Fibromul Uterin 1

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE
COALA POSTLICEAL SANITAR

HIPPOCRATE FOCANI
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE NVMNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
COORDONATOR,
Dr.Alin Lazea
As. Med. Mariana Irina
FOCANI
2016
ABSOLVENT,
Angela Popa
NGRIJIREA PACIENTEI CU
FIBROM UTERIN
FOCANI
2016
CUPRINS
ARGUMENT. 4
CAP. I NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE.. 5
CAP. II FIBROMUL UTERIN..9
II.1 Istoric 9
II.2 Definiie 10
II.3 Etiopatogenie 10
II.4 Fiziopatologie... 13
II.5 Simptomatologie... 14
II.6 Manifestri clinice 16
II.7 Diagnostic 20
II.8 Diagnostic diferenial 22
II.9 Evoluie, complicaii, prognostic.. 23
II.10 Tratament 24
II.10.1. .
24
II.10.2. Tratament general
38
II.10.3. Tratament local 40
45
CAP. III NGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN.. 46

Proces de ngrijire I.. 46
Proces de ngrijire II. 55
Proces de ngrijire III63
ANEXE
FIE TEHNICE 72
FOTOGRAFII 97
BIBLIOGRAFIE .. 98
ARGUMENT
MOTTO
FERICIT ORI NEFERICIT
OMUL ARE NEVOIE DE ALTUL
SI NU TRIETE DECT PE
JUMTATE TRIND PENTRU EL
Fibromul uterin nu este ntlnit nainte de pubertate. Dup 35 de ani, 15%-20% din femei (n
proporii i mai mari dup unele statistici) prezint fibromiaoame uterine de dimensiuni diferite.
Proporia consultaiilor n serviciile de ginecologie, pentru acuze datorate fibroamelor uterine,
oscileaz n jurul a 10%.
Desigur, debutul anatomic al tumorii se plaseaz suficient de timpuriu. Dar n momentul
depistrii se plaseaz, n general, ntre 35 i 50 de ani. O explicaie o reprezint incidena mare a
hemoragiilor uterine la aceste grupe de vrst, unele de cauz funcional, altele de cauz organic,
cum sunt i cele produse de fibroame, care alarmeaz femeia i o determin s solicite consultaia
ginecologic.
Paritatea (numrul de nateri avute de femeie n antecedente) nu pare s influeneze
incidena fibromioamelor. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese dect la femeile albe,
fr s existe ns o explicaie plauzibil a acestui fapt.
Nu poate fi exclus implicarea factorului ereditar, fibromioamele uterine fiind ntlnite
uneori cu frecven mare la femei aparinnd aceleai familii. Nu toate fibroamele uterine implic
sanciune chirurgical. De principiu, se opereaz fibroamele complicate sau susceptibile s se
complice. Atunci cnd se ntmpl aceasta, intervenia chirurgical reprezint un eveniment
deosebit n viaa pacientei i este resimit ca un oc sau ca o agresiune perceput n mod contient
sau incontient.
Pacienta va manifesta sentimente pozitive (dispariia durerii, ameliorarea sau dispariia
simptomelor, perspectiv de vindecare) sau sentimente generate de neadaptare (anxietate, frica de
suferin, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi n timpul interveniei, teama
de mutilare, de schimbare a imaginii corporale, atentat la pudoare).
Din toat patologia uterului, fibromul uterin este cel mai frecvent. O femeie din 5 intr n
cadrul acestei boli, dup vrsta de 35 ani. ntr-un procent de 3-4% se ntlnesc i ntre 20-30 de ani.
Frecvena lor este mai mare la femeile de ras neagr i la cele care nu au fcut copii. Exist i o
linie ereditar familial.
ISTORIC
Fibromul uterin impresioneaz prin frecvena mare a mbolnvirilor, posibilitile limitate
ale tratamentului conservative i printr-o chirurgie efectuat de multe ori abuziv i inutil cu
mutilarea multor femei.
Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i "pietre ale uterului".
Hipocrate descrie cazul unei femei thesaliene de 60 de ani, care, dup ce a prezentat dureri
abdominale, a eliminat prin vagin o "piatra" (fibrom calcificat). n 1775, Louis face primul studiu
asupra acestor tumori si-l prezint la Academia Regala de chirurgie.
In a doua jumtate a secolului XIX se descrie cazul unei fete decedate prin hemoragie
interna a crei cauza a fost ruptura unui vas sanguine a unui fibrom uterin subseros (1861ROKISTANSCKY).
In 1899, Kiriac descrie in cursul clinic de patologie chirurgicala confuzia create de un fibrom uterin
calcificat extras de un felcer cu forcepsul de la o femeie ce se credea ca nate.
Fibromul uterin este constatat de 3 ori mai frecvent la negrese datorita probabil unei predispoziii
genetice sau a unor condiii socio-economice particulare.
n ceea ce privete geneza fibromului uterin VIRCHOW emite ipoteza proliferrii celulare la
o iritatie de natura infectioasa, iar Klebs si Kleinwachter si apoi Pillat si Costes in 1894 discuta
originea vasculara a fibromului uterin, din vasele miometriale.
Chirurgia ginecologica este mama chirurgiei viscerale pentru ca cea mai veche intervenie
chirurgicala a fost operaia cezariana.
Cele mai vechi intervenii ginecologice dateaz din epoca lui Soranus din Efes care a propus
amputarea colului uterin cu fierul rosu.
In tratamentul fibromului uterin primele succese apar la Strasbourg, fiind citate extirprile de tumori
pendiculate rezecate prin strangulare cu fibre metalice.
NOIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR

GENITALE FEMININE
Organele genitale ale femeii ndeplinesc funcia de reproducere, si acestea sunt:
-
organe genitale externe
organe genitale interne
Organele genitale externe sunt alctuite din:
Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un

tegument cu peri.
Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa si cu
foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formnd inainte comisura
anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din
esut erectil.
Labiile mici sau nimfele sunt nite cute in care tegumentul sufer o tranziie ctre mucoase.
Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre bulbul
vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreie este situate in unghiul dintre baza
labiei mici si inelul himenal.
Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este format din
cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele si meatul urinar
(orificiul extern al uretei) delimiteaz un spaiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe
langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constitueni ai aparatului
erectile alturi de clitoris.
Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentnd granie dintre organele genitale
externe si cele interne. Membrana himenala prezint orificiul care permite drenarea fluxului
menstrual. Acest orificiu prezint configuraii variate.
Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.
Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva.
Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, incat i
se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si cu uretra, si un perete posterior in
raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas; pereii laterali ai vaginului vin in contact cu
muchiul ridictor anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremitii
inferioare a vaginului este formata din membrana himenal, care se rupe la primul contact sexual.
Prin extremitatea superioara, vaginul se insereaz pe colul uterin, nconjurnd poriunea vaginala a
colului. Se realizeaz astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un
canal musculomembranos elastic care face legtura intre organele genitale interne si externe.
Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezint ca un conduct neregulat, cilindric,
care la un capt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se continua cu cornul uterin.
La nivelul tubelor se ntlnete ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundaia. Prin ele, oul
ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se mparte in patru poriuni:
a) poriunea interstiial (intramural) se afla in grosimea musculaturii uterului;
b) poriunea istmica este poriunea de lng uter, strmbat avnd o lungime de 3-4 cm.; '
c) poriunea ampular este cea mai larg, flexoas;
d) poriunea pavilionar cu care se termina; trompa are forma de plnie ai crei perei sunt crestai
puternic si transformai in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in imediata vecintate a
ovarului. Trompa prezint un mic mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care
ea primete vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce dup fecunda ie spre
uter. Timpul necesar ca sa ajung in uter este de 7-8 zile.
Ovarele reprezint glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si de alta a
uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana, napoia ligamentului
larg si a trompei. Sunt de mrimea unei nuci uscate, au o culoare albicioasa si prezint suprafaa
neregulata cu numeroase cicatrice si anuri. Este singurul organ din cavitatea abdominala
neacoperit de peritoneu, acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele
si nervii). Ovarul este un organ relative mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si
ovarele alctuiesc anexele uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticala,
si altul central numit medulara. Zona corticala conine foliculii ovarieni in diferite stadii de
dezvoltare, corpul galben si esutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conin celule de reproducere
feminine numit ovul. Cnd ovulul a fost fecundat si ncepe sarcina, corpul galben creste si rmne
8
funcional cteva luni de zile. In caz contrat, el evolueaz cam in doua sptmni si este nlocuit de
o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme in ovar. Zona medulara a ovarului este foarte
vascularizata, conine esut conjunctiv, fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul
are rolul de a produce ovulul, care, dup fecundare, da natere ovulului ncepnd deci sarcina,
secreta hormonii
sexuali care pregtesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaz sarcina in dezvoltarea sa si
menine si dezvolta caracterele feminine.
Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfritul sarcinii el
expulzeaz ftul si anexele lui. Este un organ median, fr pereche. Uterul are forma unui trunchi de
con, turtit in sens anteroposterior, avnd baza orientate in sus si vrful trunchiului in jos.
Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezint o ngustare aproape circulara numita istm, care l
mparte in doua poriuni diferite ca forma si dimensiune: una superioara, mai voluminoasa numit
corp, si alta inferioara numit col.
Colul uterin, de aspect conic, este separate pe linia inseriei vaginului intr-o poriune
intravaginala si una supravaginala. Poriunea intervaginala prezint in centrul ei deschiderea
canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in poriunea
supravaginala, deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu, numit orificiu intern.
Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, cruia i se descriu: dou fe e
(vezicala si intestinala); dou margini (dreapta si stnga); fundul si doua unghiuri tubare. Corpul
uterin este supus influenei hormonilor ovarieni si pnesperadivitatii mai mult dect celelalte
segmente ale aparatului genital. Corpul este implantat oblic fata de vagin, axul uterului facand cu
axul vaginului un unghi deschis inainte, denumit unghiul de versiune. nclinaia uterului pe vagin
poate varia in mod fiziologic sau patologic. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis
inainte numit ungi de flexiune.
In mod normal uterul este situate in planul sagital uor anteversat si anteflectat. Uterul are o
mare mobilitate si isi menine poziia datorita ligamentelor sale: largi, rotunde, uterosacrate. In afara
de acestea, uterul mai este meninut si de esutul conjunctiv pelvian, si de sistemul de susinere
constituit din planseul pelviperineal.
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:

a) mijloacele de suspensie
b) mijloacele de susinere.
Mijloacele de suspensie
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau natere printr-o dedublare a peritoneului care nvelete uterul
si trompele; ajunse la marginile uterului, foitele peritoneale se alipesc si trec mai departe lateral spre
peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul, iar pe fata
posterioara intalnim mezoovarium; lateral la peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu
ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian);
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intend de la coamele uterine
pana la regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg, parcurg
canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba
gastii". Rolul lor este de orientare a uterului si mai puin de suspensie.
- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin nconjura rectul si se insera pe sacrum.
Conin pe langa esut conjunctiv si fibre musculare netede. Aceste ligamente contribuie in mare
msura la susinerea uterului in poziia sa normala de anteversie - flexie. Este singurul ligament
adevrat.
esutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alctuit din tracturi fibroase care
se fixeaz de colul uterin, domul vaginal si pe pereii escavatiei pelviene. Mijloace de susinere sunt
reprezentate de aderentele la organele nvecinate (aderente la vezica si rect), prin lamele sacrorecto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul.
Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susinere al uterului,
transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului.
Structura uterului
Peretele corpului uterin aceste alctuit dintr-un strat muscular dens -miometrul- cptuit la
interior de o mucoasa - endometrul - si tapetat nspre cavitatea peritoneala de peritoneuperimetrium.
10
Tunica seroasa sau perimetrul, este formata din foita peritoneala care mbrac uterul.
Invelitoarea peritonala este dedublat pe fata ei profunda de esut conjunctiv - stratul subseros.
Tunica musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie de 15
mm). Este format din mnunchiuri de fibre musculare netede separate, dar in acelai timp
solidarizate intre ele prin esut conjunctiv; conine si numeroase vase sanguine. Fibrele musculare
au un important rol in nchiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologica).
Tunica mucoasa sau endometrul adera strns la miometrul fara interpunerea unei
submucoase.. Mucoasa cavitii uterine este neteda, are o culoare roza-rosiatica; foarte aderenta la
miometru si friabila. Grosimea ei variaz in funcie de etapele ciclului menstrual.
Mucoasa uterin este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor intense
modificri cilice.
Mucoasa istmului are aceleai caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa canalului cercival
este ncreit, destul de groasa si rezistenta. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea uterine
impotriva infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta
cavitate.
Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratifica,
necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele
cancerigene).
Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamaie permanenta. La
nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc - separate de mucoasa
pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaie dintre cele doua se numete
jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu rou deschis.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lui creste puin, dar nu
devine mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul
mucoase cavitii uterine.
Vascularizatia organelor genitale
_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.
11
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruinoasa interna, ramura a arterei
hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera femurala.
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera ligamentului
rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.
Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor hemoragiilor
masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.
Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi plexurile venoase
uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se vars in iliaca
interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din plexurile uterine pleac si
venele ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii
inflamatiilor. Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si formeaz reeaua
subseroasa, care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separate
pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice.
Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului.
Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea uterine impotriva
infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.
Mucoasa protiunii vaginale a exocolului este de tip pavimentos, stratifica, necheratinizata.
Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene).
Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamatie permanenta. La
nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc - , separate de
mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaie dintre cele doua se
numete jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu rou deschis.
12
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lu creste puin, dar nu devine
mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul
mucoase cavitii uterine. Vascularizatia organelor genitale
_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruinoasa interna, ramura
a arterei hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera femurala.
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera ligamentului
rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.
Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor hemoragiilor
masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.
Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi
plexurile venoase uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care
se vars in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din plexurile
uterine pleac si venele ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii imflamatiilor.
Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si formeaz reeaua subseroasa,
care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si
col din anumite considerente practice, clinice. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre
unghiurile uterului plexul hipogastric inferior.
Inervaia
Inervatia vaginului este data de plexul pelvic si plexul sacral.
Organele genitale externe si treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul rusionus intern
care provine din plexul sacrat.
13
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia este prierderea de snge periodica si temporara prin organele genitale, care se produc
ciclic, incepand cu pubertatea si sfrind cu menopauza, constituind expresia activitii feminine.
Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecina a interrelatiilor hipotalamo - hipofizare ovariene in care fenomenele se condiioneaz reciproc astfel: periodicitatea 27 +/- 4 zile, durata 3-5
zile (rar 5-6 zile), cantitatea variaz intre 50-200 gr.
Mucoasa uterine este alctuita din doua straturi:
a) stratul superficial sau funcional, care se elimina cu menstruatia;
b) stratul bazai, din care se va reface mucoasa in cursul ciclului urmtor. Mucoasa uterine nu
ramane niciodat in repaus, cu tot timpul sufer
schimbari in structura sa.
Exista o strnsa corelaie intre procesele ciclice, care se petrec in ovar si modificarile
concomitente ale mucoasei uterine. Imediat dupa menstruaie, mucoasa uterine este foarte subire,
alctuita numai din stratul bazai.
ncepnd din acest moment, ea se ingroasa treptat, glandele se alungesc, ajungnd in a 14-a zi a
ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. Aceasta faza de dezvoltare a mucoasei se numete faza
proliferativa, ea dureaz in medie 14 zile, calculnd din prima zi a menstruatiei. In aceasta perioada
ovarul secreta foliculina, din ce in ce mai mult, influennd endometrul care va rspunde printr-o
proliferare intensa. Predominnd hormonal follicular o von numi faza foliculinica.
De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterine isi continua hipertrofia, iar glandele
mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos- Aceasta faza este faza secretorie.
Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada, pana la cteva zile inainte de menstruaie,
ea este insotita de al II-lea hormone secretat de ovar-progresteronul sau luterina. Deoarece sunt
prezeni cei doi hormone in organism - foliculina si progesteronul denumim aceasta faza foliculino
-luteinica, in care mucoasa uterine se pregtete pentru nidarea ovulului fecundat. Daca ovului
eliminate de orav prin trompa nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza
numita menstruala, care dureaz 3-5 zile. Daca ovulul a fost fecundat, apare sarcina; mucoasa
uterine se dezvolta cu scopul pregtirii unui cuib propice ovulului in cretere.
14
Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaie arata instalarea
menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funciei ovarieni.
Modificrile mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaiile hormonale din
partea ovarelor, astfel ca exista o corelaie strnsa intre procesele ciclice care se petrec in orav si
modificrile concomitente ale mucoasei uterine.
Mucoasa vaginala va reaciona si ea sub influenta hormonilor genitali. Epiteliul vaginal este
format din 3 straturi de celule:
a) stratul bazai profund
b) startul intermediar
c) stratul superficial
Epiteliul vaginal are 2 funcii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica la
suprafaa. Ambele funcii se exercita in timpul dezvoltrii foliculitor, prin urmare in plina activitate
policulinica. Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen si cornificarea celulelor
mucoasei vaginale. Ciclul ovarian.
nceputul activitii ovarelor se face in perioada pubertii, perioada de matritate sexuala si de
apariie a primelor menstruaii. Ovarele prin secreia lor au o funcie dubla:
- secreia externa, prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei.
- Secreia interna hormonala, care produce o serie de transformri locale ale organelor genitale,
de asemenea creeaz condiiile necesare pentru fecundatie si meninerea sarcinii.
Din punct de vedere hormonal, ovarul prezint un ciclu corespunztor celor 2 faze de
transformri foliculare.
In primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretata in cantite mica, ca dupa aceea sa
creasc progresiv, continua sa creasc si in faza de luteinizare, ca sa scad brusc in cteva zile
nainte de menstruaie.
Sub denumirea de foliculina sunt nglobati un complex de hormoni numii estrogeni. Ei produc
estusrul sau rutul la femeie cu toate transformrile corespunztoare din organismul acestora. Aceti
hormoni sunt: foliculina sau hormonal feminitii si progesteronul sau luteina.
15
Secreia ovarului este stimulate si meninut de secreiile specifice ale glandei hipofize: hormone
gonadotropi. Secreiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile hipotalamusului.
Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru ca ele intercepteaz un mesaj
transmis de hormone intr-un mod specific.
Orice abatere de la normal aduce la perturbri care se observa la ntregul nivel al organismului.
16
1. Definiie:
Fibromul uterin este una dintre cele mai frecvente tumori. Este o
tumor benign dezvoltat din esutul miomatos i fibromatos al uterului.
2. Frecvena:
Se ntlnete la femeile ntre 30 i 45 ani. Reprezint aproximativ 1825% din afeciunile ginecologice i apare mai frecvent la femeile sterile. n
ultimii ani se ntlnesc fibroame i la femei sub 30 ani i dup menopauz fiind
mai rare.
3. Etiopatogenia:
Etiopatogenia fibromului uterin este neclar. Exist mai multe teorii
care ncearc s explice apariia lui:
a) teoria vascular Pillet-Klebs explic apariia fibromului uterin ca o
proliferare a esutului miomatos i conjunctiv perivascular;
b) teoria resturilor embrionare, Conheim consider fibromul uterin ca
fiind consecina unor resturi embrionare, localizate perivascular, care se
multiplic, formnd resturi concentrice de fibre netede, la periferia crora, n mod
secundar, prolifereaz esutul conjunctiv;
c) teoria inflamatorie, enunat ca o curiozitate (faptele acumulate o
infirm);
17
d) teoria neurofibromatozei Recklinghansen explic apariia fibromului

n cadrul unui proces de neurofibromatoz generalizat;
e)
teoria
hormonal
hiperestrogenic
consider
dezvoltarea
fibromiomului uterin drept o consecin a unei stri de hiperfoliculinemie

existent n organismul femeii. n sprijinul acestei teorii exist date experimentale
ca acele ale lui Klerichi, care, injectnd zilnic la 50 cobie tinere cte 10 000
u.i. de foliculin, timp de 42 sptmni, a obinut, la 27 din ele, fibromioame
uterine. O serie de date clinice pledeaz n favoarea acestei teorii.
Fibromiomul uterin apare n perioada de activitate genital, starea de
hiperfoliculinemie din organismul femeii i n general foliculina administrat n
exces, favorizeaz n mod incontestabil dezvoltarea fibromioamelor. Ovarita
sclerochistic i hiperplazia gladulo-chistic a mucoasei uterine, cunoscute ca
expresie a unei stri de hiperfoliculinemie, sunt extrem de frecvent ntlnite la
femeile cu fibromiomi uterini. n graviditate fibromiomul uterin crete n
dimensiuni din cauza biciului hormonal existent n sarcin. La menopauz
fibromul uterin diminueaz.
Se pare c teoria hiperfoliculinic rmne cea mai plauzibil n
explicarea etiologiei fibromiomului.
4. Anatomie patologic
Macroscopic, fibromioamele uterine pot fi unice sau multiple, de talie
variabil, aspectul fiind caracteristic, tumori rotunde sau polilobate, de coloraie
alb i consisten ferm. La periferia fibromului exist o condensare de esut
conjunctiv formnd o capsul srac n vase, iar ntre capsul i tumor exist un
spaiu de clinaj care permite uor enucleerea fibromului. Varietile anatomice ale
fibromului se mpart n raport cu micul bazin, n raport cu diferite pri ale
uterului i n raport cu diferitele straturi ale uterului:
18
a) n raport cu micul bazin dup dezvoltare se descriu:

- fibroame cu dezvoltare abdominal, mai exact abdomino-pelvin, rare
astzi;
- fibroame cu dezvoltare pelvin, cel mai frecvent;
b) n raport cu diferitele pri ale uterului se ntlnesc:
-
fibroame de corp uterin, frecvente spre fundul uterului;
fibroame de istm, cu tendina de a se include n ligamentul larg deplasnd

n jos i n afar pediculul uterin i ureterul;
fibroame de col, cu dezvoltare n poriunea supravaginal a colului;

c) n rapot cu diferitele straturi, tunici, ale uterului:
fibrom subseros la suprafaa uterului, care poate fi:

- pediculat;
- sesil, cu baza larg de implantare;
fibrom interstiial, cu dezvoltare n plin miometru;
fibrom submucos care predomin sub endometru, fiind cel mai hemoragic
i cel mai ameninat de infecie i care poate fi:
-
sesil (cu baza de implantare larg);
pediculat, care se poate exterioriza prin traversarea colului,

ajungnd la orificiul extern al acestuia (polip acuat n col);
1. Fibromul corpului subseros;

2. Fibromului corpului submucoasei fr penducul;
3. Fibromului corpului submucoasei pediculate (polip fibros) produs n col;
4. Fibromul corpului interstiial;
5. Fibromul colului pediculat.
Microscopic, predominana esutului muscular sau a esutului
conjunctiv d consisten tumorii ca i denumirea acesteia:
- miom de consisten diminuat, moale;
19
- fibrom de consisten ferm.

Raportul dintre aceste dou esuturi este de obicei aproape de egalitate,
duritatea fiind n acest caz moderat (fibromiom).
Pe seciune se observ:
- fibre musculare netede, dispuse n vrtejuri;
- fibre conjunctive;
- vase sanguine;
- limfatice (Dupuytreu);
- filete nervoase.
5. Simptomatologia
Ca semne funcionale gsim:
-
Hemoragiile uterine care constituie simptomul funcional cel mai

constant, fr ns ca n felul lor de manifestare s aib ceva
caracteristic. n ordinea frecvenei se ntlnesc: menoragii,
menometroragii,
metroragii.
Menstrele
sunt
fie
abundente
(hipermenoree), fr cheaguri, fie prelungite, fie apropiate una de

alta (polimenoree). Hipermenoreea este constant n fibromul
submucos. Hemoragiile continue, cu exacerbri la menstruaie, se
ntlnesc mai ale n perioada premenopauzei. Metroragiile izolate
se observ rar i nu sunt caracteristice pentru fibrom. n schimb, au
o
valoare
semiotic,
sugernd
necesitatea
unui
examen
ginecologic. De reinut faptul c hemoragiile uterine nu sunt n

raport cu mrimea fibromului i cu sediul lui, sunt fibroame mari,
menstre normale i fibroame mici, n general submucaoase cu
menoragii profunde.
20
Leucoreea se ntlnete, fie sub form de glere abundente, fie sub

form hidroreic; uneori este mai abundent premenstrual.
Durerile sunt, pe ct de necaracteristice, pe att de inconstante. n

general, fibromul uterin nu este o boal dureroas. Bolnavele se
plng de o senzaia de greutate sau de apsare n pelvis, accentuate
premenstrual sau de oboseal.
Dismenoreea se asociaz rar i este explicat de
concomitena
leziunilor
endometriozice
sau
ovaritei
sclerochistice. Cnd fibromul este dureros spontan i la examinare,

se presupune o complicaie (infecie, compresiune sau necrobioz).
Simptomele funcionale asociate pot fi: vezicule (disurie, plakiurie,
retenie) i rectale (constipaie i tensiune).
Simptomele obiective sunt directe (cele constatate la examenul clinic) i
indirecte (cele date de explorrile paraclinice).
Simptomele clinice directe se obin prin examenul ginecologic propriuzis. El se face pe masa ginecologic, dup prealabila golire a vezicii i se ncepe
cu examinarea colului cu valvele.
n raport cu sediul i mrimea fibromului, colul este dezaxat i
expunerea lui cu valvele este uneori dificil. n fibroamele de istm, colul este
camuflat ndrtul simfizei i imposibil de gsit cu valvele. n asemenea cazuri,
este nevoie de un tact vaginal prealabil.
La examenul cu valvele, se pot pune n eviden fibroamele situate pe
col, polipii endocervicali, tumorile acuate n vagin, ca i n alte leziuni asociate
exocervicale (eroziuni, ectopii, chisturi Naboth). Se profit de acest moment
pentru a preleva secreii din col pentru examen citologic Papanicolaou i efectua
testul Schieler la Lugol, care va preciza necesitatea unui examen colposcopic
urmat sau nu de biopsie.
21
Dup acest scurt bilan se trece la tactul vaginal bimanual. Aceasta

caut s precizeze toate caracterele fizice ale tumorii: mrime, situaie, contur,
consisten i mobilitate.
Examenul se termin n cercetarea zonelor anexiale, unde se pot gsi
leziuni asociate (anexit chistic, chist ovarian).
6. Examene complementare
1. Frotiurile cervico-vaginale de depistare i colposcopia;
2. Explorrile endocavitare permit obinerea unor noiuni topografice
exacte i uneori diagnostice fiind contraindicate n prezena unei sarcini n
evoluie, a unei infecii locale sau a unei hemoragii.
a) histerometria: mrirea cavitii uterine (o hiserectomie peste 8,5cm)
pledeaz n favoarea originii fibromatoase, unei mase pelvine sau abdominale;
b) histerosalpingografia primul clieu, fr preparare poate arta
uneori, unul sau mai multe fibroame calcificate. Histerosalpingografia propriuzis este inutil n cazurile n care un uter polifibromatos tipic, de volum
apreciabil, impune sanciune chirurgical. n rest, imaginile radiologice n
fibromul uterin arat:
- alungirea i neregularitatea cavitii uterine;
- imagini lacunare n plin cavitate uterin ntr-un fibrom submucos;
- imagini rotunde cu imagini nete, deformnd imaginea normal ntr-un
miom interstiial;
- semne indirecte (alungirea trompelor) ntr-un fibrom seros;
- cu aspect tigrat ntr-o degenerare calcar.
22
Pentru aprecierea riscului operator se completeaz examenul cu o serie

de date: clinice (semnele anemiei secundare); de laborator (hemoleucograma,
ureea n snge, glicemia, colesterolemia, teste hepatice de diproteinemie);
electrocardiograma i tensiunea arterial, teste de coagulare a sngelui (timp de
sngerare i de coagulare) i examenul sumar al urinei.
3. Ecografia. Ecografic fibromul uterin se prezint ca o formaiune cu
ecouri, cu perei groi, cu limitele anterioare uor de identificat i limitele
posterioare dificil de vizualizat. Ecografia permite:
- diagnosticul i msurarea fibromului;
- supravegherea creterii sau o eventual complicaie (necrobioz
septic, n care apar zone interne lichidiene cu contur net);
- diagnosticul unei eventuale sarcini.
4. Testele bilogice sau imunologice de sarcin pot fi utile pentru
diagnosticul diferenial al unei eventuale sarcini, la o femeie tnr n special.
5. Metode endoscopice
a) celioscopia, care permite:
-
evidenierea unui eventual fibrom subseros;
evidenierea situaiei anexelor;
diagnosticul unei endometrioze asociate.
b) histeroscopia care confirm:

-
diagnosticul fibroamelor submucoase precizeaz numrul
i caracterul lor, localizarea, diametrul.

6. Chiuretajul biopsic cu examenul histopatologic al mucoasei
evideniaz o hiperplazie glandulo-chistic, dovada unei impregnri estrogenice
i nu a fibromului uterin. Este inutil ns pentru diagnosticul diferenial cu un
adenocarcinom de endometru.
23
7. Dozri hormonale (de estrogeni) i examenul citovaginal hormonal

ca i n cazul examenului histopatologic al mucoasei obinute prin chiuretaj
biopsic.
7. Diagnosticul pozitiv
Se face pe baza simptomelor subiective i obiective.
8. Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferenial va elimina:
- tumorile anexiale (chist de ovar, fibrom de ovar), formaiuni mobile
care nu fac corp comun cu uterul;
- sarcina ectopic n care uterul este uor mrit de volum, se palpeaz
o formaiune latero-uterin, bolnava prezentnd dureri lomboabdominale, hemoragie cu intermiten;
- sarcina anormal n care uterul are o consisten diminuat, moale,
reaciile biologice i imunologice de sarcin sunt pozitive, ecografia
putnd evidenia prezena unui sac gestaional;
- avortul este eliminat cu uurin n faa unui tablou clinic, cu dureri
lombo-abdominale, metroragii i modificri de col;
- endometrioza circumscris pe faa extern a uterului, formaiune
mic, rotund, de consisten pstoas, fiind dureroas pre i n timpul
menstruaiei;
- adenocarcinomul de corp uterin: vrsta (n menopauz), scurgeri
rozate i fetide i n ultim instan biopsia traneaz diagnosticul ca i
n sarcomul uterin.
24
9. Evoluia
Evoluia fibromului uterin este lent i adesea asimptomatic; din
aceast cauz de multe ori este descoperit numai cu ocazia unui examen
ginecologic. n evoluia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformri i
modificri.
Transformrile dure
Sunt mai frecvent ntlnite; apar sub form de:
- condensare fibroas, ntlnit n menopauz;
- calcifieri.
Transformrile moi
mbrac adesea forme de:
-
degenerescen edematoas sau mixomatoas a fibromului;
degenerescen grsoas, ntlnit n sarcin;
degenerescen roie (fibromul rou), care este consecina unor

tulburri circulatorii prin obstruare arterial;
degenerescen
chistic,
caracterizat
prin
prezena
unor
formaiuni chistice n parenchim;

-
ramolisment, consecin a necrozei de colicvaie, consecutiv unor

tulburri circulatorii;
degenerescen angiomatoas prezent n fibroamele vasculare;
transformri moi n resturile unor insule glandulare din canalele

Wolff;
necroz a fibromului uterin, consecin a obstrurii vaselor din

pediculul fibromului; poate mbrca 2 aspecte:
25
a) necroza aseptic, consecina unui proces de necrobioz ischemic;

b) necroz septic, consecutiv suprainfectrii, dnd aspect de
supuraie.
n ambele cazuri procesul evolueaz spre sfacelare;
-
malignizarea fibromului (cancerizare) se ntlnete n 1-3% din

cazuri. Poate prezenta urmtoarele aspecte:
- n cazul degenerrii esurului muscular ia aspectul de biomiosarcom;

- n cazul degenerrii esutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de
fibrosarcom, cu diferite aspecte histopatologice.
10. Complicaiile fibromului uterin

A. Complicaii locale
a) Complicaii hemoragice
Prin repetarea i abundena lor, hemoragiile pot antrena o anemie
hipocrom, uneori sever.
Se ntlnesc n special n fibroamele submucoase i n patologia lor se
intric modificri ale endometrului legate i de tulburrile hormonale ale terenului
fibromatos
(hiperplazii
mucoase)
alterrile
mucoasei
mecanice
ale
endometrului, de ctre miom, prin compresiune cu congestie i ischemie.

b) Complicaii mecanice
Complicaii mecanice se datoreaz fibroamelor induse n ligamentul
larg i celor inclavate n Douglas, determinnd:
1. Fenomene de compresiune:
-
fenomene de compresiune ureteral, putnd compromite rinichiul

respectiv, urografia preciznd traiectul pelvin al ureterului;
26
fenomene de compresiune vezical sau rectal;
fenomene de compresiune a venelor iliace, antrennd riscul bolii

tromboembolice;
fenomene de compresiune nervoas, antrennd veritabile nevralgii

sciatice.
2. Fenomene de torsiune care poate fi:

-
acut, cu simptomatologia unui abdomen acut neexistnd

intervenie chirurgical de urgen, ca ntr-un fibrom pediculat sau
subacut, manifestat prin crize dureroase intermitente.
n unele cazuri, torsiunea antreneaz ruptura unei vene
mai superficiale, cu hemoragie intraperitoneal, putnd evoca o
ruptur de sarcin ectopic, iar alteori se produce torsiunea axial a
uterului (Baudet i Geguy).
c) Modificri de structur a fibromului

1. Transformrile benigne, care sunt variate:
Necrobioza aseptic este sfacelarea brutal a tumorii prin ischemia
secundar obliterrii arterei unice terminale care irig fibromul observndu-se n
cursul sarcinii, dar mai ales n post-partum imediat.
Necrobioza aseptic se traduce prin 3 simptome:
-
febr 38-38,5C cu facies subicteric;
dureri pelvine, paroxistice pe un fond dureros, nsoite de pierderi

de snge negricios;
modificri locale ale fibromului care devine foarte dureros,

ramolit, dar cu imobilitatea conservat.
La aceste semne se adaog semne furnizate de ecografie, o imagine n

cocard: zona central de necroz nconjurat de o coloan hipoecogen de edem,
limitat de un miometru de ecogenitate normal.
27
Acest tablou comand intervenia chirurgical, dup un tratament

asociat cu corticoizi, intraopertor, uterul fiind mrit de volum, moale, avnd
culoarea de carne crud.
Necrobioza septic
- sfacelarea unui polip acuat prin col;
- este singura complicaie septic frecvent a fibromului uterin, aproape disprut
astzi, graie antibioticelor, tradus prin:
- alterarea strii generale;
-
ascensiunea termic;
dureri expulzive, violente, metroragii fetite i eliminri
de sfaceluri, examenul cu valvele evideniaz n canalul cervical polipul

friabil i hemoragic de culoare negricioas;
-
degenerescena
edematoas,
frecvent,
antreneaz
creterea de volum a tumorii care se ramolete fr a fi dureroas. La

ecografie se constat zone heterogene, hipoecoice, corespunznd
disocierii edematoase a fibrelor musculare (Lausac).
-
degenerescena teleangiectalic, n care uterul este mrit
de volum, dezvoltndu-se enorm vasele sanguine;

-
degenerescena calcar -
calcificarea fibromului se
observ mai ales la menopauz, diagnosticul fiind radiologic (aspectul

tigrat a HCG).
2. Transformrile maligne sunt excepionale i din acest considerent,
cancerizarea unui fibrom, tumora benign, nu trebuie s constituie un argument
pentru operarea tumorilor fibroamelor.
Degenerescena malign este totdeauna un cancer de corp uterin i poate
fi:
28
- Degenerescena sarcomatoas, observat dup menopauz, apare

ntr-un procent de 1/5000 cazuri. Se manifest prin: creterea rapid
de volum a unui fibrom care devine moale i dureros i prin metroragii
mari, abundente, fetide, starea general alterndu-se rapid. Gravitatea
este extrem cu mortalitatea sub 1an pn la 75% din cazuri cu
metastazare rapid pe cale sanguin n plmni, ficat, oase, creier.
- Degenerescena biomiosarcomatoas se face pe seama fibrelor
musculare a miometrului. Foarte rar, nu se observ dect la femeile
tinere avnd un prognostic redutabil (Baudet i Seguy). Degenerarea
malign este excepional datorit prezenei inhibitorilor factorilor de
cretere la nivelul uterului.
B. Complicaii generale
Explicate, deoarece rolul hiperestrogeniei n geneza fibromului uterin
trebuie considerat doar un raport cu celelalte funcii ale organismului:
-
complicaii
la
nivelul
aparatului
circulator:
algii
precordiale, tahicardii, HTA (relaia fibrom-HTA);

-
complicaii la nivelul respirator: (dispneea n fibroamele
voluminoase);
-
complicaii la nivelul aparatului digestiv (dispepsii,
constipaii etc.).
11. Tratamentul fibromului uterin

Tratamentul fibromului uterin a evoluat i a prezentat modificri de
concepie n decursul timpului. De unde pn la sfritul secolului al XIX-lea,
29
tratamentul era aproape exclusiv medical, dup aceast dat a devenit aproape
chirurgical.
n ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfctoare i este
considerat, cel puin n formele iniiale, ca o arm terapeutic eficace.
n schema terapeutic a fibromului uterin trebuie s avem n vedere:
a) diagnosticul minuios al formei i faza de evoluie a fibromului, care
trebuie s constituie baza tratamentului;
b) regresiunea spontan posibil a tumorii n menopauz, fiind vorba de o
regresiune a fibromului uterin din punct de vedere clinic nu o dispariie
histologic;
c) evoluia mai lent a nodulilor mai mici;
d) rezultatele insuficiente ale tratamentului medical;
e) exist un risc de mortalitate postoperatorie n 2-3% din cazuri prin
complicaiile inerente.
1. Tratamentul medical (conservator) se aplic n:
- fibromul uterin fr hemoragii abundente;
- fibromul uterin fr fenomene dureroase;
- fibromul uterin fr fenomene de compresiune;
- fibromul uterin care nu are tendin la cretere rapid;
- la femei cu stare general alterat sau care prezint organopatii ce
contraindic operaia.
Tratamentul medicamentos cu striptice.
Se vor administra:
-
Ergotamin (Ergomet);
Venostat;
Adrenostazin;
30
Extracte de Hidrastis Canadensis;
Hamamelis virginiana;
Ergotamina se poate administra i sub form de

extract fluid de Secale Cormitum (de 3x10-15 picturi
pe zi).
Tratamentul medicamentos cu hemostatice i coagulante

Dintre hemostatice amintim:
-
Calciul;
Vitamina K;
Vitamina C.
Dintre coagulante amintim:

-
Coagulenul;
Sangostopul,
Claudenul;
Hemofobinul.
Hormonoterapia const n administrarea preparatelor antagoniste.

Amintim;
Testosteronul, Lutestestanul (n doze de 100-250mg, repartizate
fracionat la 2-3 zile 1 fiol.
Dintre preparatele sintetice amintim pe acele din grupa 19 nortestosteroizilor care au efecte bune. Astfel vom administra: Orgametrilul i Madiolul.
Recent aprute amintim: Clortestosteronacetatul (din 3 n 3 zile cte 1 fiol, total
6 fiole), Medroxiprogesteronul (per oral) i Acetoxiprogesteron (per oral).
31
2. Tratamentul radiologic const n radium i Roentgenterapie, n

doze de castrare, care duc la oprirea hemoragiei i la regresiunea fibromului
uterin.
3. Tratamentul chirurgical
Se va individualiza de la caz la caz. n aplicarea lui se va avea n
vedere, pe ct posibil, pstrarea funcionalitii sferei genitale. Dintre procedeele
chirurgicale amintim:
- Chiuretajul, aplicat n scop hemostatic i biopsic. Este un tratament,
de multe ori, provizoriu.
- Miomectomia se aplic n fibroamele cu localizare subseroas i n
fibroamele solitare, intramurale. Se mai preconizeaz miometrectomia (Aburel).
- Histerectomia fundic (practicat sub urmtoarele variante:
histerectomie supratuboligamentar tip Sweifel, subtuboligamentar Beuttner i
histerectomia intermediar tip Soresi Brocq).
- Histerectomia supraistmic se practic deasupra istmului i se poate
face cu pstrarea anexelor sau extirparea anexelor.
- Histerectomia subtotal aplicat la femei mai tinere i cnd colul
uterin este ndemn. Se execut cu pstrarea anexelor, fiind o histerectomie
interanexial sau extirparea anexelor, atunci cnd acestea sunt alterate.
- Histerectomia total practicat n cazul femeilor trecute de vrsta de
45, de ani n toate cazurile n care colul uterin prezint leziuni cu potenial de
malignizare n perspectiv. Avnd n vedere posibilitatea apariiei unui neoplasm
32
pe bont restant, numeroi autori opiniaz pentru histerectomia total n cazul

fibromului uterin. Ea poate s se practice cu extirparea sau pstrarea anexelor.
Pacienta R.I. n vrst de 35 de ani, domiciliat n mediul urban se

interneaz n secia Ginecologie a Spitalului Judeean Focani n data de
15.IV.2016, ora 1045 cu diagnosticul:
Fibrom uterin pentru cur operatorie.
Diagnosticul la 72 de ore: Fibrom uterin operat, Histerectomie
subtotal.
Din interviul cu pacienta rezult urmtoarele:
- antecedente heredo colaterale:
- mama diabet zaharat insulinodependent
- antecedente personale fiziologice:
- menarh la 13 ani, flux menstrual normal, ciclu regulat 28 zile, 3-4
zile, nedureros, nateri 2, ultima menstruaie 23.III.2016 ;
- antecedente personale patologice:
- avorturi 1, nu a prezentat alte boli.
Prezint condiii de via i munc bune, are o comportare fa de
mediu normal (nu fumeaz, nu consum cafea n cantitate mare).
33
Motivele internrii dureri lombare

- dureri pelvine;
- metroragii abundente repetate.
Istoricul bolii: Bolnava afirm c a mai fost internat n serviciul
Ginecologie, unde a fcut tratament de specialitate. Se tie cu fibrom uterin de 6
luni, pe data de 29.III.2016 a fost chiuretat n scop hemostatic i biopsic.
I. Culegerea de date pe nevoi (V.H.)
1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie

M.I. - Respiraie 22/min, superficiale de tip costal superior, torace normal
conformat, simetria celor 2 hemitorace n inspir i expir.
M.D. - Circulaie inadecvat manifestat prin hTA.
- TA = 90/50mmHg.
- P = 98b/min.
- Extremiti palide acoperite de transpiraii reci.
2. Nevoia de a bea i a mnca
M.I.
- Dentiie bun, reflex de deglutiie prezent, digestie bun, mucoas bucal i
faringian curat i normal colorat.
- G = 59kg,
- H = 1,60m.
- Fr semne de deshidratare.
3. Nevoia de a elimina
34
M.I.
- Eliminare urinar adecvat, miciuni fiziologice, 5-6/zi.
- Tranzit intestinal prezent, scaun de consisten normal, 1/zi.
M.D.
- Eliminare menstrual inadecvat manifestat prin metroragii abundente.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
M.I.
- Postur adecvat, micri coordonate, sistem osteo-articular integru, articulaii
mobile.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni
M.I.
- Pacienta doarme 7-8 ore pe noapte i uneori, cnd este liber doarme i dupamiaza 1-2 ore.
6. Nevoia de a se mbrca i a se dezbrca
M.I.
- Pacienta i alege singur vestimentaia n funcie de clim, talie, statur. Este
modern i are un aspect ngrijit.
7. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale
M.I.
- TD = 36,8C.
- TS = 37,2C.
35
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i

mucoasele
M.I.
- Pacienta prezint tegumente i mucoase curate i normal colorate. Prul i
unghiile sunt ngrijite. Pacienta i efectueaz singur toaleta zilnic.
9. Nevoia de a evita pericolele

M.D.
- Vulnerabilitate fa de pericole manifestat prin dureri lombare i pelvine.
- Anxietate, stare de nelinite datorate necunoaterii actului operator i a evoluiei
postoperatorii.
10. Nevoia de a comunica
M.I.
- Comunicare verbal i nonverbal bun la nivel senzorial i motor.
- Acuitate auditiv i vizual normal.
11. Nevoia, de a-i practica religia
M.I.
- Pacienta este ortodox, acioneaz conform principiilor religioase, a vizitat
mnstirile din N Moldovei i uneori particip la slujbe religioase.
12. Nevoia de a fi util
M.I.
- Pacienta este util att acas ct i n societate.
36
13. Nevoia de a se realiza

M.I.
- Pacienta este mulumit de realizarea sa pa plan social i familiar.
14. Nevoia de a nva s-i pstrezi sntatea

M.I.
- Pacienta este cooperant i interesat de tot ce se ntmpl n jurul ei.
III. Analiza i interpretarea datelor

Pacienta este dependent de interveniile asistentei medicale pentru
urmtoarele nevoi:
1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie:
- Circulaie inadecvat manifestat prin hipotensiune;
- Eliminare menstrual inadecvat manifestat prin metroragii
abundente.
- Durere;.
- Vulnerabilitate fa de pericole manifestat prin dureri lombare i
pelvine.
37
38
CAZUL I Plan de ngrijire Ziua I

Diagnostic de ngrijire
Obiective
Intervenii
Evaluare
Pacienta R.I. 38 ani Fibrom uterin cur operatorie

Prima zi de spitalizare - prima zi de ngrijire
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
1.
Eliminare - fibrom uterin;
menstrual
inadecvat
manifestat prin
metroragie
abundent.
15.04.2016
Obiective
Intervenii cu rol propriu i delegat
Evaluarea
oprirea
hemoragiei
genitale.
- normalizarea
eliminrilor.
- am preluat pacienta de la A.M. din triaj;

- am instalat-o ntr-un salon aerisit, linitit, cu paciente
cu aceeai afeciune;
- am aezat-o comod n pat, n repaus absolut, n poziie
de decubit dorsal cu membrele inferioare unul peste
cellalt (are rol hemostatic);
- am pregtit pacienta pentru intervenii de laborator i
paraclinice;
- am recoltat snge pentru HLG, VSH, glicemie,
calcemie, T. Howell, RBW, sumar urin;
- am nsoit pacienta la serviciul radiologie, Rx
pulmonar, apoi la ecografie pelvin;
- am condus pacienta napoi la pat i i-am administrat la
indicaia medicului Doxiciclin tablete 2 la ora 12,
Adrenostazin fiole 1 i.m.
Rezultate analize:
- Ht = 32%;
- Hb = 9,2g;
- glicemie 67mg%;
- uree = 21mg%;
- leucocite = 3300/mm3;
- T. Howell = 1min i
35 secunde;
- RBW negativ;
- urocultur negativ;
Rezultat Rx pulmonar
ITN.
25
Probleme
de
nursing
2.
Circulaie
inadecvat
manifestat prin
hTA:
TA
=
90/55mmHg;
- P = 96b/min.
Cauze
Motivaia
Obiective
hemoragie
genital;
prevenirea
ocului
hipovolemic.
3. Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat prin
dureri
n
abdomenul
inferior
i
lombare;
- Anxietate;
Risc
de
complicaii
(anemie).
prezena
fibromului
uterin;
- necunoaterea
actului
operator i a
evoluiei
postopertorie;
- crearea unei
stri de bine
fizic i psihic.
- pacienta s - am monitorizat funciile vitele ale pacientei i le-am

prezinte
notat n foaia de temperatur;
circulaie
- i-am administrat lichide n cantitate suficient (2l/zi de
adecvat.
tip ceai, compot, sucuri proaspete de fructe);
- i-am administrat alimente bogate n vitamine i
proteine (carne slab de pasre i vit fiart sau grtar,
brnz proaspt de vaci, iaurt, fructe i legume
proaspete);
- i-am administrat
- Eurovita tb2/zi;
- Fergradumet 2cpr/zi.
- s fie ferit de - am aezat pacienta n poziie comod;
pericole;
- i-am aplicat comprese alcoolizate pe abdomenul
- s accepte inferior;
intervenia;
- i-am administrat
- diminuarea
- Indometacin sup1x2/zi;
durerilor;
- am purtat discuii cu pacienta privind: actul operator
s
fie (histerectomie subtotal);
echilibrat
- i-am explicat n ce const pregtirea preoperatorie, ce
psihic.
se ntmpl n sala de preanestezie, care este poziia pe
masa de operaie, n ce const anestezia;
- am asigurat-o c nu va simi dureri i c voi fi alturi
de ea pentru a o ajuta.
26
Evaluarea
- TAD = 90/55mmHg;
- TAS = 100/65mmHg;
- PD = 96b/min;
- PS = 84b/min;
- R = 20r/min;
- T = 37,2C.
- durerile au mai
diminuat;
- pacienta este mai
linitit din punct de
vedere psihic i dispus
s coopereze.
Probleme
nursing
La ora 1800
pacientei.
de Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
- am condus pacienta n sala de tratament;

- pacienta este pregtit
- i-am fcut o clism evacuatoare;
fizic i psihic pentru
- am ras regiunea pubian cu aparat propriu, am fcut intervenia chirurgical.
toaleta organelor genitale externe, spltura vaginal cu
am nceput pregtirea preoperatorie a soluie slab de permanganat de potasiu;
- i-am introdus un ovul Flagyl i un tampon steril;
- am dezinfectat regiunea ce urmeaz a fi incizat, cu
alcool, am badijonat-o cu un antiseptic colorant i am
aplicat comprese sterile;
- am condus apoi pacienta la salon;
- am aezat-o comod n pat i i-am administrat 1 fiol de
Fenobarbital i.m.;
- am rugat pacienta s nu mai consume nimic per oral.
27
Pacienta R.I.
38 ani Fibrom uterin cur operatorie
A doua zi de spitalizare a doua zi de ngrijire
Ziua interveniei chirurgicale
Probleme
de Cauze
Obiective
Motivaia
nursing
1.
Eliminare - fibrom uterin;
oprirea
inadecvat
prevenirea hemoragiei.
manifestat
prin complicaiilor.
metroragie.
2.
Circulaie
inadecvat
sczut
manifestat prin TA
sczut:
- TA = 100/65mmHg;
- P = 90b/min;
- Anxietate.
hemoragie
genital;
agitaie
psihomotorie;
intervenia
chirurgical.
- pacienta s
prezinte
funciile vitale
n
limitele
normale;
- s fie linitit
psihic;
s
fie
echilibrat
psihic.
16.04.2016
Evaluarea

- am ndeprtat tamponul vechi;
- am efectuat spltura vaginal cu permanganat de
potasiu 1/400;
- am fcut toaleta riguroas a organelor genitale externe;
- am dezinfectat cu oxicianur de mercur meatul urinar,
am introdus sonda vezical steril;
- i-am aplicat un tampon steril la nivelul vulvei;
- i-am administrat Adrenostazin 1 fiol i.m.
- am monitorizat funciile vitele ale pacientei i le-am
notat n foaia de temperatur;
- am pregtit F.O. cu rezultatul analizelor de laborator i
investigaiilor paraclinice;
- am administrat medicaia preanestezic:
- Algocalmin f1 i.m.;
- Plegomazin f1 i.m.;
- la ora 900 am condus pacienta n sala de preanestezie i
am predat-o asistentei medicale de la sala de operaie;
- se poart discuii optimiste.
- cantitatea de
snge a sczut
considerabil.
28
TAD
=
90/55mmHg;
TAS
=
100/65mmHg;
PD = 96b/min;
PS = 84b/min;
R = 20r/min;
T = 37,2C.
La ora 1130 pacienta este adus din sala de operaie n salonul de terapie intensiv. S-a practicat Histerectomie subtotal.
Probleme de nursing
Cauze
Motivaia
1.
Circulaia
i
respiraia inadecvat
manifestat prin:
- R = 16r/min;
- amplitudine sczut;
- TA = 90/65mmHg;
- P = 96b/min.
status restabilirea
postanestezic
funciilor
prevenirea vitale.
complicaiilor.
2. Vulnerabilitate fa
de pericole manifestat
prin durere la nivelul
plgii operatorii.
- Risc de complicaii
(postoperator,
hemoragie, infecia).
Obiective
Evaluarea
- 1135 TA = 90/65mmHg;
P = 96b/min;
50
- 11 TA = 100/60mmHg
P = 90b/min;
05
- 12 TA = 100mmHg
P = 90b/min
50
- 12 TA = 110mmHg;
P = 90b/min.
- R = 16r/min;
- tegumente normal colorate;
- TAS = 110/70mmHg;
- PS = 80b/min;
- D = 1600ml.
incizie - diminuarea - am aezat pacienta n poziia de decubit - durerea a sczut n
chirurgical.
durerii pn la dorsal cu membrele inferioare flectate intensitate.
dispariie.
(poziia Fauler);
- am sftuit-o s in apsat pe operaie dac
tuete sau strnut;
- am asigurat-o c durerea este trectoare;
- i-am administrat
- Mialgin f1 i.m.;
- Ketonal f1 i.m.;
- se urmresc eliminrile.
- am aezat pacienta n poziia de decubit
dorsal;
- i-am administrat oxigen pe sond
endonazal, barbotat (2/3 ap, 1/3 alcool);
- am msurat funciile vitale din 15 n 15min;
- am continuat perfuzia endovenoas cu
soluie de glucoz 10% 1000ml+20u.i.
insulin, ser fiziologic 1500ml;
- am fcut bilanul ingesta-excreta;
- am urmrit diureza;
- am urmrit culoarea tegumentelor.
29
Probleme de nursing
Cauze
Motivaia
3. Postur inadecvat.
Mobilitate redus.
anestezia - pacienta s
rahidian.
aib
tonusul
muscular
i
fora muscular
pstrat.
4. Alterarea integritii
tegumentelor
manifestat prin plag
operatorie.
prevenirea - pacienta s - se observ pansamentul plgii.

complicaiilor fie ferit de
postoperatorii
complicaii.
imediate.
5.
Alimentaie
inadecvat manifestat
prin senzaie de vom
i repaus alimentar.
status
postanestezic;
indicaie
terapeutic.
Obiective
- pacienta s
fie echilibrat
hemodinamic
i s-i dispar
senzaia
de
grea.
Evaluarea
- se schimb frecvent poziia pacientei n pat:

decubit lateral drept, stng, decubit dorsal;
- se observ revenirea sensibilitii la
membrele inferioare;
- se sftuiete pacienta s fac exerciii active
n pat.
- am fcut bilanul ingesta-excreta;

- am continuat perfuzia endovenoas,
- am sftuit pacienta s inspire pe gur i s
expire pe nas;
- am servit-o cu o tvi renal;
- am sftuit-o s susin plaga operatorie n
timpul vrsturii;
- i-am administrat n perfuzie Dynastat 2ml;
- i-am umezit mucoasa bucal cu 2-3 lingurie
ceai nendulcit.
30
- senzaia de grea a
disprut;
- pacienta este corect tratat;
- bea 2l ceai.
Pacienta R.I.
38 ani
Fibrom uterin
A treia zi de spitalizare a treia zi de ngrijire
Prima zi postoperator
17.04.2016
La indicaia medicului anestezist pacienta este transferat n secia Ginecologie

Probleme
de Cauze
Motivaia
nursing
1. Vulnerabilitate - incizie.
fa de pericole
manifestat
prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
Risc
de
complicaii.
2.
Alterarea
integritii
tegumentelor
i
mucoaselor
manifestat
prin
plag operatorie.
intervenia
chirurgical;
- astenie;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
Obiective
Evaluarea
- diminuarea durerii
pn la dispariie;
- s fie ferit de
complicaii.
- am aerisit salonul;
- am aezat pacienta n poziia antalgic;
- i-am administrat Fenobarbital f1 i.m.;
- se nltur sonda vezical;
- i-am administrat
- Ketonal f1 i.m.;
- se urmrete instalarea tranzitului intestinal
pentru gaze
- am urmrit funciile vitale.
- durerea a sczut n
intensitate;
- TA = 120/60mmHg;
- P = 80b/min;
- R = 18r/min;
-T = 36,4C.
- pacienta s prezinte
plag
operatorie
aseptic;
tegumente i mucoase
curate.
- am condus pacienta n sala de tratamente, am

ajutat-o s urce pe masa ginecologic, am
ndeprtat pansamentul vechi;
- am dezinfectat tegumentele din jur;
- am badijonat plaga cu alcool iodat insistnd la
firele de sutur;
- plaga operatorie
prezint semne
inflamaie;
tegumente
mucoase curate
normal colorate.
31
nu
de
i
i
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
- am acoperit-o cu comprese sterile uscate;

- am fcut spltura vaginal;
- am introdus un ovul Flagyl;
- am administrat un tampon steril la nivelul vulvei
i am condus pacienta la salon;
- i-am administrat Standacilin 1g/6h i.m.
3.
Alimentaie prevenirea - pacienta s
inadecvat
complicaiilor.
echilibrat
manifestat
prin
hidroelectrolitic.
regim hidric.
fie - i-am administrat lichide calde (ceai nendulcit, - pacienta este corect
sup strecurat n cantitate suficient 2000- hidratat.
2500ml);
- i-am administrat:
- Eurovita 1tbx2/zi;
- Fergradumet 1tbx3/zi.
32
Pacienta R.I.
38 ani
Fibrom uterin (Histerectomie subtotal)
A patra zi de spitalizare a patra zi de ngrijire A doua zi postoperator

Probleme
de
nursing
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Cauze
Motivaia
Obiective
18.04.2016
- intervenie pacienta
s - am aerisit salonul;
chirurgical;
prezinte
plag - am monitorizat funciile vitale;
operatorie curat. - am condus pacienta n sala de tratament;
- i-am fcut toaleta plgii;
- la indicaia medicului am lsat plaga neacoperit;
- am efectuat spltura vaginal;
- am introdus un ovul Flagyl;
- i-am aplicat un tampon steril la nivel vulvar;
- am condus pacienta la salon i am aezat-o n
poziia antalgic;
- i-am administrat:
2.
Alimentaie status - pacienta s fie - i-am administrat ceai ndulcit, sup, suc proaspt
inadecvat
postanestezic. normal hidratat.
de fructe; iaurt, 2500ml/24h, pine prjit.
manifestat
prin
regim hidric.
3. Insomnii.
- mediul de - pacienta s poat - am aezat-o n poziie antalgic;
spital;
dormi linitit.
- i-am administrat Ketonal 1f i.m.;
- durere.
- i-am administrat Fenobarbital 1f i.m.;
- am linitit-o din punct de vedere psihic.
33
Evaluarea
- plaga operatorie
prezint
semne
inflamaie;
- TA = 120/70mmHg;
- P = 76b/min;
- T = 36,2C;
- R = 18r/min.
- pacienta
hidratat.
este
nu
de
corect
- pacienta a dormit 7-8 ore

i se simte odihnit.
Pacienta R.I.
38 ani
Fibrom uterin
A cincea zi de spitalizare a cincea zi de ngrijire
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
Obiective
A treia zi postoperator
19.04.2016
Evaluarea
1. Alimentaie status
inadecvat
postanestezic.
manifestat prin
regim hidric.
- pacientei s i se - i-am administrat pacientei ceai ndulcit, suc de fructe, pacienta

este
asigure necesarul zeam de compot, brnz de vaci proaspt, carne fiart de corect alimentat.
caloric
i pasre.
hidroelectrolitic.
2. Imposibilitate
de a-i efectua
singur toaleta
organelor
genitale.
- pacienta s - am condus pacienta n sala de tratamente;

prezinte
- i-am fcut spltura vaginal;
tegumente
i - i-am introdus:
mucoase curate.
- ovul Flagyl;
- i-am aplicat un tampon steril;
- i-am badijonat plaga cu alcool iodat;
- am condus-o la salon;
- am monitorizat funciile vitale i le-am notat n foaia de
temperatur;
- i-am administrat:
- Standacilin 1g/6h;
- astenie;
ameeli
(Anemie
feripriv).
34
- pacienta prezint
tegumente
i
mucoase curate;
- nu mai ameete.
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
3. Perturbarea Histerectomia
imaginii de sine. este o operaie
mutilant
nsoit
de
tulburri
emoionale
mai ales la
tinere:
- preocuparea
pentru
sterilitate;
pierderea
atraciei
sexuale.
Obiective
pacienta
dovedete c s-a
adaptat
la
imaginea
corporal.
- discut cu pacienta i o ncurajez ca i cum nimic nu s-ar - pacienta este mai

fi ntmplat;
linitit.
- familia, prietenii, s neleag nevoia femeii de a-i simi
alturi, de a fi sigur de iubirea lor;
- sprijinirea femeii s-i menin puterea de atracie.
35
Evaluarea
Pacienta R.B., sex feminin, n vrst de 46 ani, domiciliat n mediul

rural se prezint de urgen la Spitalului Judeean Focani n data de 30.05.2016
ora 6,30 cu metroragie abundent. Este examinat n camera de gard i internat
n secia Ginecologie cu diagnosticul: Fibrom uterin.
Din anamnez reiese c:
- antecedente heredo colaterale:
- sunt fr importan
- menarh la 12 ani; ciclu regulat, flux menstrual abundent;
- nateri 11;
- avorturi 0;
- chiuretaje 3;
- ultima menstruaie 15.04.2016.
- miopie bilateral;
- apendicectomie la 16 ani;
- amigdalectomie la 7 ani.
Istoricul bolii: Bolnava afirm c n urm cu 24 ore a nceput s
sngereze, nu a urmat la domiciliu nici un tratament. Se prezint la medic i i se
recomand internare. Este supus investigaiilor clinice i paraclinice de urgen;
examene de laborator:
- Ht = 38%;
- Hb = 11,7g/dL;
- calcemie = 9mg% ;
- glicemie = 72mg%;
- sumar urin normal;
- T. Howell 1min 15sec;
- se recolteaz citotest;
- se face ecografie pelvin (uter 67mm, diametru AP,
ecostructur difuz neomogen, nodul fibromatos 52/40mm).
n urma investigaiilor se stabilete diagnosticul de fibrom uterin i se
recomand cura operatorie: histerectomie total cu anexectomie.
Intervenia are loc n data de 30.05.2002 ora 9,40. Este programat.
I. Culegerea de date pe nevoi (V.H.)

M.D. - Circulaie inadecvat manifestat prin hTA.
- TA = 85/60mmHg.
- P = 100b/min, filiform
- Tahicardie.
M.I.
- respiraie spontan, amplitudine normal, torace normal conformat.
M.D.
- Alimentaie inadecvat manifestat prin deficit datorit pregtirii preoperatorii i
ngrijirilor postoperatorii.
M.D.
- Eliminare menstrual inadecvat manifestat prin metroragii abundente.
M.I.
- Eliminare urinar normal, miciuni fiziologice.
- Tranzit intestinal prezent.
M.I.
- Postur adecvat, mers echilibrat, micri coordonate, articulaii mobile, sistem
osteo-articular integru.
M.D.
- Somn perturbat manifestat prin insomnii datorit durerii i anxietii.
M.I.
- Pacienta i alege singur vestimentaia, are un aspect ngrijit dei situaia
financiar este precar.
7. Nevoia de a-i menine tegumentele curate i intacte
M.I.
- Pacienta prezint tegumente i mucoase curate i normal colorate. Prul i
unghiile sunt ngrijite.
- Pacienta i efectueaz singur toaleta zilnic.

8. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale
- TD = 36,9C.
- TS = 37,2C.
M.D.
- Durere la nivelul plgii operatorii.
- Anxietate.
- Ameeli.
M.I.
- Pacienta este comunicativ, exprimare senzorial normal la nivel senzorial i
motor.
- Acuitate auditiv bun.
- Acuitate vizual sczut (miopie bilateral), corectat prin ochelari portabili.
11. Nevoia, de a-i practica religia
M.I.
- Ortodox.
- Acioneaz conform principiilor sale religioase.
- Consider avortul un pcat, motiv pentru care are 11 copii.
M.I.
- Pacienta se simte util att acas ct i n societate.
13. Nevoia de a se recrea
M.I.
- Nu are timp i nici banii necesari pentru a merge n staiuni, dei i-ar plcea.
Singura sa modalitate de recreere este plimbarea cu copii la pdure.
M.I.
- Nu poate s citeasc datorit dioptriilor mari dar este cooperant i receptiv la
tot ce se discut.

Pacienta este dependent de interveniile asistentei medicale pentru
urmtoarele nevoi:
- Circulaie inadecvat manifestat prin hipotensiune.
- Alimentaie inadecvat manifestat prin deficit datorit
pregtirii preoperatorii i ngrijirilor postoperatorii.
- Eliminare menstrual inadecvat manifestat prin metroragii
abundente.
- Somn perturbat manifestat prin insomnii datorit durerii i
anxietii.

- Vulnerabilitate fa de pericole manifestat prin durere la
nivelul plgii operatorii.
Pacienta R.B.
46 ani Fibrom uterin cur operatorie
Prima zi de ngrijire Ziua interveniei chirurgicale

Probleme de
nursing
1.
Eliminare
inadecvat
manifestat
prin metroragie
abundent.
Cauze
Motivaia
Obiective
fibrom oprirea
uterin;
hemoragiei
genitale.
-normalizarea
eliminrilor.
30.05.2016
Evaluarea
- am preluat pacienta de la asistent medical din triaj nsoit cu

F.O.;
- am aezat-o n decubit dorsal fr pern cu membrele
inferioare flectate i unul peste cellalt;
- i-am administrat:
- Adrenostazin 1f i.m.;
- Vitamina K 1f i.m.;
- Ergomet 1f i.m.;
- am pregtit-o psihic pentru intervenia chirurgical;
- am condus-o n sala de tratament;
- i-am fcut o clism evacuatoare;
- am ras regiunea pubian cu aparat de ras propriu;
- am fcut spltura vaginal cu soluie slab de permanganat
de potasiu;
- am ndeprtat tamponul vechi;
- am dezinfectat meatul urinar cu oxicianur de mercur i i-am
introdus o sond vezical, pe care am adaptat-o la o pung
colectoare;
- i-am administrat medicaia preanestezic:
- Algocalmin 1f i.m.;
- Plegomazin 1f i.m.;
Rezultate analize:
- Ht = 38%;
- Hb = 11,7g;
- calcemie = 9mg%;
- glicemie 72mg%;
- sumar urin =
normal;
- T. Howell = 1min i
15 sec;
- ecografie pelvin =
uter 67mm diametru
AP,
ecostructur
difuz,
neomogen,
nodul
fibromatos
52/40mm;
Rezultat Rx pulmonar
ITN.
40
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
- am monitorizat funciile vitale i le-am notat n foaia de

temperatur;
- am pregtit foaia de observaie cu investigaii de laborator i
paraclinice;
- am condus pacienta n salonul de preanestezie i am predat-o
asistentei medicale de la sala de operaie.
pacienta
este
pregtit
corect
preoperator;
TA = 90/60mmHg;
P = 100b/min.
La ora 12,00 pacienta este adus n salonul de terapie intensiv.

Probleme de nursing
Cauze
Motivaia
Obiective
1. Circulaie i respiraie
inadecvat manifestat
prin
hTA
(TA
=
90/60mmHg);
- tahicardie (P =
90b/min);
Respiraie
de
amplitudine sczut.
stauts
postanestezic
i
posthemoragic;
normalizarea
funciilor vitale.
- pacienta s - am preluat pacienta de pe targ i am

prezinte
aezat-o n decubit dorsal fr pern;
funciile
- i-am msurat funciile vitale din sfert n
vitale
n sfert de or;
limitele
- i-am administrat oxigen pe sond
normale.
endonazal, barbotat (2/3 ap, 1/3 alcool);
- i-am continuat perfuzia endovenoas cu
glucoz 10% 1000ml+20u.i. insulin, ser
fiziologic 1500ml;
41
Evaluarea
- pacienta respir spontan;
- 1200 TA = 90/60mmHg;
P = 100b/min;
15
- 12 TA = 95mmHg;
P = 98b/min;
30
- 12 TA = 95mmHg;
P = 98b/min;
00
- 16 TA = 105/60mmHg;
- P = 86b/min;
- R = 16r/min.
Probleme de nursing
Cauze
Motivaia
Obiective
2. Vulnerabilitate fa de
pericole manifestat prin
durere la nivelul plgii
operatorii.
- Anxietate;
- Ameeli.
status
postanestezic;
- crearea unei stri
de confort fizic i
psihic.
- diminuarea
durerii;
- nlturarea
anxietii.
- am aezat pacienta comod n pat;

- durerea a mai diminuat;
- am sftuit-o s in apsat pe operaie - pacienta este mai linitit.
dac tuete sau strnut;
- am verificat plaga operatorie s nu
sngereze, pansamentul s nu fie prea
strns;
- la indicaia medicului i-am administrat:
- Mialgin f1 i.m.;
- am linitit-o din punct de vedere psihic.
3.
Somn
perturbat - durere.
manifestat prin insomnie.
Evaluarea
- pacienta s - am aerisit salonul;

- pacienta a dormit 6 ore.
poat dormi. - am umezit aerul din salon cu ap
alcoolizat;
- am aezat-o n poziie antalgic;
- am diminuat durerea cu Mialgin f1 i.m.;
- am administrat Diazepam f1 i.m.
42
Pacienta R.B.
46 ani Fibrom uterin
A doua zi de ngrijire Prima zi postoperator 31.05.2016

La indicaia medicului anestezist am extras sonda vezical i am transportat pacienta n salonul de ginecologie.
Am aezat pacienta comod n pat.
Probleme
de
nursing
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat prin
plag operatorie.
Imposibilitatea de
a-i
efectua
toaleta.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia
chirurgical;
- astenie;
- ameeli;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
pacienta
s
prezinte
plaga
operatorie aseptic
i
mucoasa
vaginal i vulvar
curate.
- am fcut toaleta plgii operatorii;

- am aplicat comprese sterile uscate;
- am efectuat spltura vaginal la pat cu
permanganat de K 1/4000;
- i-am introdus un Clotrimazol;
- am aezat-o la marginea patului n ezut;
- am aezat-o apoi comod n pat;
- i-am administrat:
- Penicilin G 1000000/6 ore i.m.
2.
Alimentaie status - pacienta s fie - am administrat ceai nendulcit i sup strecurat
inadecvat
postanestezic.
echilibrat
2500ml/24 ore);
manifestat prin
hidroelectrolitic.
- am urmrit diureza;
regim hidric i
- am sftuit pacienta s inspire profund pe gur i
senzaie de grea.
s expire pe nas;
- i-am administrat:
- Metoclopramid 1f i.m.
43
Evaluarea
- plaga operatorie
prezint semne
inflamaie;
tegumente
mucoase curate
normal colorate.
nu
de
i
i
- pacienta este corect

hidratat;
- D = 1800ml.
Probleme
de
nursing
3. Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
Stare
de
slbiciune.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia
chirurgical;
astenie
posthemoragic;
- crearea strii de
confort fizic i
psihic.
diminuarea
durerii
i
nlturarea strii de
oboseal.
- am aezat pacienta n poziia antalgic;

- durerea a diminuat;
- am sftuit-o s-i comprime uor operaia n - pacienta este mai
timpul mobilizrii;
puin astenic.
i-am administrat:
- i-am administrat:
- Vitamina B1 1f/zi i.m.;
- Fosfobion 1f/zi i.m.
44
Evaluarea
Pacienta R.B.
46 ani
Fibrom uterin
A treia zi de ngrijire A doua zi postoperator
01.06.2016
Probleme
de
nursing
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Imposibilitatea de
a-i efectua toaleta.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia
chirurgical;
- astenie;
- ameeli;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
plag
operatorie
aseptic i mucoasa
vaginal i vulvar
curate.
2. Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat
prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
Stare
de
slbiciune.
intervenia
chirurgical;
astenie
posthemoragic;
- crearea strii de
confort fizic i
psihic.

- am aplicat comprese sterile uscate;
- am efectuat spltura vaginal cu permanganat de K
1/4000;
- i-am introdus un Clotrimazol;
- am condus-o la salon;
- am aezat-o la marginea patului n ezut;
- am tapotat-o uor pe spate, am rugat-o s inspire
profund, dup care am aezat-o n poziie comod n
pat;
- i-am administrat:
- diminuarea durerii i - am aezat pacienta n poziia antalgic;
nlturarea strii de - am sftuit-o s-i comprime uor operaia n timpul
oboseal.
mobilizrii;
i-am administrat:
- Fosfobion 1f/zi i.m.
45
Evaluarea
- durerea a
diminuat;
- pacienta este
mai
puin
astenic.
Probleme
de
nursing
3.
Alimentaie
inadecvat
prin
deficit manifestat
prin regim hidric.
4. Insomnie.
Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
nereluarea - pacienta s fie corect - i-am administrat ceai ndulcit, sup strecurat, suc - pacienta este
tranzitului
hidratat.
proaspt de fructe, iaurt (2500ml/24 ore).
corect hidratat.
intestinal.
- cldura din - pacienta s poat - am asigurat condiiile de mediu ambiant: salon - pacienta a
salon;
dormi linitit.
linitit, aerisit, am aplicat un cearceaf umed pe reuit
s
prezena
fereastr;
adoarm.
narilor.
- am mbrcat pacienta n lenjerie lejer din bumbac;
- am acionat aparatul de nari;
- am asigurat semiobscuritatea n salon. aezat-o n
poziie antalgic.
46
Pacienta R.B. 38 ani
Fibrom uterin (Histerectomie subtotal)
A patra zi de ngrijire
Probleme
nursing
de Cauze
Motivaia
2.06.2016
Obiective
- pacienta s
prezinte
plag
operatorie
aseptic
i
mucoasa
vaginal
i
vulvar curate.

- am lsat paga operatorie liber, fr comprese;
- am efectuat spltura vaginal cu permanganat de K
1/4000;
- am condus-o la salon i am aezat-o comod n pat;
- i-am administrat:
Evaluarea
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Imposibilitatea de
intervenia
chirurgical;
- astenie;
- ameeli;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
2.
Alimentaie
inadecvat
prin
deficit manifestat
prin regim impus.
nereluarea - pacientei s i se - i-am administrat ceai ndulcit, iaurt, brnz - pacienta este
tranzitului intestinal asigure necesarul proaspt de vac, carne slab fiart, o banan, zeam corect
pentru materii fecale hidroelectrolitic. de compot.
alimentat.
i gaze.
47
Pacienta R.B.
46 ani
A cincea zi de ngrijire
Probleme
de
nursing
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Imposibilitatea de
2.
Alimentaie
inadecvat
prin
deficit.
Fibrom uterin
A patra zi postoperator
Cauze
Motivaia
intervenia
chirurgical;
- astenie;
- ameeli;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
status
postanestezic.
Obiective
03.06.2016
- s prezinte plag
operatorie aseptic
i mucoasa vaginal
i vulvar curate.

- badijonez plaga cu alcool iodat;
- am efectuat spltura vaginal cu permanganat de
K 1/4000;
- am condus-o la salon i am aezat-o comod n pat;
- i-am administrat:
- pacienta s fie - pacienta a avut scaun n cursul zilei de astzi,
corect alimentat.
motiv pentru care alimentaia se reia;
- i-am administrat brnz de vaci, carne cu piure de
legume, prjitur fr crem i fric, pinea 1-2
felii, ceai, sucuri, compot de fructe n cantitate
suficient.
3. Vulnerabilitate intervenia - diminuarea durerii - am asigurat condiiile de microclimat;
fa de pericole chirurgical;
de cap;
- am administrat:
manifestat
prin anemie nlturarea
cefalee i ameeli. posthemoragic;
ameelii.
- crearea strii de
confort fizic.
- Fosfobion 1f/zi i.m.;
- Saridon 1tb/zi.
48
Evaluarea
- pacienta prezint
plaga
operatorie
aseptic i mucoasa
vaginal i vulvar
curat.
pacienta
este
corect alimentat.
- durerea de cap a
disprut;
- pacienta este n
continuare astenic.
Probleme
nursing
de
Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
4. Insomnie.
- cldura din - pacienta s poat

salon;
dormi linitit.
prezena
narilor.
- am asigurat condiiile de mediu ambiant: salon - pacienta este mai

linitit, aerisit, am aplicat un cearceaf umed pe linitit doarme 6
fereastr;
ore.
- am mbrcat pacienta n lenjerie din bumbac;
- am asigurat semiobscuritatea n salon.
5.
Perturbarea
imaginii corporale
dup
intervenie
evideniat
prin
perceperea propriei
persoane ca fiind
lipsit
de
feminitate datorit
pierderii uterului.
Histerectomia
- pacienta dovedete
este o operaie c s-a adaptat la
mutilant nsoit imaginea corporal.
de
tulburri
emoionale, team
de cancer,
- discuii de ncurajare ca i cum nimic nu s-ar fi pacienta

s-a
ntmplat;
adaptat la imaginea
- familia, prietenii, s neleag nevoia femeii de a-i corporal.
simi alturi, de a fi sigur de iubirea lor;
- sprijinirea femeii s-i menin puterea de atracie.
49
50
Pacienta .V., sex feminin, n vrst de 49 ani, domiciliat n

mediul rural, casnic, cstorit, se prezint la Spitalului Judeean Focani
n data de 5.06.2016 cu dureri lombo-abdominale i
metroragii, cu
diagnosticul de trimitere: Fibrom uterin.

Diagnosticul de internare: Fibrom uterin
Din anamnez reiese c:
- antecedente heredo-colaterale: sunt fr importan
- menarh la 15 ani; ciclu neregulat, flux crescut, durat 4-5 zile
fr dureri;
- nateri 4;
- ultima menstruaie 25 mai 2002
- hepatit la 14 ani;
- avorturi 8.
Prezint condiii de via i munc bune, are o comportarea fa
de mediu normal (nu consum alcool, cafea, nu fumeaz).
Motivele internrii:
- dureri lombo-abdominale;
- metroragii abundente repetate.
Istoricul bolii: Pacienta prezint dureri lombo-abdominale de 6
luni i metroragii abundente.
Se interneaz n secia de Ginecologie pentru precizare de

diagnostic i tratament.
Pacienta este examinat clinic i paraclinic:
- examene de laborator:
- grup sanguin 01 i Rh pozitiv;
- HLG:
- Ht = 39,8%;
- Hb = 13,7g/dL
- glicemie = 72mg%
- calcemie = 9mg%
- RBW - negativ
- urocultur negativ;
- i se recolteaz citotest;
- MRF hiluri accentuate;
- Ecografie pelvin: uter 67mm, diametru AP, ecostructur difuz
neomogen,
nodul
fibromatos
62/41mm,
ovar
drept
32/50mm,
polimicrochistic.
Pacienta urmeaz tratament cu:
- Doxiciclin 2tb/zi;
- Movalis 2tb/zi;
- Bromhexin 3tb/zi;
- Mtronidazol 2tb/zi (timp de 7 zile);
n data de 12.06.2016 este supus interveniei chirurgicale:
histerectomie total cu anexectomie.
I. Culegerea de date pe nevoi n data de 14.06.2002

M.I.
- Respiraie, ritm frecven, amplitudine normale
- Respiraia este de tip costal superior, torace normal conformat
- R = 18r/min
- P = 80b/min
- TA = 160/80mmHg.
M.I.
- Dentiie bun, masticaie bun, reflex de deglutiie prezent, digestie bun.
M.D.
- Alimentaie inadecvat prin deficit manifestat prin regim hidric.
M.I.
- eliminare urinar adecvat, miciuni fiziologice 5-6/zi, cantitatea urinei =
1500-1800ml/zi;
M.D.
- nereluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
- meteorism abdominal.
- eliminare inadecvat manifestat prin metroragii abundente.

M.I.
- Postur adecvat, mers coordonat, sistem osteo-articular integru, articulaii
mobile.
M.D.
- Somn perturbat manifestat prin insomnie i treziri frecvente n timpul
somnului datorate durerii i mediului de spital.
M.I.
- Pacienta i alege singur vestimentaia n funcie de clim, talie i statur;
- Se poate mbrca i dezbrca singur.
7. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-i proteja tegumentele i
mucoasele
M.I.
- Pacienta i efectueaz singur toaleta cavitii bucale, a feei, urechilor,
minilor.
M.D.
- Pacienta din cauza ameelilor nu-i poate efectua singur toaleta
- Alterarea integritii tegumentelor manifestat prin plag operatorie.
8. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite

normale
- TD = 37 C;
- TS = 37C.
M.D.
- Vulnerabilitate fa de pericole manifestat prin durere la nivelul plgii
operatorii
- Anxietate
- Astenie.
M.I.
- Comunicare verbal i nonverbal normal la nivel senzorial i motor
- Acuitate auditiv i vizual normale.
11. Nevoia de a-i practica religia
M.I.
- Pacienta este ortodox, particip des la slujbele religioase, ine posturile;
- Prefer s citeasc n locul revistelor o carte de rugciuni;
M.I.
- desfoar activiti gospodreti care-i pun n valoare utilitatea.
13. Nevoia de a se recrea

M.I.
- Pacienta este foarte ocupat i nu-i prea rmne timp pentru activiti
recreative
- Prefer plimbrile n aer liber.
M.I.
- Pacienta este cooperant i receptiv la sfaturile date de echipa de ngrijire.

Pacienta este dependent de interveniile asistentei medicale
pentru urmtoarele nevoi:
- Alimentaie inadecvat prin deficit manifestat prin regim hidric.
- Eliminare inadecvat manifestat prin meteorism abdominal.
3. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-i proteja tegumentele i
mucoasele
- Alterarea integritii tegumentelor manifestat prin plag
operatorie.
- Vulnerabilitate fa de pericole manifestat prin durere la
nivelul plgii operatorii.
- Anxietate.
Pacienta .V.
49 ani
Prima zi de ngrijire
Probleme
de
nursing
1.
Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat
prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
- anxietate;
- ameeli;
- astenie.
Cura operatorie: Histerectomie total cu anexectomie

A doua zi postoperator
Cauze
Motivaia
- laparotomie;
Obiective
14.06.2016
diminuarea - am aerisit salonul;

durerii pn la - am monitorizat funciile vitale;
dispariie;
- am aezat pacienta n poziia antalgic
(Fowler);
- am sftuit-o s comprime uor pe plag dac
necunoaterea nlturarea tuete sau strnut iar n timpul mersului s nu
evoluiei
anxietii;
fac micri bruce;
postoperatorii;
creterea - i-am administrat: Ketonal 1f i.m.;
status rezistenei
- am purtat discuii cu pacienta explicndu-i c
posthemoragic
i organismului;
totul va fi normal ca nainte doar c nu va mai
postanestezic.
- crearea unei avea menstruaie.
stri de confort - am sftuit-o ca dup reluarea alimentaiei s
fizic i psihic.
consume legume i fructe bogate n Vitamina C
i alimente bogate n proteine;
- i-am administrat:
- Eurovita 2tb/zi;
- am sftuit-o s nu mearg nensoit pentru a
preveni cderile.
Evaluarea
- durerile au diminuat;
- TA = 120/60mmHg;
- P = 70b/min;
- R = 18r/min;
- T = 37,2C;
- pacienta este linitit
din punct de vedere
psihic;
ameete
n
continuare.
Probleme
de
nursing
2.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia
chirurgical;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
- pacienta s
prezinte
plaga
operatorie
aseptic i s i se
asigure toaleta
organelor
genitale.

- am ajutat-o s urce pe masa ginecologic;
- am ndeprtat pansamentul vechi;
- am aseptizat tegumentele din jurul plgii cu
alcool;
- am badijonat plaga cu alcool iodat;
- am lsat-o fr pansament;
- am fcut spltura vaginal cu soluie
Permanganat de K 1/4000; - am introdus un
ovul cu Clotrimazol;
- i-am administrat:
3.
Alimentaie prevenirea - s i se asigure - i-am administrat ceai ndulcit, sup, iaurt
inadecvat
prin complicaiilor.
necesarul hidric (2000ml/24 ore), brnz de vaci proaspt, carne
deficit manifestat
i caloric.
fiart de pasre.
prin regim hidric.
4. Insomnie.
- cldura mare n - pacienta s - am aerisit salonul;
salon;
poat
dormi - am umezit aerul din salon cu ap alcoolizat;
- prezena narilor; linitit.
- durere la nivelul
- am mbrcat pacienta n lenjerie lejer din
plgii operatorii.
bumbac;
- i-am administrat:
- Fenobarbital 1f i.m.
Evaluarea
- plaga operatorie nu
prezint semne de
inflamaie.

alimentat.
Pacienta .V.
49 ani
A doua zi de ngrijire
Probleme
de
nursing
1.
Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat
prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
- anxietate;
- astenie.

Cauze
Motivaia
- laparotomie;
Obiective
16.06.2016
diminuarea - am aerisit salonul;

durerii pn la - am monitorizat funciile vitale;
dispariie;
(Fowler);
necunoaterea nlturarea tuete sau strnut iar n timpul mersului s nu
evoluiei
anxietii;
fac micri bruce;
postoperatorii;
- crearea unei stri - i-am administrat: Ketonal 1f i.m.;
de confort fizic i - am purtat discuii cu pacienta explicndu-i c
psihic.
avea menstruaie.
- am sftuit-o ca dup reluarea alimentaiei s
- i-am administrat:
- Eurovita 2tb/zi;
preveni cderile.
Evaluarea
- durerile au diminuat;
- TA = 120/60mmHg;
- P = 70b/min;
- R = 18r/min;
- T = 37,2C;
- pacienta este linitit
din punct de vedere
psihic.
Probleme
de
nursing
2.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia
chirurgical;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
pacienta
s
prezinte
plaga
operatorie aseptic
i s i se asigure
toaleta organelor
genitale.

alcool;
- am fcut spltura vaginal cu soluie
Permanganat de K 1/4000; - am introdus un
ovul cu Clotrimazol;
- am condus pacienta la salon;
- i-am administrat:
3.
Alimentaie prevenirea - s i se asigure - i-am administrat ceai ndulcit, sup, iaurt
inadecvat
prin complicaiilor.
necesarul hidric i (2000ml/24 ore), brnz de vaci proaspt, carne
deficit manifestat
caloric.
fiart de pasre.
prin regim hidric.
4. Insomnie.
- cldura mare n - pacienta s poat - am aerisit salonul;
salon;
dormi linitit.
- am umezit aerul din salon cu ap alcoolizat;
prezena
narilor.
- am mbrcat pacienta n lenjerie lejer din
bumbac;
- i-am administrat:
- Fenobarbital 1f i.m.
Evaluarea
- plaga operatorie nu
prezint semne de
inflamaie.

alimentat.
Pacienta .V.
49 ani
A treia zi de ngrijire
Probleme
de
nursing
1.
Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat
prin
durere la nivelul
plgii operatorii.
- anxietate;
- astenie.

A patra zi postoperator
Cauze
Motivaia
16.06.2016
Obiective
- laparotomie;
- diminuarea durerii
necunoaterea pn la dispariie;
evoluiei
postoperatorii.
- am aerisit salonul;
- am monitorizat funciile vitale;
(Fowler);
nlturarea tuete sau strnut iar n timpul mersului s nu
anxietii;
fac micri bruce;
- crearea unei stri - i-am administrat:
de confort fizic i
- Ketonal 1f i.m.;
psihic.
- am purtat discuii cu pacienta explicndu-i c
avea menstruaie;
- am sftuit-o ca dup reluarea alimentaiei s
- i-am administrat:
- Eurovita 2tb/zi;
preveni cderile.
Evaluarea
TA
=
110/60mmHg;
- P = 80b/min;
- R = 18r/min;
- T = 37C;
- pacienta este
linitit din punct
de vedere psihic.
Probleme
de
nursing
2.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenie pacienta
s
chirurgical;
prezinte
plaga
prevenirea operatorie aseptic.
complicaiilor
infecioase.
3.
Alimentaie - diet impus.
inadecvat
prin
deficit manifestat
prin senzaie de
grea.

alcool;
- am introdus un ovul cu Clotrimazol;
- i-am administrat:
- s i se asigure - am aerisit salonul;
necesarul hidric i - am nvat pacienta s inspire profund pe gur
caloric;
i expire pe nas;
- s dispar senzaia - s consume lichide reci cu zeam de lmie;
de grea.
- i-am administrat:
- Metoclopramid 1f i.m.;
- i-am administrat alimentaia normal dar nu n
exces;
- am sftuit-o s evite alimentele meteorizante i
care dau constipaie (legume uscate, fructe din
compot, roii conserve, mezeluri, prjeli).
Evaluarea
- plaga operatorie
nu prezint semne
de inflamaie.
- senzaia de
grea a disprut;
- pacienta este
corect alimentat.
Pacienta .V.
49 ani
A patra zi de ngrijire
Probleme
de
nursing
1.
Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag operatorie.

A cincea zi postoperator
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenie
chirurgical;
prevenirea
complicaiilor
infecioase.
- pacienta s
prezinte
plaga
operatorie
aseptic.
2.
Eliminare - hipocalcemie;
inadecvat
- strnut.
manifestat
prin
epistaxis.
17.06.2016

- am aseptizat tegumentele din jurul plgii cu alcool;
- am introdus un ovul cu Clotrimazol;
- i-am administrat: Penicilin G 1000000/6 ore i.m.
oprirea - am aezat pacienta n poziie semieznd;
hemoragiei
- am linitit-o din punct de vedere psihic;
nazale.
- i-am aplicat comprese reci pe frunte;
- i-am introdus un tampon de vat mbibat n fibrin i am
comprimat narina sngernd 10 minute;
- am sftuit-o ca n urma strnutului s-i comprime
narinele;
- i-am administrat:
- Vitamina K1 1f i.m.;
- Calciu lactic 6tb/zi.
Evaluarea
- plaga operatorie
nu prezint semne
de inflamaie.
hemoragia
nazal s-a oprit.
Probleme
de
nursing
3. Vulnerabilitate
fa de pericole
manifestat
prin
ameeli i astenie
marcat.
Cauze
Motivaia
Obiective
Evaluarea
- convalescena; - pacienta s - am sftuit pacienta s respecte repausul la pat;

prevenirea prezinte o stare - s respecte orele de somn;
complicaiilor
de confort fizic. - s se alimenteze corect (alimente bogate n proteine i
prin cdere.
vitamine, ficat de pasre, carne la grtar, legume i fructe
proaspete, citrice, banane);
- i-am administrat:
- Eurovita 2tb/zi.
- pacienta nu mai
ameete;
- se simte mai
odihnit.
Pacienta R.B. 38 ani Fibrom uterin (Histerectomie subtotal)

A cincea zi de ngrijire Ziua externrii 18.06.2016
Probleme de
nursing
1. Alterarea
integritii
tegumentelor
manifestat
prin
plag
operatorie.
Cauze
Motivaia
Obiective
intervenia - pacienta s
chirurgical.
prezinte
plag
operatorie
vindecat.
Evaluarea
- am monitorizat funciile vitale;

- am scos firele de sutur;
- am badijonat plaga din nou cu alcool iodat;
- am aplicat comprese sterile pa care le-am fixat cu
romplast;
- TA = 110/60mmHg;
- P = 70b/min;
- R = 18r/min;
- T = 37C;
- plaga operatorie
vindecat;
este
Probleme de Cauze
Motivaia
nursing
Obiective
Evaluarea
- am fcut biletul de externare al pacientei cu

recomandrile:
- evoluie
- repaus sexual 8 sptmni;
bun.
- toalet riguroas a organelor genitale;
- evitarea frigului, umezelii, a eforturilor fizice
mari, ridicare de greuti;
- revine la control peste o lun;
- alimentaie bogat n vitamine i proteine;
- am fcut educaia sanitar a pacientei privind
aceste
recomandri
i
tratamentul
medicamentos.
postoperatorie
PREGTIREA
POSTOPERATORIE
PREOPERATORIE
AFECIUNI
ALE
NGRIJIREA
APARATULUI
GENITAL FEMININ
Intervenii chirurgicale pentru afeciuni ginecologice
Afeciunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase:
tumori ale aparatului genital, infecii ginecologice, tulburri de static uterin
(prolaps uterin), malformaii congenitale.
Interveniile asupra aparatului genital se pot efectua pe cale abdominal
(n majoritatea cazurilor), pe cale vaginal sau perineal (pentru perineu i n alte
leziuni jos situate) i mixte (abdominal i vaginal). Cele efectuate pe cale
abdominal se mpart n dou categorii:
a) intervenii conservatoare:
-
n care organele se pstreaz i continu s-i ndeplineasc funcia:
rezecie parial de ovare;
restabilirea permeabilitii trompei, o implantare sau reimplantare de

tromp.
b) intervenii mutilante:
-
n care organele se elimin, funcia este eliminat sau grav afectat.
Pentru organele pereche (ovar, trompe) ndeprtarea unilateral las

posibilitatea reproducerii, dac restul aparatului genital este sntos.
Dintre interveniile mutilante amintim:
63
- extirparea ovarelor (ovarectomia unilateral sau bilateral);

- extirparea trompelor (salpingectomie unilateral sau bilateral);
- extirparea anexelor (trompe i ovare anexectomie unilateral sau
bilateral);
- ndeprtarea uterului (histerectomie) care poate fi subtotal (se
pstreaz colul la tinere, dac este sntos), total (cnd se suprim numai uterul),
lrgit (Wertheim cu sacrificarea total a uterului i anexelor, indicat n cancerul de
corp i col uterin, uneori ca msur preventiv n cancerul de sn).
Pregtirea preoperatorie pentru interveniile pe cale

abdominal
a) Bilanul preoperator:
- cuprinde examinri curente, aceleai ca n interveniile abdominale:
hemoleucogram, hematocrit, grup sanguin, Rh, ureea sanguin,
glicemie, VSH, TS, timp Howell, timp Quick, examen de urin, examen
radiologic toracic, electrocardiograma i examen al secreiilor genitale.
- n funcie de vrst i de tarele biologice existente, medicul poate s
solicite i alte explorri: fibrinogen n snge, colesterol n snge.
- n cazul cancerului genital, cnd se pune problema unei intervenii
lrgite, investigarea se face amnunit, pentru a aprecia, corespunztor
starea biologic a bolnavei i pentru a obine informaii ct de extins este
boala.
- ca i n alte intervenii pe abdomen, alimentaia din preziua operaiei
este uor digerabil, seara nu mai mnnc, eventual primete o can cu
ceai, pine prjit i brnz de vaci. Se face o clism seara i dimineaa.
64
b) ngrijirile specifice urmresc:

- tratarea unei eventuale infecii cu antibiotice prescrise de medic dup
antibiogram, ncepnd cu mai multe zile nainte de intervenie i
continund dup aceea.
- corectarea anemiei, deoarece n multe afeciuni ginecologice
sngerarea este important i repetat, ceea ce predispune la complicaii
postoperatorii oc, tromboze. La nevoie se face transfuzie.
c) Pregtirea local
- se face n funcie de obiceiul seciei, de regul ncepnd cu o zi nainte
de operaie;
- cu o sear nainte se ndeprteaz pilozitatea pubian, se face baie
general, se mbrac bolnava cu rufrie curat;
- regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaz cu alcool i se
acoper cu o compres steril;
- dac acest lucru nu a fost fcut, pregtirea se poate realiza i n ziua
interveniei, prin splarea i uscarea regiunii urmat de dezinfecia cu
alcool sau tinctur de iod;
- cu ocazia pregtirii regiunii se observ dac n vecintatea zonei nu
exist puncte de foliculit, eczeme, intertrigo, deoarece sunt surse de
infecie postoperatorii;
- n dimineaa interveniei, se msoar temperatura i TA, se
ndeprteaz lacul de unghii, este atenionat s nu-i dea cu ruj,
explicndu-i c astfel pot fi mai bine urmrite funciile circulatorii i
respiratorii a cror tulburare intraoperatorie se evideniaz prin cianoza
buzelor i unghiilor;
65
- nainte de intrarea n sal, i golete vezica, se poate monta o sond

permanent.
NGRIJIREA POSTOPERATORIE
Supravegherea bolnavei operate are n vedere aceleai elemente de
apreciere ca i n chirurgia general i respectiv abdominal:
a) faciesul bolnavei
- trebuie urmrit atent, modificarea putnd s ne informeze asupra unor
complicaii imediate; paloarea exagerat este semnul unei hemoragii
interne sau a prbuirii circulaiei; cianoza este semnul asfixiei, buzele
uscate pot evidenia deshidratarea.
b) temperatura
- uor sczut imediat dup intervenie, poate s creasc pn la 38C
pn n prima zi, pentru ca apoi s scad n limite normale;
- meninerea temperaturii peste 37C sau apariia febrei n zilele
urmtoare este un semn de infecie.
c) respiraia
- ampl i rar imediat dup operaie, datorit anesteziei, devine uor
accelerat din cauza durerii post operatorii i a anxietii;
- revine la normal dup 24-36 ore;
- meninerea unui ritm alert vdete o complicaie pulmonar iar
respiraia zgomotoas arat o obstrucie;
- mobilizarea precoce are un rol deosebit n prevenirea complicaiilor
postoperatorii, de asemenea exerciiile respiratorii.
66
d) Pulsul
- trebuie urmrit, deoarece creterea frecvenei i scderea volumului
sunt semnele prbuirii circulaiei sau hemoragiei n primele ore;
- se verific aspectul membrelor inferioare.
e) Tensiunea arterial
- este n direct corelaie cu pulsul.
f) Diureza
- nu sufer modificri importante;
- prima miciune apare de regul dup 6 ore de la intervenie;
- se poate instala retenia de urin de la nceput, din cauza echilibrului
vagosimpatic sau poate s fie secundar dup ndeprtarea sondei;
- se evideniaz prin lipsa eliminrii i apariia globului vezical;
- se anun medicul, se face sondaj vezical;
- infecia vezical favorizat de sondaj, poate fi prevenit prin
respectarea condiiilor de asepsie i antisepsie i aplicnd un unguent
antibiotic n jurul meatului urinar.
g) starea abdominal
- bolnava prezint o uoar tensiune a peretelui abdominal, chiar o
hiperestezie superficial, moderat, i dureri n primele 2-3 zile dup
operaie;
- combaterea balonrii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea
peristaltismului;
- se aplic, la nevoie, tubul de gaze care nu se va menine mai mult de 2
ore, iar dac situaia nu se rezolv, se las un interval liber de 1-2 ore,
timp n care circulaia la nivelul mucoasei se reface, dup care poate fi
din nou introdus;
67
- la indicaia medicului se administreaz Miostin.

h) restabilirea tranzitului intestinal
- este o problem pe care asistenta medical trebuie s o aib permanent
n atenie;
- dup ce trece perioada de parez intestinal postoperatorie, bolnava
ncepe s emit gaze, semene c peristaltismul intestinal s-a restabilit;
- n mod normal, dup 48-72 ore de la intervenie apare primul semn;
- dup reluarea tranzitului pentru gaze, alimentaia poate fi mai
abundent i mai variat;
- fac excepie bolnavele operate pe perineu i vagin, care trebuie s
primeasc mai multe lichide i semilichide, s ntrzie puin eliminarea
scaunului pentru a nu fora suturile.
i) combaterea durerii
- este important n primele zile, deoarece durerea face s creasc
anxietatea, favorizeaz insomnia, mpiedic bolnava s se odihneasc
(mpiedic confortul);
- pentru calmare i pentru asigurarea a cel puin 8-10 ore de somn se
administreaz analgetice, tranchilizante, i barbiturice.
j) supravegherea pansamentului
- ncepe dup ieirea din sal;
- se urmrete imediat dup intervenie s nu sngereze, iar n
urmtoarele zile s se menin uscat;
- n cazul tubului de dren se urmrete permeabilitatea, se noteaz
cantitatea.
k) reluarea alimentaiei
68
- se face cu pruden, fr s se aplice o diet sever;

- administrarea de lichide per os ncepe imediat ce au ncetat vrsturile
(dac au existat) i va consta n prima zi, din ceai, ap, limonad, zeam
de compot, aproximativ 300ml;
- a doua zi poate s primeasc supa strecurat alturi de lichide dulci
(aproximativ 1000ml/24h);
- dup apariia scaunului se adaug brnz de vaci, iaurt, smntn,
carne fiart;
- n continuare alimentaia va fi complet, variat, vitminizat.
l) mobilizarea
- trebuie s se realizeze ct mai precoce, ntruct diminueaz frecvena
complicaiilor venoase, evit escarele de decubit i favorizeaz creterea
amplitudinii respiratorii;
- bolnava va fi ridicat din pat a doua zi, cu atenie, dac are tub de dren
i sond urinar;
- mobilizarea se face progresiv, pn cnd bolnava capt ncredere n
forele proprii;
- vrsta naintat sau intervenia dificil nu constituie nici o
contraindicaie.
Prevenirea complicaiilor postoperatorii
a) Complicaiile pulmonare
- se previn prin exerciii respiratorii, imediat ce este posibil, tuse
asistat i tapotaj, la nevoie aezarea bolnavei ntr-o poziie adecvat.
b) Complicaiile tromboembolice
- sunt depistate la timp i sunt prevenite printr-o supraveghere atent a
membrelor inferioare, masaj uor n sensul circulaiei de ntoarcere;
69
- la nevoie, conform indicaiilor medicale tratament cu anticoagulante.

c) Infecia
- se previne la nivelul plgii, prin pansament antiseptic;
- n cazul interveniilor pe cale vaginal se spal perineul cu soluie
steril de cteva ori pe zi i dup fiecare eliminare;
- zona se menine uscat, se controleaz tampoanele perineale pentru a
putea urmri evoluia, asistenta s poat descrie culoare, cantitatea i
mirosul secreiei drenate;
- tratament cu antibiotice, la indicaia medicului, mai ales atunci cnd a
avut o infecie naintea interveniei (completeaz msurile de profilaxie).
d) Externarea bolnavei
- trebuie s reprezinte un bilan al ngrijirilor acordate, s dea prilejul
asistentei s reflecteze asupra obiectivelor pe care i le-a propus i
rezultatelor pe care le-a obinut;
- particulariti de ngrijire n perioada internrii ct i de adaptare dup
externare prezint bolnavele cu intervenii mutilante, n principal,
histerectomie i mastectomia.
NGRIJIREA PLGILOR OPERATE

Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril:
- se dezinfecteaz cu tinctur de iod, alcool iodat sau alcool pe o
distan de 6-7cm, folosind la fiecare tergere alt tampon;
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea printr-o singur tergere
cu tamponul mbibat n tinctura de iod sau alcool;
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii;
- se acoper plaga cu compres steril;
- pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut.
70
1. O. Rusu Ginecologie i obstetric

Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1981
2. Petrache Vrtej Ginecologie
3. Th. Burghele Patologie chirurgical vol. II
Editura Medical Bucureti 1976
4. Lucreia Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali
Editura Viaa medical romneasc
5. Lucreia Titirc Ghid Nursing
Editura Viaa medical romneasc
71
FIBROMUL UTERIN
Fibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din esutul miomatos si fibromatos al uterului.
Tumorile benigne ale uterului, din punct de vedere anatomopatologic, sunt bine delimitate
(ncapsulate), nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidiveaz.
Din punct de vedere citologic, celulele care le compun sunt adulate si nu prezint mitoze caracteristice
tumorilor maligne.
Frecventa. Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. Reprezint aproximativ 18-25% din
afeciunile ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile. In ultimii ani se ntlnesc fibroame si la
femei sub 30 ani.
Numrul, fibroamelor uterine este variabil. Uneori se intalneste un singur nodul fibromatos mic
in uter, alterori, si de cele mai multe ori se ntlnesc o mulime de noduli fibromatosi.
Volumul fobromului uterin este variabil, mai frecvent mic, dar poate ajunge pana la mrimea
unui cap de adult si chiar mai mare. Se ntlnesc rar fibroame care cntresc 15-30 kg.
Localizarea In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se ntlnesc mai multe forme:
a) in raport cu peretele uterin intalnim fobromul uterin localizat: interstitial sau intramural;
subsrios care poate sa fie sesil sau pediculat, ultimul putnd dulce la torsinonarea fibromului cu
sfacelare; submucos, realiznd polipul submucos, sesil sau pediculat.
b) In raport cu regiunea uterumul fibromul poate fi localizat la nivelul corpului uterin, colului
uterin, in care caz poate evolua spre vagin. Vascularizatia fibromului euterin este bogata la periferie si
sraca in centru, din care motiv sunt frecvente tulburatile ischemice.
Structura fibromului uterin:
a) fibre musculare duspuse in spirala.
b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare;
c) capsula fibromului formata din esut conjunctiv lax si fibre musculare turtite;
72
d) vasul central, care asigura nutriia fibromului, este un vas de tip terminal. Vorbim de miom uterin
atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare
(tumora este moale, elastica) si de fibron uterin, cand predomina fibrele conjunctive (tumora este dura,
rezistenta).
De fapt ntotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea denumirea corecta
este de fibromiom uterin.
In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de adenomion sau
adenofirbrom.
ETIOPATOGENIA
Etiopatogenia fibromului uterin este necesara. Exista mai multe terorii care incearca sa explice
apariia
a) teoria vasculara Pilliet - Klebs explica apariia fibromului uterin ca o proliferare a esutului
miomatos si conjunctiv prerivascular;
b) teroria resturilor embrionare. Conheim considera fibromul uterin ca fiind consecina unor
resturi embrionare, localizate perivascular, care se multiplica, formnd resturi concentrice de fibre
netede, la periferia crora, in mod secundar, prolifereaz esutul conjunctiv;
c) teoria inflomatorie ,enuntata ca o curiozitate (captele cumulate o infirma);
d) teroria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariia fibromului uterin in cadrul unui
process de neurofibromatoza generalizata.
e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin drept o consecina
a unei stri de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. In sprijiniul acestei terorii exista date
experimentale
ca acelea ale lui Klenitchi, care, injectnd zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u.i de foliculina, timp
de 42 sptmni a obinut la 27 dintre ele fibronaioame uterine. O serie de date clinice pledeaz in
favoarea acestei teorii.
73
Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. Starea de hiperfoliculineamie din

organismul femeii si in general foliculina administrate in exces, favorizeaz in mod inconstand
dezvoltarea fibroamelor.
Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine, cunoscute ca expresit a unei
stri de hiperfoliculinemie, sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom uterin.
In graviditate fobromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuilui hormonal" existent in
sarcina. La menopauza fibromul uterin diminueaz. Se pare ca teoria hiperfoliculinica ramane cea mai
plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin.
SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERIN
Simptome subiective:
1) Hemoragia, simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri, sub aspect de
menoragii si metroragii, mai ales in fibroame cu localizare submucoasa. Explica frecventa anemiei
secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic
2) Leucoreea este "frecvent intalnita. Cand fibromul are o localizare in regiunea istmica, este
posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina" (Trillat)
3) Durerea este intalnita sub forma de senzaie de greutate in pelvis, traciune in sfera genitala
sau sub forma de durere surda.
4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburri aprute la nivelul organelor vecine; pe
vezica sub forma de disurie, mictiuni frecvente; p erect, constripatie cronica; pe vasele pelvine, edem al
membrelor inferioare, staza in micul bazin. Predispizitie in promboflebite; pe uretre, hidronefroza
urmata de pielonefrita ascendenta; pe nervi, nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene.
Simptome obiective:
1) creterea in volum a uterului, cu afectarea cavitii uterine, care poate fi pusa in evidenta prin
histerometrie si histerografie
2) prezenta unei tumori, care face corp comun cu uterul. In urma ei, colul uterin devine inalt
(ridicat retrosimfizar). La nivelul uterului se palpeaz una sau mai multe tumori dure, netede sau de
aspect nodular.
74
Din acest motiv in cazul unei singure tumori, uterul este mrit global si poate duce la confuzii
cu sarcina, iar in cazul unor noduli fbromatosi multilpii are aspect boselat, deformat.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective.
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Se face cu:
- sarcina de diferite vrste (mai ales in prima jumtate), desi aceasta este relative uor de recunoscut, pe
baza antecedentelor, in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este semnul cel mai important, ca si
baza examenului vaginal, care nu arata caracterele speciale ale uterului geavid (moale, globules,
contracii).
Examenul biologic de sarcina inlatura orice ndoiala.
- chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterala de uter care nu fac corp comun cu uterul
- sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia puin probabila;
- inflamatiile anexiale, pot da natere la erori, deoarece prin aderentele statilite, masele anexiale se
altura adesea uterului Evoluia fibromului; acestea produc insa dureri vii, febra;
- cancerul corpului uterin, nu are in general regularitile fibromului, apare in jurul menopauzei sau dup
ace, sangeraarea este fara legtura cu menstruatia, neregulata;
- fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodeaz destul de bine.
Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuie doua probleme:
a) aciunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul uterin).
Hipertrofia se produce la fibroamele subseroase, cele interstitiale se ramolesc, suferind modificrile
uterului gravid, dar este posibil sa si coboare in masa musculara care este "ramolita", astfel ca un modul
al corpului poate deveni al regiunii istmice avnd o localizare praevia. Nu se intervine in fibromul
asociat cu sarcina.
b) aciunea fibromului asupra sarcinii. Exista complicaii ca: avortul, naterea prematura,
inseratia praevia a placentei, prezentaii vicioase.
75
EVOLUIA FIBRONULUI UTERIN

Este lenta si adesea asimptomatica;desi aceasta cauza de multe ori este descoperita cu ocazia
unui examen ginecologic.
In evoluia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformri si modificri.
Transformrile dure,sunt mai frecvent intalnite;apar sub forma de condensare fibroasa,intalnita
in menopauza;calcifieri.
Transformrile moi imbraca adesea forme de:
-degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului;
-degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina;
-degenerescenta rosie(fibromul rou) care este consecina unor tulburri circulatorii prin destruarea
arteriala;
-degenerescenta chistica,caracterizata prin prezentata unor formaiuni chistice in parenchin;
-ramolisment,consecinta a necrozei de colicvatie,consecutive unor tulburri circulatorii;
-degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fbroanele vasculare;
-transformri moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff;
-necroza fibronului uterin,consecinta a obstrurarii vaselor din pediculul fibromului;poate imbraca 2
aspecte:
a)necroza aseptica,consecinta unui process de necroliza ischemica;
b)necroza septica,consecutive infectrii dand aspect de supuratie.In ambele cazuri procesul
evolueaz spre sfacelare;
76
-malignizarea(cancerizare) fibronului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta urmtoarele

aspecte:in cazul degenerrii esutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de fibrosarcom cu diferite
aspecte histopatologice.
PROGNOSTIC
Fibromul uterin evolueaz uneori capricios, cu perioade de stagnare si crestere,iar dupa menopauza cu
regresiune.
In general prognosticul este bun,fiind vorba de o tumora care,histologic,are un character
benigu.Prognosticul poate deveni grav prin complicaii.
COMPLICAIILE
Complicaiile pot fi:
l)hemoragice, intalnite mai ales in fibroamele submucoase,urmate de anemie.
2)compresiuni grave pe organele vecine(vezica,uretere,rinichi,rect,vase si in fibroamele
mari,asupra diafragmului).
3)necrobioza fibromului favorizeaz alterarea strii generale cu fenomene toxice si modificri
grave in evoluia procesului.
4)torsionarea fibromului apruta in formele pediculate(poate determina abdomenul acut).
5)supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluie grava.
6)cardiopatii,flebite si tromboflebite,urmate de embolii consecutive,mai frecvente dupa
intervenii.
TRATAMENTUL
Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificri de concepie in decursul
timpului.
De unde pana la sfritul secolului al XIX-lea,tratamentul era aproape exclusive medical,dupa
aceasta data a devenit aproape exclusive chirurgical.
77
In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfctoare si este considerate,cel puin in

formele initiale,ca o arma terapeutica eficace.
In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere: a)diagnosticul minuios al
formei in faza de evoluie a fibromului care trebuie sa
constituie baza tratamentului;
b)regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza,fiind vorba de o regresiune a
fibromului uterin din punct de vedere chimic,nu a dispariiei histologice;
c)evolutia mai lenta a nodulilor mai mici; d)rezultatele insuficiente ale tratamentului medical;
e)exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaii inerente.
TRATAMENTUL MEDICAL(CONSERVATOR)
Se aplica in:
-fibrom uterin fara hemoragii abundente;
-fibrom uterin fara fenomene dureroase;
-fibrom uterin fara fenomene de compresiune;
-fibrom uterin care nu are tendina la crestera rapida;
-la femei cu stare generala alterata sau care prezint organopatii ce contraindica operaia.
Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic,cu repaus absolut la pat
pe perioada internarii,prin care se evita congestia pelvina;local se vor aplica irigaii firbinti vaginale in
hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate moderata.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS CU STIPTICE
Se
va
administra:ergotamine(ergomet,venostat,adrenostazin,extracte
Canadensis,Hamamelis Virginiana).
de
Hidratis
Ergotamina se poate administra si sub forma de extract fluid de Secale comutum(de 3 ori cate 10-15
picaturi/zi).
Se administreaz tratament medicamentos cu hemostatice si coagulante. Dintre
78
hemostatice
amintim:calciu, vitamina
K,vitamina
coagulante:coagulenul,sangostopul,claudenul,hemofobinul.
C;
iar
dintre
HORMONOTERAPIA
Tratamentul
hormonal
consta
in
administrarea
preparatelor
antgoniste
din
care
amintim:testosteronul,lutestantul(in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile o

fiola),Medroxiprogesteronul(per oral) si acetoxiprogesteron(per os).
TRATAMENTUL RADIOLOGIC
Consta in radium si roentgenterapie,in doze de castrare,care duc la oprirea hemoragiei si regresiunea
fibromului uterin.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Se va individualiza de la caz la caz.In aplicarea lui se va avea in vedere,pe cat posibil,pastrarea
funcionalitii sferei genitale.
Dintre procedeele chirurgicale amintim:
-chiuretajul,aplicat in scop hemostatic si biopsic(este un tratament de multe ori provizoriu)
-miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele solitare
intramurale. mai preconizeaz miometrectomia(Aburel)
-histerectomi fundica practicata sub urmtoarele variante: histerectomie supratuboligamentara
tip Sweifel,subtuboligamentara Beuttner si histerectomia intermediara tip SORESI-Brocq.
-histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu pstrarea anexelor
sau extirparea anexelor
-histerectomia subtotala aplicata la femei mai tinere si cnd colul uterin este indemn. Se execut
cu pstrarea anexelor,fiind o histerectomie interanexiala sau cu extirparea anexelor,atunci cnd acestea
sunt alterate.
-histerectomia totala practicata in cazul femeilor trecute de 45 ani si in toate cazurile in care
colul uterin prezint leziuni cu un potenial de malignizare in perspective.
79
Avnd in vedere posibilitatea apariiei unui neoplasm de bont restant, numeroi autori opiniaz
pentru histerectomia totala in cazul fibromului uterin. Ea se poate practica cu pstrarea anexelor sau
extirparea acestora.
POSIBILITI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN
Tumora benigna cu larga rspndire in populaia feminine,fibromul uterin se caracterizez prin
potenial minim de malignizare si evoluia sajn majoritatea cazurilor,asimptomatica ce nu
necesita,tratament ci numai supraveghere. n acelai timp,pn n prezent,nu este cunoscut stimulul
declanator al proliferrii tumoraie si se discuta posibilitatea unei predispoziii genetice.
In aceste conditii,profilaxia fibromului ar prea inutila si iluzorie si se explica de ce in unele
tratate de specialitate nici nu figureaz.
Si totui, fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaie de chirurgie majora la femei,
cauzeaz serioase complicaii ale sarcinii, ncurc tratamentul menopauzei i maschiaz diagnosticul
altor afeciuni ginecologice mai grave.
Cunotintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul existentei a doi
factori favoriznd dezvoltrii tumorale: factorii 1 hormonal si vascular oferind condiiile prin care
proliferarea tumorala poate fi influenat.
Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila.
Deci,profilaxia fibromului uterin este posibila si au ca scop intretinerea unui echilibru hormonal cu
evitarea ncrcrilor hormonale si combaterea sindromului de congestie pelviana.
Reglementarea masurilor profilactice se realizeaz ealonat de-a lungul perioadei de activitate
genitala a femeii.
In principal, profilaxia fibromiomului uterin consta in:
-supravegherea intregi dezvoltri si funciei genitale a femeii incepand de la pubertate cu
combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie pelviana;
-precauii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor;
-evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetata pe sfera gemtaa5ce pot
80
afecta circulaia venoasa pelviana;

-precauii in utilizarea tratamentelor cu hormoni;
-stimularea natalitii la vrsta tanara,cand practice debuteaz fibromul;
-depistarea tumorilor in fazele incipiente,latente;prevenirea dezvoltrii lor si a complicaiilor
prin prescriptiide igiena si medicatie decongestina;
Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si dispensarizarea
cazurilor cu risc de imbolnavire( pubertate patologia, sterilitate primara,tesut genital incarcat cu
intervenii chirurgicale,femei ce au fcut tratamente hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si
tratate.
NOIUNI DE NGRIJIRI INFIRMIERE
Pana la jumtatea secolului al XlX-lea ingrijirile infirmiere au fost tributate normelor morale si
religioase naionale.
Aceasta a creat o imagine a surorii medicale bazate pe indisponibilitate.
Florens Naighingale a fost prima care a ncercat sa elibereze ingrijirile de baza de aceste norme.Ea a
ncercat sa demonstreze ca ngrijirile nu nseamn numai cantitate ci aceasta trebuie sa cedeze locul
unei nelegeri a problemelor sociale bazate pe gndire.
In cartea sa apruta in 1959 "Nota despre nursuig" ea descrie astfel aceste ingrijiri:
"Avem tendina sa credem ca medical vindeca.Nimic nu este mai puin adevarat.Niei medieina,mci
chirurgia,nu pot face altceva dect sa nlture obstacolee.Nici una nc alta nu vindeca^numai natura
poate vindeca.
ngrijirile infirmiere in ambele cazuri asigura bolnavului cele mai bune condiii pentru ca natura sa-si
realizeze opera."
Ctre finele anilor 1970 relaia dintre cel ngrijit si ngrijitor influeneaz formarea surorilor
medicaie,gratie lucrrilor Virginiei Henderson, care a descris necesitile fundamentale ale omului ca
baza a ngrijirilor.
Acestea sunt:
l.Sa ajui bolnavul sa respire
2.Sa ajui bolnavul sa mnnce si sa bea
3.Sa ajui bolnavul sa elimine
81
4.Sa ajui bolnavul sa pstreze o buna postura cand se plimba,cand sta sau se afla culcat. Sa-1 ajui sa-si
schimbe poziia.
5.Sa ajui bolnavul sa se odihneasc si a doarm
6.Sa ajui bolnavul sa-si aleag mbrcmintea si sa se imbrace si dezbrace
7.Sa ajui bolnavul sa-si pstreze temperatura intre limite normale
8.Sa ajui bolnavul sa-si pstreze corpul curat, ngrijit, sa aibe protejate
tegumentele.
9.Sa ajui bolnavul sa evite pericolele din mediul nconjurtor, sa fie protejai de ceilali, de orice
pericol din partea pacientului cum ar fi infecia sau violente.
10. Sa ajui bolnavul sa comunice cu alii, sa-si exprime nevoile si sentimentele.
11. Sa ajui bolnavul sa-si practice religia conform conceptului propriu privind ceea ce este drept si
nedrept.
12. Sa ajui bolnavul in munca sau in ocupaii productive.
13. Sa ajui bolnavul in activiti recreative.
14. Sa ajui bolnavul sa invete !
Actualul mod conceptional pornete de la ideea ca individul este o entitate din punct de vedere
biologic, psihologic, social si spiritual, care are necesitai fundamentale cu manifestri specifice pe care
si le satisface singur daca se simte bine.
Individul tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale. Scopul ngrijirilor decurge din
necesitatea pstrrii sau restabilirii independentei pacientului in satisfacerea necesitaii bolnavului.
CAZURI CLINICE
CAZUL I
M.P. de sex feminin, in vrsta de 53 ani din mediul rural, de profesie casnica, naionalitate
romana si de religie ortodoxa se interneaz in data de 13 an 2011 pentru: metroragie si dureri lombopelviene. Din relatrile bolnavei ocupaia de baza este grdinritul iar sursa de ntreinere este fiul sau
cel mic. Antecedentele personale fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, si de atunci si
pana la 50 ani a avut un ciclu reglat, nedureros cu flux moderat. La vrsta de 50 ani intra in menopauza
cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa. A avut trei nateri si cincisprezece
avorturi. Antecedentele personale patologice relev ca bolnava a suferit de hernie ombilicala in 1965,
82
operata, iar in 2011 interneaz in spitalul judeean Targu-Jiu pentru metroragie fiind diagnosticata cu
Fibrom uterin sngernd remisa simptomatologica prin tratament medicamentos.
Motivele internrii actuale sunt: metroragia si durerile lombare si pelviene.
Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei sptmni naintea internrii la care
s-au adugat si durerile lombo-pelviene.
La internare bolnava prezint stare generala satisfctoare, paliditate, subfebrila (temperatura de
37 C), di ureaz normala ; tranzit intestinal normal; TA 180/90 mm Hg; puls 90 batai/minut, respiraia
14/minut. Examenul dc specialitate arata un abdomen suplu, vulva si vagin suple, col fara leziuni. La
tuseul vaginal: col inchis, corp uterin mrit de volum cat un pumn de adult, dur, neregulat cu anexe
suple. Examenul clinic pe celelalte aparate si sisteme da relaii normale,
Se recolteaz la internare urmtoarele examene de laborator ale cror rezultate sunt :
Analize medicale
valorile pacientei
-hemoglobina
12.8 gr%
-hematocritul
40%
-nr.leucocite
5400/mm3
14gr%
42%
8000/mm3
-VSH
7-12/10-l8mm
-tymol
2UML
-glicemie
-fibrinogen -R.B.W.
valori normale
8-13/12-20mm
2-4 UML
92mg%
320mg%
65-110mg%
200-400mg%
Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sngernd si instituie si tratament cu:
1.Indometacin -supozitoare II de doua ori pe zi, dimineaa si seara ; intrarectal 2.Clorocalcin40-80 picaturi de 3 ori pe zi, fractionat la mese, in apa, ceai sau lapte/per os ;
3.Glubifer 3-6 drajeuri pe zi, pe stomacul gol sau la mese dace apar fenomene de iritatie
gastrica (per os);
83
4.CIotrirnazol-coniprimate vaginale II pe zi dimineaa si seara, intravaginal

5.Lizadon supozitoare, unul de 3 ori pe zi, intrarectal.
Tratamentul instituit se menine timp de apte zile de la internare dupa care bolnava este operata
in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala.
Prima zi de boala
Nevoi
Elemente de Elemente de
Problema
Diagnostic
nursing
Obiective
Inervaii
dependenta
independenta
metroragie
dependenta
pacienta pierde scurgere vagi

snge pe cale nai
a
vagi na la
neadecvata
cantitativ
si
calitativ
pacientei sa i se
faca toaleta locala
corespunztoare
si sa i se asigure
hidratarea
corespunztoare
a)autonome :
locala de ca
este
pansament
steril, repaus
lichide
(
compoturi,
sucuri
de
2000-2500
b)delegate
Clotrimazol
vaginale (d+-s
pacienta
prezint
subfebrilitate
pac ierna sa aib

o temperatura cat
mai aproape de
limitele normale
a)autonome :
curata ori de c
transpira b)de
indometacin
supozitoare,
dimineaa
si
scara intrarect
elimina
A-si
ridicarea
dependenta
temperaturii
menine
peste
limitele
temperatur
normale
a
corpului in
T-37.5C
limite
84
hipertermie
normale
A dormi, a dureri
se odihni
lombo-
dependenta
pelviene,
anxietate,
stres
pacienta nu se dificultatea de pac ierna sa aibe a)autonome:

poate
odihni a se odihni
un somn odihnitor psihoterapie,
suficient
aerisirea
sa
nainte de c
linite, lenjerie
pe pat, lenje
corp
corespunztoa
microclimatul
camerei
corespunztor
(delegate: dia
1 tb seara
A se mica,
a avea o
postura
corecta
TA-180/90
dependentei
mm
Hg
Puls^90
batai/minut
A
evita Risc
de dependenta
pericolele
complicaii
bolnava
are alterarea
valori crescute
ritmului
ale T.A.
pacien:ei sa i se a)autonome:
asigure
regim cantitatea de N
hiposodat
nu depasasca 3
cardiac
bolnava pierde
snge pe cale
vaginala,
are
dureri
lombopelviene
85
durerea,
probabilitatea
de atingere a
integritii
fizice
bolnava sa
linitita, sa
prevenite
complicaiile,
supraveghere
fie a)autonome :
fie la pat; se ur
funciile vitale
organismului
puls,
tempe
scaun
A invaa
cerere
de dependenta
informaii
pacienta
intrebari
legtura
boala
pune insuficienta de pacienta sa fie a)autonome

in cunoti inte
informata
in explicam
pa
cu
legtura cu boala boala
si
e
acesteia
tratamentul
medicamentos
artnd daca
posibil
si
paciente in
situaie sau
mult ameliorat
A doua zi de boala
1
metroragie
dependenta
elimina
A-si
ridicarea
dependenta
temperaturii
menine
peste
limitele
temperatur
normalului Ta
37C
pacienta pierde scurgere

piciente sa i se
snge pe cale vaginala
faca toaleta locala
vaginala
neadecvata
coresp jnzatoare
cantitativ
si si sa i se asigure
calitativ
hidratarea
corespunztoare
a)autonome:
locala ori de c
este nevoie, lic
cantitate de
ml/zi (compot
sucuri de fruct
ceaiuri)
b)d
Clotrimazol
vaginale (1 sea
dimineaa)
pacienta
are hipertermie
subfebrilitate
a)autonome :
curata ori de c
este
b)delegate
indometatie
supozitoare,
dimineaa
si
scara intrarect
corpului in
86
pacienta sa aiba o
temperatura cat
mai aproape de
limitele normale
limite
normale
A dormi, a treziri
dependenta
se odihni
repetate,
constrngeri
fizice
pacienta
are dificultatea de pacienta sa aibe
treziri repetate a se odihni
un somn odihnitor
in
timpul
somnului
a)autonome:
la
pat;
a
salonului;
semiobscuritat
linite
b)de
diazepam 1 tb
la culcare
A evita
risc de
pacienta pierde probabilitate

de
a)autonome:
pericolele
complicaii
dependenta
snge pe cale atingere

vaginala.
are integritii
dureri lornbo- fizice
pelviene
pacientei sa i se
a asigure
hiposodat
regim repaus la pat;

supraveghere
b)delegate : L
2
su sozitoare/zi
intrareetalGlub
6
drjeuri/zi
Clorocalcin
picaturi de 3 o
lichide
A
comunica
cerere
de dependenta
informaii
pacienta
intrebari
legtura
boala
pune insuficienta de bolnava sa

in cunostiinte
linitita, sa
cu
prevenite
complicaiile,
supraveghere
fie a)autonome:
fie explicam
evoluia
tratament
medicamentos
chirurgical
cont de vrsta
A treia zi de boala
1
87
metroragie
dependenta
elimina
pacienta pierde scurgere

snge
in vaginala
cantiti mici
neadecvata
cantitativ
calitativ
Pacienta sa fie
supravegheata,
a nu prezinte
si complicaii
a)autonome : r
a pat, toaleta l
de cate or
nevoie
pan
steril
b)delegate
Clotrimazol
intra vag na
seara * 1 dim
ndometacin
supozitoare 2
dimineaa +1
intrarectal
A
evita agitaie,
pericolele
teama,
dureri
diminuate
A in vata
dependenta
cerere
de dependenta
informaii
pacienta este anxietate

nelinitita
cu
privire la
pacienta sa
linitita, sa
aibe dureri
fie a)autonome :
nu la pat, suprave
intervenia
chirurgicala
b)delegate :
pacienta pune Insuficienta in pacienta sa fie

intrebari
in cunostiinte
informata
in
legtura
cu
legtura cu boala
tratamentul
si
tratamentul
chirurgical
chirugical
a)autonome
explicam
interveniei
chirurgicale
importanta
mecanismul bo
88
Lizadon
supozitoare/
dimineaa + 1
intrarectal Clor
60 picaturi/zi, d
zi in lichide
CAZUL II
P.L. de sex feminin in vrsta de 47 ani, din mediul urban de
profesie profesoara la scoal generala 5-8 de naionalitate romana si
de religie ortodoxa se interneaz in 17 ianuarie 2011 n spitalul
judeean in secia de obstetrica ginecologie cu diagnosticul de
polifibromatoza uterina.
Din anamnez reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind, ca
se autointretine, are grup sanguin 01 si Rh-negativ.
Antecedentele herdo-colaterale nu aduc date referitoare la boala.
Antecedentele fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani,
c ciclu menstrual regulat, nedureros, cu durata de 3 zile, nateri 3,
avorturi 4.
Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale
copilriei, apendicectomie la vrsta de 12 ani,
Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat
metrorogii repetate desprite de perioade de intermitenta.
La internare bolnava prezint stare generala satisfctoare, paliditate.
Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator, aparatul cardiocirculator, aparatul digestiv, aparatul urinar si organele de simt da
relaii normale.
Examenul local cu valve arata col de aspect normal, pierdere de
snge vaginal in cantitate moderata.
Tuseul vaginal: col ntredeschis, uter mrit cu volum dc considerenta
fibromatoasa, cu prezenta de doi noduli de peretele posterior cu
diametrele de aproximativ 15 mm si respectiv 27 mm uzualitati

echografic, uter sensibil, dureros la palpare.
Analize medicale
valorile pacientei
valori
normale
-hemoglobina
11,8gr%
-hematocrit
39%
-nr.leucocite
8000/mm3
5600/mm3
-VSH
6-12/10-17mm
-creatimina
14gr%
42%
60008-13/12-20mm
0.8 mg
0.5-1.2 mg
-glicemic
98 mg%
65-110mg%
-VDRL
negativ
negativ
Se instituie medicametul cu:

1.Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaa + 1 seara) intrarectal
2.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide
3.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaa, prnz si seara nainte de
masa per os)
4.Diazepam l tb seara
5.Masa de seara va fi suspendata si nlocuita cu lichide in
vederea intervenirii operator in ziua urmtoare.
A
doua
zi
se
practica
histerectomie
subtotala
istmica
interanexiala. Postoperator in prima zi pacienta prezint o stare
generala buna, duireza normala (800 ml), mictiuni fiziologice si tranzit

intestinal normal reluat.
Este subfebrila (37C) cu 17 respiraii pe minut si TA= 30/60 mm
Hg iar pulsul este de 76 batai/minut.
Tratamentul postoperator a fost urmtorul: Ampicilina 500 mg
flacoane 1 la 6 ore Polivitamine dg 4/zi Piafen tb H/zi Glucoza 5%500mi 10%-500 ml Soluie fiziologica - 500 ml.
Pacienta evolueaz favorabil urmnd tratamentul medicamentos
sub supraveghere chirurgicala.
Nevoi'
Prima
zi de boala
Problema
Diagnostic
nursing
Obiective
Inervaii
dependenta independenta
1
A elimina
Metroragie
infecie
dependenta
urinara
pacienta
pierde
snge vaginal si
elimina o urina
necorespunzatoar
e din punct de
vedere calitativ.
scurgere vaginala
neadecvata
cantitativ
si
calitativ,
eliminare urinara
necorespunzatoa
re
Pacienta sa aibe a)autonom

o toaleta
la pat, toa
recoltarea
corespunzatoare, pt.
sa aibe o diureza hidratare
corespunztoare corespunz
calitativ.
b)delegate
Gluconolac
si
Mg
(dimineaa
Etamsilatf
Fitromenad
ore Adreno
ore
Nit
lcp/6 ore
Biseptol 2c
Nistatin
intravagina
culare
A
evita risc de
pericolele
complicaii
TA,
pacienta sa fie
supravegheata,
sa i se calmeze
durerile, sa itu
existe
riscul
complicaiilor
infecie,
34
(scderea
dependenta
pacienta
pierde risc de atingere a
snge pe cale integritii fizice,
vaginala si are durerea
ameeli cand se
ridica din pat
cefalee,
a)autonom
pansamen
steril, sup
funciilor
punga cu
abdomen
b)delegate
sup. 2 pe z
Ultrogesta
etiltestoste
ameeli,
drureri
accentuate)
informaii
intrebari in
legtura cu
boala ei si
intervenia
chirurgicala
A doua zi de internare (prima zi postoperatorie)
cunoti inte
asigure regim
cantitatea de N
hiposodat
nu depasasca
Nevoia
Elemente de
Elemente de
dependenta
independenta
modificarea
ritmului
respirator,
polipneea
respira
A bea si a restricii
manca
alimentare
(intervenia
chirurgicala)
Problema
Diagnostic
nursing
Obiective
Inervaii
dependenta
pacienta simte dispnee

o greutate in
respiraie
dependenta
pacienta
poate
alimentata
cale orala
pacienta
sa a)autonome:
respire normal
aerisirea
sa
administrarea
uniidifcat prin
nazala,
indecubit dor
capul intr-o p
uoara hipcrex
nu dificultatea de pacienta sa fie

fi a se hidrata si
reechilibrat
pe alimenta
hidroelectrolitic
a)autonome:
hidrica admi
de lichide, ce
300 ml
b)delegate: p
cu glucoza 10
ml soluie fiz
500 ml
A elimina
imposibilitate dependenta
,
constrngeri
fizice
pacienta
nu eliminare
are mictiuni de urinara
6 ore
insuficienta
cantitativ
postoperator
pacienta sa aibe a)autonome

diureza
de msurarea d
aproximativ 600 urmrirea tra
ml
intestinal
b)delegate :
sonda
vezic
demeure
A se
imobilitatea
dependenta
in primele 6 dificultatea
ore
de
la pentru
intervenie
mbrcatpacienta
nu dezbrcat
poate sa se
mbrace
singura
pacienta sa fie a)autonome: a

mbrcata curat
bolnavei la im
dezbracat
modificarea
sondei
v
asigurarea
lenjerii curate
constrngeri dependenta
fizice,
restricii ale
mobilitii
nu
poate imobilitate
efectua micri
active
pacienta sa aibe a)autonome:

o poziie corecta supravegherea
si comoda
permanenta,
in decubit
fara perna tim
ore, cu schi
poziiei la in
imbraca,
dezbrac
A se mica,
pstra
o
buna
postura
de o ora.
A fi curat si constrngeri dependenta

a-si proteja fizice, edere
tegumentel in pat
e
nu poate sa-si dificultatea de pacienta sa fie

efectueze
a-si
efectua curata,
toaleta
ngrijirile
ngrijiri
plgii operatorii
igienice
igienice
a)autonome:
pariala
la
b)delegate
schimbarea
pansamentulu
a
evita plaga
dependenta
pericolele
operatorie,
risc
de
complicaii,
nelinite
patentiala,
pacienta
teme
complicaii
a)autonome:
pansament,
supravegherea
bolnavei, pozi
sa puna pla
repaus(perna
bazin)
semiobscuritat
supravegherea
funciilor
vit
b)delegate: Pi
i.m. Ampicilin
mg f 1 la 6 ore
durere.
prevenirea
se
complicaiilor,
de probabilitatea calmarea durerii,
de incalcare Ia supravegherea
integritatea
bolnavei
fizica
Polivitamine o
3
ori pe zi; pu
gheata pentru
si inflamaii
A treia zi de internare
Nevoia
dependenta
independenta
Problema
Diagnostic
nursing
Obiective
Inervaii
dificultatea dependenta
de
a
se
manca si a alimenta,
se hidrata
restricii
alimentare
pacienta
plnge
foame
A se mica, restricii de dependenta

a pstra o mobiliti
buna
postura
pacienta nu se imobilitate
poate deplasa
singura
A fi curat, si plaga
a-si proteja
tegumentel operatorie
e
nu-si poate
pacienta nu-si dificultatea de pacienta sa fie

poate efectua a
efecti
a curata, sa aiba
toaleta singura ngrijiri
pasament curat si
igienice
steril pacienta s
pacienta
se
nu
aib
teme
de durere,
complicaii
complicaii
anxietate
ajutarea bolnavei a)autonome:

sa
se
plimbe, schimbarea
mobilizarea activa pansamentului
nsoirea boln
toaleta,
a
acesteia
sa
plimbri prin
dar fara a obos
ngrijiri
a)autonome:
pariala
la
fractionat,
schimbarea l
b)delegate
schimbarea
pansamentului
toaleta
igienice,
plgii
constrngeri
a)autonome:ps
apie,
plgii,supraveg
efectua
fizice
A
evita
risc
de
pericolele
infecii,
complicaii
dependenta
se dificultatea de pacienta sa aibe a)autonome: a

de a se hidrata
un regim hidric bolnavei in
echilibrat
hidratrii,
e
sanitara
importanta
hidrice b)dele
soluii
perf
glucoza 5%,
ser fiziologic 5
b)delegate:
ampicilin 50
i.m. la 6 ore
piafen f I i.m./z
CAZUL III
S.E. de sex feminin in vrsta de 50 ani din mediu urban, de
profesie economista de EFTPS Jil, de nationalitate romana si religie
ortodoxa
se
interneaz
la
Spitalul
Judeean
secia
obstetrica
ginecologie in data de 27 ianuarie 2011 cu diagnosticul fibrom uterin

sngernd. Menopauza. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu
chiaguri in cantitate moderata, dureri lombare accentuate, dureri in
hipogastru si fosele iliace, cefalee, ameeli.
Din relatrile bolnavei, aceasta isi petrece timpul liber mpreuna
cu cele doua fete ocupandu-se de educaia lor.
Antecedentele fiziologice personala releva ca bolnava a avut menarha
la 13 ani avnd pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat, flux
moderat, dureros, cu durata de 3-7 zile, nateri 2, avorturi 4.
Antecedentele
patologice
releva
ca
bolnava
suferit
apendicectomie la 24
ani.
Motivele internrii sunt: pierderea intermitenta de snge prin
vagin, durere lombara si pelviana.
Din istoricul bolii reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un
an si ca sub tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de
cea 3 luni persista simptomatologia fara remediu.
Starea generala la internare a fost satisfctoare ; tegumente
curate, palide. esut celular subcuatanat normal reprezentat Relaii pe
aparate si sisteme normale ; TA=120/60 mm Hg, temperatura 36C,

respiraia 16/minut
Examenul local cu valve : col de aspect normal, pierdere de
snge vaginal in cantitate moderata. Tuseu vaginal: col ntredeschis,
uter mrit de volum de consistenta fibromatoasa, sensibil, dureros la
palpare.
Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm;
pe peretele posterior aezat transversal se situeaz un nodul
fibromatos cu diametrul de 14 mm.
Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sngernd.
Analize medicale
valorile pacientei
valori
normale
-hemoglobina
11,4gr%
14gr%
-hematocrit
35%
42%
-nr.leucocite
5000/mm3
6000-
8000/mm3
-sediment urinar
albumina si glucoza
absente
-examen urina
rare epitelii, leucocite
leucocite
flora microbiana
rare epitelii,
In urma anamnezei, investigaiilor clinice si paraclinice se

confirma diagnosticul de fibromatoza uterina - hiperestrogenism.
Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se
intervine chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala
cu evoluie favorabila postoperator
Nevoi'
Prima
zi de boala
Problema
Diagnostic
nursing
Obiective
Inervaii
1
A elimina
Metroragie
infecie
dependenta
pacienta
pierde
snge vaginal si
elimina o urina
necorespunzatoar
e din punct de
vedere calitativ.
scurgere vaginala
neadecvata
cantitativ
si
calitativ,
eliminare urinara
necorespunzatoa
re
Pacienta sa aibe a)autonom

o toaleta
la pat, toa
recoltarea
corespunzatoare, pt.
sa aibe o diureza hidratare
corespunztoare corespunz
calitativ.
b)delegate
Gluconolac
si
Mg
(dimineaa
Etamsilatf
Fitromenad
ore Adreno
ore
Nit
lcp/6 ore
urinara
Biseptol 2c
Nistatin
intravagina
culare
A
evita risc de
pericolele
complicaii
TA,
pacienta sa fie
supravegheata,
sa i se calmeze
durerile, sa itu
existe
riscul
complicaiilor
infecie,
34
(scderea
cefalee,
ameeli,
dependenta
pacienta
pierde risc de atingere a
snge pe cale integritii fizice,
vaginala si are durerea
ameeli cand se
ridica din pat
a)autonom
pansamen
steril, sup
funciilor
punga cu
abdomen
b)delegate
sup. 2 pe z
Ultrogesta
etiltestoste
dureri
accentuate)
A doua zi de boala
Nevoi
Elemente
Elemente
de
de
Problema
Diagnostic nursing
Obiective
Inervaii
Evaluare
scurgere vaginala
Pacienta sa nu
a)autonome:
Pacienta
1
metroragie, dependenta
pacienta pierde
elimina
infecie
snge vaginal cu neadecvata cantitativ

si
cheaguri,
cantitate
calitativ,
eliminare
urinara
moderata;
necorespunzatoare
elimina urina
calitativ
puin tulbure.
urinam
prezinte infecii repaus la pat,

vaginale,
aibe o
diureza
normala
din punct de
sa pansament
steril,
pierde snge
local vaginal cu
chiaguri iii
recoltarea de
urocultura
examen
cantitate
si
vedere calitativ sumar b)delegate:
mica.
Urocultura
Gluconolactat
Ca si
de evideniaz
Mg
f
(dimineaa),
]/zi
sub 100000
Etamsila f 1/6 ore

Fitromenadion f 1/6
germeni/mlEx
sediment
urinar
ore
evideniaz
Adrenostazin f 1/6 rare epitelii si

ore
leucocite,
Nitrofurantoin lcp/6
flora
Ore Biseptol 2cp la
microbiana
12 ore
A evita
risc de
pericolele
complicaii,
cefalee,
ameeli.
dureri
dependenta
Apariia
complicaiilor
risc de atingere
integritii fizice,
durerea
a pacienta sa fie
a)autonome:
supravegheata, pansament
sa
steril,
Pacienta este
local linitita,
i se urmreasc microclimatul
zilnic
sa i
evoluia salonului
se combat
durerea
corespunztor,
evitarea stresului
b)delegate: piafen
sup.2/zi
ultrogestan cp.2/zi
metiltestosteron
cp. 2tbt/zi
cefaleea si
ameelile s-au
diminuat
A treia zi de boala
Nevoi
Problema
Diagnostic
nursi ig
Obiective
Inervaii
Evaluare
dependenta
independenta
metroragie
dependenta
pacienta pierde
snge vaginal
in
cantitate
mica
scurgere
vaginala
neadecvata
cantitativ
si
calitativ
toaleta
locala
corespunztoare,
hidratare
corespunztoare
a)autonome: repaus
la pat, toaleta si
pansament
steril
b)delegate
:
Gluconolactat de Ca
si
Mg
f
I/zi
(dimineaa),
Eitamsilat f 1/6 ore
Fitromenadion f 1/6
ore Adrenostazin f 1/6
ore Nitrativ 1 ovul
intravaginal seara la
culcare
Dupa 24 ore
bolnava pierde
snge
in
cantitate
moderata
patentiala,
risc
atingere
integritii
fizice
de supravegherea
a pacientei pentru
prevenirea
complicaiilor
a)autonome:
supravegherea
pacientei b)delegate:
Piafen
sup
2/zi
Ultrogestan 2 tb/zi
Metiltestosteron
2
tb/zi
Pacienta
cu
stare generala
buna, fara risc
de complicaii
fie a)autonome
:
explicarea mijloacelor
de
tratament
si
importanta
lor.
explicarea tehnicilor
ce trebuie efectuate,
Pacienta
linitita este de
acord
cu
intervenia
chirurgicala
elimina
A
evita Risc
de dependenta
pericolele
complicaii
apariia
complicaiilor
A invata
Cerere
de dependenta
informaii,
cunoti inte
insuficiente
despre boala
pacienta cere insuficienta de pacienta sa

informaii
in cunoatere
informata
legtura
cu
boala
insuflarea ncrederii
n
tot
ceea
ce
ntreprinde medicul i
asistenta n ajutorul
ei.
CONCLUZII
Boala fibromul uterin se manifesta foarte variat in
funcie de numrul, mrimea si localizarea tumorilor.
De multe ori evidenierea tumorii este o surpriza
operatorie sau a examenului clinic, iar in alte cazuri desi
dimensiunile tumorii sunt relativ reduse, tabloul clinic este
zgomotos, fiind dominat de hemoragii genitale, dureri sau alte
complicaii care pot periclita chiar viata femeii.
Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine
tolerate, raman stabile in toata perioada de activitate
denitala, iar la menopauza devin silenioase si regreseaza.
In fibroamele hemoragice menoragia reprezint cea mai
obinuita si caracteristica forma de sangerare.
Menoragiile
nu
se
instaleaz
niciodat
brusc,
menstruatiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu

chiaguri, dureaz mai mult de o sptmna, pana la 10-12
zile, cand se sfresc cu o serozitate rozacee.
Metroragiile sunt mult mai rare. Ele survin intre cicluri,
discontinuu.
Apariia durerilor avertizeaz ca "exista ceva mai mult dect
un fibrom banal".
Procesul de nursing a presupuc ngrijiri specifice tipului
de mbolnvire a disfunctiei nevoilor afectate precum si
ngrijiri individualizate, remarcate in studiul clinic al celor 3
cazuri cu urmtoarele diferenieri: vrsta, activitatea sociala,

implicare psihica, gradul de nelegere si comunicare, mediul
de proveniena si stadiul involutiv al afeciunii.
Particularitile de ngrijire individualizate pe fiecare caz
in parte si prezentate pe larg in plan, dau dimensiunea umana
a ngrijirilor tip nursing.
ANEXE
ANEXA 1
I. Urmarirea funciilor vitale ale organismului:
1. Masurarea pulsului
Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei,
care poate fi comprimata pe un plan osos; radiala (in
practica),
temporala
superficiala,
corotida,
humerala,
femurala, pedioasa etc.

La luarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic
si psihic cel puin 5-10 minute, inainte de numrtoare,
ntruct un efort sau emoie oarecare, in timpul sau naintea
lurii pulsului, ar putea modifica valorile reale.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,

medius si inelar de la mana dreapta exercitandu-se o uoara
presiune
asupra
peretelui
arterial
pana
la
perceperea
zvacniturilor pline ale pulsului.

In funcie de vrsta, frecventa pulsului variaz astfel: la
un nscut 130-140/ minut, la copilul mic 100-120/minut, la 20
ani 60-80/minut; peste 60 ani 90-95/minut,
2. Tehnica msurrii T.A.
Se aplica maneta pneumatica pe braul bolnavului
fixandu-se bine. Se aplica un stetoscop imediat sub marginea
inferioara a manetei pe artera humerala. Se pompeaz aer in
maneta pana la dispariia pulsului arterial, apoi se deschide
supapa manetei brusca a pereilor arteriali prin presiune
sistolica maxima si decomprimare a lor in timpul presiunii
diastolice, minime, da natere la un ton ritmic legat de
vibraiile pereilor arteriali comprimai. Presiunea artata de
manometru in momentul in care se percepe primul ton
arterial reprezint valoarea tensiunii maxime (tensiunea
sistolica).
Presiunea citata pe manometru in momentul in care
tonurile scad brusc reprezint valoarea tensiunii minime.
Nivelul T.A. variaz in raport cu sexul, vrsta precum si
cu caracterul activitii fiziologice in cursul zilei:
-in primii ani ai vieii TA este de 75-90/50-60 mm Hg
-in copilarie TA variaz intre 90-110/60-65 mm Hg
-la pubertate TA variaz intre 100-120/65-75 mm Hg

-la aduli TA variaz intre 115-140/75-90 mm Hg
-peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg
ANEXA 2
II. Recoltarea sngelui pentru examene biochimice
Recoltarea
sngelui
se
face
prin
punctie
venoasa
dimineaa pe nemancat, folosind o seringa sterila de unica

folosina.
Recoltarea la adult se face obinuit din venele plicii
cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica.
1. Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma.
Se recolteaz prin punctie venoasa 2 ml snge pe
anticoagulant dat de laborator (soluie oxalat de potasiu sau
amoniu), se agita circulat.
Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%, hematocritul
42%, leucocite 6000-8000/mm3.
2.Recoltarea sngelui pentru V.S.H.
Se recolteaz fara staza venoasa in seringa sterila de 2
ml care conine 0.4 ml citrat de sodiu de 3.8%, se
omogenizeaz.
Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm ; la 2 ore 1012 mm.

3.Recoltarea sngelui pentru dozarea fibrinogenului.
Se recolteaz snge prin punctie venoasa intr-o eprubeta
4.5 ml snge, peste 0.5 ml oxalat de potasiu 2%. Valori
normale la femei: 200-400 mg%.
109
ANEXA 3
III. Examenul de urina.
1 .Urina se recolteaz pentru :
a)examen fizic determinandu-se
se recolteaz urina din 24 ore
aspectul,
cantitatea,
culoarea,
mirosul,
densitatea.
b)examen chimic - se recolteaz 100-500 ml dimineaa
prin mictiune spontana intr-un recipient foarte curat
c)examen bacteriologic - se recolteaz prima urina de
dimineaa pe menancat, dupa toaleta riguroasa a organelor
genitale externe. Dupa eliminarea primului jet de urina,
bolnava urineaz in eprubeta sterila. Dupa recoltare gatul
eprubetei se flambeaz, apoi se pune dopul care a fost
pstrat steril.
Se considera infecie urinara cand in urina se gsesc prin

cultura bacteriologica peste 100000 germeni.
2. Examenul sedimentului urinar.
Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza.
Normal se evideniaz in sediment 1-2 epitelii, 1-2
leucocite, sruri amorfe. Patologic : mai multe leucocite,
hematii, cilindri, flora microbiana.
ANEXA 4
IV. Medicamente hemostatice

Hemostaticele
sunt
medicamente
care
corecteaz
tulburrile de coagulare si accidentele hemoragice. Dintre

substanele medicamentoase amintim:
-Adrenalina in soluie de 0.5% este vasoconstrictor local
-Adrenostazin - fiole de 5 si 10 ml - hemostatic capilar prin
vasoconstructie. Mai sunt: Venostat, Etamsilat, Fitomenadion,
Clauden, Coagulent etc.
ANEXA 5
V. Hormonoterapia
Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o
secreie absenta, stimulnd cand exercita functia endocrina a
unei glande ; frenator cand limiteaz secreta unui hormon sau
ii anihileaz efectele.
1. Progesteronul - se prezint in fiole coninnd 5 sau 10
mg in soluie uleioasa. Se poate administra cu vitamina E sau
estrogen.
2. Testosteronul cu aciune cumulativa, astfel dozele
mici, administrate timp indelungat au un efect superior
dozelor mari, administrate doar in cteva zile.
Testosteronul este in unele privine antogonist foliculinei.
Dozele mari produc o mosculinizare progresiva.
Se prezint in fiole de 10 si 25 mg.

Metiltestesteronul se prezint in comprimate de 0.010
gr. Pentru administrare sublinguala.
BIBLIOGRAFIE
1. I.Negrut- O.Rusu. - Ginecologie si Obstetrica, voi I, Editura
didactica si
pedagogica, Bucureti 1981
2. Victor Papilian
Anatomia omului, volumul II,
SPLANHOLOGIA,
Ediia a V-a, Editura didactica si pedagogica, Bucureti 1979
3. Vasile I Turcei in - Fibromul uterin - Ed.Dacia, Cluj, 1990
colaborare cu O.Rotaru si S. Toader
4.Dr. Carol Mozes - Tehnica ngrijirii bolnavilor voi I, Ediia a IVa, si colaboratorii Editura medicala, Bucureti 1979

Fibromul Uterin 1

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Fibromul Uterin 1

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR

II.10.2. Tratament general

II.10.3. Tratament local 40

CAP. III NGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN.. 46

NOIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR

organe genitale externe

organe genitale interne

Organele genitale externe sunt alctuite din:

Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un

Mijloacele de fixare ale uterului sunt:

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

d) teoria neurofibromatozei Recklinghansen explic apariia fibromului

fibromiomului uterin drept o consecin a unei stri de hiperfoliculinemie

a) n raport cu micul bazin dup dezvoltare se descriu:

fibroame de corp uterin, frecvente spre fundul uterului;

fibroame de istm, cu tendina de a se include n ligamentul larg deplasnd

fibroame de col, cu dezvoltare n poriunea supravaginal a colului;

fibrom subseros la suprafaa uterului, care poate fi:

fibrom interstiial, cu dezvoltare n plin miometru;

sesil (cu baza de implantare larg);

pediculat, care se poate exterioriza prin traversarea colului,

1. Fibromul corpului subseros;

- fibrom de consisten ferm.

Hemoragiile uterine care constituie simptomul funcional cel mai

(hipermenoree), fr cheaguri, fie prelungite, fie apropiate una de

ginecologic. De reinut faptul c hemoragiile uterine nu sunt n

Leucoreea se ntlnete, fie sub form de glere abundente, fie sub

Durerile sunt, pe ct de necaracteristice, pe att de inconstante. n

sclerochistice. Cnd fibromul este dureros spontan i la examinare,

Dup acest scurt bilan se trece la tactul vaginal bimanual. Aceasta

Pentru aprecierea riscului operator se completeaz examenul cu o serie

evidenierea unui eventual fibrom subseros;

evidenierea situaiei anexelor;

diagnosticul unei endometrioze asociate.

b) histeroscopia care confirm:

diagnosticul fibroamelor submucoase precizeaz numrul

i caracterul lor, localizarea, diametrul.

7. Dozri hormonale (de estrogeni) i examenul citovaginal hormonal

degenerescen edematoas sau mixomatoas a fibromului;

degenerescen grsoas, ntlnit n sarcin;

degenerescen roie (fibromul rou), care este consecina unor

formaiuni chistice n parenchim;

ramolisment, consecin a necrozei de colicvaie, consecutiv unor

degenerescen angiomatoas prezent n fibroamele vasculare;

transformri moi n resturile unor insule glandulare din canalele

necroz a fibromului uterin, consecin a obstrurii vaselor din

a) necroza aseptic, consecina unui proces de necrobioz ischemic;

malignizarea fibromului (cancerizare) se ntlnete n 1-3% din

- n cazul degenerrii esurului muscular ia aspectul de biomiosarcom;

10. Complicaiile fibromului uterin

endometrului, de ctre miom, prin compresiune cu congestie i ischemie.

fenomene de compresiune ureteral, putnd compromite rinichiul

fenomene de compresiune vezical sau rectal;

fenomene de compresiune a venelor iliace, antrennd riscul bolii

fenomene de compresiune nervoas, antrennd veritabile nevralgii

2. Fenomene de torsiune care poate fi:

acut, cu simptomatologia unui abdomen acut neexistnd

c) Modificri de structur a fibromului

febr 38-38,5C cu facies subicteric;

dureri pelvine, paroxistice pe un fond dureros, nsoite de pierderi

modificri locale ale fibromului care devine foarte dureros,