaminte le;era
-schimb len;eria de pat si de corp
ori de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete
din bumbac si sa le schimbe
frecvent
-asigur temperatura optima in
salon
-sterg bolnavul de transpiratie
!ebra cedea%a
dupa -: %ile3
-calcule% bilantul hidric0-2h
-servesc bolnavul cu cantitati
mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin - l0%i)
O* #O#I)>
-masor temperatura de - ori0%i
-supraveghe% bolnavul
O* D&*&@A'>
-administre% antitermice,
#AA$&'A"O* -tb0%i, si
tuberculostaticele
prescrise>HIN.::mg
1"#6::mg 1#Z"-:::mg
1&"(76::mg, %ilnic
Diafore%a #acientul sa aiba o
stare de bine, de
confort fi%ic in
timp de o
saptamana3
O* #O#I)>
-mentin tegumentele pacientului
curate si uscate
-spal tegumentele ori de cate ori
este necesar
-schimb len;eria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a
plicilor si a spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si
comoda
-administre% lichide caldute (cel
putin - l0-2h)
O* D&*&@A'>
-administre% antitermice
Dupa / %ile
transpiratia a
diminuat3
Dupa 75 %ile,
bolnavul pre%inta
transpiratii
minime3
Alimentatie
neadecvata - deficit
#acientul sa fie
echilbrat nutritional
O* #O#I)> (olnavul
acumulea%a
progresiv in
-e,plore% preferintele pacientului
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, pre%entate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga dupa
gusturile sale
-urmaresc cantitatea de alimente
consumate
-cantaresc bolnavul saptamanal
-maresc progresiv valoarea nutritiva
a ratiei
-asigur necesarul de calorii0-2h
-stabilesc programul alimentatiei (.
mese si - gustari la orele 8-7:-7.-
76-7<)
greutate
isc de
hemopti%ie
isc de infectie cu
b= a antura;ului
educerea acestui
risc prin
informarea
corecta a
pacientului
educerea acestui
risc prin
informarea
corecta a
bolnavului si
aplicarea unor
masuri de
profia,ie
O* #O#I)>
-e,plic bolnavului ce este
hemopti%ia si cum se poate
preveni
-recomand respectarea
tratamentului cu tuberculostatice
-recomand sa renunte la alcool si
tutun
-recomand evitatrea e,punerii la
soare, caldura si ingerarea de
alimente sau lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor
fi%ice
O* #O#I)>
-i%olarea bolnavului in sectia
'($ (istrita
(olnavul nu
acorda atentia
cuvenita celor
enuntate3
(olnavul
recunoaste ca ar fi
un potential risc
pentru cei din ;urul
sau3
-sterili%area veselei, len;eriei de
corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul
-de%infectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea ce
priveste actul e,pectoratiei
O* D&*&@A'>
-chimioprofila,ia contactilor
$unostinte
insuficiente
#acientul sa
acumule%e noi
cunostinte despre
boala si modul de
transmitere al
acesteia
-e,plore% nivelul de cunostinte al
bolnavului
-stimule% dorinta de cunoastere
-constienti%e% bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
-corecte% deprinderile daunatoare
sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-e,plic importanta pe care o are
continuarea tratamentului in
ambulator dupa e,ternare
precum si importanta
controalelor periodice3
#acientul a
acumulat noi
cunostinte despre
boala sa si modul
de transmitere al
acesteia
Irascibilitate #acientului sa i se
insufle optimism
si calm3
-stimule% comunicarea cu alti
bolnavi cu un tonus psihic
po%itiv, aflati in curs de
vindecare3
#acientul devine
mai optimist, mai
putin irascibil,
comunica bine cu
ceilalti bonavi si
cu personalul3
DA'A '3A3 #uls esp3 'emp3 ecoltari de
produse biologice
si patologice
&,aminari
paraclinice
'ratament egim
ali-
men-
tar
:.3III 77:0/: <- -- .6,8?$ (= omog4 adiogra-
fie #A
#aracetamol Hiper-
caloric
negativ
9+H4/:-7::
Hgb48,2g0dl
9&#4-8A
*4778::
@licemie
4/<mg0dl
'@O4.7u0l
'@#45:u0l
)ree47/mg0
dl
$reat4:,8mg0
dl
(B4neg
&, urina4
normal
-,7 tb
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
717tb
#Z" 5::mg
717tb
:2 III 7-:0/: /2 -- ./,2?$ #aracetamol
-,7tb
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
"# 75:mg
-0-
717cp
&"( 2::mg
717tb
:5 III 7-50/: /: -7 .<,-?$ #aracetamol
-,7tb
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
"# 75:mg
717cp
&"( 2::mg
717tb
-0-
:6 III 77:0
8:
68 -: .<,5?$ #aracetamol
-,7tb
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN -tb
"# -cp
#Z" -tb
&"( -tb
-0-
:/ III 7-:0
/:
68 -: .8,.?$ #aracetamol -0-
-,7tb
(rofimen tb
7-7-7
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
.tb
"# 75:mg
2cp
#Z" 5::mg
2tb
&"( 2::mg
2tb
7: III 7-50
/5
68 -: ./,2?$ -0-
"etoclopra-mid
.,7tb
7. III 7-:0/:- 6- -: ./,<?$ -0-
"etaspar
.,7 cp
-0-
72 III-
-. III
7::0/:-
7-508:
6--/: 7/-7< ./,:-
.8,2?$
-0- -0-
-2 III-
-8 III
7-:0/: 68 -: .6,8?$ (rofimen tb
7-7-7
"etoclopramid
.,7tb
"etaspar
-0-
.,7 cp
inofug
.,5 pic
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
.tb
"# 75:mg
2cp
#Z" 5::mg
2tb
&"( 2::mg
2tb
-< III-
:7 I9
7-:0/: 6/ -- .8,5?$ (rofimen tb
7-7-7
"etoclopramid
.,7tb
"etaspar
.,7 cp
inofug
.,5 pic
Do,icilina
7 cp07-h
-0-
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
.tb
"# 75:mg
2cp
#Z" 5::mg
2tb
&"( 2::mg
2tb
:- I9-
:2 I9
77:06: 66 7< .8,:?$ (rofimen tb
7-7-7
"etoclopramid
.,7tb
"etaspar
.,7 cp
#iafen
.,7 tb
9it (6
7tb dim3
HIN 7::mg
.tb
"# 75:mg
-0-
2cp
#Z" 5::mg
2tb
&"( 2::mg
2tb
:5 I9-
-6 I9
7::06:-
7-:/5
6:-65 7<--7 .6,<-
.8,8?$
-0-
)lcoran
-,7 cp
3 ulcer
-/ I9-
:- 9
7::06:-
7-:0/5
6:-65 7/-7< .6,5-
.6,<?$
-0-
'ran,ene 5mg
-,7 tb
-0-
:. 9 77:065 62 78 .6,8?$ 9+H4/2-/8
Hgb47:,6
9&#4.5A
*4/-::
'@O4.7u0l
'@#4.5u0l
(= omog4
3b/100c;
C !" 3#03#$0%&++
-0- -0-
:2 9-
-. 9
7::06:-
7-:0/5
6:-68 7/--: .6,--
.6,8?$
-. 9
adiogra-fie
#A
control
+e e,ternea%a din
lipsa de locuri3

BIBLIOGRAFIE
2# TE3NICA INGRIJIRII BOLNA4ULUI * 4OL# I si
II * C# M"%es5 Ed# Medicala 2678
9# G3I- -E NURSING * Ed# 4iata Medicala
R"maneasca
:# TRATAT -E ME-ICINA INTERNA * Pr",# Rad
Pan5 Ed# Medicala 268:
;# FTIZIOLOGIE * Marcel P"pesc5 Ed# <POLSIB<
Si!i 266=
># MANUAL -E ME-ICINA INTERNA PENTRU
CA-RE ME-II * B"rndel5 Ed# ALL
=# MANUAL -E ANATOMIE SI FIZIOLOGIA
OMULUI * clasa a ?I*a * I# Te"d"resc E)arc5
S# G(er$(esc5 I# Cinnat5 Ed# -idactica si
peda$"$ica 266@