Ministerul Educatiei Nationale

Colegiul National “ Ana Aslan “ – Scoala Postliceala Sanitara

Timisoara – Timis

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE A
ABSOLVENTILOR INVATAMANTULUI POSTLICEAL

Calificarea profesionala : asistent medical generalist

Profesor indrumator:
Scorobete Monica

Absolvent:
Fedeniuc Larisa-Lavinia

1
 2022

Îngrijirea copilului cu fractură de tibie deschisă

Cuprins

2
Argument.......................................................................................................................................................................................................
I.Introducere...................................................................................................................................................................................................
I.1. Notiuni despre nursing................................................................................................................................................................................................
1.1.1. Definiția nursingului................................................................................................................................................................................................................................
1.1.2. Istoria nursingului....................................................................................................................................................................................................................................
1.1.3. Definirea profesiei de asistent medical/nursă......................................................................................................................................................................................
1.1.4 Rolul și funcțiile asistentei medicale/nursei..........................................................................................................................................................................................

I.2..Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului osos.................................................................................................................................................

I.2.1 Anatomia scheletului..............................................................................................................................................................................................................................
I.2.2. Componentele sistemului osos..............................................................................................................................................................................................................
I.2.3 Fiziologia sistemului osos........................................................................................................................................................................................................................
I.2.4 Tipurile de fracturi,simptomatologia si tratamentul fracturilor.............................................................................................................................................................

II. Notiuni generale despre fracturile de tibie deschise la copii. Fractura deschisa de tibie.............................................................................
II.1. Definitie....................................................................................................................................................................................................................
II.2. Prim ajutor...............................................................................................................................................................................................................
II.3. Semne si simptome..................................................................................................................................................................................................
II.4. Diagnostic si investigatii...........................................................................................................................................................................................
II.5. Tratament chirurgical...............................................................................................................................................................................................
II.6. Complicatii...............................................................................................................................................................................................................
II.7. Recuperare...............................................................................................................................................................................................................
III Rolul asistentei medicale in ingrijirea copiilor............................................................................................................................................
III.1 Ingrijirea copiilor ( generalitati)................................................................................................................................................................................
III.2 Obtinerea acordului..................................................................................................................................................................................................
III.3 Etapele de pregatire.................................................................................................................................................................................................

3
 III.4. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu fractura de tibie deschisa...........................................................................................................
III.5. Participarea asistentei la examenul radiologic.........................................................................................................................................................
III.6. Supravegherea pacientului......................................................................................................................................................................................
IV. Aplicatii...................................................................................................................................................................................................
IV.1. CAZUL I....................................................................................................................................................................................................................
Indentificarea problemelor pe nevoi..............................................................................................................................................................................................................

IV.2. CAZUL II.................................................................................................................................................................................................................

IV.3. Cazul III..................................................................................................................................................................................................................
V. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................................................................

4
 MOTTO : ''Asistentele sunt îngeri încălțați în pantofi confortabili''- autor anonim

Argument

Traim într-o lume în care stresul cotidian este dat de alergarea zilnica pe care o facem între jaloanele trasate de cariera
noastra, preocuparile financiare ale traiului zilnic sau ale acumularilor, familia, ascensiunea sociala, ajungand să neglijam
capitalul cel mai de pret pe care il avem: SANATATEA. Fiind prinsi în acest cleste al cresterii perfomantei profesionale,
pe de o parte si al alocarii de timp familiei, pe de alta parte, constatam cu surprindere ca timpul ajunge să se comprime din
ce în ce mai mult, uneori aceasta atragand crize majore ce ne afecteaza atat relatiile interumane sau familiale, dar si
sanatatea.

Medicina generala este specialitatea care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul conditiilor acute sau cronice si
furnizarea de ingrijiri preventive de sanatate. Specialistii de medicina generala / medicina de familie furnizeza ingrijiri
medicale pentru pacientii de toate varstele, de la nou-nascuti la varstnici, barbati si femei, cu probleme medicale diverse.

Rolul asistentei medicale este de a suplini dependența pacientului și să se ocupe de aspectele și nevoile psiho-somatice și
psiho-sociale care afectează sănătatea, boala și moartea.

5
Asistenta medicală trebuie să prezinte o bună abilitate de a comunica cu pacientul și familia acestuia, de a fi un bun
educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor, dar și mediator.

Am ales acest subiect deoarece doresc sa evidentiez ingrijirea acordata copiilor.In acest caz consider ca,comunicarea este
una foarte importanta deoarece copiilor le este destul de greu sa se acomodeze in mediul spitalicesc si acestia sunt in
totalitate dependent de mama .Asistenta medicala trebuie sa aiba rabdare,profesionalism atat cat si actul medical cand si
fata de apartinatori .

Fracturile la copii sunt destul de dese deoarece acestia sunt in permanenta activi , si se pot accidenta foarte usor .

6
I.Introducere

I.1. Notiuni despre nursing

1.1.1. Definiția nursingului
Nursingul este stiinta si arta de a ingriji omul sanatos si bolnav, este un proces de îngrijire. Esenta nursingului este relatia
complexa profesional-terapeutica si empatica dintre nursa si pacient.

Nursingul înseamnă a ingriji; dar raportat la sistemul medical constituie o metoda sistematica, organizata, ce permite
acordarea de îngrijiri individuale.

Actul de îngrijire este împartit în 3 activitati:

-activitate de natura dependenta (delegata): urmareste indicatiile medicului și ofera tratamentul necesar conform prescriptiilor
acestuia; medicul decide și asistenta execută tehnica de îngrijire respectiva.

-activitate de natura independent (autonoma): decide, ofera îngrijire pacientului din proprie initiativa, stabileste relatii de
încredere și transmite informatii pacientului în legatura cu problemele de sanatate pe care le are.

7
-activitate de natura interdependenta: colaboreaza cu ceilalti membri ai echipei medicale și cu persoanele care acorda
ingrijiri globale pentru indeplinirea scopului propus.

ICN-Consiliul Internațional al Nurselor:

”Nursingul, ca parte integranta a sistemului de asistenta sociala, cuprinde ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor și îngrijirea
bolnavilor fizic, psihic (mental), ca și a celor infirmi (cu dizabilitati) de toate varstele, în toate formele de asistenta sociala
si asezari comunitare.

Asistentii medicali sunt interesați de reatiile individuale, familiare si de grup în fata bolii și trebuie sa raspunda
problemelor reale sau potentiale ale indivizilor sau comunitatii.

Aceste reactii umane reclama o sfera mai larga de interventii, de la restabilirea sanatatii pana la o faza individuala a bolii,
dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sanatatii populatiei pe termen mai lung.

OMS și ICN definește nursingul ca pe o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății care cuprinde:

-promovarea sănătății

-prevenirea îmbolnăvirilor

-îngrijirea bolnavilor de toate vârstele și în toate stadiile bolilor, chiar și în stadiu terminal.

8
Medicul îl vindecă pe bolnav, însă asistentul medical se îngrijeşte de el. Acest lucru necesită, de obicei, eforturi pentru a le
ridica moralul pacienţilor pe care, de exemplu, vestea că au o boală cronică sau că nu mai au mult de trăit îi distruge atât pe
plan afectiv, cât şi pe plan fizic. Trebuie să fii o mamă pentru cel bolnav.

1.1.2. Istoria nursingului

În mai toate țările lumii au apărut școli pentru pregătirea asistentelor medicale și a personalului auxiliar.

Secolul al XX-lea caută să defiească cât mai exact termenul de nursing/nursă plecând de la definiția simplă în care
”nursa este profesionistul care hrănește, încurajează și protejează o persoană, fiind pregătită pentru a îngriji bolnavi, răniți
și bătrâni.”

Etimologic cuvântul ”nurse” este folosit ca substantiv și derivă din latinescul ”nutrix”, care înseamnă mamă
adoptivă.

În anul 1899 a luat ființă ICN care are ca scop îmbunătățirea îngrijirilor de sănătate și a condițilorde lucru, profesia
de nursă fiind direct legată de societate.

În prezent practicarea profesiei de asistent medical/nursă se face cu exigențe sporite.

Nursingul este o activitate complexă, nursa tratează pacientul complex, bio-psiho social în vederea asigurării unei
stări perfecte de bunăstare fizică, psihică și socială.

Virginia Henderson este cea care a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere în instruirea și formarea
în nursing și mai ales în cercetare. Este creatoarea primei teorii științifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos și
bolnav. Pacientul este o entitate complexă, corpul și sufletul fiind inseparabile.

9
1.1.3. Definirea profesiei de asistent medical/nursă
Prima definiție a nursei: ”funcția unică a nursei constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă pentru îndeplinirea
acelor activități care contribuie la sănătoasă sau recâștogarea ei (sau la o moarte împăcată, liniștită) pe care le-ar fi
îndeplinit fără ajutor dacă ar fi avut puterea, voința și cunoașterea necesară.”

Profesia de asistent medical/nursă a avut de-a lungul anilor numeroase dificultăților în recunoașterea ei.

Cunoscută și chiar practicată din perioada preistorică ”arta de a îngriji” are un caracter universal, dar recunoașterea
ca profesie s-a produs la jumătatea secolului al XX-lea.

Profesiei de asistent medical/nursă în lexicul anglo-saxon reprezintă in egală măsura știința și arta, nursingului
cunoscând în lunga sa perioadă de evoluție 3 etape distincte:

-prima etapă: un sistem de îngrijiri bazat pe vindecătorii tradiționali și autoîngrijire, cu interpretarea fenomenelor legate de
boală prin prisma tradițiilor religioase și culturale ale fiecărei comunități în parte; în epoca primitivă nu găsim nici medici,
nici nurse.

-a doua etapă de dezvoltare a îngrijirilor de sănătate apare odată cu creștinismul; creștinismul insuflă în persoana care
îngrijește devotament, caritate și simțul datoriei.

S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor și săracilor, instituționalizarea subliniind funcția de ajutor social a
nursingului punând-se accent pe dispensarizarea îngrijirilor corporale și psihice.

10
-a treia etapă este legată de dezvoltarea socială și economică, etapa în care monopolul religios sau al acțiunilor caritabile
din secolul al XX-lea a fost detronat.

1.1.4 Rolul și funcțiile asistentei medicale/nursei.

Asistentul medical își asumă răspunderea și exercită autoritatea necesară pentru prestarea directă a îngrijirilor de
sănătate. Asistentul medical este un practician autonom responsabil pentru prestațiile sale.

Indiferent de locul unde lucrează, asistentul medical trebuie să îndeplinească 3 roluri majore:

1. Practician: implică acțiuni de cunoaștere și îngrijire directă/satisfacere a nevoilorpacientului, familiei sau a

celorlalte persoane implicate.

2. Rolul activ în cercetare: se referă la acele acțiuni întreprinse în scopul studiului efectelortehnicilor actuale de
îngrijire precum și metodele care se impun pentru îmbunătățirea acestora.

3. Rolul de LIDER este rolul de conducător care impune luarea deciziilor, acte de relaționareși influențarea acțiunilor
altora, în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului.

Pe lângă aceste roluri asistentului medical îi revin și 3 tipuri de funcții de naturi diferite (natură independentă, dependentă
și interdependentă):

a) funcțiile de natură independentă (asistă pacientul din proprie inițiativă, temporar saudefinitiv) sunt:

11
-îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu-și poate îndeplini independent anumite nevoi. -stabilește relații de încredere
cu persoana îngrijită și aparținătorii acesteia. -ascultă pacientul, îl susține, îi transmite informații și învățăminte, lui și
aparținătorilor.
-este alături de indivizi și colectivitate în vederea promovării unor condiții mai bune de viață și sănătate.

-observă la pacient modificările produse de boală sau tratament și le transmite medicului.

b) funcțiile de natură dependentă: la indicațiile medicului aplică metode de observație, detratament sau readaptare.

c) funcțiile de natură interedependentă: colaborarea cu alți profesioniști don domeniul sanitar,

social, educativ, adminnistrativ, etc.; și participă la activități interdisciplinare.

Funcțiile asistentului medical derivă din misiunea asistentului medical în societate. Aceste funcții rămân constante,
indiferent de loc (acasă, la locul de muncă, la școală, universitate, închisoare, tabere de refugiați, spital, clinică pentru
acordarea primelor îngrijiri de sănătate sau în alte locuri) și de timpul în care acordă îngrijirea de nursing, de statutul
medical al individului sau al grupului pe care-l va servi sau de resursele pe care le are la dispoziție. Mai mult, funcțiile vor
trebui să se reflecte în legislația ce guvernează nursingul în fiecare țară.

Funcțiile asistentului medical sunt:

-acordă îngrijiri bolnavului indiferent dacă acestea vizează promovarea, prevenirea, vindecarea, recuperarea sau sprijinirea
indivizilor, familiilor sau grupurilor;

12
-acționează ca expert în cadrul echipei multidisciplinare de sănătate și în societate;

-efectuează educație pentru sănătate profesioniștilor, studenților, pacienților, clienților familiilor lor;

-dezvoltă practica nursingului printr-o gândire critică, bazată pe cercetări;

-promovează implicarea activă a indivizilor, inclusiv pacienții, familiile, comunitățile, în toate aspectele îngrijiri sănătății
în funcție de specific, încurajând prin promovarea sănătății mediului înconjurător, încrederea în sine și autodeterminarea.

Florence Nightingale spune că: „Nursele trebuie să fie în spiritul unei educații înalte și trebuie să-și continue îmbunătățirea
educației de-a lungul carierei lor.

Cea mai importantă lecție care poate fi dată nurselor este:

-să le învețe să observe bolnavul, cum să observe.

-care sunt manifestările care indică însănătoșirea, care nu.

-care sunt semnele importante, care sunt dovezile neglijenței, ce fel de neglijență.

Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai bine să renunțe de a mai fi nurse pentru că nursingul
nu este chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau nu.

13
 I.2..Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului osos
I.2.1 Anatomia scheletului
Sistemul osos este alcatuit din 206 oase conectate intre ele prin articulatii in majoritatea cazurilor.Rolul principal al
acestuia este de a suporta greutatea corpului,de a proteja organele interne.

In general sistemul osos este impartit in:

-scheletul cefalic

-scheletul axial (cavitatea toracica,stern si coloana vertebrala)

-scheletul apendicular(membrele)

Tesutul osos

Oasele sunt alcatuite din tesut osos,acesta fiind alcatuit din matrice osoasa si osteocite ,osteoblaste si osteoclaste.Tesutul
osos este bogat vascularizat si are o activitare metabolica intensa.Sistemul osos este un rezervor de calciu fosfat si multi
alti ioni.

Exista doua tipuri de tesut osos:

-tesut osos primar/imatur:acest tip de tesut este inlocuit cu tesutul osos matur,insa sunt anumite regiuni unde nu se produce
schimbarea:in vecinatatea suturilor osoase late ale craniului,la nivelul alveolelor dentare.

Acesta este caracterizat de un numar scazut de elemente minerale si un numar crescut de osteocite.

-tesut osos secundar(matur):este caracteristic adultului.Acesta este bogat in fibre de colagen Tesutul osos se produce prin
procesul numit osteogeneza.Aceasta se produce prin:

14
-osificarea de membrana (endoconjunctiva):prin aceasta se formeaza majoritatea oaselor late

-osificare encondrala(endocartilaginoasa):prin acest tip de osificare se formeaza majoritatea oaselor lungi/scurte

Cresterea osoasa este asociata cu resorbtia partiala a tesutului deja format in acest fel facilitandu-se mentinerea morfologiei
osului in timpul cresterii.

Remodelarea osoasa este mult mai intensa la copii mici insa la adulti se desfoasoara concomitent in multe regiuni ale
scheletului fiind independent de cresterea osoasa.

15
Figura 1

I.2.2. Componentele sistemului osos

1.Craniul :

-este compus din 22 de oase : opt oase (cutia craniana) si paisprezece (pentru fata)

16
2.Coloana vertebrala:

-reprezinta scheletul axial al trunchiului avand o localizare posterioara si mediana -este formata din 33-34 de
vertebre dispuse metameric.

Exista vertebre:

• cervicale in numar de 7,
• toracice in numar de 12,
• lombare in numar de 5,
• sacrale in numar de 5,
• coccigiene 4-5

3.Toracele

-este alcatuit din stern,coaste si vertebre toracice

a) sternul:-este localizat in partea anterioara si mediana a toracelui -este impartitin : manubriu sternal,corpul
sternal,procesul xifoid
b) coaste:-sunt in numar de 12 perechi ,care fac legatura intre coloana vertebrala si
sterm

- coastele sunt formate din os costal si cartilaj costal

17
-se diferentiaza coaste adevarate ( se articuleaza si sternul prin cartilaj propriu,sunt in numar de sapte) si coaste false
(dintre care primele se articuleaza cu sternul prin intermediul altor coaste iar ultimele sunt flotante,neajungand la stern

4.Pelvis

-pelvisul osos (centura pelvina):forma acestuia este de trunchi de con cu diametrul transversal mai mare , ca o consecinta a
ortostatismului .

Rolurile pelvisului : sustinere si transmiterea greutatii trunchiului in statica si locomatia bipeda,protectia organelor
pelvine , implicat in sarcina si nastere.Exista mai multe tipuri morfologice de pelvis:

a)tipuri pure:

-tip ginecoid(este tipul clasic feminin,cu diametrul transversal mai mare decat antero posterior)

-tip android (tipul clasic masculin,intalnit insa si la femei)

-tip antropoid (turtit later-lateral,cu diamterul transversal foarte mare,intalnit mai des la femeile de culoare alba,insa
este cel mai rar intalnit tip morfologic pelvin) b) tipuri mixte

5.Oasele membrelor

-superioare:humerus,radius,ulna,oasele carpiene,oasele metcarpiene,falangele -

inferioare:femur,rotula,tibie,fibula,oase tarsiene,oase metatarsiene,falange Structura externa a oaselor:
-diafiza (tusut osos compact)

-epifizele (lame dense de os compact care invelesc osul spongios care contine maduva

18
rosie) -metafizele

13 Structura interna:

-perios

-os compact

-os spongios

-cartilaj hialin

-maduva rosie

-maduva galbena

19
Figura 2

20
I.2.3 Fiziologia sistemului osos
Scheletul concentreaza cea mai mare concentratie de calciu din organism acesta realizand schimburi cu sangele , in acest
fel concentratia sanguina si tisulara a calciului este foarte stabila.Acest transfer al calciului din oase in sange se realizeaza
pe doua cai : una rapida si una lenta (controlata de parathormon).

Oasele au rol de suport ( ancorare muschi) sustin greutatea corpului,de protectie (craniul protejeaza encefalul),de formare a
globulelor rosii si albe in maduva rosie si evident de depozitare a calciului , asa cum s-a descris anterior .

-fracturi osoare (produse cel mai adesea de accidentari dar uneori apar si ca urmare a unor tumori maligne)

-osteopetroza (cresterea excesiva si rigidizarea oaselor,obliterandu-se astfel cavitatea medulara a oaselor,ducand la anemie
si infectii frecvente)

-rahitism (aparut la copii cu carenta de calciu)

-osteomalacie ( carenta de calcuu la adulti )

-osteoporoza ( resorbtia depaseste rata de formare a tesutului osos ) apare cu precadere la femeile la care s-a instalat
menopauza

-tumori benigne: osteoblastom,osteoclastom

-tumori maligne : osteosarcom

Examinare-diagnostice specifice :

21
1.Examen obiectiv : anamneza , examen obiectiv

2.Investigatii laborator

3.Investigatii paraclinice : imagistice , radiografie , CT,RMN,osteodensimetrie DEXA

I.2.4 Tipurile de fracturi,simptomatologia si tratamentul fracturilor

Fractură înseamnă întreruperea continuității unui os.

Cel mai des survine în urma unui traumatism; uneori survine în lipsa unui traumatism semnificativ, dacă osul respectiv este
afectat de un proces patologic, cum ar fi osteoporoza, o infecție sau o tumoră.

Clasificarea fracturilor se poate face după mai multe criterii.

Dacă luăm în considerare numărul locurilor pe os în care s-a produs fractura: fractură simpla (osul s-a rupt într-un
singur loc, deci au rezultat doua segmente), și fractură cominutivă (au rezultat trei sau mai multe segmente).

Fractura în lemn verde este specifică copiilor, la care oasele sunt mai elastice chiar la forțe mari, și osul nu se rupe ci
apare o fisură de-a lungul lui.

Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un proces de patologie complex care
antrenează întreg organismul. Fractura este o boală generalizată cu dereglări post-traumatice generale.

22
Fracturile se pot clasifica astfel:

În funcţie de felul în care acţionează forţa determinantă:

1. Fractura directă se produce la nivelul la care acţionează forţa, reprezentată prin zdrobire, compresiune sau şoc
violent. Acestea sunt fracturi apărute la marile accidente, care se asociază cu leziuni mai mult sau mai puţin grave ale
părţilor moi.

2. Fractura indirectă se produce în alt loc decât acolo unde a acţionat agentul traumatic. Aceste fracturi sunt cele
mai numeroase şi după modul de aplicare a traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi. În
fracturile indirecte, traumatismele pot acţiona prin unul din următoarele 4 mecanisme:

a) flexiune, când forţa se exercită asupra unei curburi osoase care depăşind elasticitatea normală rupe osul la
maximum de curbură;

b) tracţiunea, în urma contracţiilor musculare violente care duc la smulgerea unor fragmente osoase, ce prezintă
zone de inserţie tendinoase sau fracturi parcelare ale epifizelor prin tracţiune ligamentoasă;

c) compresiune, în lungul axului osului, ducând la fractura epifizei, ca în fracturile de astragal sau pilon tibial în
urma căderii de la înălţime;

d) torsiunea, când forţa vulnerantă produce o răsucire a membrului determinând totdeauna o fractură spinoidă sau
helicoidală.

În funcţie de gradul de discountinuitate a osului:

23
1.Fracturi incomplete, care se observă mai ales la copii şi se prezintă sub urmatoarele forme:

a) deformarea osului în grosime, care are loc printr-un mecanism de presiune în lungul osului. În aceste condiţii se
produce mai mult o dislocare trabeculară în regiunea metadiafizară, care se traduce radiografic printr-o uşoara îngroşare
fusiformă sau în inel;

b)ruperea incompletă sau în flexiune, care se observă la copii când datorită elasticităţii şi grosimii periostului se produce
un traiect de fractură care interesează numai corticala dinspre conconvexitatea osului. Este clasică fractura “en bois vert”
(în lemn verde);

c) înfundarea, se observă mai ales la oasele late ale craniului;

d) fisurile, se întâlnesc mai ales la adulţi şi mai rar la copii, integritatea formală a osului este păstrată şi numai
radiografiile din incidenţe diferite, pot să arate traiectul de fractură.

2. Fracturile complete pot să aibă traiectul de fractură cu sediul variabil, în caz de fractură directă şi dimpotrivă, să se
situeze la nivelul punctelor slabe ale osului dacă fractura este indirectă. Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid,
longitudinal, în vârf de clarinet şi în farină de fluture.

Fragmentele sunt în general în număr de două, uneori un traiect de fractură accesoriu separă un al treilea fragment. Când
există mai multe traiecte, fractura este cominutivă, fragmentele osoase purtând numele de eschile. Deplasarea fragmentelor
este variabilă, uneori minoră, alteori complexă. Aceasta deplasare se poate face:

24
a) prin translaţie, când unul din fragmente este deplasat înainte, înapoi, intern sau extern, faţă de celelalte
fragmente, producând încălecarea lor;

b) prin rotaţie, când un fragment se roteşte în jurul axului sau longitudinal, în vreme ce celălalt rămâne imobil sau
ambele fragmente se rotesc unele faţă de celelalte, în aceste cazuri există decalajul fragmentelor;

c) prin unghiularea unui fragment faţă de celălalt. De obicei, fragmentele suferă deplasări complexe, când se
asociază unghiularea cu încălecarea sau deplasarea laterală cu decalaj

25
Figura 3

În funcţie de integritatea pielii, fracturile pot să fie:

26
1. Fracturi închise, când segmentele osoase sunt acoperite cel puţin de piele.

2. Fracturi deschise, în care pielea a fost lezată şi osul ajunge în contact cu exteriorul. În acest caz se poate infecta,
poate apăre un proces septic de osteită sau chiar osteomielita care întârzie vindecarea sau poate da naştere unor complicaţii,
distrugeri osoase, calus vicios,pseudoartroze.

Leziunile părţilor moi în fractură

În timpul sau după fracturarea unor oase, se produc leziuni ale părţilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele
ascuţite ale oaselor fracturate.

Pot fi lezaţi muşchii tendoanelor, vasele, nervii, pielea. Lezarea muşchilor şi a tendoanelor duce la tulburări de mişcare.
Lezarea oaselor poate determina tulburări extrem de rare, întrucât dacă sunt lezate oase mari, se pot produce hematoame
locale, uneori pot lua naştere chiar necroze şi cangrene, prin neirigarea tendonului asigurată de vasul respectiv.

Leziunile nervoase pot provoca apariţia unor paralizii sau tulburări senzoriale în zona respectiva.

Lezarea pielii creează o fractură deschisă.

Simptomatologia fracturilor
Fractura, împreună cu leziunile ce se produc în părţile moi, inclusiv hematomul local sau difuz - la distanţă - constituie
focarul de fractură. Acest focar de fractură este centrul de unde pleacă toate tulburările care dau tabloul clinic al fracturii.
27
Deosebim în acest tablou semne generale şi locale. Bolnavul traumatizat cu fractură are stare generală mult mai puţin
alterată, de obicei indispoziţie generală, frisoane şi temperatură ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39°C). Uneori
poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar în scurt timp fără să fie necesar un tratament special.

Tulburarea stării generale este urmarea resorbţiei din focarul de fractură. Semne locale pot fi de probabilitate si de
certitudine. Cele de probabilitate sunt importante si trebuie cercetate atent.

Durerea este un semn constant şi valoros. Ea poate să apară şi după un traumatism care nu a produs fractura, se datorează
excitării proprietăţilor existenţi în focarul de fractură. La examinarea bolnavului durerea poate localiza destul de exact
sediul fracturii. Durerea poate fi un element socogen important care să declanşeze prin ea însăşi şocul traumatic.

Echimoza, apare la scurt timp după ce s-a produs fractura în cazul fracturii oaselor superficiale şi mai târziu, atunci când
fractura se găseşte într-un segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea sângelui spre suprafaţă se face
mai greu).

Hematomul este redus dacă nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate fi însă extrem de voluminos declanşând un şoc
hemoragic.

Semnele clinice ale fracturilor

Deformarea regiunii este un semn extrem de important care arată lipsa de continuitate normală a celor două fragmente.
Deformările iau uneori aspecte tipice pe baza cărora se pune cu usurinţă diagnostic de fractură. Prezenţa unei fracturi
determinată de traumatism sau de

28
luxaţie articulară, poate provoca de asemenea o deformare locală, astfel încât este indicat să se efectueze un examen atent
pentru a face distincţie între aceste afecţiuni şi fractură.

Scurtarea regiunii este de cele mai mule ori insesizabilă. Pentru unele oase lungi unice, cum ar fi femurul, dacă se
produce o fractură oblică, scurtarea poate fi evidentă. Trebuie să ştim că există scurtare şi în cazul unei luxaţii, ceea ce
impune un examen atent pentru evidenţierea sigură a acestui simptom.

Impotenţa functională se datorează lipsei de continuitate a pârghiei osoase. Uneori, impotenţa functională este
determinată numai de durere, după cum în cazul fracturilor cu fragmente bine angrenate, este mai puţin evidentă. Trebuie
cunoscut bine aspectul, pentru că un accidentat cu fractură angrenată, (fractura care are şansele să se evidenţieze repede şi
corect), să nu mai fie lăsat să facă mişcări care pot dezangrena fragmentele osoase, în consecinţă să înrăutăţească starea
fracturii punând sub semnul întrebării şansele de însănătoşire.

Semnele de certitudine (siguranţă) au valoare mai mare pentru diagnostic însă ele trebuie căutate cu grijă pentru a nu
agrava leziunea.

Mobilitatea anormală se manifestă atunci când executând manevre asupra oaselor pe care le bănuim fracturate, constatăm
mobilitatea anormală a acestora şi avem certitudinea de fractură a acestora. Manevrele pentru depistarea fracturilor pe
această cale trebuie să fie extrem de blânde deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroasă. Semnul
acestora este uneori greu de pus în evidenţă (în cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor învelite de mase mari
musculare) şi de cele mai multe ori neindicat.

29
Crepitaţia osoasă se percepe odată cu abilitatea normală. Ea nu trebuie confundată cu crepitaţia fină a cheagurilor
hematomului.

Întreruperea continuităţii osoase apreciată prin palpare, constituie un semn preţios.

Netransmiterea mişcării de-a lungul unui os este un semn de fractură complexă. Examenul radiologic este mijlocul cel
mai sigur pentru a pune în evidenţă o fractură, cu condiţia unei bune execuţii tehnice. El trebuie făcut sistematic, mai
înainte de orice tentativă de reducere şi pentru a putea fi completă în aprecierea impotenţei deplasărilor, el trebuie să fie
efectuat în cel puţin două incidenţe.

Flictenele provin prin decalarea epidermei de plasmă sau sânge care provine din focarul de fractură. Constituie un semn
aproape constant, însă tardiv.

Temperatura locală este ridicată din cauza responsabilităţii crescute a tegumentelor din jurul focarului de fractură locală.

Edemul local se explică tot printr-o vasodilataţie locală ca şi prin tulburări locale care apar fie reflex, fie sunt determinate
de modificări patologice locale şi compresiune pe vasele de intoarcere.

Diagnosticul fracturii

Diagnosticul se pune pe examene radiografice în diverse incidenţe sau, în cazuri particulare în care radiografia nu susţine
un diagnostic de certitudine, se indică un examen computer tomograf CT.

30
Evoluţia posibilă a fracturii
Fracturile evoluează în mod normal spre vindecare, printr-un proces de reparaţie osoasă, proces ce se desfăşoară în trei
etape:

1. etapa hiperemică sau hemoragică, cu apariţia unui hematom în focarul de fractură, ce se coagulează,
determinând o inflamaţie aseptică cu vasodilataţie, edem şi transsudat.

2. etapa calusului fibros, care se realizează prin invadarea hematomului de către celule conjunctive tinere,
nediferenţiate, care se multiplică şi se transformă in osteoblaste şi condroblaste. Calusul fibros consolidează relativ
fragmentele, proces la care participă periostul profund şi celulele măduvei osoase şi ale ţesutului conjunctiv muscular din
jurul focarului de fractură. Concomitent se dezvoltă şi o vascularizaţie nutritivă a calusului.

3. etapa calusului osos primitiv apare din săptamâna a treia de evoluţie, prin mineralizarea calusului fibros şi
osificarea encondrală a zonelor cartilaginoase. Calusul primitiv are o trabeculaţie dezordonată. El suferă un proces de
remodelare şi apoziţie osoasă, ce duce la formarea de ţesut osos lamelar.

31
Figura 4

Complicaţiile fracturilor
În evoluţia fracturilor pot apărea complicaţii imediate şi complicatii tardive.

1. Complicatii imediate:

a) leziuni vasculare, compresiuni sau rupturi ale vaselor mari (humerale, femurale, poplitee etc.)

b) leziuni nervoase, în ordinea frecvenţei de apariţie se întâlnesc:

32
- leziuni ale nervului radial la nivelul şanţului diafizar humeral;

- leziuni ale nervului median în plica cotului;

- leziuni ale nervului sciatic popliteu extern la nivelul capului peroneului.

c) fractura deschisă este complicaţia cea mai des întâlnită. Ea constă într-o soluţie de discontinuitate a tegumentului, ce
permite comunicarea focarului de fractură cu mediul extern.

Plaga se poate produce prin acţiunea agentului vulnerant din afară înâuntru când este de la început infectată, sau dinăuntru
înafară de către un fragment osos când este neinfectată la început. Procesul de vindecare este perturbat şi întârziat de către
infecţie.

2. Complicaţiile tardive ale fracturilor:

a) Calusul vicios – este rezltat al tratamentului incorect (reducere sau imobilizare necorespunzătoare, cu dislocarea
fragmentelor în aparatul gipsat).

b) Calusul întârziat – apare din aceleaşi cauze ca şi calusul vicios. Şi infecţia locală joacă un rol important în
întârzierea consolidării osoase.

Pseudartroza – apare în urma neconsolidării focarului de fractură şi poate fi fibrosinovială, fibroasă sau flotantă. Este
definitivă, rezolvarea ei fiind exclusiv chirurgicală.
33
d) Osteoporoza posttraumatică (sindromul Sudeck – Leriche). Apare în urma tulburărilor vasomotorii
posttraumatice sau datorită imobilizării prelungite. Se manifestă clinic prin durere, edem şi cianoză. Radiologic se observă
demineralizare osoasă.

e) Osteoame periarticulare posttraumatice – apar în regiunea periarticulară şi se datorează osificării hematomului

periarticular.

Tratamentul fracturilor
Scopul tratamentului fracturii osoase este de a restabili continuitatea acestuia cât mai aproape de perfecţiune şi totodată să
asigure o recuperare funcţională a membrului cât mai aproape de normal.

Acest obiectiv se obţine prin trei acte medicale fundamentale: reducerea dislocării fragmentelor osoase fracturate, contenţia
reducerii până la consolidarea calusului fracturar şi reeducarea membrului pentru recâştigarea funcţionalităţii.

Modalităţile de tratament ale fracturilor se clasifică astfel:

1. tratament conservator al fracturilor prin imobilizare (gips, orteză), tracţiune (repaus la pat) etc. Recuperarea
funcţională începe abia după abolirea imobilizării;

34
2. tratament chirurgical al fracturilor, cu recuperare şi integrare socioprofesională mult mai rapidă decât cel
conservator, pentru că recuperarea funcţională începe imediat a doua zi postoperator.

Primul ajutor în fracturi osoase :

-menţinerea zonei lezate în poziţia găsită

-bandajarea zonei afectate, încercând să se oprească eventualele sângerări, dar fără a exercitao presiune prea mare pe locul
lezat

-încercarea de a imobiliza zona lezată prin atele (din carton, scândură, material rigid), cuprinderea articulaţiei supra- şi
subadiacente (de exem-plu: la fractura de antebraţ

-se imobilizează şi articulaţia cotului şi a încheieturii mâinii) şi legarea acesteia cu leucoplast,faşă sau cu ce aveţi la
îndemână

-aplicarea de gheaţă local, dacă fractura este închisă, pentru a opri inflamaţia

-transportarea persoanei respective la spital sau chemarea ambulanţei (apel la

112)

2.5 Structura tibiei

35
Fractura de tibie, os al membrului inferior denumit popular si fluierul piciorului, este o ruptura sau o intrerupere a
continuitatii osului situat in partea interna a gambei, in fata peroneului.

Fracturarea tibiei se poate produce fie prin traumatism indirect ce torsioneaza osul sau il indoaie pana cand acesta se rupe,
fie prin lovitura directa si violenta ce are de multe ori ca efect expunerea acestuia la exteriorul pielii (fractura deschisa de
tibie).

Tibia, al doilea os ca marime al scheletului uman, se articuleaza in extremitatea superioara cu femurul formand platoul
tibial, componenta a articulatiei genunchiul. In extremitatea inferioara, tibia se articuleaza cu astragalul si peroneul,
componente ale articulatiei gleznei. In functie de specificul accidentului, tibia se poate fractura atat de-a lungul osului
(diafizei), cat si in partile extreme (fractura de maleola / fractura platoului tibial).

Fractura de tibie poate fi insotita de fractura peroneului, leziune ce este frecvent deschisa si cunoscuta sub numele de
fractura de tibie si peroneu.

De asemenea, acest tip de fractura poate fi insotita si de leziuni precum ruptura ligamentui colateral extern sau ruptura
tendonului bicepsului femural.

36
CAUZE

Fractura de tibie apare cel mai des la barbatii adulti, de obicei datorita accidentelor auto, fie ca pacientul este sofer sau
pasager, fie ca este pieton.

De asemenea, fractura de tibie poate surveni si ca urmare a unor coliziuni violente in timpul unor activitatii sportive
precum fotbalul sau schiul.

Principalele cauze de aparitiei a fracturii de tibie sunt:

- accidente de auto

- accidente sportive (fotbal) sau de munca

SIMPTOME

Fractura de tibie prezinta urmatoarele simptome:

• durere ascutita

• impotenta motrica si imposibilitate de mentinere a propriei greutati pe picior •

37
deformare locala

DIAGNOSTIC

Medicul ortoped va examina piciorul si va pune intrebari cu privire la modul in care s-a produs fractura, apoi va cere
efectuarea de radiografiei/ tomografiei. Imaginile trebuie sa contina atat diafiza osului, cat si extremitatile superioare si
inferioare ale tibiei si peroneului.

Pentru a stabili un diagnostic corect, doctorul va efectua exameninarea neurologica si vascularizatia intregului membru
inferior.

TIPURI DE FRACTURI TIBIALE

Fractura de tibie poate aparea in 3 zone, in treimea inferioara cu sau fara afectarea articulatiei gleznei, izolat sau impreuna
cu fractura de peroneu, in segmentul de mijloc (diafiza) al osului, sau in treimea superioara, respectiv zona platoului tibial.

Gravitatea fracturilor de tibie depind de gradul impactului, respectiv de forta aplicata ce cauzeza ruptura. Mai jos, va
prezint cele mai intalnite tipuri de fracturi de diafiza tibiala:

38
Figura 5

Fractura stabila de tibie este o fractura inschisa in care extremitatile discontinue rezultate in urma rupturii diafizei tibiale
sunt aproape aliniate perfect.

Complicatiile ce pot aparea in timpul tratamentului sunt de obicei reduse, cele doua fragmente osoase ale tibiei fracturate
sudandu-se fara mari probleme, fara a fi necesara interventia chirurgicala.

39
Figura 6

Spre deosebire de fractura stabila, fractura instabila apare atunci cand tibia prezinta o discontinuitate evidenta, respectiv
segmentele diafizei se deplaseaza si se separa avand un aspect neliniar.

Pentru a alinia cele doua segmente la locul lor, tratamentul in caz de fractura instabila mecesita de cele mai multe ori
interventie chirurgicala.

Figura 7

Fractura transversala de tibie rezulta din accidente auto sau sportive grave, respectiv traumatisme directe si violente ce
fac ca diafiza tibiala sa se fractureze intr-o linie orizontala.

40
Acest tip de fractura poate fi instabila, mai ales daca in urma accidentului a fost rupta si diafiza fibulei (segmentul median
al peroneului).

Figura 8

Fractura oblica a tibiei se produce intr-un unghi de peste 30 de grade si este de obicei de tip instabil.

Daca o fractura oblica este initial stabila sau foarte putin deplasata, cu timpul aceasta se poate misca din loc si deveni
instabila. Acest lucru apare mai ales daca in momentul traumatismului peroneul a ramas integru si nu a fost fracturat.

41
Figura 9

Fractura spiroida de tibie apare atunci cand o forta actioneaza prin rasucire asupra osului, rezultatul fiind o linie
fracturata in forma spiralata, asemanatoare trepelor unei scari.

In functie de marimea fortei aplicate pe tibie, fractura spiroida poate fi atat stabila (fara deplasare), cat si instabila
(deplasata).

42
Figura 10

Fractura cominutiva a tibiei reprezinta ruperea multipla a diafizei in cel putin doua locuri, rezultand astfel 3 sau mai
multe segmente discontinue.

Acest tip de fractura este foarte instabila si necesita tratament chirurgical urmat de recuperare de lunga durata.

43
Figura 11

Fractura deschisa de tibiei se produce in urma unui lovituri directe puternice ce face ca osul sa se rupa si sa iasa prin
piele, in exterior. Fracturile de tibie deschise sunt fracturi grave, adesea fiind insotite de ruperea peroneului si/ sau a
muschilor, tendoanelor si ligamentelor.

De asemenea, aceste tipuri de fracturi sunt foarte periculoase deoarece, o data cu expunerea tibiei la exterior, exista riscul
de infectie.

TRATAMENT

Tratamentul fracturii de tibie se stabileste de catre medicul ortoped in functie de natura si localizarea acesteia, luand in
considerare varsta, starea generala de sanatate si gradul de toleranta la medicamente.

Daca fractura este izolata si localizata in partea mediana a osului (diafiza), reducerea ortopedica se poate efectua
manual, fara interventie chirurgicala, ulterior folosindu-se ghips sau orteza pentru imobilizare. Timpul de imobilizare
fluctueaza de la un caz la altul, de obicei fiind de aproximativ 60 - 90 de zile.

Daca fractura de tibie este localizata in extremitatea superioara (platou tibial) sau inferioara (fractura Dupuytren),
interventia chirurgicala se impune. Timpul de imobilizare este mai mic in acest caz, aproximativ 1 - 2 luni.

44
Atunci cand nu se aplica un tratament corespunzator, fractura de tibie poate genera sechele, de aceea este bine ca pacientul
sa constientizeze riscurile si complicatiile la care se supune.

RISCURI SI COMPLICATII

Daca nu se recurge la tratament chirurgical, din cauza ca perioada de repaus se prelungeste, exista riscurile unor
complicatii cum ar fi tromboflebita, pseudoartroza, neconsolidarea corecta a fracturii sau consolidarea ei in pozitie
necorespunzatoare.

Pentru a evita aceste complicatii este indicat a se incepe mobilizarea cat mai curand posibil dupa fractura. Chiar daca exista
unele dureri, mersul cu sprijin trebuie sa inceapa relativ repede si sa se efectueze in limita suportabilitatii.

De asemenea, fracturile deschise de tibie prezinta risc de infectie si de aceea atentia in tratarea acestora trebuie sa fie
maxima.

Fracturile la copii
Initial, scheletul copilului este o matrice cartilaginoasa in care apar mai intii nucleii de osificare diafizari, apoi cei epifizari
si apofizari. Aparitia nucleilor ososi de crestere se produce la virste diferite specifice fiecarui os in parte.

Osul creste in lungime prin intermediul cartilajului de crestere situat intre metafiza si epifiza; la acelasi os lung cele doua
cartilagii de crestere isi aduc contributii diferite la procesul cresterii. Cartilagiile care sunt mai productive se numesc
cartilagii fertile si se situeaza in apropierea genunchiului (femural distal si tibial proximal) si departe de cot (radius distal si

45
humerus proximal). Astfel, la femur, cartilagiul de crestere distal asigura 80% din cresterea in lungime a osului, pe cind cel
proximal numai 20%.

Cresterea osului in grosime este asigurata de periost.

Spre deosebire de adult osul copilului are o serie de particularitati morfo – funcţionale care isi pun amprenta atit pe
patologia ortopedica specifica, cit si pe patologia traumatica:

Osul copilului este elastic si flexibil ceea ce permite existenta unor fracturi particulare; mai mult, datorita acestor caractere
fracturile la copil sunt mai putin frecvente decit la adult.

Prezenta cartilagiului de crestere este o particularitate a osului la copil jucind rol de amortizor in transmiterea socurilor
traumatice.

Metafiza osului lung are o vascularizatie foarte bogata fiind comparata cu un „burete vascular”.

Circulatia arteriala metafizara si epifizara are aspecte diferite in functie de etapa de virsta. In perioada de la nastere la 1an –
1an si 6 luni cartilagiul de crestere este strabatut de vasele metafizare catre epifiza, vascularizatia fiind comuna. Ulterior
cartilagiul de crestere devine o bariera totala in calea vascularizatiei, circulatia metafizară fiind separata complet de cea
epifizara. Dupa inchiderea cartilagiului de crestere circulatia metafizara comunica din nou cu cea epifizara, situatie intilnita
la adult.

Osul diafizar este mai hidratat si mai putin mineralizat decit la adult, corticala fiind mai „poroasa”.Aceasta explica o parte
din fracturile particulare ale copilului (fractura „ in lemn verde ”, inflexiunea osoasa) precum si consolidarea mai rapida.

46
Cresterea si dezvoltarea sistemului osteo-articular a copilului sunt grevate de legile lui Delpeche si Wolf ( dupa unii autori
legile lui Heuter si Volkmann ):

Prima lege: daca asupra unei portiuni din cartilagiul de crestere se executa o presiune crescuta, atunci la acel nivel
cresterea va fi incetinita; daca insa presiunea diminua intr-o anumita portiune, atunci in acea zona cresterea va fi accelerata.

Legea a doua: pentru ca o articulatie sa se dezvolte normal trebuie ca pe suprafetele articulare sa se exercite presiuni si
miscari normale specifice fiecarei articulatii.

Scheletul copilului prezinta particularitati de biomecanica. Pe parcursul cresterii exista in paralel si o crestere a fortelor
mecanice care actioneaza aspra osului prin urmatoarele mecanisme:

Cresterea taliei se insoteste de cresterea mai marcata a volumului si masei corporale.

De la nastere si pina la virsta adulta masa scheletica creste de la 1 la 20, pe cind masa musculara creste de la 1 la 40
modificind astfel mult echilibrul fortelor care actioneaza pe os.

Existenta cartilagiului de crestere reprezinta un punct slab al osului, acesta cedind la traumatism cu mult mai repede decit
osul.

Durata consolidarii unei fracturi la copil depinde de:

• Varsta

47
 • Sediul fracturii la nivelul unui os (metafiza sau diafiza)
• Osul interesat
• Starea de nutritie a copilului
• Patologia generala asociata care sa modifice puterea de aparare a organismului.

In general consolidarea unei fracturi se face cu atat mai repede cu cat copilul este mai mic. Fractura obstetricala
consolideaza in 7-21 de zile.

Majoritatea fracturilor la copil nu necesita un timp mai indelungat de 30-35 zile pentru consolidare. Decolarile traumatice
epifizare se vindeca si mai repede, in 21 zile

Dar, la fel ca si la adult, fracturile antebratului si gambei necesita un timp de consolidare mai indelungat, de 60-90 zile.

Fractura deschisa consolideaza in acelasi interval de timp ca si cea inchisa, spre deosebire de adult unde necesita un
interval de timp dublu.

Angulatia in focarul de fractura este admisa in anumite limite pentru fiecare os, deoarece se poate corecta prin crestere.
Astfel:

– fractura metafizara proximala a humerusului permite o angulatie de 20˚ pina la 12 ani, iardupa aceasta virsta de
maximum 10˚

– la nivelul oaselor antebratului se permite angulatia de 10˚ pina la 10 ani, apoi deloc

– la diafiza femurala se permite pina la virsta de 6 ani o deviere axiala in plan sagital de 20˚ siin plan frontal de 10˚
48
Lezarea partiala a cartilagiului de crestere poate duce la inchiderea prematura la acest nivel, consecinta fiind deviatia axiala
progresiva pina la sfirsitul cresterii.

Prognosticul de remodelare al unei deformatii axiale este mai bun in urmatoarele conditii:

– cu cit virsta este mai mica (sa ramina inca cel putin 2 ani pina la terminarea cresterii osuluirespectiv pentru a se
putea sconta pe o oarecare modelare a deviatiei axiale)

– deviatia sa fie cit mai aproape de placa de conjugare

– deformatia sa fie in planul de miscare al articulatiei vecine

– deformatia sa fie la extremitatea fertila a osului; in asemenea situatie corectia se produce cuviteza medie de 1˚ pe
luna

– deformatia trebuie sa fie cit mai mica pentru a se corecta cit mai bine; in general se admiteun maximum de
angulatie de 30˚ sub 10 ani si 10˚ peste aceasta virsta.

49
Alungirea segmentului de membru in urma unei fracturi este o situatie imprevizibila. Survine de obicei dupa fracturi
diafizare cu decolari periostice intinse. Explicatia probabila este stimularea functionalitatii cartilagiului de crestere in urma
decolarii periostice largi.
Hipercresterea in lungime apare obisnuit in primele 18 luni dupa trauma si continua in primii 4 ani.

Scurtarea segmentului de membru, daca nu este excesiva, la membrul superior nu are importanta functionala si nici
estetica. La membrul inferior insa rasunetul functional poate fi important, la fel ca si impactul cosmetic.

Incalecarea unui os in urma fracturii la copilul de 10 ani se admite pina la 2 cm. Compensarea se datoreaza probabil
activarii cartilagiului de crestere prin decolarea periostala intinsa; accesoriu s-ar putea produce o incetinire relativa a
activitatii cartilagiilor de crestere a membrului inferior controlateral.

Exista 5 tipuri de fracturi care se intilnesc numai in perioada copilariei:

50
Fractura subperiostica se caracterizeaza prin fracturarea ambelor corticale dar periostul raminind intact impiedica
deplasarea fragmentelor.

”Inflexiunea osoasa” consta in microfracturi trabeculare ale ambelor corticale permitind curbura osului. Acestea nu sunt
vizibile radiologic, motiv pentru care in scop diagnostic este necesara radiografia comparativa a celuilalt segment de
membru controlateral. Acest gen de fractura este intilnit obisnuit la antebratul copilului mic, intre 1 si 3 ani.

Fractura „in lemn verde” presupune fractura unei corticale iar cealalta prezinta inflexiune osoasa. Periostul este rupt.

Fractura prin tasare (in „bucata de unt”) consta in penetrarea axiala a diafizei in metafiza, la acest nivel aparind un
burelet osos dat de suflarea corticalei metafizare.

Leziunile traumatice ale cartilagiului de crestere sunt potential cele mai periculoase putind duce la oprirea functiei unui
versant sau intregii suprafete a cartilagiului. Consecintele sunt deviatiile axiale sau scurtarea progresiva a segmentului de
membru.

Salter si Harris au clasificat aceste leziuni in 5 tipuri:

Tip I: decolare epifizara pura cu sau fara deplasare. Pentru a afirma insa diagnosticul de decolare epifizara fara
deplasare este necesara radiografia comparativa a segmentului de membru controlateral; la nivelul regiunii traumatizate
cartilagiul de crestere apare mai larg.

Tip II: decolare epifizara cu fractura unui segment metafizar antrenat cu epifiza in deplasarea acesteia.

Tip III: fractura numai a unei portiuni din epifiza, decolarea cartilagiului de crestere fiind partiala.

Tip IV: asociaza tipul II cu III, fragmentul metafizar si epifizar deplasindu-se in bloc.
51
Tip V: tasare axiala a cartilagiului de crestere, radiologic aparind pensarea acestuia comparativ cu congenerul.

Comparativ cu adultul, tinind cont de particularitatile morfo-functionale ale scheletului copilului, fracturile la aceasta virsta
sunt tratate preponderent conservator, tratamentul chirurgical avind indicatii limitate.

RECOMANDARI GENERALE

• de la 3-4 luni puteti aseza copilul pe burtica, oricit timp doriti si ii place acest lucru; pina la aceasta varsta poate fi
asezat pe burtica, insa doar pentru o perioada de timp limitata (30 minute/zi).
• de la 5-6 luni copilul poate fi asezat in fundulet, in asa fel incit trunchiul si coapsele sa realizeze un unghi de 90 ° (asa
cum sta un adult pe scaun); pina la aceasta varsta nu este bine sa fie adoptata aceasta pozitie , ci doar cea semisezinda.
Scaunele auto pentru copii sunt concepute astfel pentru a asigura pozitia semisezanda (trunchiul la aproximativ 45°),
deci pot fi utilizate oricind de la nastere. Pina la virsta de 5-6 luni copilul poate fi asezat in fundulet, insa doar pentru
o perioada de timp limitată (30 minute/zi).
• de la 7-8 luni, tinut de subrat, copilul se sprijina cu picioarele pe un plan dur; pina la aceasta virsta poate fi tinut de
subrat, insa doar pentru o perioada de timp limitată (30 minute/zi).
• de la aceasta virsta poate fi pus in premergator, insa doar pentru o perioada de timp limitată (30 minute/zi).
• incepe sa poarte incaltaminte cu talpa tare, fara talonet.

52
 • de la 9-10 luni se va ridica singur la marginea patului; daca insa copilul doreste sa se ridice la marginea patului la
virsta de 7-8 luni – lasati-l sa se ridice; daca nu se ridica la marginea patului la virsta de 10 luni – adresati-va
medicului ortoped pediatru pentru a descoperi cauza ( cel mai frecvent neurologica ).
• de la 12-18 luni incepe sa mearga; daca copilul dumneavoastra incepe sa mearga la virsta de 9-10 luni, ca si in cazul
precedent, lasati-l sa mearga; daca nu merge singur, fara sustinere la virsta de 18 luni adresati-va medicului ortoped
pediatru pentru a descoperi cauza ( cel mai frecvent neurologica ).
• Nu infasati copilul cu picioarele legate; este o idee preconceputa ca legarea picioarelor ar contribui la „indreptarea“
picioarelor; dimpotriva, daca bebelusul dumneavoastra are solduri imature in acest mod ii puteti produce luxatie de
sold.

• Nu utilizati excesiv premergatorul (maxim 30 minute / zi); este utila folosirea premergatorului pentru acomodarea
copilului cu pozitia de mers vertical (ortostatism ), insa utilizarea excesiva il face sa devina „lenes“, deplasarea
fiindu-i mult mai facila cu premergatorul
• Nu utilizati incaltaminte ortopedica, ci încaltaminte cu talpa tare, putin mai inalta (sa fixeze glezna) si fara talonet
pentru bolta plantara.

• Adresati-va ortopedului pediatru pentru control anual pina la virsta pubertatii (10-12 ani), o serie de boli pot aparea
cu cresterea, motiv pentru care este bine sa fie examinat anual de o persoana specializata (ortoped pediatru), pentru
depistarea precoce a oricarei modificari.

53
 • Cazaturile si loviturile sunt parte din cresterea oricarui copil. Ele rezulta de obicei in cucuie si julituri de toate
frumusetea, insa in cazuri mai grave copilul se poate alege cu un os rupt. Ele se numesc fracturi osoase si sunt
frecvente in randul copiilor, in special al acelora care fac sport.

Care sunt cauzele fracturilor osoase la copii?

• Traumatismele accidentale sunt cel mai adesea responsabile pentru aparitia fracturilor osoase la copii.
• In cazuri foarte rare, fracturile osoase pot fi cauzate de un abuz. Insa ele ar trebui asociate cu alte leziuni.
• Exista copii care prezinta un risc mai mare in a le produce din cauza unor afectiuni sau susceptibilitati medicale: cei
care sufera de malnutritie, rahitism sau de boli ereditare ca osetogeneza.

Cum iti dai seama ca osul este rupt sau nu?

Nu orice cazatura a copilului sfarseste prin ruperea unui os. Trebuie sa urmaresti cateva semne clasice care indica ruperea
unui os:

-durerea foarte mare;

-umflarea zonei;

-deplasarea osului (uneori poate patrunde prin piele si iesi la exterior).

Totusi, exista fracturi de care este foarte greu sa iti dai seama cu ochiul liber, acestea necesitand o radiografie. Unele
semne care indica ca osul este rupt mai pot fi:

54
-un sunet produs atunci cand a avut loc traumatismul;

-apar vanatai, umflaturi sau sensibilitate crescuta in zona vatamata;

-este extrem de dureros pentru copil sa suporte orice fel de presiune, cat de mica, asupra zonei, chiar si simpla atingere
fiind un chin.

Daca suspectezi ca micutul tau are un os rupt in urma unei cazaturi, este important sa chemi ambulanta. Este esential sa
NU misti copilul daca fractura este destul de severa, apar deplasari ale oaselor prin piele, hemoragie etc.

In cazuri mai putin severe, incearca sa stabilizezi rana cat mai repede astfel: -indeparteaza hainutele din
zona vatamata;
-aplica o compresa cu gheata;

-imobilizeaza zona (prin atele improvizate) pana la venirea ajutorului medical specializat .

Particularitati ale fracturilor osoase la copii

In timpul cazaturii instinctul le spune spune copiilor, si in general oamenilor, sa intinda mainile inainte pentru a amortiza
impactul cu solul. Acest comportament intuitiv creste riscul de fracturi oasoase la nivelul mainilor: degetelor,
incheieturilor, umerilor, cotului etc.

55
Fracturile la antebrat, parte a bratului intre cot si incheietura mainii, apar de obicei la copilul care cade pe un brat, care este
intins. Acestea reprezinta aproximativ 50% dintre fracturile aparute in copilarie.

Fracturile la nivelul cotului sunt un alt tip comun de os rupt, reprezentand cam 10% dintre toate oasele rupte in copilarie.
Ele apar tot atunci cand copilul cade pe bratul intins.

Fracturile osoase ale copiilor difera cu mult de cele prezente la adulti. Oasele acestora sunt mai fragile, contin mai putin
calciu si mai mult cartilagiu, ceea ce le face sa fie mai putin rezistente la impact si sa aiba si o elasticitate crescuta. Acest
lucru inseamna ca la majoritatea copiilor nu se poate vorbi despre o rupere completa, ci mai degraba de o deformare a
osului.

Cum se trateaza fracturile la copii?

Recuperarea dupa o fractura osoasa este mult mai rapida la copii decat la adulti. Potentialul de regenerare este crescut si de
cele mai multe ori e suficienta doar montarea gipsului (pe o anumita perioada de timp in functie de severitatea fracturii) si
de cateva medicamente antiinflamatoare.

56
In cazul in care fracturile cunt mai complexe si prezinta complicatii, se apeleaza si la interventia chirurgicala pentru
refixarea unor segmente osoase. Insa acestea sunt cazuri foarte rare, cele mai des intalnite fiind fracturile usoare spre medii
in timpul copilariei.

Particularităţile fracturilor la copil

În patologia traumatică a aparatului locomotor la copil se întâlnesc o serie de particularităţi care îl deosebesc de adult,
datorită unor caracteristice morfologice şi funcţionale specifice vârstei.Cea mai evidentă dintre particularităţi este
elasticitatea osului, conferită de tesutul cartilaginos. Elasticitatea crescută a sistemului osos face ca numărul de fracturi la
copil să fie mai redus decât la adult. Prezenţa cartilajelor de creştere între diafiză şi epifize se comportă ca un amortizor,
atenuând şocul traumatic.Masa musculară redusă, înălţimea mică a copiilor în comparaţie cu adulţii şi elasticitatea crescută
a oaselor copiilor şi mai ales consolidarea rapidă a fracturilor fac din fracturile la copil un capitol special de patologie, total
diferit de problemele ortopedice întânite la adult.După natura agentului traumatic şi locul în care a acţionat, la copil putem
distinge fracturi produse prim mecanism direct cu traiect transversal sau cominutiv şi fracturi produse prin mecanisme
indirecte de obicei cu traiecte oblice sau spiroide.În fracturile care se produc prin traumatisme directe, soluţia de
continuitate osoasă este la locul unde a acţionat agentul traumatic. În fracturile care se produc prin mecanisme indirecte,
leziunile se localizează la distanţă de locul unde a acţionat forţa traumatică. Dacă agentul etiologic acţionează vertical
vorbim de o fractură oblică scurtă, prin flectiune, în timp ce dacă agentul traumatic acţionează lateral, indirect, prin
torsiune, fractura produsă are un traiect oblic spiralat.Particularităţile anatomopatologice ale scheletului la copil fac ca
aceştia să prezinte aspecte diferite faţă de cele întânite la adulţi.După nivelul la care s-a produs fractura, la copii putem
întâlni leziuni ale epifizelor sau ale metafizelor, fracturi ale zonelor de construncţie metafizoepifizare sau fracturi diafizare
propriu zise.Copilul prezintă următoarele tipuri particulare de fractură (ractura subperiostală este o fractură fără deplasare

57
sau cu deplasare minoră care pe radiografie se evidenţiază numai print-un traiect fin, oblic specific unui mecanism de
torsiune) e constată o întrerupere a ambelor corticale osoase dar fără întreruperea continuităţii periostului.)imptomatologia
este foarte săracă, localizarea fiind adesea diafizară.Tratamentul constă într-o imobilizare nepretenţioasă, relativă, pe o
atelă gipsată 14 zile.

Fractura prin tasare

Este o fractură în care datorită efectului agentului vulnerant, diafiza penetrează metafiza osoasă, iar pe radiografie se poate
observa o uşoară lărgire a conturului osos la nivelul zonei de tasare. -spectul radiologic este cunoscut şi ca fractură prin
telescopare. Clinic se remarcă o impotenţă funcţională relativă şi o tumefacţie la nivelul unei metafize. Palparea digitală
blândă este dureroasă. Tratamentul acestor leziuni, dacă nu interesează şi cartilajul de creştere, este relativ simplu, prin
imobilizare pe atelă gipsată 14 zile

Fractura în lemn verde

Acest tip de fractură constă în fracturarea completă numai a unei singure corticale, care va perfora manşonul periostic.

58
Corticala controlaterală se angulează dar rămâne integră. Clinic această fractură realizează o unghiulaţie caracteristică.

Acest tip de fractură este specific pentru diafizele oaselor antebraţului.când deformaţia este mare aspectul braţului este în
crosă.Particular la această fractură este caracterul său evolutiv dacă nu se întrerupe şi continuitatea celeilalte corticale,
vindecarea va apare cu deformarea severă a regiunii afectate.

De aceea în protocolul de tratament al acestui tip de fractură intră completarea fracturii şi numai după aceea imobilizarea.

Fractura cu decolare

Leziunile traumatice ale cartilajului de conjugare sunt de gravităţi diferite. Decolarea epifizară traumatică, constă în
separarea blocului solidar articulaţie epifiză cartilaj de ţesutul osos metafizar, de obicei la nivelul stratului cel mai recent
elaborat, stratul spongios.

Pentru ca să se producă o decolare epifizară traumatică, este necesar un traumatism puternic. Cu cât producţia de ţesut
spongios este mai active la nivelul cartilajelor fertile ale epifizelor articulaţiei genunchiului şi ale epifizelor superioară
humerus şi inferioară pentru oasele antebraţului$ cu atât fractura decolare epifizară apare mai frecvent.

Decolarea epifizară se poate asocia sau nu şi cu o fractură metafizară. 0educerea acestor fracturi trebuie să fie perfectă
pentru a evita eventualele deformări ale membrelor.

59
II. Notiuni generale despre fracturile de tibie deschise la copii. Fractura deschisa de tibie

II.1. Definitie
Fractura deschisa este o fractura speciala in care tesuturile moi si mai ales pielea sufera leziuni in dreptul sau in apropierea
focarului de fractura realizand o comunicare directa intre focarul de fractura si mediul exterior. Prognosticul fracturilor
deschise depinde de gradul de contaminare si de gradul devitalizarii partilor moi (periost, muschi, tendoane,
piele).Diagnosticarea incorecta si lipsa unui tratament adecvat pot avea urmari foarte grave: osteomielita sau
pseudartroza(lipsa consolidarii osului) pe infectie. Scopurile tratamentului fracturii deschise sunt:

-consolidarea fracturii

-prevenirea infectiei

-pastrarea integritatii vasculo-nervoase

-vindecarea leziunilor de parti moi.

Fractura de tibie, os al membrului inferior denumit popular si fluierul piciorului, este o ruptura sau o intrerupere a
continuitatii osului situat in partea interna a gambei, in fata peroneului.

Fracturarea tibiei se poate produce fie prin traumatism indirect ce torsioneaza osul sau il indoaie pana cand acesta se rupe,
fie prin lovitura directa si violenta ce are de multe ori ca efect expunerea acestuia la exteriorul pielii (fractura deschisa de
tibie).

60
Tibia, al doilea os ca marime al scheletului uman, se articuleaza in extremitatea superioara cu femurul formand platoul
tibial, componenta a articulatiei genunchiul. In extremitatea inferioara, tibia se articuleaza cu astragalul si peroneul,
componente ale articulatiei gleznei. In functie de specificul accidentului, tibia se poate fractura atat de-a lungul osului
(diafizei), cat si in partile extreme (fractura de maleola / fractura platoului tibial).

Fractura de tibie poate fi insotita de fractura peroneului, leziune ce este frecvent deschisa si cunoscuta sub numele de
fractura de tibie si peroneu.

II.2. Prim ajutor

Primul ajutor in fractura de tibie sau peroneu se acorda implica respectarea urmatorilor pasi

-Sunati la serviciul de urgenta 112 daca osul a patruns pielea (este o fractura deschisa), apoiaplicati prompt hemostaza
pentru oprirea hemoragiei.

-Incurajati victima sa isi tina piciorul nemiscat. Nu permiteti pacientului sa isi sprijinegreutatea corporala pe membrul
afectat.

-Imobilizati piciorul fracturat, folosind piciorul sanatos drept atela naturala. Pozitionatibandajele sunt membrul fracturat,
apoi asezati fasa de-a lungul piciorului. Apropiati cele doua picioare si infasati-le impreuna, efectuand in bandaj ingust in
forma de 8 la nivelul gleznei, un bandaj lat la nivelul coapselor si bandaje inguste, nu foarte stranse, deasupra si dedesubtul
fracturii.

61
-Ridicati picioarele victimei pe o perna sau alte obiecte moi (haine, paturi etc.), astfel incatmembrele inferioare sa fie
orientate in sus.

-Asistati victima pana la sosirea ambulantei sau, daca este posibil, transportati-o de urgenta lacel mai apropiat spital.

Primul ajutor: Consta in aplicarea unui bandaj steril la nivelul leziunii chiar la locul accidentului dupa, imobilizarea
membrului afectat intr-o atela gipsata sau improvizata toate in vederea unui tratament mai amplu in cadrul unui spital.

Transportul pacientului trebuie efectuat cu o desoebita grija deoarece exista un risc crescut de infectie si fractura se poate
complica cu leziuni ale tesuturilor nobile (nervi, artere, vene). La spital pacientul trebuie examinat de catre medicul
ortoped.Acesta va investiga leziunea cutanata, pulsul arterial periferic, tulburarile de sensibilitate cutanata (daca pacientul
este cooperant).

II.3. Semne si simptome

Fracturile diafizei tibiale sunt de obicei destul de evidente. Durerea si deformarea locala sunt de obicei insotite de edem
local si crepitatii osoase la palpare. Un examen neurologic complet cat si examinarea vascularizatiei piciorului trebuie sa
fie facute.

Semne clinice generale în fracturi

Organismul nostru reacţionează la orice traumatism. În cele de intensitate redusă apare o stare de nelinişte sau indispoziţie
generată de durere. În traumatismele importante ca intensitate se produce şi o ascensiune termică până la 38 – 39oC.
Această „febră traumatică” apare la două trei zile de la producerea agresiunii traumatice şi poate dura câteva zile. Ea se
explică prin resorbţia proteică din hematomul fracturar şi ţesuturile devitalizate. În marile

62
traumatisme, se poate asista la instalarea şocului traumatic sau a celui hemoragic (în fracturile deschise sau cu leziuni ale
vaselor importante).

La examinarea clinică a pacientului, în cursul anamnezei, se vor preciza circumstanţele şi ora producerii accidentului
(lovire, accident de circulaţie, căderi de la înălţime etc.), existenţa unor boli cronice. Informaţiile obţinute pot sugera tipul
şi sediul leziunilor, posibilitatea existenţei sau apariţiei unor complicaţii, dar condiţionează uneori şi modalitatea de
tratament (în cazul fracturilor deschise în funcţie de orarul prezentării se alege conduita terapeutică). Examenul clinic se
efectuează cu pacientul aşezat într-o poziţie confortabilă care să nu-i accentueze durerea şi să excludă posibilitatea
producerii unor leziuni secundare. Pentru examinarea membrului superior pacientul va fi aşezat în şezut sau chiar
ortostatism; membrul inferior şi coloana vor fi examinate cu bolnavul în decubit dorsal sau lateral. Segmentul lezat va fi
comparat obligatoriu cu cel sănătos.

Semne locale în fracturi

Simptomatologia locală cuprinde semne de probabilitate şi de certitudine. a) Semne locale de

PROBABILITATE în fracturi

• Durerea, de obicei foarte intensă, exacerbată de mobilizarea fragmentelor osoase, îşi are localizarea în zona de
fractură de unde poate iradia în diverse direcţii. • Impotenţa funcţională poate fi relativă în fracturile incomplete
sau totală în cele cu deplasare.

• Scurtarea segmentului anatomic afectat se evidenţiază la inspecţia comparativă dar şi prin măsurători bilaterale
între anumite repere osoase. Apare numai în cazul fracturilor cu deplasare.

63
 • Echimoza apare la 2 – 3 zile de la producerea fracturii fie prin ruperea vaselor de sânge superficiale de către agentul
traumatic, fie prin infiltrarea sângelui din hematomul fracturar spre suprafaţă. Zona în care apare echimoza poate
coincide cu focarul de fractură, dar frecvent este situată la distanţă de acesta.
• Deformarea regiunii produsă prin apariţia edemului părţilor moi, hematomului fracturar sau deplasarea unui
fragment osos trebuie evaluată prin comparaţie cu segmentul sănătos.

b) Semne clinice de CERTITUDINE în fracturi

• Crepitaţia osoasă reprezintă senzaţia tactilă şi uneori zgomotul produse prin frecarea fragmentelor osoase în focarul
de fractură în timpul mobilizării segmentului afectat. Este absentă în cazul fracturilor cu interpoziţie de părţi moi. În
cele cominutive, la palpare, senzaţia este asemănătoare cu mişcarea nucilor într-un sac.
• Mobilitatea anormală este definită ca prezenţa mişcării într-o zonă în care în mod normal nu există. Pentru
evidenţierea ei examinatorul, cu mâinile fixate de o parte şi de alta a focarului de fractură, imprimă, cu blândeţe,
mişcări în direcţii contrare.

• Întreruperea continuităţii reliefului osos se poate evidenţia în fracturile oaselor situate superficial sub tegumente
(tibie, claviculă, cubitus). Poate să nu fie sesizată în fracturile fără deplasare.
• Netransmisibilitatea mişcării în lungul unui os sau segment anatomic: se imprimă mişcări de rotaţie, de mică
amplitudine, în segmentul situat distal de focarul de fractură, acestea nefiind percepute la nivelul segmentului
proximal.

64
 II.4. Diagnostic si investigatii
Se efectuează radiografii în două incidenţe la un unghi de 90 de grade una faţă de alta (faţă şi profil). Uneori sunt
necesare şi incidenţe oblice sau clişee comparative. Radiografia trebuie să cuprindă cele două articulaţii vecine cu focarul
de fractură. Uneori, când există suspiciunea clinică de fractură dar care nu se evidenţiază pe radiografia efectuată în
urgenţă, se practică o imobilizare provizorie, examenul radiografic repetându-se după 10 – 14 zile (fracturile
scafoidului, calcaneului).

Diagnosticul pozitiv (de certitudine) al unei fracturi este stabilit pe baza semnelor locale de certitudine şi a explorării
radiologice. Se menţionează segmentul anatomic sau osul interesat, sediul fracturii, deplasarea, stabilitatea şi încadrarea
într-o anumită clasificare.

Diagnosticul diferenţial al unei fracturi se face pe seama semnelor locale de probabilitate cu contuzia, entorsa şi luxaţia.

Metode de investigatie in stabilirea diagnosticului difera in functie de starea pacientului, de leziunile asociate de energia
cinetica si mecanismul de actiune al fortei care a produs fractura, cat si de sediul anatomic al fracturii. Examinarea
pacientului si anamneza (explicatiile pacientului privind modul de producere al accidentului) riguroasa sunt
esentiale.Verificarea pulsului arterial distal si a statusului neurologic corelat cu examenul radiologic in 2 incidente
(anteroposterior si profil) cu includerea articulatiilor supra- si subiacent sunt obligatorii.

In cazul pacientului inconstient cu traumatisme cranio-cerebrale sau in fracturile articulare se efectueaza CT si adesea e
nevoie de o echipa interdisciplinara.

Ecografia Doppler si arteriografie este utila la pacientii cu ischemie periferica.

65
Clasificarea fracturilor deschise efectuata de medicul specialist il ghideaza in stabilirea diagnosticului si a tratamentului
de urmat.

Clasificarea Gustilo-Anderson este cea mai des folosita.

Tip I: fractura deschisa cu o plaga curata punctiforma mai mica de 1cm Tip II: fractura deschisa cu o plaga mai mare de
1cm,fara lambouri sau strivire de parti moi Tip IIIA:
lambouri sau strivire a partilor moi,dar cu osul acoperit de parti moi

Tip IIIB: lambouri sau strivire a partilor moi cu deperiostare extinsa a osului, contaminare masiva

Tip IIIC: asociere cu leziunea unui ax vascular major care impune sutura/plastie vasculara.

Protocolul preoperator: Pentru o evaluare corecta a pacientului politraumatizat este esential sa se urmeze protocolului
ATLS (Advanced Trauma Life Suport) ce maximizeaza tratamentul in prima ora de la accident (ora de aur), depisteaza si
rezolva leziunile letale imbunatatind prognosticul pe termen lung.Apoi se toaleteaza abundent fractura deschisa cu ser
fiziologic, se reduce fractura, se aplica un pansament steril si se imobilizeaza membrul afectat in atela gipsata.

In cazul pacientului operabil, dupa parcurgerea ATLS, se recolteaza analizele necesare si se administreaza un antibiotic
preoperator. Dupa explicarea riscurilor si semnarea consimtamantului de catre pacient sau apartinatori, se transporta
pacientul catre sala de operatie.

Principiile de tratament in cazul fracturilor deschise sunt irigarea, toaleta chirurgicala si debridarea tesuturilor neviabile,
stabilizarea focarului de fractura. Irigarea se face cu aproximativ 6-9l de ser fiziologic si are ca rol curatirea plagii prin
dilutie.

66
Toaleta chirurgicala si debridarea tesuturilor neviabila implica explorararea si inspectia plagii pentru depistarea corpilor
straini,evaluarea gradului de contaminare cat si a eventualelor leziuni vasculo-nervoase. Indepartarea tesuturilor moarte se
face in etape minutioase deoarece acestea pot deveni focare de infectii.

Stabilizarea focarului de fractura se efectueaza prin fixare interna cu un implant (placi,suruburi,tije centromedulare) in
fracturile deschise tip I si uneori tip II.

In cazul fracturilor tip III se prefera fixatorul extern datorita contaminarii si a riscului crescut de infectie postoperator. Este
o solutie de temporizare pana la acoperirea defectului de tesut moale sau rezolvarea leziunilor vasculare. In cazul
mentinerii unui risc crescut de infectie dupa aceste interventii,imobilizarea cu un fixator extern se poate permanantiza pana
la vindecarea fracturii. Investigatiile radiologice trebuie sa cuprinda toata gamba inclusiv extremitatile articulare. Cateva
caracteristici ce trebuiesc urmarite pe o radiografie sunt: tipul fracturii, prezenta altor linii de fractura, prezenta cominutiei,
defecte osoase – lipsa de masa osoasa, linii de fractura ce se extind intraarticular, calitatea osoasa.

II.5. Tratament chirurgical

Tijele centromedulare blocate au schimbat modul de tratament a fracturilor diafizei tibiale. In prezent, dezbaterea se tine
din punct de vedere al folosirii sau nu al alezarii intramedulare. Exista studii care arata ca alezarea canalului medular creste
fluxul sangvin la nivelul

67
periostului si creste perfuzia musculara, si spre deosebire de alezarea femurului, nu este o cauza de sindrom de distres
respirator.

Complicatii in cazul fixarii intramedulare sunt durerea la nivelul genunchiului, leziuni neurologice, leziuni vasculare,
deteriorarea implantului, necroza termica. Durerea la nivelul genunchiului este localizata deasupra portiunii proximale a
tijei, si se asociaza cu mobilizarea articulatiei. Cauza durerii este greu de definit.

Posibile cauze sunt proeminenta capatului proximal al tijei in articulatia genunchiului, osificari heterotopice la nivelul
tendonului rotulian. In majoritatea cazurilor extragerea implantului rezolva durerea de genunchi. Leziuni la nivelul nervilor
sural si safen au fost identificate la 2% din pacienti, iar lezarea nervului peronier comun a fost descrisa dupa introducerea
surubului de blocare proximal. Incidenta leziunilor neurologice poate fi minimizata prin urmarea pasilor chirurgicali si prin
atentie la manipularea fragmentelor deplasate de la nivelul fracturii.

Deteriorarea montajului consta in ruperea suruburilor de blocare. Acest lucru depinde de materialul din care sunt fabricate
suruburile (incidenta fiind mai mica la suruburile de titan), de gradul de incarcare la nivelul piciorului afectat.

Astfel de cazuri se rezolva prin extragerea surubului rupt doar daca acesta este simptomatic. Necroza termica dupa
folosirea alezoarelor este o complicatie rara dar serioasa. Studii arata ca temperaturi peste 47oC pot fi daunatoare tesutului
osos.

Necroza termica se prezinta cu flictene la nivelul pielii imediat postoperator, urmate de necroza partilor moi si a osului, si
osteomielita. Aceasta ar putea fi o explicatie pentru cazurile de osteomielita neexplicate. Tratamentul acestei complicatii
este acelasi cu cel pentru osteomielita. Fixarea centromedulara presupune o rahianestezie si se face sub control radiologic.
Inciziile sunt minime si sunt localizate la genunchi. Perioada de recuperare este de 2-3, in functie de particularitatea
cazului.

68
În ceea ce priveşte tratamentul, acesta se poate efectua atât ortopedic, cât şi chirurgical. „Tratamentul chirurgical prezintă
avantaje certe din cauză că montajul metalic solid duce la scurtarea sau chiar suprimarea imobilizării gipsate cu o
recuperare incomparabil mai rapidă şi mai bună. Există însă şi un dezavantaj, în acest caz. „O fractură închisă se
transformă într-una deschisă cu riscuri septice care nu pot fi neglijate”, mai precizează medicul consultat de Jurnalul de
sănătate.

Individualizarea obiectivelor terapeutice si a planului de tratament sunt foarte importante intrucat fiecare caz este unic si
planul de tratament va fi centrat pe indeplinirea obiectivelor propuse.

Pentru a creste eficacitatea tratamentului de recuperare se foloseste conceptul de terapie combinata, care presupune
asocierea mai multor proceduri de tratament. Fiecare procedura are rolul ei, iar atunci cand sunt folosite in paralel
beneficiile aduse pacientului cresc.

II.6. Complicatii
Este in stransa corelatie cu tipul de fractura deschisa I, II sau III.

Fracturile tip I si tip II au o evolutie apropiata de fracturile inchise din punct de vedere al riscului de infectie si al
pseudartrozelor.

Ca o complicatie imediata reprezinta sindromul de compartiment mai ales in fracturile la nivelul gambei si antebratului
datorita fasciei inextensibile intalnita la acest nivel.Este o urgenta chirurgicala si se rezolva prin fasciotomie.Infectia

69
cronica se intalneste in aproximativ 5% in fracturile tip III avand o evolutie cu un prognostic prost deoarece osul este
deficitar in vascularizatie deci in mecanisme de aparare.

Pseudartroza(lipsa consolidarii osului) asociata cu osteomielita cronica are evolutia cea mai rezervata,de lunga durata si
tratamente limitate cu eficienta mica. Adeseori se intervine repetat cu toaleta chirurgicala,osteotomie(scurtare osoasa) si
fixarea externa a fracturii.

In fracturile tip IIIC cu afectare vasculara grava deseori se recurge la amputarea membrului in vederea salvarii vietii
pacientului.

La o fractură de tibie complicațiile pot să apară imediat sau după o perioadă mai lungă de timp. Leziunile nervoase sunt
complicații ce poate sa apară imediat după ce a avut loc o fractură. Orice deplasare a unui os poate leza un nerv sau un
pachet nervos învecinat.

De asemenea, pot să fie lezate și vase, consecința fiind hemoragia și hematomul.

O altă complicație imediată a unei fracturi la acest nivel este discontinuitatea tegumentului. În această situație avem o
fractură deschisă, având în vedere că focarul de fractură comunică cu mediul extern. În acest caz trebuie intervenit rapid,
deoarece pe lângă fractura în sine poate să apară infecția.

II.7. Recuperare
Pentru ca un tratament de recuperare medicala sa fie eficient, trebuie respectate anumite protocoale. Nerespectarea cu
strictete a acestora ingreuneaza mult procesul de recuperare si scade eficienta tratamentelor. Fiecare procedura de tratament
are un rol bine stabilit.

70
Terapia combinata imbina mai multe proceduri, care se completeaza reciproc si ne ajuta sa atingem obiectivele prestabilite
intr-o perioada mai scurta, in conditii de maxima siguranta. La centrul nostru lucram dupa conceptul de terapie combinata
si efectuam printre altele proceduri de electroterapie, laserterapie, kinetoterapie si masaj medical, adaptate nevoilor fiecarui
pacient in parte.

Unele proceduri au rolul de a scadea inflamatia si durerile, altele de a creste forta musculara, mobilitatea, coordonarea,
rezistenta sau echilibrul.

Folosite impreuna si intr-un mod profesionist, procedurile de tratament maximizeaza randamentul terapeutic si cresc
sansele pentru o recuperare completa,fara sechele sau recidive.

Aceasta abordare moderna a tratamentelor ne-a ajutat sa recuperam complet mii de pacienti cu o vasta patologie in ultimii
ani.

Individualizarea obiectivelor terapeutice si a planului de tratament sunt foarte importante intrucat fiecare caz este unic si
planul de tratament va fi centrat pe indeplinirea obiectivelor propuse. Pentru a creste eficacitatea tratamentului de
recuperare se foloseste conceptul de terapie combinata, care presupune asocierea mai multor proceduri de tratament.

Fiecare procedura are rolul ei, iar atunci cand sunt folosite in paralel beneficiile aduse pacientului cresc. In cadrul
centrului de recuperare medicala KinetikMed principalele proceduri folosite in tratamentul de recuperare al fracturii de
tibie sunt fizioterapia care cuprinde electroterapia si terapia cu laser si kinetoterapia in cadrul careia se folosesc tehnici
specifice de mobilizare pasiva si activa cu scopul de a creste mobilitatea articulara, exercitii de tonizare musculara,
exercitii care cresc stabilitatea gleznei si a genunchiului, exercitii care imbunatatesc echilibrul.

71
Recuperarea va incepe imediat, din a 2-a zi postoperator prin contractii izometrice ale musculaturii gambei si coapsei,
prin reluarea mobilitatii la nivelul articulatiilor gleznei si gambei. Daca fractura este transversala sau oblica scurta,
pacientului i se va permite sa incarce partial (sa puna piciorul jos) de la inceput, iar in restul situatiilor dupa 30 de zile. In
general la
45 de zile de la operatie 1 surub din partea superioara a montajului este scos pentru dinamizare, practic pentru a facilita
consolidarea fracturii.

Incarcarea completa este permisa dupa 45 de zile.

Fixarea cu placa si suruburi este o metoda de fixare mult mai invaziva si cu rezultate mai slabe fata de fixarea cu tija
centromedulara in ceea ce priveste fracturile diafizei tibiale.

Studii au aratat ca si in fracturile deschise si poluate, fixarea externa este preferata si are rezultate mai bune fata de placa si
suruburi. In prezent fixarea cu placa si suruburi se rezuma la fracturile 1/3 distale si proximale ale tibiei (pilon si platou
tibial)

Tratamentul ortopedic depinde de gradul de severitate al leziunii și o importanță sporită trebuie dată recuperării sub atenta
îndrumare a medicului.

Mișcarea joacă un rol important în recuperare, fiind cunoscut faptul că imobilizarea prelungită a zonei afectate de fractură
nu este de dorit.

Cu cât se practică mișcarea membrului afectat mai devreme, cu atât recuperarea va fi mai ușoară și vindecarea mai rapidă.
În acest fel, tonusul muscular și circulația sângelui vor avea de câștigat de pe urma mobilizării precoce.

72
De asemenea, practicarea exercițiilor active, cu un kinetoterapeut, vor avea un impact pozitiv asupra tonusului muscular și
a vindecării.

În perioada de recuperare, mișcarea se va realiza cu ajutorul unor cârje. Acestea au rolul de a prelua greutatea corpului de
pe membrul afectat pe celelalte membre.

Pentru ușurarea utilizării și a unor mișcări cât mai facile, pot fi alese atât cârje cu suport pe antebraț, cât și cârje cu suport
pe antebraț în formă de L.

Atunci când este necesar, este recomandată achiziționarea unor cârje cu sprijin pe antebraț și înălțime reglabilă sau cârja
cu sprijin pe antebraț cu reglaj dublu.

Pentru a trece mai ușor peste tratament și recuperare este indicat și masajul terapeutic, fiind permis însă doar masajul ușor
al gambei și piciorului, la distanță de locul de producere a fracturii. Masajul duce la calmarea durerilor și previne
contracturile musculare îmbunătățind circulația sangvină.

La copii complicatiile pot aparea din cauza ca ei sunt foarte energici si trebuie sa avem mare grija cand incepem perioada
de recuperare , ei pot sa cada sa se loveasca in partea operata , bage corpi straini.In permanenta el trebuie sa fie
supravegheat de catre mama .

Aceasta interventie chirurgicala este indicata in tratamentul genunchiului dezaxat, cu redoare articulara, in cazul artritei la
pacientii activi de varsta medie sau la pacientii tineri care au suferit in copilarie o fractura la nivelul cartilajului de crestere.

73
Axul anatomic care traverseaza genunchiul permite o variatie de 5-7° de valg. Totalul fortei de greutate ce se transmite
prin genunchi se imparte in 60% la nivelul compartimentului medial si 40% la nivelul compartimentului lateral. O
instabilitate ligamentara aditionala poate creste incarcarea la nivelul compartimentului medial.

Scopul osteotomiei de corectie este, de cele mai multe ori, ameliorarea durerii la nivelul compartimentului medial si
incetinirea procesului de artroza prin redistribuirea greutatii la nivelul genunchiului cat mai aproape de normal.

Indicatiile clinice pentru aceasta procedura include devierea in varus in ortostatism asociata cu:

Gonartroza la nivelul compartimentului medial si durere ce limiteaza activitatea Gonartroza

compartimentului medial cu deficit ligamentar si instabilitate clinica
Gonartroza compartimentului medial cu leziune de menisc intern sau leziunea cartilajului articular.

III Rolul asistentei medicale in ingrijirea copiilor

III.1 Ingrijirea copiilor ( generalitati)

Ingrijirea copilului este un proces complex care necesita participarea familiei la acordarea sprijinului medical, respectarea
particularitatilor de varsta ale copilului, cunoasterea de catre personalul medical a temperamentului copilului, a situatiei
familiale ale acestuia, a situatiei religioase, a cadrului legal pe care se sprijina actul medical.

74
Asistenta medicala trebuie sa castige increderea familiei si in primul rand al copilului pentru a avea o buna colaborare in
realizarea ingrijirilor. Ea va explica familiei si copilului in termeni obisnuiti interventia ce urmeaza a fi facuta explicandu-
le avantajele tratamentului pentru ameliorarea sanatatii copilului si starea lui de bine.

In acest capitol am inclus notiuni referitoare la ingrijirea copilului pornind cu legislatia actului medical si continuand cu
pregatirea psihologica a copilului pentru interventie, pregatirea copilului in functie de varsta si particularitatile lor
anatomo-fiziologice, in functie de temperament.

Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostinte vaste privind modalitatile de evaluare a micului pacient, de efectuare a
interventiilor, cunostinte privind promovarea sanatatii copilului si prevenirea imbolnavirilor.

Asistenta trebuie sa dea dovada de empatie,bunatate,intelegere,rabdare,professionalism si incredere.Deoarece este vorba de

un copil in permanenta mama acestuia este alaturi de el , atat si familia.

III.2 Obtinerea acordului

Acordul in cunostinta de cauza,

Acordul in cunostinta de cauza se refera la necesitatea etica si legala ca pacientii sa inteleaga in totalitate tratamentele
propuse, ca si riscurile pe care le presupun. De asemenea, pacientii trebuie informati asupra avantajelor tratamentului
propus, asupra unor tratamente alternative si asupra riscurilor. Pentru a obtine acordul, trebuie indeplinite trei conditii
(Hogue, 1988):

Persoana trebuie sa fie apta pentru a-si da acordul; trebuie sa fie majora (adica la varsta cand un copil devine adult) si apta
(adica sa aiba capacitatea mintala de a face o alegere si de a suporta consecintele).

Persoana trebuie sa primeasca toate informatiile necesare pentru a lua o hotarare.

75
Persoana trebuie sa actioneze voluntar atunci cand isi exercita libertatea de a alege, fara nici o constrangere, ca forta,
frauda, inselaciunea, presiunea.

Multe legislaturi au adoptat legi referitoare la acordul in cunostinta de cauza (tabel 1). Personalul trebuie sa inteleaga ce se
impune in practica lor si sa revizuiasca legile din fiecare jurisdictie in care activeaza. Totusi, exista cateva principii
generale legate de acord care se aplica in toate statele. Discutia ce urmeaza abordeaza termeni generali si nu reprezinta un
sfat legal. Desi doctorul are responsabilitatea de a informa pacientii sau parintii asupra riscurilor, avantajelor si
alternativelor, asistentele medicale (AM) sunt cele care se ocupa de semnaturile pacientilor pe formulare.

In cazul copiilor, apar probleme legate de persoana care va semna atunci cand parintii nu sunt prezenti. In cazul
adolescentilor, e importanta varsta majoratului, iar in cazul minorilor retardati sau inapti mintal, e importanta calitatea de a
fi apt. Prin urmare, am trebuie sa fie in tema cu acest subiect deosebit de important si de complex si sa fie la curent cu
aspectele legale ale muncii lor in comunitatea respectiva.

Acordul in cunostinta de cauza si accesul parintilor la fisa medicala a copilului.

Accesul la diferite informatii inainte de a da acordul include si accesul la fisa medicala? Din moment ce procesul de a-si da
acordul are loc si pe parcursul tratamentului, au parintii acces la foaia de observatie?

76
Raspunsul la aceste intrebari difera in functie de legile statului respectiv. In unele state, parintii au dreptul de a vedea o
copie a fisei medicale a copilului. In altele, nu exista legi in aceasta privinta. In aceste state, cel mai bun lucru este ca
parintii sa primeasca o copie in conditii rezonabile, adica intr-o perioada de timp rezonabila. In plus, specialistii trebuie sa
evite restrictiile, cum ar fi accesul numai in prezenta unui clinician. Mai degraba ar trebui sa existe un specialist care sa
raspunda la orice intrebare pe care o pun parintii.

Acordul unui parinte sau imputernicit legal este cerut de obicei in tratamentul medical sau chirurgical al copiilor, inclusiv
in proceduri de diagnosticare. Acordul trebuie obtinut in cazul unor proceduri chirurgicale sau de diagnosticare, dar si in
situatii anume care nu sunt direct legate de tratamentul medical

Conditiile necesare pentru a-si da acordul

In majoritatea situatiilor, acordul este dat ori de un parinte ori de tutorele legal. Totusi, apar probleme cand parintii nu au
posibilitatea de a-si da acordul, cand copilul necesita anumite tratamente, cand copilul e considerat emancipat sau cand
parintii refuza sau ignora tratamentul copilului minor. Sistemul judiciar poate interveni atunci cand atitudinea parintilor si
interesele copilului intra in conflict (Nix, 1991). Oricum, legile favorizeaza autoritatea parintilor si trebuie prezentate
probe clare si convingatoare inainte de interventia curtii de justitie.

Mai apar probleme cand parintii sunt divortati. In general, atat parintii care detin custodia, cat si ceilalti, au dreptul de a-si
da acordul pentru copilul lor minor. Acordul uneia dintre parti e suficient; nu e necesar acordul ambelor parti.

77
Acordul parintilor sau al tutorelui legal. Parintii sunt pe deplin responsabili de ingrijirea si cresterea copiilor minori,
inclusiv de controlul legal asupra lor. Astfel, cat timp copiii sunt minori, parintii sau tutorele legal sunt cei care trebuie
sa dea acordul inaintea aplicarii unui tratament sau unei alte proceduri asupra copilului. Parintii au dreptul de a-si
retrage acordul ulterior.

Dovada acordului. Formularul semnat de parinte sau tutore este dovada faptului ca acordul a fost dat; legal, nu este
obligatoriu. O alta dovada este acordul verbal. Cand parintii nu sunt in posibilitatea de a semna, ei isi pot da acordul prin
telefon. La fel se procedeaza si daca parintele nu poate semna din cauza unor leziuni. E indicat sa existe un martor la
acordul verbal. O alta nursa poate asista la semnarea formularului sau la convorbirea telefonica. Ambele nurse
inregistreaza acordul numele, adresa, gradul de rudenie al persoanei care a dat acordul si semneaza.

Acordul copiilor “maturi” Legile statale difera in privinta varstei majoratului. Cu toate diferentele, copiii devin adulti la
varsta de 18 ani in majoritatea statelor. Adultii isi pot da propriul acord. Totusi, unele state permit minorilor sa-si dea
propriul acord pe baza doctrinei minorilor maturi. Aceasta permite minorilor sa-si dea acordul chiar daca practic nu sunt
adulti, atata timp cat inteleg consecintele deciziei lor.

III.3 Etapele de pregatire

Pregatirea procedurilor

Pregatirea psihologica.

Pregatirea copiilor pentru interventii diminueaza nelinistea acestora, asigura cooperarea, le dezvolta capacitatile de
cooperare si altele si le confera un sentiment de control in experiente cu potential de stres. Metodele de pregatire pot fi
formale, ca pregatirea in grup pentru spitalizare. Majoritatea strategiilor de pregatire folosite de nurse sunt informale si pun
accent pe informatiile despre noua experienta si procedurile care pot cauza stres sau durere. Desi s-au facut studii despre

78
diferitele tipuri de pregatire (cu ajutorul papusilor, cartilor, casetelor video, jocurilor), nici o metoda nu e mai eficienta
decat alta. Totusi, in general, copiii raspund mai bine jocului si cei mai mari, filmelor.

Copiii au fantezii sau idei eronate in lipsa de informatii. Amenintarile necunoscute sau stresul imprevizibil sunt mai grave
decat cele pe care le cunoaste, intelege si asteapta . Interventiile pregatitoare sunt mai eficiente `in privinta tulburarilor de
comportament reduc rata durerii si semnele de tulburari fiziologice (bataile inimii, presiunea sangelui, saturatia de oxygen.

Copiii sunt diferiti in dorinta lor de a cauta informatii; unii cer informatii despre procedura, altii le evita. Parintii pot ajuta
nursele referitor la cantitatea de informatii care ar fi suficienta

copilului, deoarece ei stiu cu ce fel de raspunsuri este multumit copilul. E important sa intrebam copiii mai mari cat vor sa
stie. Intrebari ca “ vrei sa stii totul despre noile experiente sau doar datele de baza?” sau “ cat vrei din explicatie – doar ce
vei simti sau tot ce ti se va face?” sunt folositoare pentru a evita supra sau sub-informarea. Desenele facute de copii pot fi
folositoare in determinarea nivelului de intelegere al copilului, a neintelegerilor si a grijilor in privinta mutilarii, a imaginii
corporale sau a pierderii controlului pe care copilul nu le poate exprima

Momentul destinat pregatirii pentru o interventie difera in functie de varsta si de tipul procedurii. Nu exista reguli stricte,
dar, in general, cu cat copilul e mai mic, cu atat explicatia trebuie sa fie mai aproape de interventie pentru a evita fanteziile
si grijile. In cazul interventiilor mai complexe, e nevoie de mai mult timp pentru asimilarea informatiilor, mai ales la copiii
mai mari. De exemplu, explicatia despre injectie poate fi data inainte de injectia propriu-zisa la toate varstele, dar
pregatirea pentru operatie poate incepe cu o zi inainte la copiii mici si cu cateva zile inainte la cei mai mari.

79
Castigarea increderii si sprijinul. Nursa care a petrecut mai mult timp cu copilul si are deja stabilita o relatie pozitiva
va castiga mai usor cooperarea acestuia.

Daca relatia e bazata pe incredere, copilul o va percepe ca furnizoare de confort si placere, si nu ca pe o persoana care
aduce necazuri. Daca nursa nu cunoaste copilul, ar fi bine sa ii fie prezentata de altcineva din personalul medical, in care
copilul are incredere. Prima intrevedere cu copilul pune copilul in centrul atentiei si apoi incep explicatiile despre
interventie; interventia directa trebuie evitata. Cand vorbeste cu copilul, nursa trebuie sa foloseasca regulile generale de
comunicare cu copiii.

III.4. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu fractura de tibie deschisa

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%)

Hematocrit (36-52%)

Tromocite (150.000-400.000/mm

Fibrinogen (200-400 mg %) Leucocite (4.500- 11.000/mm

b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)c)

Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl)

Colesterolul (120-220mg/dl)

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl)

Glicemia (70-120mg/dl)

80
Urocultura

f) Sumar de urina

Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui acatasat la seringa.Bolnavul este prgatit fizic si psihic
anuntandu-l si explicandu-inecesitatea tehnicii.

Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrulsuperior sprijinit in extensie sau culcat pe pat, in decubit dorsal
cumembrul superior sprijinit in extensie.Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoimusamaua solicitandu-I
bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupacare se dezinfecteaza cu alcool sanitar.Se aplica garoul la
nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si
sedezinfecteaza cu un tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sainchida pumnul de cateva ori ramanad cu el
inchis.

Se introduce acul inmijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul venei la o adancime de
1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand pana se extrage cantitatea necesara de sange.

Se desface garoul si bolnavul deschide pumnul, apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se
retage acul.

Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe mainile cu apa curata si sapun. Urocultura caracterizeaza
prezenta bacteriilor in urina.

81
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar,10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile
cu dop de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 102) arunca primele picaturi de urina , se introduce 10-20 ml
de urina in eprubeta sterila prin sonda.

III.5. Participarea asistentei la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o
pregatire prealabiladeosebita.

Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate
prin spalarecu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele pot produce opcitate de imagine.

Pentru executarea radiografulor, bolnavulva fi culcat pe masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitiaadecvata
bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii.

Daca miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgesic.

III.6. Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea
generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, incursul zilei sau noptii.

Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea
generala, somnul)

5. Rolul asistentei in ingrijirea copilului cu fractura de tibie deschisa , interventii (autonome,delegate)

82
Rolul asistentei medicale in aceasta afectiune este una foarte importanta deoarece asistenta medicala este in permanenta
alaturi de copil si il ingrijeste , aceasta respecta regulile de asepsie si antisepsie , respecta tratamentul pus de medical
ortoped,comunica si asculta pacientul , empatizeaza cu el , incearca sa faca joculete pentru a face copilul sa fie atent si
reciptiv la indicatiile ei . Asistenta medicala explica mamei tot ceea ce este nevoie , explica mamei importanta
tratamentului si regimului igieno-dietetic asupra copilului sau .

Durerea fiind mare si copilul este intr-un mediu strain , comunicarea este mult mai grea , de aceea asistenta incearca sa
intre intr-un joc cu copilul pentru ai creea un conform psihic si al calma , al face sa inteleaga ca orice ii va face , ii va face
spre binele lui .

Interventii autonome

-aerisirea salonului

-umezirea aerului salonului

-schimbarea lenjeriei de pat

-monotorizarea funtiilor vitale si vegetative:tensiunea arterial,puls,respiratie si temperature -recomandarea consumului

de lichide
-observarea starii tegumentelor si mucoaselor

-ingrijirea plagii chirugicale

-pregatirea pacientului pentru investigatii paraclinice : radiografie

-pregatirea pacientului si materialelor pentru adiministrarea mediatiei

83
-pregatirea pacientului psihic in vederea recoltarii de produse biologice pentru examene de laborator

Interventii delegate

-recoltarea de probelor biologice pentru analize de laborator -administrarea medicatiei prescrise de

medical ortope

IV. Aplicatii

IV.1. CAZUL I
CULEGEREA DE DATE

NUME : M.I

VARSTA : 12 ANI

SEX : MASCULIN

GRUPA SANGUINA : BIII

RH : POZITIV

RELIGIE: ORTODOX

84
DATA NASTERII : 09.11.2007

LOCUL NASTERII : TIMISOARA , JUDETUL TIMIS

OCUPATIA: ELEV

DATA INTERNARII : 16.02.2022

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neconcludente

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: bronsita

MOTIVELE INTERNARII : In urma unui accident in parc, minorul a cazut de pe topogan, acesta prezinta
durere,echimoze, impotenta functionala, tumefactie la nivelul membrului inferior stang, motiv pentru care este internat de
urgenta la sectia de Ortopedie a spitalului Clinic de pediatrie ,,Louis Turcanu” pentru investigatii, diagnostic si tratament
de specialitate.

85
Indentificarea problemelor pe nevoi

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Problema: tahipnee, durere intense, tahicardie

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Problema: dificultate in a se alimenta si hidrata manifestat prin slabiciune datorita diminuarii mobilitatii.

3. Nevoia de a elimina

Problema : constipatia manifestata prin meteorism datorita alimentatiei bogate in

celuloza.

4. Nevoie de a dormi

Problema : dificultate in a se odihni

86
5. Nevoie de a se imbraca si dezbraca

Problema : Imbracare cu dificultate manifestata prin imobilitatea membrului inferior.

6. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Problema: Copilul prezinta temperatura corpului in limitele normale: T=36.5°C

7. Nevoia de a fi curat , a-si proteja tegumentele

Problema: atingerea integritatii tegumentelor.

8. Nevoia de a evita pericolele

Problema : Vulnerabilitata fata de pericole manifestata prin cadere accidentala datorita neatentiei.

9. Nevoia de a comunica

Problema: comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestat prin neliniste datorita durerii.

10. Nevoia de a se realiza

Problema: Devalorizarea manifestata de anxietate

11. Nevoie de a se recreea

87
 Problema : imposibilitatea de a participa la activitati fizice recreative

12.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Problema: cunostiinte insuficiente

Problemele pacientului :
-alterarea respiratiei
-circulatie inadecvata
-durere
-constipatie
-dificultatea de a se ingriji
-cunostinte limitate despre recuperare

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

1. Problema:alterarea respiratiei si Autonome:am
circulatiei pozitionat bolnavul
Combaterea in decubit dorsal la In urma
socului planul patului administrarii
traumatic,sa - am imbunatatit tratamentului
prezinte functiile respiratia prin: etiologic,
vitale in limite administrare de simptomatic pe
oxigen pe sonda

88
 nazala pentru
combaterea
normale hipoxemiei la perioada
presiunea de 2 – 3 spitalizarii
l/min pacientul
-am executat prezinta
punctionarea unei respiratie si
vene, am recoltat circulatie
sange pentru normal, s-a
determinarea administrat
grupei sanguine si solutii
pentru examenele hidroelectroliti
de laborator ce.
- am montat un
cateter in vena si
am instituit la
indicatia medicului
perfuzie cu solutii
macromoleculare si
hidroelectrolitice
-am monotorizat
functiile vitale
Delegate:oxigenote
rapie
-hemisuccinat de
hidrocortizon 300
mg, HSHC – 1000
mg

89
 -antitrombotice: Clexane 0,4 s.c. –
1f/zi, Algifen – 3f/zi
2.Problema : durere la nivelul gambei Autonome:am
asigurat un mediu
Calmarea durerii de protectie psihica In perioada
adecvata starii de spitalizarii
boala pacientul a fost
- am asigurat linistit, nu a
curatenie,igiena,aer prezentat
curat in salon complicatii si
-am efectuat potential
tehnicile medicale infectios, nu a
in conditii de contractat
asepsie si infectii
antisepsie nozocomiale.
-am explicat in ce
consta
investigatiile:
radiologie,
recoltarea sangelui
pentru analizele de
laborator,
tratamentul,
interventia
chirurgicala,
regimul igieno-
dietetic, axarea

90
 osului fracturat,
imobilizarea
provizorie pe
extensie continua
transosoasa la
planul patului pana
la interventia
chirurgicala
Delegate:am
pregatit fizic si
psihic pacientul
pentru investigatiile
recomandate:explor
are radiologica

-am administrat conform F.O

Algocamin 3f i.m , antibiotic:
Cefort 1g la 12 ore
3.Problema:dificultate in a-si ingriji Autonome:am
igiena si sanatatea sesizat prezenta
Pacientul sa fie oricarui miros Pacientul
pregatit fizic emanat de la prezinta
pentru interventii, nivelul aparatului tegumente
sa prezinte gipsat si culoarea curate si
tegumente si lui (mirosul fetid integre, este
mucoase curate si denota prezenta pregatit pentru
integre escarei de decubit interventia
sau infectia plagii) chirurgicala

91
 -impreuna cu
infirmiera am
schimbat lenjeria
de pat si de corp,
am ajutat infirmiera
la efectuarea
toaletei pacientului:
corporala, bucala,
am efectuat masaj
la nivelul zonelor
corporale
sanatoase
netraumatizate cu
alcool sanitar
-am efectuat toaleta
riguroasa a
campului operator,
am indepartat
pilozitatea si am
efectuat
badijonarea cu
solutii antiseptic

Delegate:solutii antiseptice
Betadina, Alcool iodat
4.Problema:constipatia,dezechilibrul Autonome:am
electriolitic deservit pacientul
Pacientul sa fie cu alimente usor Pacientul este

92
 digerabile
- alimentatie bogata
echilibrat in fibre hidrat
hidroelectrolitic,hidr parenteral
atat si alimentat, sa -am inspectat prin perfuzie
nu prezinte semne de aspectul cu solutie
anemie, sa fie iesit tegumentelor si a glucozabila si
afara mucoaselor, care ser fiziologic,
denota starea de prezinta
nutritie si hidratare tegumente si
a pacientului mucoase
-am explicat hidratate.
pacientului ca cu o
seara inainte de
interventia
Pacientul
chirurgicala, nu
prezinta in
trebuie sa se
urma clismei
alimenteze si ca i
evacuatorie,
se va efectua
tranzit de
efectuez clisma
materii fecale,
evacuatorie
urineaza
- preoperator, dupa
spontan.
ora 1700 am
suprimat
alimentatia pe gura
si alimentez
pacientul pe cale
parenterala,
administrand
solutii
93
 hidroelectrolitice
conform F.O., am
notat in FO
cantitatea de solutie
administrate, m
efectuat bilantul
hidric ingesta si
excreta si notez
valorile
monitorizate in
F.O.

Delegate:am administrat Glucoza

10% - 1000 ml., ser fiziologic -
1000 ml. conform F.O.
5. Problema:comunicare ineficienta cu Autonome:am
pacientul , doar cu mama comunicat cu
Pacientul sa pacientul la nivel Pacientul
comunice la nivel afectiv: comunica la
afectiv cu echipa de - i-am explicat nivel afectiv cu
ingrijiri necesitatea echipa de
internarii atat ingrire
pacientului cat si
mamei , in ce
consta investigatiile
, interventiile
clinice si
paraclinice, in ce

94
 consta tratamentul,
reducerea
ortopedica –
sindromul de
imobilizare,
interventia
chirurgicala si
posibile complicatii
ce pot aparea
postoperatoriu
-am urmarit ca
apartinatorii
pacientului sa
semneze
consimtamantul
pentru interventia
chirurgicala
deoarece pacientul
este minor
Delegate:
semnarea
consimtamantului
pentru interventia
chirurgicala de
catre unul din
apartinatorii
pacientului

95
6. Problema:impotenta Autonome: am
functionala,sindrom de imobilizare pregatit materialele
Pacientul sa necesare Pacientul este
prezinte la nivelul imobilizarii: fesi de imobilizata
segmentului osos tifon, fesi gipsate, provizoriu in
fracturat relaxare vata, pudra de talc atela gipsata
musculara, -am efectuat femuro –
combaterea impreuna cu podala pana in
sindromului de medicul ortoped stadiul de a se
imobilizare, reducere interveni
recuperare ortopedica: - axarea chirurgical,
locomotorie, sa si imobilizarea este deservit in
foloseasca mijloace osului fracturat in satisfacerea
auxiliare pentru atela gipsata nevoilor de
deplasare si femuropodala dependenta,
corectare a -am verificat obtinerea
mersului pozitia membrului independentei
in functie de in satisfacerea
imobilizarea nevoilor si
gipsata, am plasat o indeplinirea
perna sub gamba rolului social
pentru a favoriza
circulatia si preveni
aparitia edemului
-am urmarit
culoarea si
temperatura
membrelor, am
sesizat orice
modificare (edem ,

96
 miros fetid) aparuta
la nivelul
segmentului
fracturat
-am aplicat
masurile de
prevenire a
complicatiilor
imobilizarii-
escare, atrofie
musculara

Ziua II

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

1. Problema:alterarea respiratiei si Autonome:am In perioada
a circulatiei montat sonda de postoperator
Pacientul sa respire oxigen, am ie, pacientul
normal, eficient, administrat oxigen respira
spontan pe cale eficient si
- am urmarit
naturala spontan.
evolutia
respiratiei,
pulsului si
TA 110/65 , puls 90-100,

97
 tensiunii
arteriale,am notat
valorile obtinute in temperatura 37 de grade
F.O
Delegate:

Oxigenoterapie la indicatia
medicului anestezist
2.Problema : durere la nivelul Autonome: am
gambei supravegheat
Diminuarea durerii evolutia plagii
postoperatorii, operatorie
pacientul sa fie linistit, - am asezat
sa prezinte o stare de pacientul in
bine pozitie antalgica,
asigur confort in
salon: aerisire,
liniste
In urma analgezicelor
administrate, pacientul nu
mai prezinta durere. In
urma ingrijirilor acordate
nu prezinta potential
infectios la nivelul plagii
operatorii, prezinta plaga
aseptica.

- am administrat
analgezice la
indicatia
medicului,am
efectuat testare la
antibiotic, care a
iesit negative
-am pregatit psihic

98
 si fizic pacientul,
ii explic
intotdeauna in ce
consta efectuarea
toaletei plagii
chirurgicale
Delegate:administ
rez conform F.O.
Algocalmin –
3f/zi, Piafen –
2f/zi
Cefort 1g la 12 ore
3.Problema:dificultate in a-si Autonome:am
ingriji igiena si sanatatea pregatit fizic si
Tegumente normal psihic pacientul, Pacientul prezinta plaga
colorate si hidratate, explicandu -i in ce aseptica, inca prezinta
sa-si redobandeasca consta efectuarea tegumente palide
autonomia de a se tehnicilor,am
ingriji explicat si
apartinatorilor
importanta
efectuarii acestora,
-am efectuat
toaleta plagii
chirurgicale zilnic
in conditii de
asepsie cu aplicare

99
 de solutii
dezinfectante si
toaleta bucala
- am indepartat
pansamentul
imbibat in secretii
drenate, am
vizualizat evolutia
plagii
- am dezinfectez
cu solutii
dezinfectante
plaga operatorie
-am aplicat
comprese sterile
peste plaga
operatorie si le –
am fixat cu
leucoplast
-am supravegheat
tegumentele
expuse la escare,
le –am masat si
pudrat
-am schimbat
pozitia
pacientului, l–am

100
 sustinut in
momentul
mobilizarii cu
ajutorul carjelor
axilare
-am ajutat
infirmiera la
schimbarea
lenjeriei de pat si
de corp
Delegate:solutii
dezinfectante:
Betadina, Alcool
iodat
4.Problema:constipatia,dezechili Autonome: la
brul electriolitic indicatia
Montarea sondei medicului am Pacientul nu prezinta
vezicale, eliminarea efectuat sondaj diureza in limite normale,
urinei, iar dupa ce vezical in conditii constipatia persista
pacientul prezinta de asepsiec
reflexe de mictiune, se -am supravegheat
scoate sonda urinara, zilnic
sa elimine cantitativ si permeabilitatea
calitativ urina, sa sondei urinare,
prezinte tranzit de gaze notez zilnic in
si materii fecale F.O. cantitatea si
culoarea urinei

101
 (diurezei)
-am pensat sonda
urinara pentru a
verifica daca are
reflexe de
mictiune
-am suprimat
sondajul vezical,
cand pacientul a
prezentat reflex de
mictiune
- am asigurat
urinar la pat
- am urmarit
primele mictiuni
spontane
- am efectuat
zilnic impreuna cu
infirmiera toaleta
pelviperianala
-am notat in FO.
cantitatea si
calitatea diurezei
Delegate: La
indicatia
medicului scot

102
 sonda urinara
5.Problema:imposibilitatea de a se
misca si de a calca
Pacientul sa se mobilizeze
cu ajutorul carjelor
axilare, fara sa calce pe
membrul inferior operat
si sa aiba o buna postura
103
Autonome:
-postoperator am
asezat pacientul Pacientul in prima zi
in decubit dorsal, reuseste sa efectueze
cu capul intr-o miscari pasive, din a
parte, am plasat doua zi incepe sa se
sub picior o perna mobilizeze cu ajutorul
carjelor axilare, reuseste
-am explicat sa – si redobandeasca
pacientului in ce autonomia partial in
consta satisfacerea nevoilor.
recuperarea
motorie, ca
trebuie sa
respecte repausul
obligatoriu
postoperator si ca
imobilitatea este
impusa pana cand
starea generala ii
permite
-am ajutat
pacientul la
efectuarea
miscarilor pasive
si active ale
membrelor
 superioare si
inferioare,
pozitionez
pacientul din a 2-
zi de la
interventia
chirurgicala la
marginea patului
-am invatat
pacientul miscari
de mobilizare(a
degetelor de la
piciorul operat)
-am explicat
pacientului ca
mobilizarea
previne
complicatiile de
decubit si ca
trebuie sa se
mobilizeze fara sa
calce pe membrul
inferior operat
6.Problema:deficit de cunostiinte Autonome:
-am intreprins
Pacientul sa fie discutii cu pacientul Pacientul si mama acestuia
informat despre si apartinatorii au receptionat
diagnosticul pe care il recomandarile asupra

104
 acestuia pentru a
evalua nivelul de
prezinta,la fel se va cunostinte privind regimului de viata si normele
transmite si mamei boala, masurile de de igiena necesare
pacientului prevenire, modul de recuperarii si mentinerii
eventualele participare la starii de sanatate.
complicatii ce pot interventii, la
aparea, in ce consta procesul de
imobilizarea, recuperare
interventia
chirurgicala,recupera
re functionala. -am adus la cunostinta mamei
pacientului asupra responsabilitati
privind sanatatea

Ziua III

PROBLEMA OBIECT INTERVENTII EVAL

IV UARE
1.Problema:durere, usoara Autonome: am
agitatie psiho-motorie supravegheat evolutia
Diminuarea plagii operatorie In urma
durerii - am asezat pacientul in analgezicelor

105
 pozitie antalgica, asigur
confort in salon:
postoperatorii, aerisire, liniste administrate,
pacientul sa fie - am administrat durerea a scazut
linistit, sa analgezice la indicatia in intensitate.
prezinte o stare medicului,am efectuat
de bine testare la antibiotic, care
a iesit negative In urma
ingrijirilor
-am pregatit psihic si acordate nu
fizic pacientul, ii explic prezinta potential
intotdeauna in ce consta
infectios la nivelul
efectuarea toaletei
plagii operatorii,
plagii chirurgicale
prezinta plaga
Delegate: aseptica.

administrez conform
F.O. Algocalmin –
3f/zi, Piafen – 2f/zi
Cefort 1g la 12 ore
2.Problema:constipatia. Autonome:am deservit
pacientul cu ceai laxativ
Pacientul sa -am notat in foaia de Pacientul
prezinte tranzit observatie prezenta prezinta in urma
intestinal (de gaze tranzitului de materii ceaiului tranzit de
si materii fecale), fecale, aspectul materii fecale,
combaterea scaunului urineaza spontan.
constipatiei

106

3.Problema:imposibilitate de a-si
acorda ingrijiri, tegumente palide
si deshidratate,miros fetid
107
-am efectuat impreuna
cu infirmiera toaleta
pelviperianala
Delegate: la indicatia
medicului am efectuat
clisma evacuatorie
Autonome:am pregatit
fizic si psihic pacientul,
Tegumente explicandu -i in ce Pacientul
normal colorate si consta efectuarea prezinta plaga
hidratate, sa-si tehnicilor,am explicat si aseptica, prezinta
redobandeasca apartinatorilor tegumente palide,
autonomia de a se importanta efectuarii dar integre
ingriji acestora,
-am efectuat toaleta
plagii chirurgicale zilnic
in conditii de asepsie cu
aplicare de solutii
dezinfectante si toaleta
bucala
- am indepartat
pansamentul imbibat in
secretii drenate, am
vizualizat evolutia
plagii
Delegate:solutii
dezinfectante: Betadina,
 Alcool iodat
4.Problema:imposibilitatea de a Autonome:postoperato
se misca r am asezat pacientul in
Pacientul sa se decubit dorsal, cu capul Din a treia zi
mobilizeze cu intr-o parte, am plasat incepe sa se
ajutorul carjelor sub picior o perna mobilizeze cu
axilare, fara sa -am explicat pacientului ajutorul carjelor
calce pe membrul in ce consta recuperarea axilare, reuseste
inferior operat si motorie, ca trebuie sa sa-si
sa aiba o buna respecte repausul redobandeasca
postura obligatoriu postoperator autonomia partial
si ca imobilitatea este in satisfacerea
impusa pana cand starea nevoilor.
generala ii permite
-am ajutat pacientul la
efectuarea miscarilor
pasive si active ale
membrelor superioare si
inferioare, pozitionez
pacientul din a 2-zi de
la interventia
chirurgicala la marginea
patului
-am invatat pacientul
miscari de mobilizare(a
degetelor de la piciorul
operat)

108
 Autonome:
-am intreprins discutii
5. Problema:deficit de cunostiinte Pacientul sa fie cu pacientul si Pacientul si
informat despre apartinatorii acestuia mama acestuia au
diagnosticul pe pentru a evalua nivelul receptionat
care il prezinta,la de cunostinte privind recomandarile
fel se va transmite boala, masurile de asupra regimului
si mamei prevenire, modul de de viata si
pacientului participare la normele de igiena
eventualele interventii, la procesul necesare
complicatii ce pot de recuperare recuperarii si
aparea, in ce mentinerii starii
consta -am adus la cunostinta de sanatate.
imobilizarea, mamei pacientului
interventia asupra responsabilitati
chirurgicala, privind sanatatea
recuperare
functionala.

Ziua IV

109
 PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
1.Problema:risc de Pacientul sa Autonome: am
complicatii prin infectie nu prezinte respectat masurile
infectii la de asepsie in Pacientul prezinta in
nivelul plagii efectuarea continuare risc de infectie
operatorii tehnicilor si la nivelul plagii operatorii
manevrelor deoarece nu respecta
Pacientul sa
medicale recomandarile de igiena si
fie echilibrat
postura in pat
psihic -am monitorizat
starea
pacientului:functiile
vitale, pansamentul,
-am asigurat pozitie
de drenaj postural
la nivelul
membrului inferior
fracturat
-am aplicat punga
cu gheata pentru
reducerea edemului
postoperator
-am urmarit aparitia
semnelor de
inflamatie
-am efectuat

110
 educatia sanitara pe
intelesul
pacientului referitor
la rolul alimentatiei
in favorizarea
cicatrizarii si
vindecarii plagii
operatorii si a
defectului osos.
-am creat un mediu
optim pentru ca
bolnavul sa-si poata
exprima nevoile
-am furnizat
copilului informatii
si explicatii clare si
deschise asupra
ingrijirilor
programate
-am asigurat
legatura copilului
cu familia prin
vizite frecvente
Delegate:
-am administrat
tratament
medicamentos

111
 antiinflamator,
antiinfectios.

Bolnavul sa Autonome
prezinte -am explicat
2.Problema:imposibilitate de a-si acorda tegumente si Bolnavul prezinta o stare
copilului
ingrijiri mucoase de bine fizica si psihica,
necesitatea pastrarii
curate in urma efectuarii
igienei generale si a
masurilor de igiena.
mainilor, l-am
convins sa accepte
Bolnavul sa-
toaleta pe regiuni la
si satisfaca
pat
nevoile
fundamentale -am asigurat mediu
ambient adecvat
spalarii in salon
(temperatura,
intimitate)
- am efectuat
toaleta pacientului
pe regiuni la pat
dupa ce, in
prealabil am izolat
cu paravan patul
copilului si am
pregatit langa pat

112
 materialele, lenjeria
de pat si pijama.
-am suplinit
bolnavul in
satisfacerea
nevoilor
organismului
-am determinat
bolnavul sa
participe la luarea
deciziilor privind
ingrijirile.
-am efectuat masaj
local si general de
stimulare a
circulatiei

3.Problema:
imposibilitate de a se misca
Manifestari de
dependenta:repaus impus
terapeutic, durere, agitatie,
anxietate
Autonome:
-am schimbat
Mentinerea tonusului Copilul nu prezinta semne
pozitia bolnavului
muscular si activitatii ale imobilizarii (escare de
la fiecare 2 ore.
articulare decubit, hipotonie
-am masat regiunile musculara sau anchiloze)
predispuse la
escare,.
-am efectuat
exercitii pasive, la

113
 fiecare 2 ore.
-am invatat
bolnavul care este
postura adecvata si
cum sa efectueze
exercitii musculare
active
-am pregatit psihic
pacientul in vederea
oricarei tehnici de
ingrijire.
-am redat copilului
increderea ca
imobilitatea sa este
o stare trecatoare si
ca isi va putea relua
mersul
-am suplinit
bolnavul in
satisfacerea
nevoilor sale, l-am
servit la pat cu cele
necesare.

114
4.Problema:
Anxietate, frica de mediu
Bolnavul sa beneficieze de
spitalicesc
siguranta psihologica, pentru
inlaturarea starii de
anxietate:
Autonome:
- identific,
Pacientul incepe sa aiba
impreuna cu
incredere in echipa de
bolnavul cauzele si
ingrijire si nu se mai teme
motivele anxietatii
de injectii deoarece a
-asigur un mediu de inteles ca ii calmeaza
protectie psihica durerea
adecvat starii de
boala a bolnavului,
prin inlaturarea
excitantilor psihici
-aplic tehnici de
psihoterapie
adecvate.
-asigur conditiile de
mediu adecvate
(camera izolata,
aerisita,
temperatura
adecvata,
semiobscuritate).
-incurajez bolnavul
sa comunice cu cei
din jur, sa-si
exprime emotiile,
nevoile, frica.
-ii furnizez

115
 explicatii, il
incurajez sa puna
intrebari despre
tehnicile si
procedurile la care
va fi supus
-il invat tehnici de
relaxare.
Delegate:
-am administrat
tratamentul
recomandat
(anxiolitice,
antalgice)
-am urmarit
efectele benefice si
adverse)

5.Problema:perturbarea Autonome : Pacientul

somnului se
-am monitorizat
Pacientul sa beneficieze de odihneste
orele de somn,
somn natural sub
-am observat influenta
reactiile pacientului sedativului
la stimuli verbali
-am intocmit un
program de odihna
corespunzator
116
 organismului.
Delegate:
-am administrat
tratamentul
medicamentos
(Algocalmin si
Bromazepam ½ tb
seara).
-am observat
efectul acestuia
asupra
organismului.

Ziua V

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

1.Problema:Impotenta Autonome:
functionala
-se mobilizeaza
Să prezinte extremităţi pacientul din 3 in In urma explicatiilor
calde, să mearga singur cu 3 ore, privind beneficiile
ajutorul unei cârje 5 minute miscarii, copilul adopta
pe zi apoi sa creasca timpul -se efectueaza pozitii corecte si reuseste

117
 igiena
tegumentelor
gradual. -pregatesc fizic si sa faca miscari active in
psihic pacientul pat si apoi face cativa
in vederea pasi sprijinit prin salon
efectuarii
tehnicilor si
manevrelor
medicale
-ajut pacientul în
efectuarea
miscarilor pasive
- ajut pacientul
să-si schimbe
pozitia din
decubit dorsal in
sezand
-in timpul
mobilizarii,
supraveghez
atent culoarea si
expresia fetei.
-incerc pe cat
posibil sa evit
eforturile fizice
inutile ale

118
 pacientului
Delegate:

-administrea antalgice la
indicatia medicului
2.Problema:Dificultate in a se Autonome:
odihni
-se
Să doarmă minim 4 ore monitorizeaza Sub influenta
fără întrerupere în 3 zile orele de somn, tratamentului
medicamentos, copilul
-se observa beneficiaza de ore
reactiile suficiente de somn
pacientului la odihnitor.
stimuli verbali
-am invatat
pacientul tehnici
de respiratie si de
relaxare
-am oferit
pacientului un
pahar cu lapte
cald inainte de
culcare
Delegate:
-la recomandarea
medicului am
119
 administrat un
sedativ usor
3.Problema: Autonome:
Neîndemânarea de a se -se identifica
îmbrăca si a se dezbrăca Să se îmbrace singur la capacitatea si Pacientul invata
externarea din spital limitele fizice ale succesiunea de miscari
bolnavului pentru a se putea
imbraca/dezbraca singur
-am ajutat si este foarte fericit de
pacientul sa se reusita
imbrace si
dezbrace
sustinand
membrul
fracturat in
timpul
imbracarii;
incepem
imbracarea cu
membrul
fracturat si apoi
cu cel sanatos si
dezbracararea in
sens invers.
-am motivat
pacientul pentru
a se
imbraca/dezbraca

120
 singur
-am rugat familia
sa-i aduca
pijamale cu
pantaloni scurti
pentru a fi mai
usor de
manevrat.
-am incurajat si
laudat bolnavul
pentru orice
reusita
Delegate:
-inainte de orice
manevra
administrez
pacientului
antalgice pentru
a diminua
durerea astfel
incat sa se poata
misca
4.Problema: Dificultatea de a Autonome: Pe
îndeplini activităţi recreative masura ce
-am explorat ce
reuseste
activitati
sa
recreative ii
coboare

121
 Pacientul să produc placere din pat,
revină la bolnavului. pacientul
vechile este
-am analizat si
obiceiuri deschis
stabilit daca
cum ar fi cu ceilalti
acestea sunt in
lectura, copii din
concordanta cu
emisiunile sectie.
starea sa psihica
TV Discuta si
si fizica.
preferate. petrec
-planific timp
activitati impreuna,
recreative reusind sa
impreuna cu se
bolnavul. destinda.

-am antrenat
bolnavul in
activitati pentru a
se simti util
-am in vedere ca
activitatile sa nu-
l suprasolicite, sa
nu-l oboseasca,
ci sa-i creeze
starea de buna
dispozitie.
-determin
bolnavul sa-si
exprime emotiile

122
 si sentimentele.
-castig
increderea
bolnavului si-l
ajut sa
depaseasca
momentele
dificile.
Delegate:
Administrez si
supraveghez
efectele
tratamentului
indicat de medic,

IV.2. CAZUL II

CULEGEREA DE DATE

NUME : V.M
VARSTA : 10 ANI

123
SEX : FEMININ
GRUPA SANGUINA : AII
RH :POZITIV
RELIGIE: ORTODOX
DATA NASTERII : 27.03.2009
LOCUL NASTERII : TIMISOARA , JUDETUL TIMIS
OCUPATIA:ELEV
DATA INTERNARII : 10.02.2019
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neconcludente
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: Rujeola

MOTIVELE INTERNARII: Pacienta minora a cazut pe scarile blocului, este adusa cu salvarea la spital, unde prezinta:
durere, impotenta functionala, tumefactie la nivelul membrului inferior drept, motiv pentru care este internata de urgenta in
sectia Ortopedie pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.

124
Indentificarea problemelor pe nevoi

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Problema: alterarea respiratiei si circulatiei

Manifestari de dependenta: tahicardie

Sursa de dificultate : soc traumatic, durere intensa

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

Problema: dezechilibrul hidroelectrolitic

Manifestari de dependenta : deshidratare,tegumente si mucosae uscate Sursa de dificultate : soc

traumatic , durere

3.Nevoia de a elimina

Problema : dificultate in a elimina

Manifestari de dependenta : incetinirea tranzitului intenstinal

Sursa de dificultate : mediul intraspitalicesc

4.Nevoia de a se misca, a pastra o buna postura

Problema : impotenta functionala

125
Manifestari de dependenta : mobilitate anormala ,crepitatii osoase , intreruperea continuitatii osului ,

Sursa de dificultate : focarul de fractura a osului tibial si peroneu

5.Nevoie de a dormi , a se odihni

Problema : insomnia

Manifestari de dependenta : dificultate in a adormii

Sursa de dificultate: durerea , mediul intraspitalicesc

6.Nevoie de a se imbraca si dezbraca

Problema : dificultate in a se imbraca si dezbraca

Manifestata prin : impotenta functionala la membrul afectat

Sursa de dificultate : focarul de fractura

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Nu este afectata , copilul prezinta temperature corpului in limitele normale

8.Nevoia de a fi curat , a-si proteja tegumentele

126
Problema:dificultate in a-si acorda ingrijiri de sanatate si igiena

Manifestari de dependenta : imposibilitatea de a-si acorda singur ingrijiri de igiena corporala , doar cu ajutorul mamei

Sursa de dificultate: imobilizare in atela gipsata impusa de doctorul ortoped

9.Nevoia de a evita pericolele

Problema : durere

Manifestari de dependenta : acuza dureri insuportabile

Sursa de dificultate : focarul de fractura pe care il prezinta

10.Nevoia de a comunica

Problema: comunicare ineficienta cu pacientul ,

Manifestari de dependenta : retineri verbale , frica

Sursa de dificultate : mediul intraspitalicesc

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale Nu este afectata

12.Nevoie de a se recreea

Problema:imposibilitatea de aparticipa la activitati fizice recreative

127
Manifestari de dependenta:tristete

Sursa de dificultate : imobilizarea

Problemele pacientului

- Durere
- Eliminare inadecvata
- Circulatie inadecvata
- Cunostinte limitate despre boala

Ziua I

PROBLEMA OBIEC INTERVENTII EVAL

TIV UARE
1.Problema:modificarea Pacienta sa In perioada
TA respire normal, Autonome:am administrat postoperatorie
eficient, sa oxigen pe sonda nazala la in urma
prezinte presiunea de 2 – 3 atmosfere interventiilor
functiile vitale autonome si
-  am efectuat dezinfectia
in limite delegate,
sondei de oxigen
normale pacienta a
- am monitorizat functiile prezentat TA
vitale: la fiecare 30 min. = 140/90
mmHg,
-am administrat la indicatia
puls:80b/min,
medicului hipotesoare si
R = 20 r/min.
diuretice

128
 -am notat valorile
monitorizate
Delegate:oxigenoterapie la
indicatia medicului anestezist
-Furosemid– 1f i.v. in dilutie
de 10 ml SF

2.Problema:durere,posibile Ameliorarea Autonome:s- a practicat S-a obtinut

reactii adverse,risc de durerii, reducere si osteosinteza cu ameliorarea
complicatii pacienta sa nu focar deschis cu placa si durerii prin
prezinte suruburi suturare, grefare, administare
potential plastie de antalgicei s
infectios la –a efectuat
-am urmarit atent evolutia
nivelul plagii toaleta plagii
postoperatorie a pacientei
operatorii, sa chirurgicale
prezinte plaga -am supravegheat evolutia in conditii de
aseptica in curs plagii operatorie asepsie
de cicatrizare.
-am administrat conform FO.
antialgice si antibiotice
-am comunicat cu pacienta
pentru a evalua intensitatea
durerii, starea de cunostinta
si evolutia postoperatorie
- am asezat pacienta in
pozitie de decubit dorsal cu
membrul inferior plasat pe o

129
 perna pentru a favoriza
circulatia si a preveni edemul
administrez analgezice la
indicatia medicului
- am plasat o punga cu gheata
la nivelul membrului operat
- am pregatit psihic si fizic
pacienta, explicand
intotdeauna in ce consta
efectuarea toaletei plagii
chirurgicale
Delegate:administrez
conform F.O. Algocalmin –
3f/zi, Piafen – 2f/zi
- antibiotic: Cefort – 1g/12
ore

3. Problema:dificultate in Pacienta sa fie Autonome:am sesizat Pacientul

a-si ingriji igiena si pregatit fizic prezenta oricarui miros prezinta
sanatatea pentru emanat de la nivelul tegumente
interventii, sa aparatului gipsat si culoarea curate si
prezinte lui (mirosul fetid denota integre
tegumente si prezenta escarei de decubit
mucoase curate sau infectia plagii)
si integre -impreuna cu infirmiera am

130

4.Problema:dificultate in a
elimina
schimbat lenjeria de pat si de
corp, am ajutat infirmiera la
efectuarea toaletei
pacientului: corporala,
bucala, am efectuat masaj la
nivelul zonelor corporale
sanatoase netraumatizate cu
alcool sanitar
-am efectuat toaleta riguroasa
a campului operator, am
indepartat pilozitatea si am
efectuat badijonarea cu
solutii antiseptic
Delegate:solutii antiseptice Betadina, Alcool
iodat
Pacienta sa Autonome: Pacienta
prezinte reflexe postoperator
-am urmarit ca pacienta sa
de mictiune, sa mictiuni
prezinte reflex de mictiune
elimine fiziologice, D
cantitativ si - am incurajat pacienta sa = 1500ml/24
calitativ urina, incerce sa urineze h, dupa ce a
sa prezinte fost hidratata
-am asigurat un urinar la pat
tranzit de gaze parenteral cu
si materii fecale -am examinat abdomenul solutii
prin palpare pentru a vedea electrolitice
daca pacienta prezinta glob
vezical
-am asigurat stimuli auditivi,

131

5..Problema:dificultate de a
se alimenta si hidrata
132
am dat drumul la robinet,
lasand ca apa sa curga
- am asigurat protectie intima
-am urmarit primele mictiuni
spontane
-am efectuat zilnic impreuna
cu infirmiera toaleta
pelviperianala
-notez zilnic in F.O.
cantitatea si culoarea urinei
(diurezei)
Pacienta sa fie Autonome:postoperator am  In prima zi
echilibrata mentinut continuitatea postoperator
hidroelectrolitic, perfuziei prin asigurarea este hidratata
sa-si flacoanelor de solutii parenteral
redobandeasca hidroelectrolitice, pentru a
autonomia in a asigura pe cale parenterala o
se alimenta si hidratare corespunzatoare
hidrata
-am efectuat bilantul hidric
corespunzator
ingesta si excreta
-am examinat aspectul
tegumentelor si mucoaselor
care evidentiaza starea lor de
nutritiva
 -am notat in F.O. cantitatea
de solutie administrata, HP –
hidratare parenterala si D -
diureza
- am explicat pacientei in ce
consta regimul igieno –
dietetic
Delegate:
-corectez echilibrul
hidroelectrolitic prin:
administrez conform F.O.:

6.Problema:imposibilitatea Pacienta sa se Autonome: Pacienta a

de a se misca mobilizeze si sa inteles in ce
-postoperator am asezat
aiba o buna consta
pacienta in decubit dorsal, cu
postura recuperarea ,i
capul intr-o parte
nca este
-am explicat pacientei in ce imobilizata la
consta recuperarea motorie, pat.
ca trebuie sa respecte
repausul obligatoriu
postoperator si ca poate sa se
mobilizeze cu ajutorul
carjelor axilare din a 2 –a zi
postoperator
-am ajutat pacienta sa se

133
 ridice la marginea patului
-am insotit pacienta la
toaleta, sala de mese, sala de
tratament
- am invat pacienta miscari
de mobilizare

Ziua II

PROBLEMA OBIEC INTERVENTII EVAL

TIV UARE
1. Problema:dificultate in a-si ingriji Pacienta sa fie Autonome:am sesizat Pacienta
igiena si sanatatea pregatit fizic prezenta oricarui miros prezinta
pentru emanat de la nivelul tegumente
interventii, sa aparatului gipsat si curate si integre
prezinte culoarea lui (mirosul
tegumente si fetid denota prezenta
mucoase curate escarei de decubit sau
si integre infectia plagii)
-impreuna cu infirmiera
am schimbat lenjeria de
pat si de corp, am ajutat
infirmiera la efectuarea
toaletei pacientului:
corporala, bucala, am
efectuat masaj la nivelul
zonelor corporale

134
 sanatoase
netraumatizate cu alcool
sanitar

2.Problema:imposibilitatea de a se Pacienta sa se Autonome: Pacienta a

misca mobilizeze si sa inteles in ce
-postoperator am asezat
aiba o buna consta
pacienta in decubit
postura recuperarea ,in
dorsal, cu capul intr-o
ca este
parte
imobilizata la
-am explicat pacientei pat
in ce consta recuperarea
motorie, ca trebuie sa
respecte repausul
obligatoriu postoperator
si ca poate sa se
mobilizeze cu ajutorul
carjelor axilare din a 2 –
a zi postoperator
-am ajutat pacienta sa se
ridice la marginea
patului
-am insotit pacienta la
toaleta, sala de mese,
sala de tratament
- am invat pacienta
miscari de mobilizare

135
3. Problema:deificit de cunostiinte Pacienta si Autonome: Pacienta si
apartinatorii apartinatorii
-am intreprins discutii
acesteia sa fie acesteia au
cu pacienta si mama
informati inteles
acesteia ,pacienta fiind
despre recomandarile
minora , pentru a evalua
diagnosticul pe asupra
nivelul de cunostinte
care il prezinta, regimului de
privind boala, masurile
eventualele viata si normele
de prevenire, modul de
complicatii ce de igiena
participare la
pot aparea, in ce necesare
interventii, la procesul
consta recuperarii si
de recuperare
imobilizarea, mentinerii
interventia - am explicat mamei pacientei in ce starii de
chirurgicala, consta regimul de viata regimul igieno sanatate.
recuperare – dietetic: sa se mobilizeze cu ajutorul
functionala. carjelor
4. Problema:durere,posibile reactii Ameliorarea Autonome: s-a In urma
adverse,risc de complicatii durerii, practicat reducere si ingrijirilor
pacienta sa nu osteosinteza cu focar acordate nu
prezinte deschis cu placa si prezinta
potential suruburi suturare, potential
infectios la grefare, plastie infectios la
nivelul plagii nivelul plagii
-am urmarit atent
operatorii, sa operatorii,
evolutia postoperatorie
prezinte plaga prezinta plaga
a pacientei
aseptica in curs aseptica
de cicatrizare. -am supravegheat
evolutia plagii

136
 operatorie
-am administrat
conform FO. antialgice
si antibiotice
-am comunicat cu
pacienta pentru a evalua
intensitatea durerii,
starea de cunostinta si
evolutia postoperatorie
- am asezat pacienta in
pozitie de decubit
dorsal cu membrul
inferior plasat pe o
perna pentru a favoriza
circulatia si a preveni
edemul administrez
analgezice la indicatia
medicului
- am plasat o punga cu
gheata la nivelul
membrului operat
- am pregatit psihic si
fizic pacienta, explicand
intotdeauna in ce consta
efectuarea toaletei
plagii chirurgicale

137
 Delegate:
-administrez conform
F.O. Algocalmin –
3f/zi, Piafen – 2f/zi
- antibiotic: Cefort –
1g/12 ore

5. Problema:dificultate de a se Pacienta sa fie Autonome:postoperator In a doua zi

alimenta si hidrata echilibrata am mentinut pacienta este
hidroelectrolitic continuitatea perfuziei hidratata oral
, sa-si prin asigurarea
redobandeasca flacoanelor de solutii
autonomia in a hidroelectrolitice,
se alimenta si pentru a asigura pe cale
hidrata parenterala o hidratare
corespunzator corespunzatoare
-am efectuat bilantul
hidric ingesta si excreta
-am examinat aspectul
tegumentelor si
mucoaselor care
evidentiaza starea lor de
nutritiva
-am notat in F.O.
cantitatea de solutie

138
 administrata, HP –
hidratare parenterala si
D - diureza
- am explicat pacientei
in ce consta regimul
igieno – dietetic
Delegate:
corectez echilibrul
hidroelectrolitic prin:
administrez conform
F.O.:

Ziua III

PROBLEMA OBIEC INTERVENTII EVALU

TIV ARE
1. Problema:imposibilitatea de Pacienta sa se Autonome: Pacienta a
a se misca, starea generala mobilizeze si sa inteles in ce
-postoperator am asezat
afectata aiba o buna consta
pacienta in decubit
postura recuperarea ,si
dorsal, cu capul intr-o
merge cu
parte
ajutorul
-am explicat pacientei in carjelor
ce consta recuperarea
motorie, ca trebuie sa

139
 respecte repausul
obligatoriu postoperator
si ca poate sa se
mobilizeze cu ajutorul
carjelor axilare din a 2 –
a zi postoperator
-am ajutat pacienta sa se
ridice la marginea
patului
-am insotit pacienta la
toaleta, sala de mese,
sala de tratament
- am invat pacienta
miscari de mobilizare

2. Problema:durere,posibile Ameliorarea Autonome: s-a In urma

reactii adverse,risc de durerii, practicat reducere si ingrijirilor
complicatii pacienta sa nu osteosinteza cu focar acordate nu
prezinte deschis cu placa si prezinta
potential suruburi suturare, potential
infectios la grefare, plastie infectios la
nivelul plagii nivelul plagii
-am urmarit atent
operatorii, sa operatorii,
evolutia postoperatorie
prezinte plaga prezinta plaga
a pacientei
aseptica in curs aseptica
de cicatrizare -am supravegheat
evolutia plagii

140
 operatorie
-am administrat
conform FO. antialgice
si antibiotice
-am comunicat cu
pacienta pentru a evalua
intensitatea durerii,
starea de cunostinta si
evolutia postoperatorie
- am asezat pacienta in
pozitie de decubit dorsal
cu membrul inferior
plasat pe o perna pentru
a favoriza circulatia si a
preveni edemul
administrez analgezice
la indicatia medicului
- am plasat o punga cu
gheata la nivelul
membrului operat
- am pregatit psihic si
fizic pacienta, explicand
intotdeauna in ce consta
efectuarea toaletei plagii
chirurgicale
Delegate:

141
 administrez conform
F.O. Algocalmin – 3f/zi,
Piafen – 2f/zi
- antibiotic: Cefort –
1g/12 ore

3. Problema:dificultate de a se Pacienta sa fie Autonome:posto In a treia zi

alimenta si hidrata echilibrata perator am pacienta este
hidroelectroliti mentinut hidratata oral
c, sa-si continuitatea
redobandeasca perfuziei prin
autonomia in a asigurarea
se alimenta si flacoanelor de
hidrata solutii
corespunzator hidroelectrolitice,
pentru a asigura
pe cale
parenterala o
hidratare
corespunzatoare
-am efectuat
bilantul hidric
ingesta si excreta
-am examinat
aspectul
tegumentelor si

142
 mucoaselor care
evidentiaza starea
lor de nutritiva
am notat in F.O.
cantitatea de
solutie
administrata, HP
– hidratare
parenterala si D -
diureza
- am explicat
pacientei in ce
consta regimul
igieno – dietetic
Delegate:
corectez
echilibrul
hidroelectrolitic
prin: administrez
conform F.O.:

4. Problema:dificultate Pacienta sa fie Autonome:am sesizat Pacienta

in a-si ingriji igiena si pregatit fizic prezenta oricarui miros prezinta
sanatatea pentru emanat de la nivelul tegumente
interventii, sa aparatului gipsat si curate si integre
prezinte culoarea lui (mirosul
tegumente si fetid denota prezenta

143
 mucoase curate escarei de decubit sau
si integre infectia plagii)
-impreuna cu infirmiera
am schimbat lenjeria de
pat si de corp, am ajutat
infirmiera la efectuarea
toaletei pacientului:
corporala, bucala, am
efectuat masaj la nivelul
zonelor corporale
sanatoase
netraumatizate cu alcool
sanitar

Ziua IV

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

1.Nevoia de a se misca, a pastra o Pacientul sa se mobilizeze Autonome: Pacienta incepe sa fie
buna postura si sa aiba o buna postura stapana pe miscari
-postoperator
am asezat
pacienta in
decubit dorsal,
cu capul intr-o
parte
-am explicat
pacientei in ce

144
 consta
recuperarea
motorie, ca
trebuie sa
respecte
repausul
obligatoriu
postoperator si
ca poate sa se
mobilizeze cu
ajutorul carjelor
axilare din a 2 –
a zi postoperator
-am ajutat
pacienta sa se
ridice la
marginea
patului
-am insotit
pacienta la
toaleta, sala de
mese, sala de
tratament
- am invat
pacienta miscari
de mobilizare

145
2.Problema:dificultat Pacienta sa prezinte Autonome: Pacienta preszinta
e in a-si acorda tegumente si mucoase -impreuna cu tegumente curate si
ingrijiri de sanatate si curate si integre infirmiera am integre, cu redobandirea
igiena schimbat culorii naturale
lenjeria de pat si
de corp, am
ajutat infirmiera
la efectuarea
toaletei
pacientului:
corporala,
bucala, am
efectuat masaj
la nivelul
zonelor
corporale
sanatoase
netraumatizate
cu alcool sanitar
-am efectuat
toaleta riguroasa
a campului
operator
-am indepartat
pilozitatea si am
efectuat
badijonarea cu
solutii antiseptic
Delegate:solutii antiseptice

146
 Betadina, Alcool iodat
3.Dificultate in a Autonome : Pacientul
adormi Redobandire se
a somnului -am monitorizat
odihneste
fiziologic orele de somn,
sub
-am observat influenta
reactiile sedativulu
pacientului la i
stimuli verbali
-am intocmit un
program de
odihna
corespunzator
organismului.
Delegate:
-am administrat
tratamentul
medicamentos
(Algocalmin si
Bromazepam ½
tb seara).
-am observat
efectul acestuia
asupra
organismului.

4.Durerea membrului Ameliorarea durerii, Autonome: S-a obtinut ameliorarea

147
 pacienta sa nu prezinte -am urmarit durerii prin
potential infectios la atent evolutia administare de
nivelul plagii operatorii, sa postoperatorie a antalgicei s–a efectuat
prezinte plaga aseptica in pacientei toaleta plagii
curs de cicatrizare. chirurgicale in conditii
-am
de asepsie
supravegheat
evolutia plagii
operatorie
-am administrat
conform FO.
antialgice si
antibiotice
-am comunicat
cu pacienta
pentru a evalua
intensitatea
durerii, starea de
cunostinta si
evolutia
postoperatorie
- am asezat
pacienta in
pozitie de
decubit dorsal
cu membrul
inferior plasat
pe o perna

148
 pentru a
favoriza
circulatia si a
preveni edemul
administrez
analgezice la
indicatia
medicului
- am plasat o
punga cu gheata
la nivelul
membrului
operat
- am pregatit
psihic si fizic
pacienta,
explicand
intotdeauna in
ce consta
efectuarea
toaletei plagii
chirurgicale
Delegate:
-administrez
conform F.O.
Algocalmin –
3f/zi, Piafen –

149
 2f/zi
- antibiotic:
Cefort – 1g/12
ore

5.Prezenta agitatiei, frica de durere, Bolnavul sa beneficieze de Pacientul incepe sa aiba

Autonome:
de injectii siguranta psihologica, incredere in echipa de
pentru inlaturarea starii de - identific, ingrijire si nu se mai teme
anxietate: impreuna cu de injectii, deoarece a
bolnavul inteles ca ii calmeaza
cauzele si durerea
motivele
anxietatii
-asigur un
mediu de
protectie psihica
adecvat starii de
boala a
bolnavului, prin
inlaturarea
excitantilor
psihici
-aplic tehnici de
psihoterapie
adecvate.
-asigur

150
 conditiile de
mediu adecvate
(camera izolata,
aerisita,
temperatura
adecvata,
semiobscuritate)
.
-incurajez
bolnavul sa
comunice cu cei
din jur, sa-si
exprime
emotiile,
nevoile, frica.
-ii furnizez
explicatii, il
incurajez sa
puna intrebari
despre tehnicile
si procedurile la
care va fi supus
-il invat tehnici
de relaxare.

Ziua V

151
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Copilul nu prezinta
1..Problema:Imposibilitat Mentinerea Autonome:
e de a se misca tonusului semne ale imobilizarii
-am schimbat (escare de decubit,
muscular pozitia hipotonie musculara
si bolnavului la sau anchiloze)
activitatii fiecare 2 ore.
articulare
-am masat
regiunile
predispuse la
escare.
-am efectuat
exercitii pasive,
la fiecare 2 ore.
-am invatat
bolnavul care
este postura
adecvata si cum
sa efectueze
exercitii
musculare active
-am pregatit
psihic pacientul
in vederea
oricarei tehnici
de ingrijire.
-am redat

152
 copilului
increderea ca
imobilitatea sa
este o stare
trecatoare si ca
isi va putea relua
mersul
-am suplinit
bolnavul in
satisfacerea
nevoilor sale, l-
am servit la pat
cu cele necesare.

2.Problema:Dificultate in Să doarmă noaptea un Autonome: Sub influenta

a se odihni somn de 8h tratamentului
-se
medicamentos, copilul
monitorizeaza
beneficiaza de ore
orele de somn,
suficiente de somn
-am invatat odihnitor.
pacientul tehnici
de respiratie si de
relaxare
-am oferit
pacientului un
pahar cu lapte
cald inainte de

153
 culcare
-am vorbit despre
fricile pacientei
Delegate:
-la recomandarea medicului am
administrat un sedativ usor
3.Problema: Să se îmbrace singur la Autonome: Pacientul invata
externarea din spital succesiunea de miscari
Neîndemânarea de a se -se identifica
pentru a se putea
îmbrăca si a se dezbrăca capacitatea si
imbraca/dezbraca
limitele fizice ale
singur si este foarte
bolnavului de a
fericit de reusita
se imbraca si
dezbraca
-am ajutat
pacientul sa se
imbrace si
dezbrace
sustinand
membrul
fracturat in
timpul
imbracarii;
incepem
imbracarea cu
membrul
fracturat si apoi
cu cel sanatos si

154
 dezbracararea in
sens invers.
-am motivat
pacientul pentru
a se
imbraca/dezbraca
singur
-am rugat familia
sa-i aduca
pijamale cu
pantaloni scurti
pentru a fi mai
usor de
manevrat.
-am incurajat si
laudat bolnavul
pentru orice
reusita
Delegate:
-inainte de orice manevra
administrez pacientului antalgice
pentru a diminua durerea astfel
incat sa se poata misca
4.Problema: Dificultatea Pacientul să revină la Autonome: Pe
de a îndeplini activităţi vechile obiceiuri cum ar fi masura
-am explorat ce
recreative lectura, emisiunile TV ce
activitati
preferate. reuseste

155
 recreative ii sa
produc placere coboare
bolnavului. din pat,
pacientul
-am analizat si
este
stabilit daca
deschis
acestea sunt in
cu
concordanta cu
ceilalti
starea sa psihica
copii din
si fizica.
sectie
-planific
Discuta si petrec timp
activitati
impreuna, reusind sa se
recreative
destinda.
impreuna cu
bolnavul.
-am antrenat
bolnavul in
activitati pentru a
se simti util
-am in vedere ca
activitatile sa nu-
l suprasolicite, sa
nu-l oboseasca,
ci sa-i creeze
starea de buna
dispozitie.
-determin
bolnavul sa-si

156
 exprime emotiile
si sentimentele.
-castig
increderea
bolnavului si-l
ajut sa
depaseasca
momentele
dificile.
Delegate:
Administrez si
supraveghez
efectele
tratamentului
indicat de medic.

IV.3. Cazul III

CULEGEREA DE DATE

NUME : I.M

157
VARSTA : 12 ANI
SEX : FEMININ
GRUPA SANGUINA : BII
RH :POZITIV
RELIGIE: ORTODOX
DATA NASTERII : 27.03.2007
LOCUL NASTERII : TIMISOARA , JUDETUL TIMIS
OCUPATIA:ELEV
DATA INTERNARII : 18.02.2019
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neconcludente
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: Bronsita

MOTIVELE INTERNARII: Pacienta minora a fost implicata intr-un accident rutier , la internare, pacienta prezinta
fractura transversala cu minima deplasare tibie stanga ,insotita de simptomele : durere,  tumefactie,  impotenta functionala
la nivelul membrului superior motiv pentru care este internata de urgenta in sectia Ortopedie pentru investigatii, diagnostic
si tratament de specialitate.

Indentificarea problemelor pe nevoi

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Problema: alterarea circulatiei

158
Manifestari de dependenta: tahicardie
Sursa de dificultate : soc traumatic, durere intensa

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

Problema: dezechilibrul hidroelectrolitic
Manifestari de dependenta : deshidratare,tegumente si mucosae uscate
Sursa de dificultate : soc traumatic , durere

3.Nevoia de a elimina
Problema : dificultate in a elimina
Manifestari de dependenta : incetinirea tranzitului intenstinal
Sursa de dificultate : mediul intraspitalicesc

4.Nevoia de a se misca, a pastra o buna postura

Problema : impotenta functionala
Manifestari de dependenta : traiecte de fractura cu minima deplasare la nivelul tibiei stang
Sursa de dificultate : focarul de fractura

159
5.Nevoie de a se imbraca si dezbraca
Problema : dificultate in a se imbraca si dezbraca
Manifestata prin : impotenta functionala la membrul afectat
Sursa de dificultate : focarul de fractura

6.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Copilul prezinta temperature peste 38.5 grade C.

7.Nevoia de a fi curat , a-si proteja tegumentele

Problema:dificultate in a-si acorda ingrijiri de sanatate si igiena
Manifestari de dependenta : deprinder igienice,miros fetid
Sursa de dificultate: imobilizare impus de doctorul ortoped focarului de fractura

8.Nevoia de a evita pericolele

Problema : durere la nivelul membrului inferior stang
Manifestari de dependenta : dureri insuportabile , neliniste, agitatie
Sursa de dificultate : focarul de fractura tibie stang

9.Nevoia de a comunica

160
 Problema: comunicare ineficienta cu pacientul ,
Manifestari de dependenta : retineri verbale , frica
Sursa de dificultate : mediul intraspitalicesc

10.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Problema : deficit de cunostiinte
Manifestari de dependenta : nerespectarea sfaturilor medicale
Sursa de dificultate : varsta , lipsa de informare

Problemele pacientului
- Durere
- Eliminare inadecvata
- Circulatie inadecvata
- Cunostinte limitate despre boala
- Dificultate de a se ingriji

Ziua I

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALU

ARE

161
1.Problema:durere la nivelul Calmarea durerii, Autonome:am Pacienta este
membrului inferior stang pacienta sa fie administrat de mai linistita,
echilibrata fizic si antalgice conform echilibrata
psihic, sa nu prezinte foii de observatie psihic, dupa ce
anxietate      pentru a ameliora am administrat
durerea analgezice si s-
a practicat
- am pregatit psihic
reducerea
si fizic pacienta,
ortopedica si
explicadu-i in ce
imobilizare in
consta tehnica
aparat gipsat.
- am combatut
anxietatea prin
comunicare la nivel
afectiv
-am prevenit
complicatiile prin
imobilizarea
fracturii in aparat
gipsat  femuro
podal
-am linistit
pacienta,
incurajand-o sa
gandeasca pozitiv
in  ce priveste
evolutia afectiunii
pe care o prezinta

162
 -am explicat in ce
consta
investigatiile:
radiologie,
recoltarea sangelui
pentru analizele de
laborator,
tratamentul,
regimul igieno-
dietetic, axarea
osului fracturat,
imobilizarea
provizorie in atela
gipsata
Delegete:explorare
radiologica ,
examen cardiologic
si acord ingrijiri
preoperatorii
- am administrat
conform F.O.
Algifen– 3 f i.m,
Urgendol –2f i.m.

2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului Stabilizarea Autonome: Temperatura

in limite normale temperaturii -m-am asigurat ca pacienta se a scazut la

163
 hidrateaza 36,5 grade C
-am aplicat comprese reci
-am discutat si am incercat sa o
linistesc
-am iincercat sa aflu daca este un
alt focar dureros
Delegate: administrare de antalgic
-Paracetamol inj
3.Problema:imposibilitatea de a se Pacienta sa fie Autonome: Pacienta este
alimenta,dezechilibru echilibrata hidrata
-am prins o linie venoasa,
hidroelectrolitic hidroelectrolitic, parenteral prin
am montat o perfuzie cu
hidratata si alimentata, perfuzie cu
solutii electrolitice
suprimarea alimentatiei solutie
conform F.O.
pe gura, hidratare pe glucozabila si
cale parenterala cu - am deservit pacienta cu ser fiziologic,
solutii hidroelectrolitice alimente usor digerabile, prezinta
hidratat pacienta cu tegumente si
lichide mucoase
hidratate,
-am explicat pacientei ca
normal
trebuie sa se alimenteze si
colorate.
hidrateze corespunzator
- am notat in FO
cantitatea de solutie
administrata
-am efectuat bilantul
hidric ingesta si excreta si

164
 notez valorile
monitorizate in F.O.

4..Problema:deficit de cunostiinte Pacienta sa acumuleze Autonome: Pacienta

noi informatii despre alaturi de
- am constientizat
diagnostic, eventualele mama sa au
pacienta asupra
complicatii, in ce consta receptionat
propriei
imobilizarea, recomandarile
responsabilitati
recuperare functionala asupra
privind sanatatea
si mama acesteia sa fie regimului de
informata de tot ceea -am recomandat si viata si
cuprinde recuperarea am explicat in ce normele de
fiicei sale. consta regimul de igiena necesare
viata regimul igieno recuperarii si
– dietetic: sa mentinerii
pastreze starii de
imobilizarea sanatate.
gipsata 45 de zile,
nu calca pe
membrul inferior
fracturat, repaus la
planul patului cu
membrul inferior
ridicat la 450
-am verificat daca a
constientizat
sfaturile
recomandate 

165
5.Problema:dificultate in a-si Pacienta sa prezinte Autonome:am In urma
acorda ingrijiri de sanatate si igiena tegumente curate si efectuat impreuna ingrijirilor
integre cu infirmiera acordate,
toaleta pacientei pe pacienta
regiuni prezinta
tegumente si
-am asigurat
mucoase
lenjerie curata de
normal
corp si de pat
colorate,
-am hidratat curate, integre.
pacienta oral si
parenteral

Pacientul
6.Problema:risc de complicatii Pacientul Autonome: am
prin infectie, intreruperea sa nu respectat masurile prezinta in
continuitatii tegumentului prezinte de asepsie in continuare risc
infectii la efectuarea de infectie la
nivelul tehnicilor si nivelul plagii
plagii manevrelor operatorii
operatorii. medicale deoarece nu
respecta
Pacientul sa fie echilibrat -am monitorizat recomandarile
psihic starea de igiena si
pacientului:functiile postura in pat
vitale, pansamentul,
-am asigurat pozitie
de drenaj postural
la nivelul

166
 membrului inferior
fracturat
-am aplicat punga
cu gheata pentru
reducerea edemului
postoperator
-am urmarit aparitia
semnelor de
inflamatie
-am efectuat
educatia sanitara pe
intelesul
pacientului referitor
la rolul alimentatiei
in favorizarea
cicatrizarii si
vindecarii plagii
operatorii si a
defectului osos.
-am creat un mediu
optim pentru ca
bolnavul sa-si poata
exprima nevoile
-am furnizat
copilului informatii
si explicatii clare si
deschise asupra

167
 ingrijirilor
programate
-am asigurat
legatura copilului
cu familia prin
vizite frecvente
Delegate:
-am administrat
tratament
medicamentos
antiinflamator,
antiinfectios.

Ziua II

PROBLEMA OBIECTV INTERVENTII EVALUARE

1. Problema:imposibilitatea de Pacienta sa se Autonome: Pacienta a inteles in ce
a se misca mobilizeze si sa aiba o consta recuperarea ,este
 am explicat
buna postura imobilizata la pat
pacientei in ce
consta
recuperarea
motorie, ca

168
 trebuie sa
respecte
repausul
obligatoriu
-am ajutat
pacienta sa se
ridice la
marginea
patului
-am insotit
pacienta la
toaleta, sala de
mese, sala de
tratament
- am invat pacienta miscari de
mobilizare
2. Problema:deficit de Pacienta sa acumuleze Autonome: Pacienta alaturi de
cunostiinte noi informatii despre mama sa au receptionat
- am
diagnostic, eventualele recomandarile asupra
constientizat
complicatii, in ce consta regimului de viata si
pacienta
imobilizarea, normele de igiena
asupra propriei
recuperare functionala necesare recuperarii si
responsabilitat
si mama acesteia sa fie mentinerii starii de
i privind
informata de tot ceea sanatate
sanatatea
cuprinde recuperarea
fiicei sale. -am
recomandat si
am explicat in

169
 ce consta
regimul de
viata regimul
igieno –
dietetic: sa
pastreze
imobilizarea
gipsata 45 de
zile, nu calca
pe membrul
inferior
fracturat,
repaus la
planul patului
cu membrul
inferior ridicat
la 450

3.Problema:comunicare Pacienta sa comunice la Autonome: Pacienta comunica la

ineficienta nivel afectiv cu echipa nivel afectiv cu echipa
-am instruit pacienta
de ingrijiri de ingrijire, a inteles in
si i –am explicat
ce consta interventiile
necesitatea reducerii
clinice si
ortopedice
paraclinice,  tratamentul
-  imobilizare gipsata
ortopedic, eventualele
pentru 45 zile,
complicatii
urmarea
tratamentului cu
antitrombotice,

170
 respectarea regimului
igieno –dietetic
-i-am  sugerat sa
intreprinda subiecte
de discutie si
pacientii din salon
-urmaresc ca mama
pacientei sa semneze
consimtamantul
pentru interventia,
proceduri,
investigatii
Delegate:
Semnarea
consimtamantului de
mama,pacienta fiind
minora

4. Problema:dificultate in a-si Pacienta sa prezinte Autonome:am In urma ingrijirilor

acorda ingrijiri de sanatate si tegumente curate si efectuat acordate, pacienta
igiena, imobilizare impusa de integre impreuna cu prezinta tegumente si
doctorul ortoped,focarul de infirmiera mucoase normal
fractura toaleta colorate, curate, integre.
pacientei pe
regiuni
-am asigurat

171
 lenjerie curata
de corp si de
pat
-am hidratat
pacienta oral si
parenteral

Pacienta sa fie Autonome: Pacienta este hidrata

echilibrata - am deservit parenteral prin perfuzie
hidroelectrolitic, pacienta cu cu solutie glucozabila si
hidratata si alimentata, alimente usor ser fiziologic, prezinta
suprimarea alimentatiei digerabile, tegumente si mucoase
pe gura, hidratare pe hidratat hidratate, normal
cale parenterala cu pacienta cu colorate.
solutii hidroelectrolitice lichide
-am explicat
pacientei ca
trebuie sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator
- am notat in
FO cantitatea
de solutie
administrata
-am efectuat
bilantul hidric

172
 ingesta si
excreta si
notez valorile
monitorizate in
F.O.

Ziua III

PROBLEMA OBI INTERVENTII EVALUARE

1.Problema:imposibilitatea de a
se misca
ECTIV
Pacienta sa Autonome: Pacienta a inteles in ce
se consta recuperarea ,este
- am explicat
mobilizeze imobilizata la pat
pacientei in ce consta
si sa aiba o
recuperarea motorie,
buna
ca trebuie sa respecte
postura
repausul obligatoriu
-am ajutat pacienta sa
se ridice la marginea
patului
-am insotit pacienta la
toaleta, sala de mese,
sala de tratament
- am invatat pacienta miscari de
mobilizare

173
2.Problema:durere persistenta la nivelul Calmarea Autonome:am Pacienta este mai
membrului inferior stang durerii, administrat de linistita, echilibrata
pacienta sa antalgice conform foii psihic, dupa ce am
fie de observatie pentru a administrat analgezice si
echilibrata ameliora durerea s-a practicat reducerea
fizic si ortopedica si imobilizare
- am combatut frica
psihic, sa in aparat gipsat.
prin comunicare la
nu prezinte
nivel afectiv
anxietate     
-am linistit pacienta,
incurajand-o sa
gandeasca pozitiv
in  ce priveste
evolutia afectiunii pe
care o prezinta
-am explicat in ce
consta investigatiile:
radiologie, recoltarea
sangelui pentru
analizele de laborator,
tratamentul, regimul
igieno-dietetic, axarea
osului fracturat,
imobilizarea
provizorie in atela
gipsata
Delegete:explorare
radiologica , examen

174
 cardiologic si acord
ingrijiri preoperatorii
- am administrat
conform F.O.
Algifen– 3 f i.m,
Urgendol –2f i.m.

3. Problema:imposibilitatea de a se Pacienta sa Autonome: Pacienta a inteles in ce

misca se consta recuperarea ,este
 -am explicat
mobilizeze imobilizata la pat
pacientei in ce
si sa aiba o
consta
buna
recuperarea
postura
motorie, ca
trebuie sa
respecte
repausul
obligatoriu
-am ajutat
pacienta sa se
ridice la
marginea
patului
-am insotit
pacienta la
toaleta, sala de

175
 mese, sala de
tratament
- am invat pacienta miscari de
mobilizare
4. Problema:comunicare Pacienta sa Autonome: Pacienta comunica la
ineficienta comunice la nivel afectiv cu echipa
am instruit
nivel afectiv de ingrijire, a inteles in
pacienta si i –
cu echipa ce consta interventiile
am explicat
de ingrijiri clinice si
necesitatea
paraclinice,  tratamentul
reducerii
ortopedic, eventualele
ortopedice
complicatii
-  imobilizare
gipsata pentru
45 zile,
urmarea
tratamentului
cu
antitrombotice,
respectarea
regimului
igieno –dietetic
-i am  sugerat
sa intreprinda
subiecte de
discutie si
pacientii din
salon

176
Ziua IV

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

1.Problema: Să se îmbrace Autonome: Pacientul invata succesiunea de
singur la miscari pentru a se putea
Neîndemânarea de a se -se identifica
externarea din imbraca/dezbraca singur si este
îmbrăca si a se dezbrăca capacitatea si
spital foarte fericit de reusita
limitele fizice
ale bolnavului
de a se imbraca
si dezbraca
-am ajutat
pacientul sa se
imbrace si
dezbrace
sustinand
membrul
fracturat in
timpul
imbracarii;
incepem
imbracarea cu
membrul
fracturat si apoi

177
 cu cel sanatos si
dezbracararea in
sens invers.
-am motivat
pacientul pentru
a se
imbraca/dezbrac
a singur
-am rugat
familia sa-i
aduca pijamale
cu pantaloni
scurti pentru a fi
mai usor de
manevrat.
-am incurajat si
laudat bolnavul
pentru orice
reusita
Delegate:
-inainte de orice manevra administrez
pacientului antalgice pentru a diminua
durerea astfel incat sa se poata misca
2.Problema: Pacientul să Autonome: Pe masura
Dificultatea de a revină la ce
-am explorat ce
îndeplini activităţi vechile reuseste
activitati

178
 recreative obiceiuri cum recreative ii sa
ar fi lectura, produc placere coboare
emisiunile TV bolnavului. din pat,
preferate. pacientul
-am analizat si
este
stabilit daca
deschis cu
acestea sunt in
ceilalti
concordanta cu
copii din
starea sa psihica
sectie
si fizica.
Discuta si petrec timp
-planific
impreuna, reusind sa se
activitati
destinda.
recreative
impreuna cu
bolnavul.
-am antrenat
bolnavul in
activitati pentru
a se simti util
-am in vedere
ca activitatile sa
nu-l
suprasolicite, sa
nu-l oboseasca,
ci sa-i creeze
starea de buna
dispozitie.
-determin

179
 bolnavul sa-si
exprime emotiile
si sentimentele.
-castig
increderea
bolnavului si-l
ajut sa
depaseasca
momentele
dificile.
Delegate:
Administrez si
supraveghez
efectele
tratamentului
indicat de
medic.

-pacientul sa
3.Problema:perturbare Autonome : Pacientul
a somnului beneficieze de se
somn natural -am monitorizat
odihneste
orele de somn,
sub
-am observat influenta
reactiile sedativulu
pacientului la i
stimuli verbali
-am iIntocmit un

180
 program de
odihna
corespunzator
organismului.
Delegate:
-am administrat
tratamentul
medicamentos
(Algocalmin si
Bromazepam ½
tb seara).
-am observat
efectul acestuia
asupra
organismului.

4.Problema:durere Diminuarea Autonome: am In urma analgezicilor

continua durerii supravegheat administrate, pacientul nu
postoperatorii evolutia plagii mai prezinta durere. In urma
, pacientul sa operatorie ingrijirilor acordate nu
fie linistit, sa prezinta potential infectios la
- am asezat
prezinte o nivelul plagii operatorii,
pacientul in
stare de bine prezinta plaga aseptica.
pozitie antalgica,
asigur confort in
salon: aerisire,
liniste

181
 - am
administrat
analgezice la
indicatia
medicului,am
efectuat testare
la antibiotic,
care a iesit
negative
-am pregatit
psihic si fizic
pacientul, ii
explic
intotdeauna in ce
consta
efectuarea
toaletei plagii
chirurgicale
Delegate:
administrez
conform F.O.
Algocalmin –
3f/zi, Piafen –
2f/zi

Ziua V

182
 PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
1.Problema: Pacientul să revină la vechile Autonome: Pe masura
Dificultatea de a obiceiuri cum ar fi lectura, ce reuseste
-am explorat ce
îndeplini activităţi emisiunile TV preferate. sa coboare
activitati
recreative din pat,
recreative ii
pacientul
produc placere
este
bolnavului.
deschis cu
-am analizat si ceilalti
stabilit daca copii din
acestea sunt in sectie
concordanta cu
Discuta si petrec timp
starea sa psihica si
impreuna, reusind sa se
fizica.
destinda.
-planific activitati
recreative
impreuna cu
bolnavul.
-am antrenat
bolnavul in
activitati pentru a
se simti util
-am in vedere ca
activitatile sa nu-l
suprasolicite, sa
nu-l oboseasca, ci
sa-i creeze starea

183
 de buna dispozitie.
-determin bolnavul
sa-si exprime
emotiile si
sentimentele.
-castig increderea
bolnavului si-l ajut
sa depaseasca
momentele
dificile.
Delegate:
Administrez si
supraveghez
efectele
tratamentului
indicat de medic.

2.Problema:Impotenta Să prezinte extremităţi calde, Autonome: In urma explicatiilor

functionala să mearga singur cu ajutorul privind beneficiile
-se mobilizeaza
unei cârje 5 minute pe zi apoi miscarii, copilul adopta
pacientul din 3 in
sa creasca timpul gradual. pozitii corecte si reuseste
3 ore,
sa faca miscari active in
-se efectueaza pat si apoi face cativa pasi
igiena sprijinit prin salon
tegumentelor
-pregatesc fizic si
psihic pacientul in

184
 vederea efectuarii
tehnicilor si
manevrelor
medicale
-ajut pacientul în
efectuarea
miscarilor pasive
- ajut pacientul să-
si schimbe pozitia
din decubit dorsal
in sezand
-in timpul
mobilizarii,
supraveghez atent
culoarea si
expresia fetei.
-incerc pe cat
posibil sa evit
eforturile fizice
inutile ale
pacientului
Delegate:
-administrea antalgice la indicatia
medicului
3.Problema:deficit de Pacientul sa fie informat Autonome: Pacientul si mama
cunostiinte despre diagnosticul pe care acestuia au receptionat
-am intreprins

185
 il prezinta,la fel se va discutii cu recomandarile asupra
transmite si mamei pacientul si regimului de viata si
pacientului eventualele apartinatorii normele de igiena
complicatii ce pot aparea, in acestuia pentru a necesare recuperarii si
ce consta imobilizarea, evalua nivelul de mentinerii starii de
interventia chirurgicala, cunostinte privind sanatate.
recuperare functionala. boala, masurile de
prevenire, modul
de participare la
interventii, la
procesul de
recuperare
-am adus la cunostinta mamei
pacientului asupra responsabilitati
privind sanatatea
Bolnavul prezinta o stare
4.Problema:deficit de Bolnavul sa Autonome
autoingrijire prezinte de bine fizica si psihica, in
-am explicat urma efectuarii masurilor
tegumente si copilului de igiena.
mucoase necesitatea
curate pastrarii igienei
generale si a
mainilor, l-am
Bolnavul sa-si
convins sa accepte
satisfaca
toaleta pe regiuni
nevoile
la pat
fundamentale
-am asigurat
mediu ambient
adecvat spalarii in

186
 salon
(temperatura,
intimitate)
- am efectuat
toaleta pacientului
pe regiuni la pat
dupa ce, in
prealabil am izolat
cu paravan patul
copilului si am
pregatit langa pat
materialele,
lenjeria de pat si
pijama.
-am suplinit
bolnavul in
satisfacerea
nevoilor
organismului
-am determinat
bolnavul sa
participe la luarea
deciziilor privind
ingrijirile.
-am efectuat masaj local si
general de stimulare a circulatiei
Bolnavul sa beneficieze de Autonome: Pacientul incepe sa aiba
5.Problema:anxietate,
siguranta psihologica, pentru incredere in echipa de
187
 inlaturarea starii de anxietate: ingrijire si nu se mai teme
frica de durere, de - identific,
injectii impreuna cu de injectii deoarece a
bolnavul cauzele inteles ca ii calmeaza
si motivele durerea
anxietatii
-asigur un mediu
de protectie
psihica adecvat
starii de boala a
bolnavului, prin
inlaturarea
excitantilor psihici
-aplic tehnici de
psihoterapie
adecvate.
-asigur conditiile
de mediu
adecvate (camera
izolata, aerisita,
temperatura
adecvata,
semiobscuritate).
-incurajez
bolnavul sa
comunice cu cei
din jur, sa-si
exprime emotiile,

188
 nevoile, frica.
-ii furnizez
explicatii, il
incurajez sa puna
intrebari despre
tehnicile si
procedurile la care
va fi supus
-il invat tehnici de
relaxare.Delegate:
-am
administrat
tratamentul
recomandat
(anxiolitice,
antalgice)
-am urmarit efectele benefice si
adverse)

Concluzii

 In ingrijire acordate pacientilor cu fracture de tibie deschisa, am avut ca obiectiv sa le satisfac nevoile de dependenta si sa
asigur un mediu terapeutic favorabil procesului de vindecare si recuperare fizica, prin acordarea unui sprijin moral, prin
efectuarea procedurilor tehnico - sanitare in conditiile bine stabilite si prin raspunderea eficienta la nevoile de care au
depins cei trei pacienti.

189
 Primul caz este al unui pacient M.I in varsta de 12 ani,cu diagnosticul : fractura 1/3 inferioara diafiza stanga– durere,
impotenta functionala, tumefactie (cauza:pacientul minor a cazut de pe topogan in parcul de joaca) care s-a putut rezolva
prin interventie chirurgicala. In timpul celor 5 zile a beneficiat de ingrijirile acordate, sfaturi medicale in ce priveste
regimul igieno– dietetic in scop terapeutic si recuperativ.Alaturi de pacient a fost mama si respective tatal care au inteles si
receptionat absolut tot ceea ce echipa medicala le-a transmis in legatura cu fiul lor.

Cazul II este al unei paciente V.M in varsta de 10 ani cu diagnosticul : fractura cu deplasare tibie si peroneu
dreapta ,aceasta prezenta ca simptome durere, impotenta functionala,tumefactii,crepitatii osoase,echimoze (cauza a cazut
pe scarile blocului de unde statea , din neatentie) care s-a redus prin tratament,osteosinteza cu focar deschis,cu placa si
suruburi.Contributia echipei medicale fata de pacienta si fata de parintii acesteia a adus informatii noi depsre regimul
igieno-dietetic,un mediu terapeutic favorabil procesului de vindecare si recuperare fizica.Pacienta si apartinatorii acesteia
au inteles importanta recuperarii si igienei.

Cazul III este al unei paciente I.M. in varsta de 12 ani este internat in sectia de ortopedie, cu diagnosticul:fractura cu
minima deplasare stanga,aceasta prezenta: dureri ,impotenta functionala, tumefactie (cauza:a fost implicata intr-un accident
rutier ), pentru care se decide un tratament ortopedic si se practica imobilizare in aparat gipsat femuro podal.Mama
pacientei a fost alaturi si a inteles tot ceea ce echipa medicala ia transmis,in cee ace priveste igiena si importanta
recuperarii. In cele 5 zile prezentate mai sus pacienta a inteles ceea ce trebuie sa faca si importanta recuperarii sale.

190
V. BIBLIOGRAFIE

1 .Atlas de anatomie - Trevor Weston; Editura Vox, 1997

2. Chirurgia de urgenta - Mincu Mioara; Editura Universul, 2000
3. Manual de medicina pentru cadre medicale - C.Borundel, Editura ALL, Editia a III-a, Bucuresti, 2000

191
4. Urgente medico-chirurgicale-sinteza pentru cadre medicale- Lucretia Titirca, Editura Medicala, 1989
5. Nursing. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de catre asistentii medicali- Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 1997
6. Ghid de nursing- Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1996
7.Tehnica ingrijirii bolnavului - Mozes Carol, editura Medicala, Bucuresti, 1999
8. https://anatomie.romedic.ro/sistemul-osos
9. https://a1.ro/lifestyle/health/fractura-de-tibie-simptome-primul-ajutor-complicatii-recuperare-id834376.html

192