Sunteți pe pagina 1din 53

MOTTO

„FERICIT ORI NEFERICIT


OMUL ARE NEVOIE DE ALTUL
SI NU TRĂIEŞTE DECÂT PE
JUMĂTATE TRĂIND PENTRU EL”

1
CUPRINS

Istoric....................................................................................................................pag 1
Noţiuni de anatomie a organelor genitale feminine………………………..........pag 2
Fiziopatologia aparatului genital..........................................................................pag 7
Fibromul uterin.....................................................................................................pag 9
Etiopatogenia......................................................................................................pag 10
Simptomatologia fibromului uterin...................................................................pag, 11
Diagnostic diferenţial..........................................................................................pag 12
Evoluţia fibromului uterin...................................................................................pag 13
Prognostic............................................................................................................pag 13
Complicaţii..........................................................................................................pag 13
Tratament.............................................................................................................pag 14
Tratament medical...............................................................................................pag 14
Tratament medicamentos cu stiptice...................................................................pag. 15
Hormonoterapia...................................................................................................pag 15
Tratament radiologie............................................................................................pag 15
Tratament chirurgical...........................................................................................pag 15
Posibilităţi si limite in profilaxia fibromului uterin.............................................pag 16
Noţiuni de îngrijire infirmerie..............................................................................pag 17
Cazuri clinice........................................................................................................pag 18
Cazul I..................................................................................................................pag 18
Cazul II.................................................................................................................pag 25
Cazul III................................................................................................................pag 32
Concluzii...............................................................................................................pag 38
Anexe....................................................................................................................pag 39
Anexa 1.................................................................................................................pag.39
Anexa 2.................................................................................................................pag.40
Anexa 3.................................................................................................................pag.41
Anexa 4.................................................................................................................pag.42
Anexa 5.................................................................................................................pag.43
Bibliografie............................................................................................................pag 44

2
ISTORIC

Fibromul uterin impresionează prin frecventa mare a îmbolnăvirilor, posibilităţile


limitate ale tratamentului conservative si printr-o chirurgie efectuata de multe ori abuziv
si inutil cu mutilarea multor femei.
Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca si "pietre ale
uterului". Hipocrate descrie cazul unei femei thesaliene de 60 de ani, care, după ce a
prezentat dureri abdominale, a eliminat prin vagin o "piatra" (fibrom calcificat).
In 1775, Louis face primul studiu asupra acestor tumori si-l prezintă la Academia
Regala de chirurgie.
In a doua jumătate a secolului XIX se descrie cazul unei fete decedate prin
hemoragie interna a cărei cauza a fost ruptura unui vas sanguine a unui fibrom uterin
subseros (1861-ROKISTANSCKY).
In 1899, Kiriac descrie in cursul clinic de patologie chirurgicala confuzia create
de un fibrom uterin calcificat extras de un felcer cu forcepsul de la o femeie ce se credea
ca naşte.
Fibromul uterin este constatat de 3 ori mai frecvent la negrese datorita probabil
unei predispoziţii genetice sau a unor condiţii socio-economice particulare.
In ceea ce priveşte geneza fibromului uterin VIRCHOW emite ipoteza proliferării
celulare la o iritatie de natura infectioasa, iar Klebs si Kleinwachter si apoi Pillat si
Costes in 1894 discuta originea vasculara a fibromului uterin, din vasele miometriale.
Chirurgia ginecologica este mama chirurgiei viscerale pentru ca cea mai veche
intervenţie chirurgicala a fost operaţia cezariana.
Cele mai vechi intervenţii ginecologice datează din epoca lui Soranus din Efes care a
propus amputarea colului uterin cu fierul rosu.
In tratamentul fibromului uterin primele succese apar la Strasbourg, fiind citate
extirpările de tumori pendiculate rezecate prin strangulare cu fibre metalice.

3
NOŢIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR
GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţia de reproducere, si acestea sunt:


- organe genitale externe
- organe genitale interne
Organele genitale externe sunt alcătuite din:
Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un
tegument cu peri.
Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa
si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formând
inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla
situate corpul vulvar format din ţesut erectil.
Labiile mici sau nimfele sunt nişte cute in care tegumentul suferă o tranziţie către
mucoase.
Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre
bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie este situate in
unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal.
Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este
format din cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele
si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimitează un spaţiu triunghiular numit
vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence.
Bulbii vaginali sunt constituenţi ai aparatului erectile alături de clitoris.
Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentând graniţe dintre
organele genitale externe si cele interne. Membrana himenala prezintă orificiul care
permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă configuraţii variate.
Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.

4
Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva.
Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit
anteroposterior, incat i se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si
cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas;
pereţii laterali ai vaginului vin in contact cu muşchiul ridicător anal, diferite planuri ale
perineului si bulbii vaginului. Limita extremităţii inferioare a vaginului este formata din
membrane himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara,
vaginul se inserează pe colul uterin, înconjurând porţiunea vaginala a colului. Se
realizează astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un
canal musculomembranos elastic care face legătura intre organele genitale interne si
externe.
Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezintă ca un conduct neregulat,
cilindric, care la un capăt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se
continua cu cornul uterin. La nivelul tubelor se întâlneşte ovulul cu spermatozoidul si se
produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se
împarte in patru porţiuni:
a) portinuea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului;
b) porţiunea istmica este porţiunea de langa uter, strâmbată având o lungine de 3-4 cm.; '
c) porţiunea ampulara este cea mai larga, flexoasa;
d) porţiunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de pâlnie ai cărei pereţi
sunt crestaţi puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in
imediata vecinătate a ovarului. Trompa prezintă un mic mezon (mezosalpinx), care este
format de peritoneu si prin care ea primeşte vasele si nervii. Rolul trompei este de a
capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul necesar ca sa ajungă in uter
este de 7-8 zile.
Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si
de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana,
înapoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mărimea unei nuci uscate, au o culoare

5
albicioasa si prezintă suprafaţa neregulata cu numeroase cicatrice si şanţuri. Este
singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu, acesta oprindu-se la
nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). Ovarul este un organ
relative mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si ovarele alcătuiesc anexele
uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticala, si altul central
numit medulara. Zona corticala conţine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare,
corpul galben si ţesutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere
feminine numit ovul. Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina, corpul galben creste
si ramane funcţional câteva luni de zile. In caz contrat, el evoluează cam in doua
săptămâni si este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme in
ovar. Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata, conţine ţesut conjunctiv, fibre
elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care,
dupa fecundare, da nasetere ovulului incepand deci sarcina, secreta hormonii
sexuali care pregătesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaza sarcina in
dezvoltarea sa si menţine si dezvolta caracterele feminine.
Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfârşitul sarcinii
el expulzează fătul si anexele lui. Este un organ median, fara pereche. Uterul are forma
unui trunchi de con, turtit in sens anteroposterior, având baza orientate in sus si vârful
trunchiului in jos. Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezintă o ingustare aproape
circulara numita istm, care il imparte in doua porţiuni diferite ca forma si dimensiune:
una superioara, mai voluminoasa numit corp, si alta inferioara numit col.
Colul uterin, de aspect conic, este separate pe linia inserţiei vaginului intr-o
porţiune intravaginala si una supravaginala. Porţiunea intervaginala prezintă in centrul ei
deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in
porţiunea supravaginala, deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu, numit
orificiu intern.
Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, căruia i se descriu:
doua fete (vezicala si intestinala); doua margini (dreapta si stânga); fundul si doua

6
unghiuri tubare. Corpul uterin este supus influientei hormonilor ovarieni si
pnesperadivitatii mai mult decât celelalte segmente ale aparatului genital. Corpul este
implantat oblic fata de vagin, axul uterului facand cu axul vaginului un unghi deschis
inainte, denumit unghiul de versiune. înclinaţia uterului pe vagin poate varia in mod
fiziologic sau patologic. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte
numit ungi de flexiune.
In mod normal uterul este situate in planul sagital uşor anteversat si anteflectat.
Uterul are o mare mobilitate si isi menţine poziţia datorita ligamentelor sale: largi,
rotunde, uterosacrate. In afara de acestea, uterul mai este menţinut si de ţesutul
conjunctiv pelvian, si de sistemul de susţinere constituit din planseul pelviperineal.
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
a) mijloacele de suspensie
b) mijloacele de susţinere. Mijloacele de suspensue
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care
înveleşte uterul si trompele; ajunse la marginile uterului, foitele pritoneale se alipesc si
trec mai departe lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg
constituie mezosalpinsul, iar pe fata posterioara intalnim mezoovarium; lateral la
peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian
(lomboovarian);
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intend de la coamele
uterine pana la regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a
ligamentului larg, parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian
si in labile mari sub forma de "laba gastii". Rolul lor este de orientare a uterului si mai
puţin de suspensie.
- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin înconjura rectul si se insera
pe sacrum. Conţin pe langa ţesut conjunctiv si fibre musculare netede. Aceste ligamente

7
contribuie in mare măsura la susţinerea uterului in poziţia sa normala de anteversie -
flexie. Este singurul ligament adevărat.
Ţesutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alcătuit din tracturi
fibroase care se fixează de colul uterin, domul vaginal si pe pereţii escavatiei pelviene.
Mijloace de susţinere sunt reprezentate de aderentele la organele învecinate (aderente la
vezica si rect), prin lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul.
Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susţinere al
uterului, transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin
intermediul vaginului.
Structura uterului
Peretele corpului uterin aceste alcătuit dintr-un strat muscular dens -miometrul-
căptuşit la interior de o mucoasa - endometrul - si tapetat înspre cavitatea peritoneala de
peritoneu- perimetrium.
Tunica seroasa sau perimetrul, este formata din foita peritoneala care îmbracă
uterul. Invelitoarea peritonala este dedublată pe fata ei profunda de ţesut conjunctiv -
stratul subseros.
Tunica musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea
medie de 15 mm). Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate, dar
in acelaşi timp solidarizate intre ele prin ţesut conjunctiv; conţine si numeroase vase
sanguine. Fibrele musculare au un important rol in închiderea vaselor sanguine
(hemostaza fiziologica).
Tunica mucoasa sau endometrul adera strâns la miometrul fara interpunerea unei
submucoase.. Mucoasa cavităţii uterine este neteda, are o culoare roza-rosiatica; foarte
aderenta la miometru si friabila. Grosimea ei variază in funcţie de etapele ciclului
menstrual.
Mucoasa uterină este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor
intense modificări cilice.

8
Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa canalului
cercival este încreţită, destul de groasa si rezistenta. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secreta un mucus gros, uşor alcalin care protejează cavitatea
uterine impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea
spermatozoizilor spre aceasta cavitate.
Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratifica,
necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in
celulele cancerigene).
Mucoasa exocolului suferă, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamaţie
permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc -
separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaţie
dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu roşu
deschis.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lui creste
puţin, dar nu devine mai dur, ci dimpotrivă consistenta lui scade. Cele mai evidente
fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine.
Vascularizatia organelor genitale
_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruşinoasa interna,
ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa, care vine din artera femurala.
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera
ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-
vaginala.
Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor
hemoragiilor masive, a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor.

9
Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine, apoi plexurile
venoase uterine. Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine
care se varsă in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana.
Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării
inflamatiilor. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa, musculara si seroasa si
formează reţeaua subseroasa, care desi formează un plex continuu, drenajul limfatic al
uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice.
Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului.

Glandele corpului secreta un mucus gros, uşor alcalin care protejează cavitatea uterine
impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea spermatozoizilor
spre aceasta cavitate.
Mucoasa protiunii vaginale — a exocolului — este de tip pavimentos, stratifica,
necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in
celulele cancerigene).
Mucoasa exocolului suferă, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamatie
permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net -
brusc - , separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de
demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. Ce apare ca
un lizereu roşu deschis.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lu creste puţin, dar
nu devine mai dur, ci dimpotrivă consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se
petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine. Vascularizatia organelor genitale
_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruşinoasa
interna, ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa, care vine din artera
femurala.

10
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera
ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.
Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor
hemoragiilor masive, a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor.
Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine, apoi
plexurile venoase uterine. Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele
uterine care se varsă in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena
ovariana. Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării
imflamatiilor. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa, musculara si seroasa si
formează reţeaua subseroasa, care desi formează un plex continuu, drenajul limfatic al
uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice.
Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului plexul hipogastric
inferior.
Inervaţia
Inervatia vaginului este data de plexul pelvic si plexul sacral.
Organele genitale externe si treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul
rusionus intern care provine din plexul sacrat.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ


Menstruatia este prierderea de sânge periodica si temporara prin organele genitale, care
se produc ciclic, incepand cu pubertatea si sfârşind cu menopauza, constituind expresia
activităţii feminine.

11
Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţa a interrelatiilor hipotalamo -
hipofizare - ovariene in care fenomenele se condiţionează reciproc astfel: periodicitatea
27 +/- 4 zile, durata 3-5 zile (rar 5-6 zile), cantitatea variază intre 50-200 gr.
Mucoasa uterine este alcătuita din doua straturi:
a) stratul superficial sau funcţional, care se elimina cu menstruatia;
b) stratul bazai, din care se va reface mucoasa in cursul ciclului următor. Mucoasa
uterine nu ramane niciodată in repaus, cu tot timpul suferă
schimbari in structura sa.
Exista o strânsa corelaţie intre procesele ciclice, care se petrec in ovar si
modificarile concomitente ale mucoasei uterine. Imediat dupa menstruaţie, mucoasa
uterine este foarte subţire, alcătuita numai din stratul bazai.
începând din acest moment, ea se ingroasa treptat, glandele se alungesc, ajungând in a
14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. Aceasta faza de dezvoltare a
mucoasei se numeşte faza proliferativa, ea durează in medie 14 zile, calculând din prima
zi a menstruatiei. In aceasta perioada ovarul secreta foliculina, din ce in ce mai mult,
influenţând endometrul care va răspunde printr-o proliferare intensa. Predominând
hormonal follicular o von numi faza foliculinica.
De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterine isi continua hipertrofia, iar
glandele mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos- Aceasta faza este
faza secretorie.
Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada, pana la câteva zile inainte de
menstruaţie, ea este insotita de al II-lea hormone secretat de ovar-progresteronul sau
luterina. Deoarece sunt prezenţi cei doi hormone in organism - foliculina si
progesteronul denumim aceasta faza foliculino -luteinica, in care mucoasa uterine se
pregăteşte pentru nidarea ovulului fecundat. Daca ovului eliminate de orav prin trompa
nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza numita
menstruala, care durează 3-5 zile. Daca ovulul a fost fecundat, apare sarcina; mucoasa
uterine se dezvolta cu scopul pregătirii unui cuib propice ovulului in creştere.

12
Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaţie arata
instalarea menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funcţiei ovarieni.
Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaţiile
hormonale din partea ovarelor, astfel ca exista o corelaţie strânsa intre procesele ciclice
care se petrec in orav si modificările concomitente ale mucoasei uterine.
Mucoasa vaginala va reacţiona si ea sub influenta hormonilor genitali. Epiteliul
vaginal este format din 3 straturi de celule:
a) stratul bazai profund
b) startul intermediar
c) stratul superficial
Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica
la suprafaţa. Ambele funcţii se exercita in timpul dezvoltării foliculitor, prin urmare in
plina activitate policulinica. Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen si
cornificarea celulelor mucoasei vaginale. Ciclul ovarian.
începutul activităţii ovarelor se face in perioada pubertăţii, perioada de matritate sexuala
si de apariţie a primelor menstruaţii. Ovarele prin secreţia lor au o funcţie dubla:
- secreţia externa, prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei.
- Secreţia interna — hormonala, care produce o serie de transformări locale ale
organelor genitale, de asemenea creează condiţiile necesare pentru fecundatie si
menţinerea sarcinii.
Din punct de vedere hormonal, ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor 2 faze
de transformări folieulare.
In primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretata in cantite mica, ca dupa
aceea sa crească progresiv, continua sa crească si in faza de luteinizare, ca sa scadă
brusc in câteva zile înainte de menstruaţie.
Sub denumirea de foliculina sunt inglobati un complex de hormone numiţi estrogeni. Ei
produc estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din

13
organismul acestora. Aceşti hormone sunt: foliculina sau hormonal feminităţii si
progesteronul sau luteina.
Secreţia ovarului este stimulate si menţinută de secreţiile specifice ale glandei hipofize:
hormone gonadotropi. Secreţiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile
hipotalamusului.
Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru ca ele interceptează un
mesaj transmis de hormone intr-un mod specific.
Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observa la intregul nivel al
organismului.
FIBROMUL UTERIN
Fibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din ţesutul miomatos si
fibromatos al uterului.
Tumorile benigne ale uterului, din punct de vedere anatomopatologic, sunt bine
delimitate (încapsulate), nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidivează.
Din punct de vedere citologic, celulele care le compun sunt adulate si nu prezintă mitoze
caracteristice tumorilor maligne.
Frecventa. Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. Reprezintă aproximativ 18-
25% din afecţiunile ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile. In ultimii ani se
întâlnesc fibroame si la femei sub 30 ani.
Numărul, fibroamelor uterine este variabil. Uneori se intalneste un singur nodul
fibromatos mic in uter, alterori, si de cele mai multe ori se întâlnesc o mulţime de noduli
fibromatosi.
Volumul fobromului uterin este variabil, mai frecvent mic, dar poate ajunge pana
la mărimea unui cap de adult si chiar mai mare. Se întâlnesc rar fibroame care cântăresc
15-30 kg.
Localizarea In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se întâlnesc mai multe
forme:

14
a) in raport cu peretele uterin intalnim fobromul uterin localizat: interstitial sau
intramural; subsrios care poate sa fie sesil sau pediculat, ultimul putând dulce la
torsinonarea fibromului cu sfacelare; submucos, realizând polipul submucos, sesil sau
pediculat.
b) In raport cu regiunea uterumul fibromul poate fi localizat la nivelul corpului
uterin, colului uterin, in care caz poate evolua spre vagin. Vascularizatia fibromului
euterin este bogata la periferie si săraca in centru, din care motiv sunt frecvente
tulburatile ischemice.
Structura fibromului uterin:
a) fibre musculare duspuse in spirala.
b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare;
c) capsula fibromului formata din ţesut conjunctiv lax si fibre musculare turtite;
d) vasul central, care asigura nutriţia fibromului, este un vas de tip terminal. Vorbim de
miom uterin atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare
(tumora este moale, elastica) si de fibron uterin, cand predomina fibrele conjunctive
(tumora este dura, rezistenta).
De fapt întotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea
denumirea corecta este de fibromiom uterin.
In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de
adenomion sau adenofirbrom.
ETIOPATOGENIA
Etiopatogenia fibromului uterin este necesara. Exista mai multe terorii care
incearca sa explice apariţia
a) teoria vasculara Pilliet - Klebs explica apariţia fibromului uterin ca o proliferare
a ţesutului miomatos si conjunctiv prerivascular;
b) teroria resturilor embrionare. Conheim considera fibromul uterin ca fiind
consecinţa unor resturi embrionare, localizate perivascular, care se multiplica, formând

15
resturi concentrice de fibre netede, la periferia cărora, in mod secundar, proliferează
ţesutul conjunctiv;
c) teoria inflomatorie ,enuntata ca o curiozitate (captele cumulate o infirma);
d) teroria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariţia fibromului uterin in
cadrul unui process de neurofibromatoza generalizata.
e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin
drept o consecinţa a unei stări de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. In
sprijiniul acestei terorii exista date experimentale
ca acelea ale lui Klenitchi, care, injectând zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u.i de
foliculina, timp de 42 săptămâni a obţinut la 27 dintre ele fibronaioame uterine. O serie
de date clinice pledează in favoarea acestei teorii.
Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. Starea de
hiperfoliculineamie din organismul femeii si in general foliculina administrate in exces,
favorizează in mod inconstand dezvoltarea fibroamelor.
Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine, cunoscute ca
expresit a unei stări de hiperfoliculinemie, sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom
uterin.
In graviditate fobromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuilui hormonal"
existent in sarcina. La menopauza fibromul uterin diminuează. Se pare ca teoria
hiperfoliculinica ramane cea mai plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin.
SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERIN
Simptome subiective:
1) Hemoragia, simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri, sub
aspect de menoragii si metroragii, mai ales in fibroame cu localizare submucoasa.
Explica frecventa anemiei secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic
2) Leucoreea este "frecvent intalnita. Cand fibromul are o localizare in regiunea
istmica, este posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina" (Trillat)

16
3) Durerea este intalnita sub forma de senzaţie de greutate in pelvis, tracţiune in
sfera genitala sau sub forma de durere surda.
4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburări apărute la nivelul
organelor vecine; pe vezica sub forma de disurie, mictiuni frecvente; p erect, constripatie
cronica; pe vasele pelvine, edem al membrelor inferioare, staza in micul bazin.
Predispizitie in promboflebite; pe uretre, hidronefroza urmata de pielonefrita ascendenta;
pe nervi, nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene.
Simptome_______obiective:
1) creşterea in volum a uterului, cu afectarea cavităţii uterine, care poate fi pusa in
evidenta prin histerometrie si histerografie
2) prezenta unei tumori, care face corp comun cu uterul. In urma ei, colul uterin
devine inalt (ridicat retrosimfizar). La nivelul uterului se palpează una sau mai multe
tumori dure, netede sau de aspect nodular.
Din acest motiv in cazul unei singure tumori, uterul este mărit global si poate duce
la confuzii cu sarcina, iar in cazul unor noduli fîbromatosi multilpii are aspect boselat,
deformat.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Se face cu:
- sarcina de diferite vârste (mai ales in prima jumătate), desi aceasta este relative uşor de
recunoscut, pe baza antecedentelor, in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este
semnul cel mai important, ca si baza examenului vaginal, care nu arata caracterele
speciale ale uterului geavid (moale, globules, contracţii).
Examenul biologic de sarcina inlatura orice îndoiala.
- chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterala de uter care nu fac corp comun cu
uterul
- sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia
puţin probabila;

17
- inflamatiile anexiale, pot da naştere la erori, deoarece prin aderentele statilite, masele
anexiale se alătura adesea uterului Evoluţia fibromului; acestea produc insa dureri vii,
febra;
- cancerul corpului uterin, nu are in general regularităţile fibromului, apare in jurul
menopauzei sau dup ace, sangeraarea este fara legătura cu menstruatia, neregulata;
- fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodează destul
de bine.
Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuţie doua probleme:
a) acţiunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul
uterin). Hipertrofia se produce la fibroamele subseroase, cele interstitiale se ramolesc,
suferind modificările uterului gravid, dar este posibil sa si coboare in masa musculara
care este "ramolita", astfel ca un modul al corpului poate deveni al regiunii istmice
având o localizare praevia. Nu se intervine in fibromul asociat cu sarcina.
b) acţiunea fibromului asupra sarcinii. Exista complicaţii ca: avortul, naşterea
prematura, inseratia praevia a placentei, prezentaţii vicioase.
EVOLUŢIA FIBRONULUI UTERIN
Este lenta si adesea asimptomatica;desi aceasta cauza de multe ori este
descoperita cu ocazia unui examen ginecologic.
In evoluţia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformări si modificări.
Transformările dure,sunt mai frecvent intalnite;apar sub forma de condensare
fibroasa,intalnita in menopauza;calcifieri.
Transformările moi imbraca adesea forme de:
-degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului;
-degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina;
-degenerescenta rosie(fibromul roşu) care este consecinţa unor tulburări circulatorii prin
destruarea arteriala;
-degenerescenta chistica,caracterizata prin prezentata unor formaţiuni chistice in
parenchin;

18
-ramolisment,consecinta a necrozei de colicvatie,consecutive unor tulburări circulatorii;
-degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fîbroanele vasculare;
-transformări moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff;
-necroza fibronului uterin,consecinta a obstrurarii vaselor din pediculul fibromului;poate
imbraca 2 aspecte:
a)necroza aseptica,consecinta unui process de necroliza ischemica;
b)necroza septica,consecutive infectării dand aspect de supuratie.In ambele cazuri
procesul evoluează spre sfacelare;
-malignizarea(cancerizare) fibronului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta
următoarele aspecte:in cazul degenerării ţesutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de
fibrosarcom cu diferite aspecte histopatologice.
PROGNOSTIC
Fibromul uterin evoluează uneori capricios, cu perioade de stagnare si crestere,iar dupa
menopauza cu regresiune.
In general prognosticul este bun,fiind vorba de o tumora care,histologic,are un
character benigu.Prognosticul poate deveni grav prin complicaţii.
COMPLICAŢIILE
Complicaţiile pot fi:
l)hemoragice, intalnite mai ales in fibroamele submucoase,urmate de anemie.
2)compresiuni grave pe organele vecine(vezica,uretere,rinichi,rect,vase si in
fibroamele mari,asupra diafragmului).
3)necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice
si modificări grave in evoluţia procesului.
4)torsionarea fibromului apăruta in formele pediculate(poate determina
abdomenul acut).
5)supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluţie
grava.

19
6)cardiopatii,flebite si tromboflebite,urmate de embolii consecutive,mai frecvente
dupa intervenţii.

TRATAMENTUL
Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificări de concepţie in
decursul timpului.
De unde pana la sfârşitul secolului al XIX-lea,tratamentul era aproape exclusive
medical,dupa aceasta data a devenit aproape exclusive chirurgical.
In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfăcătoare si este
considerate,cel puţin in formele initiale,ca o arma terapeutica eficace.
In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere:
a)diagnosticul minuţios al formei in faza de evoluţie a fibromului care trebuie sa
constituie baza tratamentului;
b)regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza,fiind vorba de o
regresiune a fibromului uterin din punct de vedere chimic,nu a dispariţiei histologice;
c)evolutia mai lenta a nodulilor mai mici; d)rezultatele insuficiente ale
tratamentului medical;
e)exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaţii inerente.
TRATAMENTUL MEDICAL(CONSERVATOR)
Se aplica in:
-fibrom uterin fara hemoragii abundente;
-fibrom uterin fara fenomene dureroase;
-fibrom uterin fara fenomene de compresiune;
-fibrom uterin care nu are tendinţa la crestera rapida;
-la femei cu stare generala alterata sau care prezintă organopatii ce contraindica operaţia.
Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic,cu repaus
absolut la pat pe perioada internarii,prin care se evita congestia pelvina;local se vor

20
aplica irigaţii firbinti vaginale in hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate
moderata.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS CU STIPTICE
Se va administra:ergotamine(ergomet,venostat,adrenostazin,extracte de Hidratis
Canadensis,Hamamelis Virginiana).
Ergotamina se poate administra si sub forma de extract fluid de Secale
comutum(de 3 ori cate 10-15 picaturi/zi).
Se administrează tratament medicamentos cu hemostatice si coagulante. Dintre
hemostatice amintim:calciu, vitamina K,vitamina C; iar dintre
coagulante:coagulenul,sangostopul,claudenul,hemofobinul.
HORMONOTERAPIA
Tratamentul hormonal consta in administrarea preparatelor antgoniste din care
amintim:testosteronul,lutestantul(in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile
o fiola),Medroxiprogesteronul(per oral) si acetoxiprogesteron(per os).

TRATAMENTUL RADIOLOGIC
Consta in radium si roentgenterapie,in doze de castrare,care duc la oprirea hemoragiei si
regresiunea fibromului uterin.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Se va individualiza de la caz la caz.In aplicarea lui se va avea in vedere,pe cat
posibil,pastrarea funcţionalităţii sferei genitale.
Dintre procedeele chirurgicale amintim:
-chiuretajul,aplicat in scop hemostatic si biopsic(este un tratament de multe ori
provizoriu)
-miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele
solitare intramurale. mai preconizează miometrectomia(Aburel)

21
-histerectomia fundica practicata sub următoarele variante: histerectomie
supratuboligamentara tip Sweifel,subtuboligamentara Beuttner si histerectomia
intermediara tip SORESI-Brocq.
-histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu
păstrarea anexelor sau extirparea anexelor
-histerectomiasubtotala aplicata la femei mai tinere si cand colul uterin este
indemn.Se excuta cu păstrarea anexelor,fiind o histerectomie interanexialasau cu
extirparea anexelor,atunci cand acestea sunt alterate.
-histerectomia totala practicata in cazul femeilor tecute de 45 ani si in toate
cazurile in care colul uterin prezintă leziuni cu un potenţial de malignizare in
perspective.
Având in vedere posibilitatea apariţiei unui neoplasm de bont restant, numerosi
autori opiniaza pentru histerectomia totala in cazul fibromului uterin. Ea se poate
practica cu păstrarea anexelor sau extirparea acestora.
POSIBILITĂŢI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN
Tumora benigna cu larga răspândire in populaţia feminine,fibromul uterin se
caracterizeza prin potenţial minim de malignizare si evoluţia sajn majoritatea
cazurilor,asimptomatica ce nu necesita,tratament ci numai supraveghere.In acelaşi
timp,pana in present,nu este cunoscut stimulul declanşator al proliferării tumoraie si se
discuta posibilitatea unei predispoziţii genetice.
In aceste conditii,profilaxia fibromului ar părea inutila si iluzorie si se explica de
ce in unele tratate de specialitate nici nu figurează.
Si totusi, fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaţie de chirurgie
majora la femei,cauzeaza serioase complicaţii ale sarcinii, incurca tratamentul
menopauzei si maschiaza diagnosticul altor afecţiuni ginecologice mai grave.
Cunostiintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul
existentei a doi factori favorizând dezvoltării tumorale: factorii 1 hormonal si vascular
oferind condiţiile prin care proliferarea tumorala poate fi influenţată.

22
Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila.
Deci,profilaxia fibromului uterin este posibila si au ca scop intretinerea unui echilibru
hormonal cu evitarea încărcărilor hormonale si combaterea sindromului de congestie
pelviana.
Reglementarea masurilor profilactice se realizează eşalonat de-a lungul perioadei
de activitate genitala a femeii.
In principal, profilaxia fibromiomului uterin consta in:
-supravegherea intregi dezvoltări si funcţiei genitale a femeii incepand de la
pubertate cu combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie
pelviana;
-precauţii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor;
-evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetata pe sfera gemtaîa5ce pot
afecta circulaţia venoasa pelviana;
-precauţii in utilizarea tratamentelor cu hormoni;
-stimularea natalităţii la vârsta tanara,cand practice debutează fibromul;
-depistarea tumorilor in fazele incipiente,latente;prevenirea dezvoltării lor si a
complicaţiilor prin prescriptiide igiena si medicatie decongestina;
Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si
dispensarizarea cazurilor cu risc de imbolnavire( pubertate patologia, sterilitate
primara,tesut genital incarcat cu intervenţii chirurgicale,femei ce au făcut tratamente
hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si tratate.
NOŢIUNI DE ÎNGRIJIRI INFIRMIERE
Pana la jumătatea secolului al XlX-lea ingrijirile infirmiere au fost tributate
normelor morale si religioase naţionale.
Aceasta a creat o imagine a surorii medicale bazate pe indisponibilitate.
Florens Naighingale a fost prima care a încercat sa elibereze ingrijirile de baza de aceste
norme.Ea a încercat sa demonstreze ca îngrijirile nu înseamnă numai cantitate ci aceasta
trebuie sa cedeze locul unei înţelegeri a problemelor sociale bazate pe gândire.

23
In cartea sa apăruta in 1959 "Nota despre nursuig" ea descrie astfel aceste
ingrijiri:
"Avem tendinţa sa credem ca medical vindeca.Nimic nu este mai puţin
adevarat.Niei medieina,mci chirurgia,nu pot face altceva decât sa înlăture
obstacoleîe.Nici una nîcî alta nu vindeca^numai natura poate vindeca.
îngrijirile infirmiere in ambele cazuri asigura bolnavului cele mai bune condiţii pentru ca
natura sa-si realizeze opera."
Către finele anilor 1970 relaţia dintre cel îngrijit si îngrijitor influenţează formarea
surorilor medicaie,gratie lucrărilor Virginiei Henderson, care a descris necesităţile
fundamentale ale omului ca baza a îngrijirilor.
Acestea sunt:
l.Sa ajuţi bolnavul sa respire
2.Sa ajuţi bolnavul sa mănânce si sa bea
3.Sa ajuţi bolnavul sa elimine
4.Sa ajuţi bolnavul sa păstreze o buna postura cand se plimba,cand sta sau se afla
culcat. Sa-1 ajuţi sa-si schimbe poziţia.
5.Sa ajuţi bolnavul sa se odihnească si a doarmă
6.Sa ajuţi bolnavul sa-si aleagă îmbrăcămintea si sa se imbrace si dezbrace
7.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze temperatura intre limite normale
8.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze corpul curat, îngrijit, sa aibe protejate
tegumentele.
9.Sa ajuţi bolnavul sa evite pericolele din mediul înconjurător, sa fie protejaţi de
ceilalţi, de orice pericol din partea pacientului cum ar fi infecţia sau violente.
10. Sa ajuţi bolnavul sa comunice cu alţii, sa-si exprime nevoile si sentimentele.
11. Sa ajuţi bolnavul sa-si practice religia conform conceptului propriu privind
ceea ce este drept si nedrept.
12. Sa ajuţi bolnavul in munca sau in ocupaţii productive.
13. Sa ajuţi bolnavul in activităţi recreative.

24
14. Sa ajuţi bolnavul sa invete !
Actualul mod conceptional porneşte de la ideea ca individul este o entitate din
punct de vedere biologic, psihologic, social si spiritual, care are necesitaţi fundamentale
cu manifestări specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine.
Individul tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale. Scopul îngrijirilor
decurge din necesitatea păstrării sau restabilirii independentei pacientului in
satisfacerea necesitaţii bolnavului.

CAZURI CLINICE
CAZUL I
M.P. de sex feminin, in vârsta de 53 ani din mediul rural, de profesie casnica,
naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in data de 13 an 2011 pentru:
metrologie si dureri lombo-pelviene. Din relatările bolnavei ocupaţia de baza este
grădinăritul iar sursa de întreţinere este fiul sau cel mic. Antecedentele personale
fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, si de atunci si pana la 50 ani a
avut un ciclu reglat, nedureros cu flux moderat. La vârsta de 50 ani intra in menopauza
cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa. A avut trei naşteri si
cincisprezece avorturi. Antecedentele personale patologice relevă ca bolnava a suferit de
hernie ombilicala in 1965, operata, iar in 2011 internează in spitalul judeţean Targu-Jiu
pentru metroragie fiind diagnosticata cu Fibrom uterin sângerând remisa
simptomatologica prin tratament medicamentos.
Motivele internării actuale sunt: metrologia si durerile lombare si pelviene.
Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei săptămâni înaintea
internării la care s-au adăugat si durerile lombo-pelviene.

25
La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare, paliditate, subfebrila
(temperatura de 37° C), di urează normala ; tranzit intestinal normal; TA 180/90 mm
Hg; puls 90 batai/minut, respiraţia 14/minut. Examenul dc specialitate arata un abdomen
suplu, vulva si vagin suple, col fara leziuni. La tuseul vaginal: col inchis, corp uterin
mărit de volum cat un pumn de adult, dur, neregulat cu anexe suple. Examenul clinic pe
celelalte aparate si sisteme da relaţii normale,
Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt :
Analize medicale
valorile pacientei valori normale
-hemoglobina 12.8 gr% 14gr%
-hematocritul 40% 42%
-nr.leucocite 5400/mm3 8000/mm3
-VSH 7-12/10-l8mm 8-13/12-20mm
-tymol 2UML 2-4 UML
-glicemie 92mg% 65-110mg%
-fibrinogen -R.B.W. 320mg% 200-400mg%
Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sângerând si instituie si
tratament cu:
1.Indometacin -supozitoare II de doua ori pe zi, dimineaţa si seara ; intrarectal
2.Clorocalcin- 40-80 picaturi de 3 ori pe zi, fractionat la mese, in apa, ceai sau
lapte/per os ;
3.Glubifel 3-6 drajeuri pe zi, pe stomacul gol sau la mese dace apar fenomene de
iritatie gastrica (per os);
4.CIotrirnazoî-coniprimate vaginale II pe zi dimineaţa si seara, intravaginal
5.Lizadon supozitoare, unul de 3 ori pe zi, intrarectal.
Tratamentul instituit se menţine timp de şapte zile de la internare dupa care
bolnava este operata in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala.

26
27
Prima zi de boala
Nevoi Elemente de Elemente de Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vagi nai a pacientei sa i se faca a)autonome : toaleta locala Dupa 24 ore
elimina sânge pe cale vagi neadecvata toaleta locala de cate ori este nevoie, bolnava pierde
na la cantitativ si corespunzătoare si sa i pansament local steril, sânge vaginal. este
calitativ se asigure hidratarea repaus la pat, lichide hidratata
corespunzătoare (ceaiuri, compoturi, supe, corespunzător
sucuri de fructe 2000-2500
ml/zi) b)delegate :
Clotrimazol 2cp/zi
vaginale (d+-s)

A-si ridicarea dependenta pacienta prezintă hipertermie pac ierna sa aibă o a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore
menţine temperaturii subfebrilitate temperatura cat mai curata ori de cate ori bolnava nu mai este
temperatura peste limitele aproape de limitele transpira b)delegate: subfebrila
corpului in normale normale indometacin 2 supozitoare,
limite T-37.5°C unul dimineaţa si unul
normale scara intrarectal

A dormi, a se dureri dependenta pacienta nu se dificultatea de a se pac ierna sa aibe un a)autonome: psihoterapie, A doua zi dimineaţa
odihni lombo- poate odihni odihni somn odihnitor aerisirea salonului înainte bolnava este
pelviene, suficient de culcare, linişte, lenjerie odihnită
anxietate, întinsa pe pat, lenjerie de
stres corp corespunzătoare.

microclimatul camerei
corespunzător b (delegate:
diazepam 1 tb seara

28
A se mişca, a TA-180/90 mm dependentei bolnava are valori alterarea pacien:ei sa i se a)autonome: cantitatea de Bolnava respecta
avea o postura Hg Puls^90 crescute ale T.A. ritmului asigure regim NaCl sa nu depasasca 3 dieta, nu are edeme
corecta batai/minut cardiac hiposodat gr/zi aneteli
TA= 180/90 mm
Hg

A evita Risc de dependenta bolnava pierde durerea, bolnava sa fie liniştita, a)autonome : repaus la pat; Dupa 24 ore
pericolele complicaţii sânge pe cale probabilitatea de sa fie prevenite se urmăresc funcţiile vitale bolnava este
vaginala, are dureri atingere a complicaţiile, ale liniştita, iar durerile
lombo-pelviene integrităţii fizice supraveghere organismului : T.A., puls, lombo-pelviene
temperatura, scaun sunt diminuate
TA=170/90 mm
Hg, T-37°C puts-87
batai/minut di
urează normal,
tranzit intestinal
normal

A invaţa cerere de dependenta pacienta pune insuficienta de pacienta sa fie a)autonome : explicam Sub tratament
informaţii intrebari in legătura cunoşti inte informata in legătura pacientei boala si evoluţia starea pacientei se
cu boala cu boala acesteia sub tratamentul va ameliora.
medicamentos arătând daca Pacienta a căpătat
este posibil si alte paciente cunostiintele
in aceeaşi situaţie sau altele solicitate.
mult ameliorate

29
A doua zi de boala
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vaginala picienteî sa i se faca a)autonome: toaleta locala Dupa 24 ore
elimina sânge pe cale neadecvata toaleta locala coresp ori de cate ori este nevoie, bolnava pierde
vaginala cantitativ si jnzatoare si sa i se lichide in cantitate de 2000 sânge vaginal, in
calitativ asigure hidratarea ml/zi (compot, supe, sucuri cantitate mica si
corespunzătoare de fructe, apa, ceaiuri) este hidratata
b)delegate Clotrimazol corespunzător
2cp/zi vaginale (1 seara + 1
dimineaţa)

A-si ridicarea dependenta pacienta are hipertermie pacienta sa aiba o a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore
menţine temperaturii subfebrilitate temperatura cat mai curata ori de caie ori este bolnava nu mai este
temperatura peste limitele aproape de limitele nevoie b)delegate : afebrila
corpului in normalului T- normale indometatie 2 supozitoare,
limite 37°C unul dimineaţa si unul
normale scara intrarectal

A dormi, a se treziri repetate, dependenta pacienta are treziri dificultatea de a se pacienta sa aibe un a)autonome: repaus la pat; Pacienta a adormit
odihni constrângeri repetate in timpul odihni somn odihnitor aerisirea salonului; bine. este destinsa
fizice somnului semiobscuritate ; linişte
b)delegate: diazepam 1 tb
seara la culcare

A evita risc de dependenta pacienta pierde probabilitate de pacientei sa i se a)autonome: Pacienta se

30
pericolele complicaţii sânge pe cale atingere a asigure regim repaus la pat; simte bine, iar
vaginala. are dureri integrităţii fizice hiposodat supraveghere durerile lombo-
lornbo-pelviene b)delegate : Lizadon 2 pelviene sunt mult
su sozitoare/zi diminuate
intrareetalGlubifer 3-6
drjeuri/zi
Clorocalcin 60 picaturi de
3 ori/zi in lichide

A cerere de dependenta pacienta pune insuficienta de bolnava sa fie liniştita, a)autonome: explicam Sub tratament
comunica informaţii intrebari in legătura cunostiinte sa fie prevenite boala, evoluţia sub starea se va
cu boala complicaţiile, tratament medicamentos si ameliora, pacienta
supraveghere chirurgical tinand cont de capata noi
vârsta cunostiinte

A treia zi de boala
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vaginala Pacienta sa fie a)autonome : repasus a pat, Pacienta pîerdt
elimina sânge in cantităţi neadecvata supravegheata, şa nu toaleta locala si de cate ori sânge vaginal, in
mici cantitativ si prezinte complicaţii este nevoie pansament cantitate mica, nu
calitativ steril are alte
b)delegate : Clotrimazol complicaţii
2cp/zi intra vag nai e (1
seara * 1 dimineaţa)
îndometacin supozitoare
2/zi (1 dimineaţa +1 seara)
intrarectal

A evita agitaţie, teama, dependenta pacienta este anxietate pacienta sa fie liniştita, a)autonome : repaus la pat, Pacienta nu ma
pericolele dureri diminuate neliniştita cu sa nu aibe dureri supraveghere are dureri lombo-
privire la pelvient

31
intervenţia b)delegate : este optimista
chirurgicala Lizadon 2 supozitoare/ zi
(1 dimineaţa + 1 seara)
intrarectal Clorocalcin 60
picaturi/zi, de 3 ori zi in
lichide

A in vata cerere de dependenta pacienta pune Insuficienta in pacienta sa fie a)autonome : explicam Sub tratament
informaţii intrebari in legătura cunostiinte informata in legătura tehnica intervenţiei starea bolnavei
cu tratamentul cu boala si tratamentul chirurgicale si importanta este uşor
chirurgical chirugical ei, mecanismul bolii ameliorata»
pacienta este
liniştita si
consimte actul
chirurgical

32
CAZUL II
P.L. de sex feminin in vârsta de 47 ani, din mediul urban de profesie profesoara la
scoală generala 5-8 de naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in 17
ianuarie 2011 în spitalul judeţean in secţia de obstetrica ginecologie cu diagnosticul de
polifibromatoza uterina.
Din anamneză reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind, ca se autointretine,
are grup sanguin 01 si Rh-negativ.
Antecedentele herdo-colaterale nu aduc date referitoare la boala. Antecedentele
fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, c ciclu menstrual regulat,
nedureros, cu durata de 3 zile, naşteri 3, avorturi 4.
Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale copilăriei,
apendicectomie la vârsta de 12 ani,
Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metrorogii
repetate despărţite de perioade de intermitenta.
La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare, paliditate.
Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator, aparatul cardio-circulator, aparatul
digestiv, aparatul urinar si organele de simt da relaţii normale.
Examenul local cu valve arata col de aspect normal, pierdere de sânge vaginal in
cantitate moderata.
Tuseul vaginal: col întredeschis, uter mărit cu volum dc considerenta fibromatoasa, cu
prezenta de doi noduli de peretele posterior cu diametrele de aproximativ 15 mm si
respectiv 27 mm uzualitati echografic, uter sensibil, dureros la palpare.
Analize medicale valorile pacientei valori normale
-hemoglobina 11,8gr% 14gr%
-hematocrit 39% 42%
-nr.leucocite 5600/mm3 6000- 8000/mm3
-VSH 6-12/10-17mm 8-13/12-20mm
-creatimina 0.8 mg 0.5-1.2 mg
-glicemic 98 mg% 65-110mg%
-VDRL negativ negativ

33
Se instituie medicametul cu:
1.Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal
2.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide
3.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaţa, prânz si seara înainte de masa per os)
4.Diazepam l tb seara
5.Masa de seara va fi suspendata si înlocuita cu lichide in vederea intervenirii
operator in ziua următoare.
A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interanexiala. Postoperator in
prima zi pacienta prezintă o stare generala buna, duireza normala (800 ml), mictiuni
fiziologice si tranzit intestinal normal reluat.
Este subfebrila (37°C) cu 17 respiraţii pe minut si TA=Î 30/60 mm Hg iar pulsul
este de 76 batai/minut.
Tratamentul postoperator a fost următorul: Ampicilina 500 mg flacoane 1 la 6 ore
Polivitamine dg 4/zi Piafen tb H/zi Glucoza 5%-500mi 10%-500 ml Soluţie fiziologica -
500 ml.
Pacienta evoluează favorabil urmând tratamentul medicamentos sub supraveghere
chirurgicala.

34
Nevoi' Prima zi de boala Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
Elemente de Elemente de
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A elimina Metroragie dependenta pacienta pierde sânge scurgere vaginala Pacienta sa aibe o a)autonome: repaus la pat, Dupa 24 ore bolnava
infecţie vaginal si elimina o neadecvata cantitativ toaleta toaleta locala, recoltarea de pierde sânge vaginal,
urinara urina si calitativ, eliminare corespunzatoare, sa urina pt. Urocultura, este hidratata
necorespunzatoare din urinara aibe o diureza hidratare corespunzătoare corespunzător
punct de vedere necorespunzatoare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat
calitativ. calitativ. de Ca si Mg f I/zi
(dimineaţa), Etamsilatf 1/6
ore Fitromenadion f 1/6 ore
Adrenostazin f 1/6 ore
Nitrofurantoin lcp/6 ore
Biseptol 2cp la 12 ore
Nistatin ovul 1
intravaginal, seara la culare

A evita risc de dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: pansament Pacienta are o stare
pericolele complicaţii pe cale vaginala si are integrităţii fizice, supravegheata, sa i se local steril, supravegherea generala puna,
(scăderea ameţeli cand se ridica durerea calmeze durerile, sa funcţiilor vitale, punga cu Funcţiile vitale:TA-
TA, din pat itu existe riscul gheata pe abdomen 120/60
infecţie, complicaţiilor b)delegate : Piafen sup. 2 mm Hg T°-36,8°C
cefalee, 34 pe zi (s+d) Puls-68/min
ameţeli, Ultrogestan cpl/zi Respiraţie 16/min
drureri etiltestosteron cp 2/zi
accentuate)

35
informaţii intrebari in cunoşti inte asigure regim cantitatea de NaCl sa liniştita, accepta
legătura cu hiposodat nu depasasca 3 gr/zi operaţia
boala ei si
intervenţia
chirurgicala

A doua zi de internare (prima zi postoperatorie)


Nevoia Elemente de Elemente de Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A modificarea dependenta pacienta simte o dispnee pacienta sa respire a)autonome: aerisirea Dupa 2 ore pacienta
respira ritmului greutate in normal salonului, administrarea de respira uşor fara
respirator, respiraţie uniidifîcat prin sonda greutate
polipneea nazala, poziţie indecubit
dorsal cu capul intr-o parte
in uşoara hipcrextensie

A bea si a restricţii dependenta pacienta nu poate dificultatea de a se pacienta sa fie a)autonome: dieta hidrica Dupa 12 ore
manca alimentare fi alimentata pe hidrata si alimenta reechilibrată administrare de lichide, pacienta se
(intervenţia cale orala hidroelectrolitic ceai 200-300 ml alimentează si
chirurgicala) b)delegate: perfuzie cu hidrateaza singura,
glucoza 10%, 500 ml respectând regimul
soluţie fiziologica 500 ml hidric

A elimina imposibilitate, dependenta pacienta nu are eliminare urinara pacienta sa aibe a)autonome : măsurarea Dupa sondaj
constrângeri mictiuni de 6 ore insuficienta diureza de diurezei. urmărirea pacienta are
fizice postoperator cantitativ aproximativ 600 ml tranzitului intestinal emisiuni de urina
b)delegate : (diureza 800 ml).

36
sonda vezicala a demeure elimina gaze

A se imobilitatea dependenta in primele 6 ore de dificultatea pentru pacienta sa fie a)autonome: ajutarea Pacienta are haine
imbraca, la intervenţie îmbrăcat-dezbrăcat îmbrăcata curat bolnavei la imbracat- curate si lenjerie
dezbracă pacienta nu poate dezbracat fara modificarea curata
sa se îmbrace poziţiei sondei vezicale,
singura asigurarea unei lenjerii
curate

A se mişca, constrângeri dependenta nu poate efectua imobilitate pacienta sa aibe o a)autonome: Bolnava a fost
păstra o buna fizice, restricţii mişcări active poziţie corecta si supravegherea mobilizata activ la
postura ale mobilităţii comoda permanenta, poziţii in interval de o ora
decubit dorsal, fara perna
timp de 3 ore, cu
schimbarea poziţiei la
intervale de o ora.

A fi curat si a- constrângeri dependenta nu poate sa-si dificultatea de a-si pacienta sa fie curata, a)autonome: toaleta Toaleta s-a efectuat
si proteja fizice, şedere in efectueze îngrijirile efectua îngrijiri toaleta plăgii parţiala la pat b)delegate : de 2 ori pe zi
tegumentele pat igienice igienice operatorii schimbarea pansamentului

a evita plaga operatorie, dependenta patentiala, pacienta durere. prevenirea a)autonome: pansament, Tratamentul s-a
pericolele risc de se teme de probabilitatea de complicaţiilor, supravegherea bolnavei, efectuat la timp
complicaţii, complicaţii incalcare Ia calmarea durerii, poziţie care sa puna plaga TA=130/60mm Hg,
nelinişte integritatea fizica supravegherea in repaus(perna sub bazin) T°=37°C 17
bolnavei linişte, semiobscuritate, resp/min, durerea s-
supravegherea funcţiilor a diminuat
vitale ; b)delegate: Piafen
fi. i.m. Ampicilina 500 mg
f 1 la 6 ore
Polivitamine o tb de 3

37
ori pe zi; punga cu gheata
pentru durere si inflamaţii

A treia zi de internare
Nevoia Elemente de Elemente de Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A dificultatea de a dependenta pacienta se plânge dificultatea de a se pacienta sa aibe un a)autonome: ajutarea ore pacienta suporta
manca si a se se alimenta, de foame hidrata regim hidric echilibrat bolnavei in timpul bine dieta, nu
hidrata restricţii hidratării, educaţie sanitara prezintă semne de
alimentare privind importanta dietei deshidratare
hidrice b)delegate : soluţii
perfuzabile glucoza 5%,
500 ml ser fiziologic 500
ml

A se mişca, a restricţii de dependenta pacienta nu se imobilitate ajutarea bolnavei sa se a)autonome: schimbarea Pacienta executa
păstra o buna mobilităţi poate deplasa plimbe, mobilizarea pansamentului, însoţirea mişcări active si isi
postura singura activa bolnavei la toaleta, ajutarea poate schimba
acesteia sa faca plimbări poziţia singura, se
prin salon dar fara a obosi ridica in poziţie
semi-sezanda

A fi curat, si a- plaga dependenta pacienta nu-si poate dificultatea de a pacienta sa fie curata, a)autonome: toaleta Pacienta este curata
si proteja operatorie efectua toaleta efecti a îngrijiri sa aiba pasament curat parţiala la pat fractionat, si este ajutata pana
tegumentele nu-si poate singura igienice si steril pacienta să nu schimbarea lenjeriei cand se va putea
efectua pacienta se teme de durere, anxietate aibă complicaţii b)delegate : schimbarea ridica din pat
îngrijiri complicaţii pansamentului, toaleta Pacienta este
igienice, plăgii liniştită, plaga
constrângeri a)autonome:psihoterapie, operatorie în curs
fizice toaleta plăgii,supraveghere de epitelizare
b)delegate: ampicilină 500
mg i.m. la 6 ore

38
A evita risc de infecţii, piafen f I i.m./zi
pericolele complicaţii

39
CAZUL III
S.E. de sex feminin in vârsta de 50 ani din mediu urban, de profesie economista
de EFTPS Jilţ, de nationalitate romana si religie ortodoxa se internează la Spitalul
Judeţean secţia obstetrica ginecologie in data de 27 ianuarie 2011 cu diagnosticul fibrom
uterin sângerând. Menopauza. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu chiaguri in
cantitate moderata, dureri lombare accentuate, dureri in hipogastru si fosele iliace,
cefalee, ameţeli.
Din relatările bolnavei, aceasta isi petrece timpul liber împreuna cu cele doua fete
ocupandu-se de educaţia lor.
Antecedentele fiziologice personala releva ca bolnava a avut menarha la 13 ani având
pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat, flux moderat, dureros, cu durata de 3-7 zile,
naşteri 2, avorturi 4.
Antecedentele patologice releva ca bolnava a suferit o apendicectomie la 24
ani.
Motivele internării sunt: pierderea intermitenta de sânge prin vagin, durere
lombara si pelviana.
Din istoricul bolii reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un an si ca sub
tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de cea 3 luni persista
simptomatologia fara remediu.
Starea generala la internare a fost satisfăcătoare ; tegumente curate, palide. Ţesut
celular subcuatanat normal reprezentat Relaţii pe aparate si sisteme normale ;
TA=120/60 mm Hg, temperatura 36°C, respiraţia 16/minut
Examenul local cu valve : col de aspect normal, pierdere de sânge vaginal in
cantitate moderata. Tuseu vaginal: col întredeschis, uter mărit de volum de consistenta
fibromatoasa, sensibil, dureros la palpare.
Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm; pe peretele
posterior aşezat transversal se situează un nodul fibromatos cu diametrul de 14 mm.

40
Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sângerând.
Analize medicale
valorile pacientei valori normale
-hemoglobina 11,4gr% 14gr%
-hematocrit 35% 42%
-nr.leucocite 5000/mm3 6000- 8000/mm3
-sediment urinar albumina si glucoza
absente
-examen urina rare epitelii, leucocite rare epitelii, leucocite
flora microbiana
In urma anamnezei, investigaţiilor clinice si paraclinice se confirma diagnosticul
de fibromatoza uterina - hiperestrogenism.
Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se intervine
chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala cu evoluţie favorabila
postoperator.

41
42
Nevoi' Prima zi de boala Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
Elemente de Elemente de
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A elimina Metroragie dependenta pacienta pierde sânge scurgere vaginala Pacienta sa aibe o a)autonome: repaus la pat, Dupa 24 ore bolnava
infecţie vaginal si elimina o neadecvata cantitativ toaleta toaleta locala, recoltarea de pierde sânge vaginal,
urinara urina si calitativ, eliminare corespunzatoare, sa urina pt. Urocultura, este hidratata
necorespunzatoare din urinara aibe o diureza hidratare corespunzătoare corespunzător
punct de vedere necorespunzatoare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat
calitativ. calitativ. de Ca si Mg f I/zi
(dimineaţa), Etamsilatf 1/6
ore Fitromenadion f 1/6 ore
Adrenostazin f 1/6 ore
Nitrofurantoin lcp/6 ore
Biseptol 2cp la 12 ore
Nistatin ovul 1
intravaginal, seara la culare

A evita risc de dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: pansament Pacienta are o stare
pericolele complicaţii pe cale vaginala si are integrităţii fizice, supravegheata, sa i se local steril, supravegherea generala puna,
(scăderea ameţeli cand se ridica durerea calmeze durerile, sa funcţiilor vitale, punga cu Funcţiile vitale:TA-
TA, din pat itu existe riscul gheata pe abdomen 120/60
infecţie, complicaţiilor b)delegate : Piafen sup. 2 mm Hg T°-36,8°C
cefalee, 34 pe zi (s+d) Puls-68/min
ameţeli, Ultrogestan cpl/zi Respiraţie 16/min
dureri etiltestosteron cp 2/zi
accentuate)

43
A doua zi de boala
Nevoi Elemente Elemente Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
de de
dependenta independenta
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie, dependenta pacienta pierde scurgere vaginala Pacienta sa nu a)autonome: Pacienta
elimina infecţie sânge vaginal cu neadecvata cantitativ si prezinte infecţii repaus la pat, pierde sânge
urinam cheaguri, cantitate calitativ, eliminare urinara vaginale, sa aibe o pansament local steril, vaginal cu
moderata; necorespunzatoare diureza normala recoltarea de chiaguri iii
elimina urina calitativ din punct de urocultura si examen cantitate
puţin tulbure. vedere calitativ sumar b)delegate: mica.
Gluconolactat de Ca si Urocultura
Mg f ]/zi (dimineaţa), evidenţiază
Etamsilaî f 1/6 ore sub 100000
Fitromenadion f 1/6 ore germeni/mlEx
Adrenostazin f 1/6 ore sediment
Nitrofurantoin lcp/6 urinar
Ore Biseptol 2cp la 12 evidenţiază
ore rare epitelii si
leucocite,
flora
microbiana

A evita risc de dependenta Apariţia risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: Pacienta este
pericolele complicaţii, complicaţiilor integrităţii fizice, supravegheata, sa pansament local steril, liniştita,
cefalee, durerea i se urmărească microclimatul cefaleea si
ameţeli. zilnic evoluţia sa i salonului ameţelile s-au
dureri se combată corespunzător, diminuat
durerea evitarea stresului
b)delegate: piafen
sup.2/zi
ultrogestan cp.2/zi
metiltestosteron cp.
2tbt/zi

44
A treia zi de boala
Nevoi Elemente de Elemente de Problema Diagnostic nursi ig Obiective Inervaţii Evaluare
dependenta independenta

1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vaginala toaleta locala a)autonome: repaus la pat, Dupa 24 ore
elimina sânge vaginal in neadecvata corespunzătoare, toaleta si pansament steril bolnava pierde
cantitate mica cantitativ si hidratare b)delegate : Gluconolactat sânge in cantitate
calitativ corespunzătoare de Ca si Mg f I/zi moderata
(dimineaţa), Eitamsilat f
1/6 ore Fitromenadion f
1/6 ore Adrenostazin f 1/6
ore Nitrativ 1 ovul
intravaginal seara la
culcare

A evita Risc de dependenta patentiala, risc de atingere a supravegherea a)autonome: supravegherea Pacienta cu stare
pericolele complicaţii apariţia integrităţii fizice pacientei pentru pacientei b)delegate: generala buna, fara
complicaţiilor prevenirea Piafen sup 2/zi Ultrogestan risc de complicaţii
complicaţiilor 2 tb/zi Metiltestosteron 2
tb/zi

A invata Cerere de dependenta pacienta cere insuficienta de pacienta sa fie a)autonome : explicarea Pacienta liniştita
informaţii, informaţii in cunoaştere informata mijloacelor de tratament si este de acord cu
cunoşti inte legătura cu boala importanta lor. explicarea intervenţia
insuficiente tehnicilor ce trebuie chirurgicala
despre boala efectuate, insuflarea
încrederii în tot ceea ce
întreprinde medicul şi
asistenta în ajutorul ei.

45
CONCLUZII
Boala fibromul uterin se manifesta foarte variat in funcţie de numărul, mărimea si
localizarea tumorilor.
De multe ori evidenţierea tumorii este o surpriza operatorie sau a examenului
clinic, iar in alte cazuri desi dimensiunile tumorii sunt relativ reduse, tabloul clinic este
zgomotos, fiind dominat de hemoragii genitale, dureri sau alte complicaţii care pot
periclita chiar viata femeii.
Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate, raman stabile in
toata perioada de activitate denitala, iar la menopauza devin silenţioase si regreseaza.
In fibroamele hemoragice menoragia reprezintă cea mai obişnuita si caracteristica forma
de sangerare.
Menoragiile nu se instalează niciodată brusc, menstruatiile devin progresiv mai
abundente, frecvent cu chiaguri, durează mai mult de o săptămâna, pana la 10-12 zile,
cand se sfârşesc cu o serozitate rozacee.
Metroragiile sunt mult mai rare. Ele survin intre cicluri, discontinuu.
Apariţia durerilor avertizează ca "exista ceva mai mult decât un fibrom banal".
Procesul de nursing a presupuc îngrijiri specifice tipului de îmbolnăvire a
disfunctiei nevoilor afectate precum si îngrijiri individualizate, remarcate in studiul
clinic al celor 3 cazuri cu următoarele diferenţieri: vârsta, activitatea sociala, implicare
psihica, gradul de înţelegere si comunicare, mediul de provenienţa si stadiul involutiv al
afecţiunii.
Particularităţile de îngrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe
larg in plan, dau dimensiunea umana a îngrijirilor tip nursing.

46
ANEXE
ANEXA 1
I. Urmarirea funcţiilor vitale ale organismului:
1. Luarea pulsului
Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata
pe un plan osos; radiala (in practica), temporala superficiala, corotida, humerala,
femurala, pedioasa etc.
La luarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic si psihic cel puţin 5-10
minute, inainte de numărătoare, întrucât un efort sau emoţie oarecare, in timpul sau
înaintea luării pulsului, ar putea modifica valorile reale.
Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, medius si inelar de la mana
dreapta exercitandu-se o uşoara presiune asupra peretelui arterial pana la perceperea
zvacniturilor pline ale pulsului.
In funcţie de vârsta, frecventa pulsului variază astfel: la un născut 130-140/ minut,
la copilul mic 100-120/minut, la 20 ani 60-80/minut; peste 60 ani 90-95/minut,
2. Tehnica măsurării T.A.
Se aplica manşeta pneumatica pe braţul bolnavului fixandu-se bine. Se aplica un
stetoscop imediat sub marginea inferioara a manşetei pe artera humerala. Se pompează
aer in manşeta pana la dispariţia pulsului arterial, apoi se deschide supapa manşetei
brusca a pereţilor arteriali prin presiune sistolica maxima si decomprimare a lor in
timpul presiunii diastolice, minime, da naştere la un ton ritmic legat de vibraţiile
pereţilor arteriali comprimaţi. Presiunea arătata de manometru in momentul in care se
percepe primul ton arterial reprezintă valoarea tensiunii maxime (tensiunea sistolica).
Presiunea citata pe manometru in momentul in care tonurile scad brusc reprezintă
valoarea tensiunii minime.
Nivelul T.A. variază in raport cu sexul, vârsta precum si cu caracterul activităţii
fiziologice in cursul zilei:

47
-in primii ani ai vieţii TA este de 75-90/50-60 mm Hg
-in copilarie TA variază intre 90-110/60-65 mm Hg
-la pubertate TA variază intre 100-120/65-75 mm Hg
-la adulţi TA variază intre 115-140/75-90 mm Hg
-peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg

48
ANEXA 2
II. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
Recoltarea sângelui se face prin punctie venoasa dimineaţa pe nemancat, folosind
o seringa sterila de unica folosinţa.
Recoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica
si medio-cefalica.
1. Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma.
Se recoltează prin punctie venoasa 2 ml sânge pe anticoagulant dat de laborator
(soluţie oxalat de potasiu sau amoniu), se agita circulat.
Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%, hematocritul 42%, leucocite 6000-
8000/mm3.
2.Recoltarea sângelui pentru V.S.H.
Se recoltează fara staza venoasa in seringa sterila de 2 ml care conţine 0.4 ml
citrat de sodiu de 3.8%, se omogenizează.
Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm ; la 2 ore 10-12 mm.
3.Recoltarea sângelui pentru dozarea fibrinogenului.
Se recoltează sânge prin punctie venoasa intr-o eprubeta 4.5 ml sânge, peste 0.5
ml oxalat de potasiu 2%. Valori normale la femei: 200-400 mg%.

49

49
ANEXA 3
III. Examenul de urina.
1 .Urina se recoltează pentru :
a)examen fizic - se recoltează urina din 24 ore determinandu-se aspectul,
cantitatea, culoarea, mirosul, densitatea.
b)examen chimic - se recoltează 100-500 ml dimineaţa prin mictiune spontana
intr-un recipient foarte curat
c)examen bacteriologic - se recoltează prima urina de dimineaţa pe menancat,
dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe. Dupa eliminarea primului jet de
urina, bolnava urinează in eprubeta sterila. Dupa recoltare gatul eprubetei se flambează,
apoi se pune dopul care a fost păstrat steril.
Se considera infecţie urinara cand in urina se găsesc prin cultura bacteriologica peste
100000 germeni.
2. Examenul sedimentului urinar.
Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza.
Normal se evidenţiază in sediment 1-2 epitelii, 1-2 leucocite, săruri amorfe.
Patologic : mai multe leucocite, hematii, cilindri, flora microbiana.

50
ANEXA 4

IV. Medicamente hemostatice


Hemostaticele sunt medicamente care corectează tulburările de coagulare si
accidentele hemoragice. Dintre substanţele medicamentoase amintim:
-Adrenalina in soluţie de 0.5% este vasoconstrictor local
-Adrenostazin - fiole de 5 si 10 ml - hemostatic capilar prin vasoconstructie. Mai sunt:
Venostat, Etamsilat, Fitomenadion, Clauden, Coagulent etc.

51
ANEXA 5
V. Hormonoterapia
Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o secreţie absenta,
stimulând cand exercita functia endocrina a unei glande ; frenator cand limitează secreta
unui hormon sau ii anihilează efectele.
1. Progesteronul - se prezintă in fiole conţinând 5 sau 10 mg in soluţie uleioasa.
Se poate administra cu vitamina E sau estrogen.
2. Testosteronul cu acţiune cumulativa, astfel dozele mici, administrate timp
indelungat au un efect superior dozelor mari, administrate doar in câteva zile.
Testosteronul este in unele privinţe antogonist foliculinei. Dozele mari produc o
mosculinizare progresiva.
Se prezintă in fiole de 10 si 25 mg.
Metiltestesteronul se prezintă in comprimate de 0.010 gr. Pentru administrare
sublinguala.

52
BIBLIOGRAFIE
1. I.Negrut- O.Rusu. - Ginecologie si Obstetrica, voi I, Editura didactica si
pedagogica, Bucureşti 1981
2. Victor Papilian - Anatomia omului, volumul II, SPLANHOLOGIA,
Ediţia a V-a, Editura didactica si pedagogica, Bucureşti 1979
3. Vasile I Turcei in - Fibromul uterin - Ed.Dacia, Cluj, 1990 colaborare cu O.Rotaru si
S. Toader
4.Dr. Carol Mozes - Tehnica îngrijirii bolnavilor voi I, Ediţia a IV-a, si colaboratorii
Editura medicala, Bucureşti 1979

53