Sunteți pe pagina 1din 66

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOLALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CAROL DAVILA


,TG-JIU ,JUD -GORJ

PROIECT DE CERTIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ –
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR

DR –HORTOPAN RAMONA CRISTINA

ÎNDRUMĂTOR

ASIST.MED.PRINCIPAL-COSOLAN ELENA ANGELA

ABSOLVENT-GARCEA I ALIS IONELA

2017

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOLALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CAROL DAVILA


TG-JIU ,JUD -GORJ

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE


ABSOLVIRE

ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL

COORDONATOR

DR –HORTOPAN RAMONA CRISTIN

ÎNDRUMĂTOR

ASIST.MED.PRINCIPAL-COSOLAN ELENA ANGELA

ABSOLVENT:

GARCEA I ALIS IONELA

2017

2
CUPRINS

Argumentul……………………………………………………………………pg 45

CAPITOLUL I

1.1Noiuni anatomo clinice ………………………………..pag.6-7


CAPITOLUL II

1.Prezentarea teoretica a bolii


2.Definitie ,etiologie ,clasificare , simptomatologie ,tratament……pag -8-12
3.Notiuni de nursing – supravegherea pacientului din momentul internarii…pag14-35

CAPITOLUL III

1.Cazul clinic nr.1………………………………………………….pag 36-44

2. Cazul clinic nr.2…………………………………………… ……pag 45-53

3. Cazul clinic nr. 3…………………………………………………...pag 54-62

CAPITOLUL III

1.Concluzii…………………………………………………………..pag 63

2.Anexe ……………………………………………………………..pag 64-65

3. Bibliografie…………………………………………………………pag 66

3
MOTTO:

“’ SA LE DATI OAMENILOR ORICE , DACA NU LE DATI SANATATE , NU


VE-TI FI FACUT NIMIC PENTRU FERICIREA LOR.”

ARGUMENT

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant
trebuie sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de
imbolnavire.
Am ales acest subiect pentru ca bolile aparatului genital feminin sunt tot mai
frecvente, si ocupa primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra.
Datorita efectuarii stagiului de practica pe sectia Ginecologie ,am aflat de
afectiuni care nu stiam ca exista ,iar aceasta tema m-a facut sa vreau sa mi aprofundez
cunostiintele.

Prolapsul pelvi -perineal a fost cunoscut din timpuri stravechi inca de la inceputurile
finite umane ,cand nasterea se producea numai pe cale joasa in conditii
necorespunzatoare .

Referiri vechi la prolapsul genital ,au ost descoperite relative recent ,in Peru unde pietrele
pictate de la Ica ilustreaza pe langa alte interventii cgirurgicale , o serie de manevre
pentru reducerea prolapsului genital.
Hipocrate ,Soranus si Gallenus sunt printer primii care au descries “caderea mitrei
“,propunand pentru corectare hamuri din piele de vitel.
Egiptenii gasisera ca remediu un tip de pesarii rudimentare , pe care le introduceau in
vagin ,alcatuite din material vegetale si apoi din ceara de albine , sustinute cu fasii de
panza .
In China antica ,prolapsul genital era tratat prin acupunctura ,exercitii fizice si dieta .

4
Corectarea chirurgicala a prolapsului incepe teotetic in secolul al XV cu Scoala din Padova,
dar parintele adevarat al operatiilor plastic si reparatoare , destinate corectarii viciilor de
pozitie ale uterului este socotit Ambrosie Par.

Realizarea ideii lui nu a fost insa posibila decat tarziu, odata cu introducerea asepsiei si
antisepsiei chirurgicale, precum si a procedeelor de anestezie .
Interpretarile etiopatogenice ale prolapsului au urmatoarea evolutie istorica :
-Meissner si Fritsch au considerat prolapsul ca rezultat al slabirii vtesutului perineal ;
-Bell- Duncan il punea pe seama lezarii integritatii si tonusului peretilor vaginali;
-Kirsch si Veit au incriminat factorul atrophic , datorat varstei si lezarea tesuturilor
conjunctive musculo – aponevrotice perineale ;
Contributia romaneasca cu privire la etiopatogenia prolapsului a debutat in anul 1946 cand
dr Condiescu a comunicat primul caz de prolaps dupa histerectomie.
In present in cazurile de prolars ,ginecologii din clinicile de Obstetrica si Ginecologie din
tara ,combina tratamentul hormonal,fizioterapic si Kinetoterapia cu tratamentul
chirurgical,obtinandu-se rezultate notabile.

5
CAPITOLUL I

1. PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A


TULBURARILOR DE STATICA PELVINA

1.1. NOTIUNI ANATOMO CLINICE

Statica pelvina este definita ca fiind proprietatea de a metine organele intrapelvine intr-o anumita
pozitie si cu o anumita orientare. Ca pozitie, uterul se afla in centrul micului bazin, intre vezica si
rect. In ce priveste orientarea uterului, acesta se afla in anteversie ( unghiul diedru, de 95 – 100 ,
deschis anterior, format de axul colului si cel al vaginului ) si anteflexie ( unghiul diedru, de
110 – 130 , deschis anterior,format de axul corpului uterin si axul colului ).

Aceasta modalitate de mentinere a uterului asigura o buna irigare a organului, evacuare eficienta
a secretiilor endouterine (mai ales a sangelui menstrual) si o repartiyare uniforma, radiara, a
fortelor de presiune intraabdominala.

Statica uterine nu trebuie analizata in mod izolat ci in legatura cu statica organelor invecinate
(vezica urinara, rect).

Elementele anatomice cu rol in statica pelvina sunt grupate in mijloace de suspenisie si mijloace
de sustinere.

Mijloacele de suspenisie sunt reprezentate de :

 peritoneu (are rol redus : aderentele peritoneului uterin pot determina pozitii
vicoase);

 ligamentele largi (impiedica devierea laterala);

 ligamentele rotunde (se opun bascularii posterioare);

6
 ligamentele utero-sacrate (portiunea retro-uterina a ligamentelor sacro-recto-
genito-pubiene) reprezinta sitemul suspensor principal al regiuni crevice-ismice .
Sistemul suspensor accesoriu este reprezentat de fasciculele ridicatoare ale
muschiilor ridicatori anali.

Mijloacele de sustinere sunt reprezentate de :

 conexiunile cu organele adiacente (vezica, rect);

 ligamentele sacro-recto-genito-pubiene. Aceste condensari fibro-musculare ale


tesutului pelvi-subperitoneal se mai numesc retinacule; posterioare (lig. utero-
sacrate), anterioare (lig. pubo-uterine) si laterale (lig.cadinale);

 planseul pelvi-perineal constituie cel mai important mijloc de sustinere a


uterului, desi, nici muschii, nici fasciile lui nu vin in contact cu

uterul.

7
CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

DEFINITIE

Prolapsul genital reprezinta coborarea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de


sustinere, adica planseul pelvin si de suspenie, respectv ligamentele uterine.

1.2.2. ETIOLOGIE

Cuprinde doua tipuri de prolaps si anume:

a) - prolapsul vaginal;

b)- prolapsul uterin;

a) Exista mai multe tipuri de prolaps vaginal. Prolapsul peretelui vaginal anterior poate parea
sub forma:

- cistocelului

- uretrocelului

- cistouretrocelului

8
Cistocelul reprezinta hernierea bazei vezicii urinare in portiunea superioara a peretelui vaginal
anterior. Uretrocelul reprezinta hernierea peretelui posterior al uretrei iin ultimii 1,5-4 cm ai
peretelui vaginal anterior Cistouretrocelul reprezinta herinerea intregului perete vaginal
anterior. Prolapsul peretelui posterior poate aprea sub forma rectocelului si enterocelului.

Cistocelul reprezinta herinerea peretelui anterior al rectului in vagin. Enterocelul reprezinta


hernia fundului de sac Douglas.

b) prolapsul uterin are trei grade, in functie de amploarea coborarii organului in raport cu
introitul vaginal:

 gradul 1 – uterul coboara in interiorul vaginului, c olul nu se evidentiaza la


vulva,coboara pretele anterior al vaginului antrenand vezica (cistocel) si
peretele posterior si rectal (rectocel);
 gradul 2 – uterul este coborat, colul apare la vulva intre cistocel si rectocel;
 gradul 3 – uterul iese inafara uterului ca o tumora acoperita de mucoasa
vaginala violacee, congestionata.;

Aparitia prolapsui vaginal cat si cel uterin se datoreaza mai multor factori, cum ar fi:

- nasterea – deterimna leziuni ale fasciei viscerale endopelvine si ale condensarilor acesteia,
precum si ale musculaturii planseului pelvin, in specila ale muschiilor levator ani si ale corpului
perineal;

- sarcina – determina relaxarea si inmuierea aparatului ligamentar;

- factori sistemici – obezitatea, astumul bronsic, bronsita cronica;

- factori locali – tumoare de ovar, tumoare uterina, traumatisme medulare S1-S4, neuropatie
diabetica, tumori presarcrate;

- menopauza – deficitul estrogenic poate contribui la descensul uterin;

- congenial – o forma rara de prolaps uterin congenial este intalnita la copii nou-nascuti, la
nulipare, si se datoreaza unui deficit structural la nivelul fasciei endopelvine si al mijloacelor de
sustinere a uterului.

Componentele principale ale aparatului de sustinere al uterului sunt reprezentate de: oase
pelvine, fascia endopelvina, muschii perineului si muschii levator ani. Toate aceste structuri

9
mentin pozitia normala a uterului, chiar si in cazul cresterii presiunii intrabdominale care apare
in cazul tusei, ridicarii greutatiilor.

1.2.3. SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia prolapsului este determinata de gradul acestuia. Simptomele specifice


prolapsului uterin sunt sangerarea secundara unei eroziuni cervicale de decubit si palparea
colului de catre pacienta la nivelul introitului.

Prolapsul de gradul 1 poate prezenta:

- incontinenta urinara foarte usoara;

- senzatie de greutate in micul bazin;

- dureri sacrate;

- leucoree;

Prolapsul de gradul 2 poate prezenta:

- staza urinara si infectie urinara;

- hipertrofierea colului din cauza stazei sanguine si limfatice;

- leucoree;

- durere abdominala care se accentueaza la efort dar diminueaza in decubit dorsal;

- tulburari intestinale (constipatie) datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului.

Prolapsul de gradul 3 poate prezenta:

- leucoree persistenta, purulenta, urat mirositoare;

- sangerare deterinata de ulceratiile de decubit;

- staza vezicala, polakiurie, disurie.

10
1.2.4. COMPLICATII

Complicatiie care pot aparea pe parcursul evolutiei afectiunii sunt:

- uleceratii cervicale de decubit care pot fi insotite de sangerari;

- infectii ale tractului urinar;

- obstructie ureterala urmata de hidronefroza;

- hemoroizi secundari constipatiei;

- ocluzie intestinala in cazul asocierii enterocelului.

1.2.5. TRATAMENT

Tratamentul medical este paleativ, sau in cazul unei avand ca scop ameliorarea
simptomatologiei locale si generale. Se adreseaza formelor incipiente sau in cazul unei
contraindicatii operatorii ferme. Consta in: Kinetoterapie, baleneoterapie,aplicalrea de pesare.

Tratamentul chirurgical este cel mai eficient. Are ca obiectiv refacera aparatului de sutinere si a
celui de suspensie. Conduita va fi adaptata la specificul cazului:

- forme clinice;

- gradul lezional;

- varsta pacientei;

- leziunile asociate;

Tratament
Tratamentul este chirurgical. El depinde de natura si importanta prolapsului, de varsta femeii, de
calitatea tesuturilor, de existenta sau absenta relatiilor sexuale si de dorinta de maternitate. Exista
diferite tehnici de repozitionare a organelor deplasate.

Histeropexia. Consta in fixarea uterului de un element stabil din micul bazin, cu ajutorul unui fir

11
sau al unor benzi. In prezent sunt utilizate doua metode: fixarea de un ligament al primei vertebre
sacrale (promontofixare) si incrucisarea ligamentelor rotunde care sustin uterul (histeropexie
ligamentara).

Colpoperineorafia. Aceasta interventie chirurgicala isi propune sa redea forma, pozitia si


dimensiunile initiale vaginului si perineului. Indicatia sa principala este prolapsul genital cu
beanta vulvei, de origine traumatica (cel mai frecvent legat de nasterea unui copil voluminos).
Interventia se practica pe cai naturale, pacienta aflandu-se sub anestezie generala sau regionala.
Ea permite continuarea unei vieti sexuale normale. Cu toate acestea, se incearca evitarea ei la
femeile in perioada de activitate genitala pentru a limita riscul de dureri care apar la contactul
sexual.

Histerectomia. -In cazurile severe, tratamentul chirurgical este uneori asociat cu ablatia uterului
(histerectomie). La toate aceste tratamente se poate adauga tratamentul incontinentei urinare.
Printre altele, purtarea unui inel de cauciuc (pesar) plasat in jurul colului uterin, care permite
mentinerea pozitiei organelor interne, este recomandata femeilor in varsta sau care nu doresc sa
fie operate. Exercitiile pentru musculatura planseului pelvian, care fortifica muschii vaginului,
reduc riscul de prolaps uterin.

Pesarul- .Destinat corectarii anumitor anomalii de pozitie a uterului, pesarul este un inel de
cauciuc, mai mult sau mai putin flexibil. Introdus in vagin astfel incat colul uterin sa fie central,
permite mentinerea pozitiei uterului.Purtarea unui pesar este necesara cand nu se poate efectua
operatia pentru prolapsul uterin, la femeile varstnice, de exemplu, in cazul contraindicatiilor
legate de anestezie. Pesarul se plaseaza manual in fundul vaginului.Necesita supraveghere
medicala regulata si tratament antiinfectios local.

Profilaxie

Modificarile stilului de viata pot incetinii progresiunea prolapsului genital,acestea includ:-

-mentinerea unei greutatii corporale corespunzaoare inaltimii

12
-suprimarea fumatului,tusea cronica asociata cu fumatul poate cauza sau accelera
prolapsul de organe pelvine

-corectarea constipatiei,intinderea cauzata de constipatie ,slabeste si lezeaza tesuturile de


legatura si muschii pelvisului

-evitarea ridicarii de greutati si a efortului fizic constant

13
CAPITOLUL II

2. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII IN SPITAL


PANA IN MOMENTUL EXTERNARII SI TEHNICILE IMPUSE DE BOALA

2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

Internare este primul contact al bolnavei cu spitalul, aceasta ocazie constituie un eveniment
important in viata pacientei , ea se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate
sau semiinfirmitate este nevoita sa recurga la ajutorul oamenilor straini. Aceasta situatie,
impreuna cu boala, ii creeaza anumite stari emotive, de care personalul care primeste bolnava in
spital trebuie sa tina seama, menajand-o cat mai mult.

Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei, factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire, in vederea recastigarii
sanatatii celei internate.

Pacienta diagnosticata cu prolaps genital se va interna in sectia obstetrica – ginecologie pe baza


biletelor de internare emise de doctorul de familie si programare anterioara, sau internarea se
poate face de urgenta daca pacienta cu prolaps genital prezinta urgenta. Pacienta poate fi insotita
de o ruda daca doreste.

Asistenta medicala va acorda o atentie deosebita insotitorilor care trebuie linistiti,


convingandu-i ca bolnava va fi bine ingrijita. De asemena asistenta medicala va coopera cu
pacientele asigurandu-le ca starea lor se va ameliora, daca vor colabora intelegand efectul
tratamentului.

Asistenta medicala se va ingriji imediat de administrarea tratamentului pentru calmarea durerii,


linistirii si a investigatiilor de laborator indicate de medicul ginecolog. Bolnavele internate sunt
inscrise in biroul serviciului de primire in registrul de internare, tot aici se completeaza Foaia de
observatie clinica , datele de identitate, adresa exacta.

Asistenta va observa igiena pacientei la internare. Daca pacienta nu a facut baie sau dus va fi
invitat sa faca baie.

Inainte ca pacientele sa fie transportate in sectia de chirurgie, asistenta medicala se va ingriji de


imbracamintea pacientei, transportand-o la punctul de prelucrari sanitare in vederea deparazitarii,
daca este cazul, depozitarii la magazie, apoi se va oferi imbracaminte de spital.

14
Asistenta va supraveghea preluarea de catre persoana desemnata in sectie a obiectelor personale
ale pacientului, pe baza de inventar, obiectele de valoare vor fi depuse la solicitarea pacientei la
locul stabilit de conducerea setiei. Bolnava va fi transportata in salon, unde va fi repartizata in
patul sau.

2.2. ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizarii bolnavei, in majoritatea cazurilor, este investigarea, stabilirea unui diagnostic
cert, aplicarea unui tratament adecvat si vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create
conditii prielnice.

Bolnava ajunsa in sectie va fi preluata de asistenta de salon, care o va conduce la patul ei, ii
prezinta si celelalte bolnave, indrumand-o pe pacienta sa-si aranjeze obiectele personale in dulap
sau noptiera.

Salonul trebuie sa fie aerisit, luminos, temperatura sa fie de aproximativ 200C.

Paturile sa fie distantate pentru ca pacientele sa nu se deranjeze reciproc.

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si unde i se asigura ingrijire. De accea bolnavele trebuiesc asigurae cu lenjerie curata
compusa din:

- lenjerie de corp: camasi, pijamale, halate de baie

- lenjerie de pat: 1-2 perne, patura, doua cearceafuri (unul simplu si unul plic), doua
fete de perna, musama si aleza.

- Patura este confectionata din lana moale si calduroasa, lenjeria de pat este din
material alb moale

Masa nu va fi servita decat la orele rezervate pentru acesta.

Realizarea unui anturaj terapeutic de protectie depinde in foarte mare masura de asistenta. Ea
este factorul principal care creeaza atmosfera de caldura pe sectie, insa trebuie sa fie ajutata de
tot personalul sectiei. Asigurarea conditiilor pentru realizarea unui regim terapeutic de
vindecare poate fi obtinuta numai prin munca comuna a tuturor lucratorilor unei institutii sanitare

2.3 ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A PACIENTILOR INTERNATI

2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui


15
Sarcina principala a spitalizarii este vindecarea bolnavilor. Procesul de vindecare implica
repausul complet sau relativ al bolnavului. Asigurarea odihnei pasive este unul din principalele
metode de ingrijire a bolnavului. Repausul creeaza conditii favorabile organismului pentru a-si
concentra eforturile la procesul de vindecare. Premisa odihnei pasive este patul bolnavului.
Odihna la pat relaxeaza musculatura, elibereaza articulatiile de sarcini, scade pierderile de
caldura si reduce necesitatile energetice ale organismului, durerile se atenueaza si bolnavul este
cuprins de o senzatie relativa de confort.

In conditiile spitalizarii patul reprezinta, pentru fiecare bolnav si spatiul in care i se asigura
ingrijirea. Accesoriile patului sunt: salteaua , 1-2 perne, cearceaful plic, cearseaf simplu, fete de
perna, musama si aleza. Atat patul cat si accesoriile se vor pastra in conditii de perfecta curatenie
pentru a se asigura starea de confort necesara vindecarii.

Patul trebuie sa aiba anumite calitati:

- sa fie comod si sa prezinte dimensiuni potrivite: lungime 2m, latime: 60-90 cm,
inaltime 60 cm

- sa permita sa se miste liber si sa nu-i limiteze miscarile

- patul sa fie accesibil din toate partile

- sa fie usor de manipulat si curatat, sa fie confectionat din tuburi usoare (din aluminiu
de preferinta), vopsite in alb

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Lenjeria de pat se compune din: cearsaf simplu, cearsaf plic, 1,2 paturi, 2 fete de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat se face dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea functiilor
vitale si toaleta pacientului sau ori de cate ori este nevoie. Poate fi executata de 1 sau 2 persoane.

Musamaua, aleza si cearceaful se vor intinde bine pentru a nu produce escare. In conditiile unui
bolnav imobilizat la pat, bolnavul va fi mentinut acoperit in tot timpul manevrei.

Procedeul de schimbare a lenjeriei il putem efectua tinand seama de starea generala a pacientului
si de posibilitatile de a-l misca. Cand pacientul se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea
lenjeriei se face in lungimea patului si in latimea patului cu bolnavul in pozitie sezand.
Schimbarea lenjeriei se va face cu blandete evitandu-se manevrele care-l pot obosi pe bolnav.

16
2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Fiecare pacienta trebuie sa beneficieze atat de conditiile si articolele necesare cat si de asistenta
necesara acordarii ingrijirilor. Conceptia de curatenie este inteleasa diferit si variaza de la individ
la individ, dar bolnava nu trebuie sa fie privata de astfel de ingrijiri la nivelul pe care il considera
normal. Din contra va trebui ca nivelul ingrijirilor sa fie conform asteptarilor sale. Nu trebuie
stabilite reguli zilnice, toaleta generala nu este recomandata zilnic desi o mare parte din bolnave
solicita acest lucru. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile somatice si de
dorintele bolnavelor. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa-i asigure
bolnavei o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a
pielii.

Este datoria asistentei medicale de a pastra pacienta intr-o stare de curatenie indiferent de talia
sa, pozitie, starea sa fizica sau afectiva. In vederea acestui lucru se educa bolnava si i se pune la
dispozitie sapun, prosoape curate pentru utilizarea pe regiuni, perie de unghi, foarfece de unghi,
perie de dinti personala, pasta de dinti, pahar, lenjerie de corp curata.

Asistenta pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a cavitatii
bucale si taierea unghiilor. Pregateste apa carei temperatura trebuie sa fie de 37 0C. Se va avea
grija la efectuarea corecta a baii, se spala mai intai fata, trunchiul, membrele, apoi regiunea
perianala. Dintii se spala bine si unghiile se taie. Dupa efectuarea toaletei bolnavul este ajutat la
imbracare si dezbracare ori de cate ori este necesar. Lenjeria de corp va fi comoda, lejera pentru
a asigura starea de confort a pacientului.

2.3.4. Efectuarea toaletei generale pe regiuni a pacientului imoblilizat

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza adica, din ingrijirile acordate de asistenta
medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului. Consta in mentinerea pielii in
stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate fiiind o conditie esentiala
a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi: zilnica pe regiuni, satamanala sau baia generala. In
functie de problemele pacientului acesta are nevoie de ajutor fizic si psihic, are nevoie de ajutor
partial sau total, sau nu are nevoie de ajutor.

La pacientii internati intr-o sectie chirurgicala, toaleta postoperator se va efectua cu bolnavul in


pat, in peroada de imobilizare. Toaleta pe regiuni la pat va respecta urmatoarea succesiune: se
incepe cu fata, gatul si urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen,
fata anterioara a coapselor, se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata
posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioerele, organele
genitale externe, ingrijirea parului si a cavitatii bucale.

17
Inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului (puls,
TA, respiratie), ce mobilizari i se permit in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care
parte a corpului. Se va asigura o temperatura ambianta potrivita, se evita curentii de aer, se
izoleaza bolnavul, se pregateste in apropiere toate materialele necesare efectuarii toaletei.
Pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada sub supravegherea personalului de
ingrijire.

2.3.5 Observarea pozitiei bolnavului in pat

Pozitia bolnavului in pat este determinata de gravitatea bolii de care acesta sufera. Asistenta
trebuie sa cunoasca caracteristicile pozitiilor in pat, deoarece dau indicii pretioase asupra unor
afectiuni.

Pozitia pacientului cu eventratie postoperatorie este activa: decubit dorsal, decubit lateral drept
sau stang. Uneori are pozitie fortata care este caracterizata prin luarea unor atitudini neobisnuite.
Acesta poate sa apara ca o reactie de aparare constienta sau inconstienta a organismului fata de
procesul patologic.

2.3.6 Schimbarea pozitiei si mobilizarea bolnavului

Bolnava cu prolaps genital in zilele precedente operatiei va putea opta pentru orice pozitie. Din
ziua operatiei sa pana in momentul in care medicul spune ca se poate mobiliza, bolnavul va sta in
decubit dorsal, aceasta pozitie fiind impusa de interventia chirurgicala suferita, pentru a se
proteja plaga. Pentru a preveni aparitia escarelor de decubit si nu numai, se va schimba pozitia
pacientului. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila
depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. Schimbarea pozitiei
evita imoblilizare si se face la 2-3 ore, la nevoie mai des.

La mobilizarea pacientului se urmaresc urmatoarele obiective:

- mobilizarea tonusului muscular, mentinerea mobilitatii articulare si asigurarea starii


de bine

- stimularea metabolismului

- stimularea circulatiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor,


escarelor, contracturilor

Captarea scaunelor

18
Se va proteja patul cu musama si aleza, se separa patul pacientului de restul salonului cu ajutorul
paravanului, se dezbraca pacientul, se ridica si se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala,
se acopera cu o invelitoare; dupa terminarea actului defecarii se efectueaza toaleta regiunii
perianale, se indeparteaza bazinetul cu atentie din salon, se strang materialele folosite, se imbraca
pacientul, se reface patul, se aeriseste salonul, se spala miinile pacientului.

Captarea urinei

Urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice rezultate din
metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare, pentru barbati in forma de
tub, iar pentru femei mai scurta si latita. Urinarele sunt plasate pe suporturi de sarma, fixate la
marginea patului, la indemana bolnavului. Se poate folosi si plosca. In cazul in care este necesara
captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator, se face in recipiente cilindrice
gradate de 2-41. Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun
si se dezinfecteaza. Pentru a urmarii cu atentie diureza pacientului, se va monta o sonda urinara
permanenta, la pacientii gravi.

Captarea varsaturilor

Prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura. Scopul
observarii si captarii varsaturilor este obtinerea de informatii privind continutul gastric pantru
stabilirea diagnosticului si bilantul lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.

Materialele necesare sunt: musama, aleza, prosop, tavita renala curata, uscata, solutie aromata in
pahar.

In timpul varsaturilor bolnavul se aseaza in pozitie sezanda, iar daca starea lui permite, va
ramane culcat si numai capul ii va fi intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop. Se
protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza, iar in fata bolnavului se aseaza un prosop.
Se ofera bolnavului tavita renala sau se tine si cu mana dreapta se sutine fruntea bolnavului.
Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala, se ofera bolnavului paharul cu solutie
aromata pentru a-si clati gura, pe care o va arunca intr-o alta tavita renala.

Tavita cu varsaturi se indeparteaza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului,
intr-un dulap special. Apoi se goleste, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere.

2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

19
Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie in cursul oricarei
boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera.

Totalizarea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de


temperatura a bolnavului.

Respiratia

Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se asigura prin respiratie. Ea
include urmatoarele etape: etapa pulmonara, etapa sanguina, etapa circulatorie, etapa tisulara.
Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un efort. Miscarile cutiei toracice sunt
simetrice, ritmice si abia vizibile. Frecventa normala este de 16-20 pe minut, dar poate prezenta
usoare variatii dupa sex si varsta.

Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor
complicatii si al prognosticului.

Elemente de apreciat: tipul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul, frecventa.


Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoarea verde sau pix cu pasta verede, foaia de
temperatura.Asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, plaseaza mana cu fata palmara pe
suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut – la adult in mod normal este ampla
cu ritm regulat, in numar de 16(la barbati) 18-20 (la femei)miscari respiratorii/minut,
nezgomotoasa. Miscarile respiratorii trebuie sa fie eficiente incat oxigenarea sangelui sa se faca
in cantitate si calitate suficienta. In cazul aparitiei secretiilor bronsice acestea vor fi indepartate
cu ajutorul trusei de dezobstructie sau vor fi aspirate secretiile, fiind de cele mai multe ori
vascoase si in cantitate mare. Respiratia se noteaza in foaia de observatie cu creion verde

Tensiunea arteriala

Tensiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala.
Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata de sange,
rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de vascozitatea sangelui.
Tensiunea arteriala scade in mod progresiv de la centru la periferie.

Elemente de evaluat: tensiunea arteriala sistolica (maxima), tensiunea arteriala diastolica


(minima).

20
Materiale necesare: - aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva-Rocci, cu
manometru, oscilometru Pachon, tampon de vata, alcool, creion rosu sau pix cu mina
rosie.

Tensiune arteriala se va masura la internarea bolnavului, si se noteaza in foaia de temperatura cu


pix de culoarea rosie. Operatia se repeta zilnic dimineata si seara. La masurarea tensiunii
arteriale asistenta pregateste psihic bolnavul, asigura repaus fizic si psihic timp de 15 minute. La
adultul sanatos tensiunea arteriala inregistreaza valori cuprinse intre 115-140 mm Hg tensiunea
sistolica si 75-90 mm Hg tensiunea diastolica.

- in primii ani ai vietii tensiunea sistolica 75-90 mmHg, tensiunea diastolica 50-
60mmHg

- in copilarie tensiunea sistolica 90-110 mmHg, tensiunea diastolica 60-65mmHg

- in pubertate tensiunea sistolica 100-120 mmHg, tensiunea diastolica 65-75mmHg

- la adulti tensiunea sistolica 115-140 mmHg, tensiunea diastolica 75-90mmHg

- peste 60 de ani tensiunea sistolica 150 mmHg, tensiunea diastolica 90mmHg

Cunoasterea raportului dintre tensiunea maxima si minima este, de asemena, foarte


importanta. Diferenta dintre tensiunea sistolica si cea diastolica poarta numele de tensiune
diferentiala.

Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale poate amana interventia chirurgicala pana la
normalizarea valorilor acesteia.

Pulsul

Cu ocazia sistolei ventriculare, sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele mari.
Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste sub
influenta conractiei puternice a muschiului cardiac. Conflictul care ia nastere intre cele doua
volume de sange se propaga in coloana sanguina din arborele arterial sub forma unei unde
vibratorii si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu sistolele

21
ventriculare. Pulsul poate fi luat pe orice artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata pe
un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rosu sau pix cu mina rosie.

La luare pulsului asistenta asigura pacientului repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte
de numaratoare. Pulsul se masoara la internarea bolnavului in spital, iar operatia se repeta zilnic
dimineata si seara.Pulsul se noteaza pe foaia de observatie cu pix de culoarea rosie. In conditiile
normale pulsul variaza intre 60-80 batai/minut la persoana adulta.

- la nou nascut 130-140/minut

- la copilul mic 100-120/minut

- la 10 ani 90-100/minut

- la 20 de ani 60/80/minut

- la 60 de ani in sus 72-84/minut

Elementele de apreiat sunt: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea. Frecventa pulsului


variaza fiziologic dupa varsta, emotii, efort.

In timpul interventiei chirurgicale tensiunea arteriala si pulsul vor fi masurate si notate din 15 in
15 minute chiar mai frecvent, daca medicul o indica, pana la trezirea bolnavului. Dupa trezire se
vor masura din ora in ora sau la doua ore, in functie de starea bolnavului.

Temperatura

Temperatura omului se mentine constanta intre 36 si 37oC datorita procesului de termoreglare.


Sistemul neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termica prin mecanisme chimice si fizice,
modificand, dupa necesitate, termogeneza sau termoliza. Organele principale ale termogenezei
sunt muschii si ficatul.

Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice, in cursul zilei de la 0,5 la 1oC. In axila
temperatura oscileaza intre 36 si 37o. Temperatura cea mai joasa se masoara dimineata intre orele
4 si 5, pe la orele 9-10 temperatura incepe sa se ridice usor, atingand cele mai mari valori spre
seara, intre orele 16 si 20. oscilatiile fiziologice ale temperaturii variaza si cu varsta. Masurarea
temperaturii se face cu termometrul maximal gradat dupa scara Celsius. Termometrele in uz sunt
tinute in solutii dezinfectante. Solutiile nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical, iar pe

22
fundul borcanului se pune vata acoperita de tifon, pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de
fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometrul maximal se face in cavitatile
inchise sau semianchise: (axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin), pentru a obtine
temperatura cea mai apropiata de cea centrala.

Temperatura va fi luata in locul si intervalul indicate si se va nota in foaia de observatie cu


culoare albastra, o casuta corespunde la doua zecimi de grad. Valorile normale sunt cuprinse
intre 36-37oC inregistrandu-se cresterea acesteia in cazul aparitiei unor infectii sau a altor
complicatii.

- temperatura subfebrila 37-38 0C

- febra moderata 38-39 0C

- febra ridicata 39-41 0C

- hiperpirexie 41-42 0C eventual mai mult

Curba tensiunii arteriale, a pulsului si a temperaturii vor fi inscrsise in fisa de reanimare sau foaia
de observatie. In absenta unui proces patologic suprapus acestea vor avea o traiectorie
aproximativ paralela.

Functiile vegetative includ:

Diureza

Are scopul de a elimina din organism substante inutile provenite din metabolismul intermediar
protidic care, acumulate in sange devin toxice pentru organism. Eliminarea acestor substanse se
face in solutie apoasa si impreuna cu ele parasesc organismul si sarurile minerale, precum si o
serie de substante de catabolism de care organismul mai are nevoie. Pentru a putea furniza datele
necesare stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului, asistenta va urmarii:

1. tulburarile de emisiune urinara


2. cantitatea de urina emisa in 24 de ore
3. caracterele calitative ale urinii

Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura a pacientului. Se informeaza pacientul asupra


necesitatii colectarii corecte a urinei si asupra procedeului. Se va tine cont de cantitatea de
lichide consumate de bolnav intr-o anumita perioada de timp ca si de cantitatea de urina emisa,

23
facandu-se astfel bilantul intre lichidele consumate si urina emisa, observandu-se eventuala
retentie urinara.

Valorile normale ale diurezei sunt cuprinse intre 1200-1800 ml/24 ore, putand fi influentate
de consumul de lichide, emotii sau temperatura corporala.

Scaunul

Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistemica a scaunelor au o deosebita importanta


pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar insemnat de imbolnaviri ale
tubului digestiv si glandelor anexe. De accea asistenta trebuie sa cunoasca caracterele scaunului
normal, modificarile lui patologice, precum si tulburarile aparute in legatura cu actul
defecatiei.Datorita inactivitatii, spitalizarii si imobilizarii bolnavul cu eventratie postoperatorie s-
ar putea sa acuze o usoara si trecatoare constipatie. Asistenta va urmarii atent: frecventa
scaunelor, orarul scaunelor, cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul.

Varsaturile

Prin varsatura intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului. Varsatura este un act
refrlex cu centrul in bulbul rahidian, reprezinta o modalitate de aparare de un continut stomacal
daunator organismului. Varsaturile in majoritatea cazurilor sunt observate de asistenta ceea ce-i
da posibilitatea sa urmareasca frecventa, orarul lor, simptomele premergatoare, cantitatea,
mirosul, continutul si substantele straine cuprinse in masa evacuata. Continutul varsaturii in
eventratia postoperatorie poate avea caracter de staza.

2.5. ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Una dintre cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea
aportului caloric este necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului
alimentar adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea alimentatiei pe cale
naturala sau artificiala, constituie sacini elementare ale ingrijirii oricarui bolnav.

Alimentatia trebuie sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, sa acopere


aportul de vitamine si saruri necesare metabolismului, sa consolideze rezultatele terapeutice
obtinute prin metode de tratament.

Disfunctiile tubului digestiv atrag dupa sine o perturbare a procesului de digestie, ceea ce in
esenta determina imposibilitatea organismului de a primii principalele alimente de baza adecvate
necesitatilor sale metabolice.

24
Bolnava cu eventratie postoperatorie in ziua precedenta operatiei poate consuma alimente usor
digerabile iar seara va consuma numai lichide. In ziua operatiei bolnava nu consuma nimic. Dupa
operatie, in primele doua zile postoperatorie se face hidratarea pe cale parenterala prin perfuzii
intravenoase cu Glucoza 5-10%, Ringer, Ser fiziologic, si bonavul va avea un regim hidric:
ceaiuri neindulcite, indulcite, zeama de orez, supe strecurate. La reluarea tranzutului pentru gaze
va avea un regim de ulcer simplu cu branza de vaca, supa de legume, compot, apoi regim colecist
bazata pe supa de legume, legume fierte, carne fiarta, iaurt, fainoase, alimentatia activa in salon.
Pregatiri: tava, tacamuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar cu apa, fata de masa.

Conditii de mediu in salon, la masa:- se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavita, scuipator, plosca);se invita pacientul sas se spele pe main; pacientul este
ajutat sa se aseze la masa; asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta (sa
nu se atinga de alimente);se spala pe maini;- serveste felurile de mancare pe rand; se ridica
imediat vesela folosita;- nu se ating alimentele cu mana; se observa daca pacientul a consumat
alimentele in intregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire; se
transporta vesela la oficiu; se aeriseste si se curata salonul

Treptat se va reveni la alimentatia normala evitand mancarurile care produc meteorism


abdominal, constipatie.

Inainte de operatie alimentatia pacientei se realizeaza activ la sala de mese. Postoperator in


primele zile alimentatia se face parenteral cu perfuzii intravenoase apoi activ in salon, incet dupa
mobilizare activ la sala de mese.

2.6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI

Medicamentele prescrise la vizita se noteaza in foaia de observatie a bolnavului. Din caietul ei de


vizita, asistenta confrunta prescriptiile cu cele scrise in foi.

Deorece administrarea medicamentelor este o munca de o mare raspundere si pentru evitarea


erorilor care pot fi fatale, se vor respecta cu stictete urmatoarele reguli:

1. respectarea medicamentului prescris, nu se inlocuieste cu un alt medicament cu efect


asemanator fara aprobarea medicului

2. identificarea medicamentului administrat prin verificarea etichetei inainte de


administrare sau a medicamentului insusi (asistenta trebuie sa le recunoasca dupa
ambalaj, forma de prezentare, consistenta, culoare, miros, et.)

25
3. verificarea calitatii medicamentelor: sa nu fie alterate, degredate. Medicamentele isi
schimba culoarea sau aspectul (decolorare, tulburare, precipitare, sedimentare in cele
lichide, lichefiere sau modificarea consistentei la cele solide)

4. respectarea caii de administrare este obligatorie. Nerespectarea caii de administrare


poate duce la accidente grave(de exmplu: solutii uleioase introduse intravenos produc
embolia uleioasa si moartea, solutiile hipertonice sunt incompatibile cu tesutul muscular,
subcutanat si produc necroza-distrugerea tesuturilor, etc)

5. respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic este obligatorie,


deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organism intr-un anumit timp.
Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, daca nu se respecta
orarul, se pot transforma in otraviri prin cumularea dozelor. De asemenea, nerespectarea
orarului, prin distantarea dozelor, la medicamentele care se elimina rapid din organism.
Duce la anularea efectului terapeutic, iar in cazul antibioticelor se produce rezistenta
organismului la germeni. Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de
alimentarea bolnavilor deoarece unele, pantru a avea efect terapeutic, se administreaza
inainte de mese ( de exemplu pansamentele gastrice), altele in timpul alimentarii ( de
exemplu fermentii digestivi), iar altele numai dupa mese (cele antienzimatice). Nu se
respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala a bolnavului sau
manifestari de intoleranta, acestea se aduc de urgenta la cunostinta medicului

6. respectarea dozei prescrise

7. respectarea somnului fiziologic al bolnavului: orarul de administrare va fi stabilit astfel


incat sa nu fie necesara trezirea bolnavului cu exceptia antibioticelor al caror ritm
impune trezirea

8. evitarea incompatibilitatii dintre medicamente deoarece unele, prin asociere, devin


ineficace sau daunatore. Asistenta va cere sfatul medicului inainte de asocierea
medicamentelor ce urmeaza sa le administreze

9. servirea bolnavului cu doza unica de medicament care va fi administrat personal de


asistenta sau luat in prezenta ei

10. respectarea succesiuni in administarea medicamentelor consta in a pastra urmatoarele


ordine: tablete, capsule, solutii, picaturi, injenctii, ovule vaginale, supozitoare

11. lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise, in cazul in care efectul


medicamentului ar putea nelinisti bolnavul, asistenta trebuie sa cunoasca astfel, pe langa

26
indicatii si contraindicatii, incompatibilitatile precum si efectele secundare ale
medicamentelor

12. anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor: orice greseala comisa


privind schimbarea medicamentului, nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a
orarului va fi adusa la cunostinta medicului, pentru a se putea interveni si preantampina
complicatiile care ar putea fi fatale bolnavului

13. administrarea imediata a medicamentelor deschise: fiolele trebuie injectate dupa


deschidere, deoarece pastrarea lor permite infectarea, scaderea eficacitatii
medicamentului sau chiar degredarea acestuia

14. prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena


stabilite pentru fiecare cale de administrare

Avand in vedere ca bolnavii cu eventratie postoperatorie necesita interventie chirurgicala,


postoperator se instaleaza o perfuzie in vederea hidratarii si minrealizarii organismului
precum si pentru administrarea de somnifer seara. Prevenirea accidentelor trombolitice prin
administrare postoperator de heparinice cu greutate moleculara mica (Innohep, Fragmin etc.)
Pe cale intravenoasa se administreaza calmantele (Algocalmin, Piafen), antispasticele pentru
calmarea colicii, precum si antibioticele. Antibioticele se administreaza dupa efectuarea
testarii sensibilitatii organismului, prin injectie intradermica pe fata anterioara a antebratului.
Se injecteaza 0,1 ml antibiotic in dilutie de 1:100, iar dupa 20-30 minute se citeste reactia.
Reactia pozitiva presupune aparitia unei zone eritematoase cu un diametru mai mare de 10
mm, urticarie, purit. Daca reactia nu apare atunci se poate administra antibioticul testat.
Hidraterea si mineralizarea organismului se face prin perfuzie endovenoasa. Se vor
administra solutii de Glucoza 10%, Ringer lactat si Ser fiziologic 9%. Cu aceasta ocazie
poate fi administrat si tratamentul indicat de medic, pentru medicamentele care se pot
administra intravenos.

27
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Efectuarea injectiei intramusculare

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si


nervi a caror lezare ar putea provoca accidente

Im muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:

- cadranul superoextern fesier, rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece
prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu
alta verticala, perpendiculara pe mijlocul celei orizontale

- cand pacientul este culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy

- cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata regiunea fesiera,
deasupra liniei de sprijin

Incidente si accidente

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri ale sale

- paralizia prin lezarea nervului sciatic

- ruperea acului

- hematom prin lezarea unui vas

Efectuarea perfuziei intravenoase

Introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase in scopul


hidratarii si minralizarii organismului, alimentatiei artificiale, tranfuziei de sange si reechilibrare
hidroelectrolitica si volemica a organismului.

Modul de fectuare: se pregateste solutia de perfuzie, se umple sistemul trusei cu lichid pentru
indepartarea completa a aerului. Se inchide prestubul si se adapteaza trusa la un ac de punctie. Se
face punctie venoasa, se ataseaza tuburile, se deschide prestubul si se stabileste rata de flux a
lichidului, in medie 60 de picaturi pe minut.

- Incidente ce pot aparea:

28
- embolie gazoasa prin patrunderea de aerului prin curentul circulator

- revarsarea lichidului paravenos

- coagularea sangelui pe ac sau branula, se rezolva prin perfuzarea lichidului si


administrare de Heparina.

2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR BILOGICE SI PATOLOGICE

Examenele de laborator exprima prin metodele obiective modificari survenite in morfologia si


biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor pretios pentru stabilirea
diagnosticului, instituirea tratamentului si urmarirea evolutiei bolii.

Indicatia pentru recoltarea probelor biologice este data de medic, insa asistenta trebuie sa
cunoasca esenta analizelor ce se cer si modul de recoltare a acestora.

Bolnavilor li se fac urmatoarele examinari de laborator:

a) hemoleucograma – se face prin inteparea pulpei degetului

interpretatrea rezultatelor: -erirocite 4,5 – 5,5 mil./mm – barbati

4,2 – 4,8 mil./mm- femei

- reticulocite 10-15%

- hemoglobina 15+ 2 g /100ml –barbati

13+ 2 g/100ml – femei

- leucocite 4000 – 8000/mm din care:

1 polinucleare neutrofile : 0-5%

2 polinucleare neutrofile segmentare : 45-70%

3 eozinofile 1-3%

4 bazofile 0-1%

29
- limfocite 20-40%

- monocite 4-8%

- trombocite 150-400 000/mm

b) hematocrit – recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului ( VET) se face prin


punctie venoasa. Se recolteaza 2 ml de sange pe cristal de EDTA (acid etilen diaminotetraacetic
1%)- 0,5 ml solutie, uscata prin vaporare.

Interpretare rezultatelor: 46+6% barbati

41+5% femei.

c) VSH – recoltarea VSH-lui se face numai cu seringa si acul uscat si numai cu seringa de 2ml.

- pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa

- se recolteaza ie fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele

- cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circulara cu diametrul de
aproximativ 1 cm

- se continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag- semnul unui defibrinari
complete

- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

- numele bolnavului si numarul buletinului de analize se inscriu direct pe lama cu creion


dermatograf

interpretarea rezultatelor : 1-10mm/1h femei

7-15mm-2h femei

2-13mm/1h barbati

12-17mm/2h barbati

d) glicemia : se efectuaza prin punctie venoasa, dimineata

30
- se recolteaza 2 ml singe/florura Na 4mg

interpretarea rezultatelor: 70-115mg/dl

e) ionograma sanguina – se recolteaza 5-10 ml sange simplu, prin punctie venoasa, dimineata.

Interpretarea rezultatelor: Na = 137- 152 mEq/l

K= 3,8-5,4 mEq/l

Cl = 94-111 mEq/l

Ca = 7,5-5,5 mEq/l

f) rezerva alcalina – se recolteaza 5-10 ml sange simplu, prin pinctie venoasa in sticlute
heparinate

interpretarea rezultatelor: 58-65 vol.%

g) amilazemie – se recolteaza 5-10 ml samge, prin punctie venoasa

interpretarea rezultatelor: 8-32 uw (Wolgemuth)

h) grup sanguin – pentru determinarea grupei sanguine se foloseste fie sange venos (din vena)
fie sange capilar (din pulpa degetului)

1 recoltarea sangelui venos:

-se recolteaza 3-4 ml sange din vena, intr-o sticluta uscata si in prealabil, sterilizata prin caldura
uscata

2 recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda mai expeditiva, utilizata mai ales cand se
fac determinari cu scop informativ, in serie, in colectivitate.

Metoda directa Beth-Vincent folosind ser-test 01, AII, BIII

Leucocitoza este de regula crescuta, peste 12.000 ajungand uneori la 18- 20.000/mmc, cu
polinucleoza de 85-90%. Dar o leucocitoza normala nu poate infirma diagnosticul clinic de
peritonita, deoarece exista forme rapide evolutive sau hipertoxice in care stimularea leucopoezei
nu are timp sa se produca.

31
Hematocritul este crescut prin hemoconcentratie, avand o evolutie paralella cu gradul
dezhidratarii.

Ureea sanguina este variabil crescuta prin deficitul renal secundar hipovolemie, paralel cu
instalarea olizouriei.

Ionograma sanguina si testul echilibrului acido-bazic vor arata de multe ori o scadere a ionilor
serici, poate o alcalaza hipocloremica iar mai tarziu o acidoza severa mixta.

Probele de coagulare si determinarea grupei sanguine sunt examene de rutina in vedera operatiei
care va trebui executata foarte curand.

2.8. PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE

Ecografia

Ecografia este un examen de rutina, permite prezentarea diagnosticului. Pregatirea bolnavelor


este minima trebuie sa linisteasca bolnava explicandu-i ca examinarea este lipsita de orce pericol,
in timpul examinarii pacienta trebuie sa fie cu vezica urinara plina, ceea ce asigura
examinatorului o vizibilitate mai buna. De aceea pacientei i se vor servii 500-700 ml lichide.

Pacienta va fi condusa la serviciul de ecografie, este ajutata sa se dezbrace si sa se urce pe patul


de examinat. Examinarea se face in decubit dorsal. Pe suprafata de examinat se aplica un strat de
gel. Dupa examinare se sterge gelul, se ajuta pacienta la imbracat, este condusa in salon si ajutata
sa se instaleze in pat.

Recoltarea secretiilor vaginale:

Secretia vaginala reprezinta transudat al mucoasei vaginale: contine celule epiteliale de


descoamare si germeni; examenul bacteriologic al secretiei este dificil si fidelitatea rezultatelor
este conditionata de: prelevare, transport,examinare, interpretare; prelevarea se face in primele
10 zile dupa ciclul menstrual. Materialele necesare sunt: manusi sterile de cauciuc, specule
vaginale, ansa de platina, pipete Pasteur, eprubete, lame de sticla, lampa de spirt, creion
dermatograf. Pacienta este pregatita psihic si fizic: se anunta si se explica necesitatea efectuarii
examinarii; cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual; se asaza
pacienta in pozitie ginecologica pe masa de control; se efectueaza toaleta organelor genitale
externe cu apa sterila calduta fara solutii dezinfectante sau sapun. Modul de executie este:
asistenta se spala pe maini; imbraca manusi sterile; indeparteaza labiile mari si mici; recolteaza
cu ansa sau cu tamponul fixat in port-tampon din urmatoarele locuri de electie: orificiul
glandelor Bartolin, orificiul colului uterin, meatul urinar; recoltarea se face cu valve si specule

32
sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor vaginului; se efectueaza cate doua frotiuri pentru
fiecare produs recoltat pentru examen citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza
cu ansa din eprubeta sterila.

Examenul citologic Papanicolau: se recolteaza celule proprii de la nivelul colului uterin, si se


analizeaza la microscop. Celulele maligne au aspecte tipice – modificari de nucleu. Asa ca in
functie de cum arata celulele recoltate, se apreciaza daca exista modificari sugestive de cancer.

Urocultura: este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de microbiologie clinica pentru


analiza probelor de urina, constand din cultivarea si identificarea agentilor patogeni care produc
infectii ale tractului urinar.

Metoda se practica ori de cate ori medicul clinician suspecteaza infectii ale cailor urinare, de la
rinichi si pana la uretra. Acest gen de infectii sunt foarte frecvente si evolueaza deseori
asimptomatic

Prelevarea probei de urina

- se poate efectua la nivelul oricarei unitati sanitare sau chiar la domiciliu pacientului, cu
respectarea instructiunilor de recoltare. In acest scop, se face in prealabil o toaleta a organelor
genitale exterioare cu apa si sapun si stergerea cu un tampon de vata imbibat cu apa sterilizata
prin fierbere.

- prelevarea se efectueaza din jetul mijlociu direct intr-un recipient steril (pahar de plastic steril
cu capac, de unica folosinta). Volumul necesar unei examinari uyuale este de 10 – 15 ml.

- in situatii speciale ,urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana.

- prelucrarea probei trebuie facuta inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice si in cazul in


care este necesara urmarirea eficientei lui, recoltarea se repeta dupa 48 – 96 ore. Scaderea
numarului de germeni sau disparitia lor constituie un incident mai pretios decat simptomatologia
subiectiva. Aspectul urinii, apreciat in momentul recoltarii sau imendiat dupa aceasta, nu poate
oferi indicatii certe asupra continutului in germeni. Astfel o urina clara poate contine un numar
semnificativ de germeni, in timp ce constatarea unei turbiditati nu inseamna intodeauna infectie.
Turbiditatea poate fi cauzata si de precipitarea elementelor in solutie (fosfati, urati, carbonati),
fenomen care apare mai ales la rece.

Transportul trebuie sa fie asigurat in curs de o ora de la prelevare. Urina fiind un excelent mediu
de cultura sunt suficienti cativa germeni, spre exemplu din flora prezenta in uretra anterioara,

33
pentru a se obtine in scurt timp o contaminare masiva. In situatia in care aceasta conditie nu
poate fi respectata, urina poate fi pastrata la 2 – 8 grade cateva ore.

2.9. PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

Ingrijirea preoperatorie

Pregatirea pacientei inaintea interventei chirurgicale este un element major de prevenire a


infectiilor postoperatorii. De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.

Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de


anxietate in care se pregateste pacientul inainte de operatie:

- sa convinga pacienta sa aiba incredere in echipa operatorie;

- sa ajute bolnava sa-si exprime gandurile, teama

- sa-i expice ce se va intampla cu ea in timpul transportului si in sala de preanestezie; cum va fi


asezata pe masa de operatie; cand va parasi patul;cand va putea primi vizite

- sa-i explice faptul ca ea va fi insotita si ajutata la nevoie.

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie nevazute de catre pacienta.

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si promptitudine


la solicitarilor tuturor pacientiilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul in care a fost
internat.

Asistenta prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura, dar nici cu slabiciune,
binevoitoare dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere.

Limbajul folosit trebuie sa fie adecvat, pe intelesul celui cu carea aceasta sta de vorba si asa
increderea pacientului va creste si starea lui psihica va fi favoriyabila.

2.10. EXTERNAREA PACIENTULUI

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medical primar. Asistenta va anunta cu 2-3 zile
inainte familia bolnavului data iesirii din spital. Inainte de a-Si lua ramas bun, asistenta va verifica
daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamenul postspitalicesc. Bolnavul poate

34
pleca din spital si la cerere proprie. Daca bolnavul nu se supune tratamentului ce I s-a prescris sau prin
comportarea lui dezorganizeaza viata din spital, medical primar are dreptul de a dispune evacuarea lui.

35
CAPITOLUL III

3.1. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Cazul nr.1 –

Nume: C

Prenume: V

VARSTA 63 ani

Sex: feminin

Greuntate: 76 kg

Inaltime: 1,67

Religie: ortodoxa

Alergii: neaga

Data internarii: 18.05.2017

Data externarii: 24.05.2017

Diagnostic de internare: Prolaps genital gr .III ;Hipertensiune arteriala;

Anamneza heredo-colaterale: fara importanta patologica

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:13 ani, menstruatii neregulate, la 28 –


30 zile, durata 7 zile, flux normal N: 3, AB: 1. Climax la 50 ani.

Conditii de viata si de munca:pensionara

Comportament( fumat,alcool,etc): neaga

Istoricul bolii: Pacienta cu 3 nasteri in antecendente, se adreseaza serviciului obstetrica –


ginecologie in data de 18.05.2017, trimisa de medicul de familie cu Diagnosticul-Prolaps
genital gr III. A cuza senzatie de greutate perineala si tulburari de mictiune .Este internata pe
36
sectia ginecologie a Spitalului Judetean de Urgenta Tg-Jiu , pentru examen si tratament de
specialitate.

Motivele internarii:-

- senzatie de greutate pelvina;

-tulburari de mictiune;

Problemele pacientei: anxietate;

lipsa de cunostinte;

igiena personala defectuasa;

alterarea starii generale;

alterarea imaginii de sine

Examen clinic general efectuat de medic

La inspecţie:

I- 1,67 cm ;G-76kg;

- tegumente şi mucoase normale;

- ţesut muscular şi adipos normal reprezentat ;

- sistem osteorticular integru-funcțional,articulatii libere;

- aparat respirator: torace conformat, murmur vezicular prezent bilateral ,sonoritate


pulmonară prezentă;

- aparat cardio-respirator: T.A -155/90 mmHg ,A.V- 98 b/min ,zgomote cardiace ritmice
bine batute.-Hipertensiune arteriala sub tratament.

- aparat digestiv: cavitate bucală, limbă, faringe normale, dentiţie bună,abdomen


suplu,ficat in limite normale;

37
- aparat uro -genital:loje renale sensibile, manevra Giordano( -) , disurie ,polakiurie;

- sistem nervos: orientata- temporo spaţial.R.OT ( reflexe osteo-tendinoase)-prezente;

Nevoia Diagnosti Obiective Interventii autonome și Evaluare


fundamentală c nursing delegate
-urmăresc și notez în F.O . diureza
-
-administrez la indicația medicului medicație
1.Nevoia de Eliminare Pacienta să simptomatică.
a elimina inadecvată prezinte mictiuni
fiziologice -monitorizez funcțiile vitale și le notez
-disurie
,polakiurie ,spontane ,fara în F.T, gradul de deshidratare al
tulburari urinare tegumentelor,aspectul lor.
-fac bilanțul ingesta –excreta.
-recoltez probe de sânge ,urină și scaun
pentru examene de laborator.
-la indicația medicului se procedează Pacienta
la pregatirea pacientei pentru interventie prezintă
chirurgicala. tegumente
Pacienta să fie
echilibrată hidro- normale și
electrolitic. este
echilibrată
hidro-
electrolitic.

38
3.Nevoia de a Posibilitate Pacienta să .
fi curat și de a- de alterare a prezinte efectuez toaleta regiunii perianale după Pacienta
și proteja integrității tegumente și interventie de 2 ori pe zi cu solutie de prezintă
tegumentele tegumentelo mucoase integre betadina. tegumente și
r datorită ,normale. -monitorizez atent aspectul mucoase
deshidratării tegumentelor pacientei,gradul de integre
. deshidratare,și eventualele leziuni care ,curate ,fără
pot să apară. leziuni.

Examen ginecologic-la nivelul orificiului vulvar se exteriorizeaza in totalitte


vaginul,desfasurat ca un deget de manusa ,continand in interiorul lui uterul si colul
uterin.Se constata leziuni de decubit la nivelul prolapsului , nu se poate reduce in
totalitate. Diagnostic – Prolaps uterin gradul III.Recomandari – cura chirurgicala – pregatire
preoperatorie.
Explorări paraclinice
-EKG-normal
-RX - nimic evolutiv pleuro pulmonar;
Examen cardiologic – H.TA gr II ;Rec:Indapamin cp 1,5 mg 1/zi ;Enalapril 20 mg cp /zi

39
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

ANALIZE

Hematologie Valori obţinute Valori normale

HB 12,3g/dl 12-16 g/dl

Ht 36% 42 %

L 10000 mm3 5000 - 9000/mm3

trombocite 100 10 ^3/ul 130-400 10^3/ul

Biochimie Valori obţinute Valori obţinute

Mg 19 mg/l 20 ±2 mg/l

Uree 36 mg% 20 - 40 mg%

Creatinină 0,48 mg% 0,7 - 1,2 mg%

Glicemie 125mg% 80-120 mg%

Lipide 300 mg/100 ml 500 – 850 mg/100 ml

Grup sanguin AII -

Rh pozitiv -

TGO 55 U/L 1-37 U/L

TGP 42 U/L 1-41 U/L

Bilirubina directa 0,48 mg /dl 0-0,3 mg /dl

Bilirubina totala 0,84 mg /dl 0,3-1,2 mg /dl

40
-2-12 mm/h

VSH 13mm/h

1,2 0,5-1,2

INR

FIBRINOGEN 370 mg/dl 200-450 mg/dl

Examen sumar urină

Culoare Galben Galben

Aspect Clar Clar

Reacţie Alcalină

Densitate 1015 1015-1025

Albumină Absent Absent

Glucoza Absent Absent

Pigmenţi biliari Absent Absent

Sediment rare celule epiteliale ,rare leucocite;

41
Tratament medicamentos

DATA FORMA DE CALEA DE DOZA


MEDICAMENTUL PREZENTARE ADMINISTRARE

Ziua 1 - Indometacin -supozitoare i.r 1/zi

-Diazepam i.m 1/zi


filoe
18.05.2017
oral 1/zi
-Indapamid comprimate
diminata
oral
-Enalapril comprimate
2/zi

flacon i.v
Ziua 2 -Glucoza 5% 2/zi
-Algocalmin fiole i.m
2/zi
-Ampicilina
flacoane i.m
1/6 h
19.05.2017
-Gentamicina
fiole i.m 1/8 h
oral
Indapamid 1/zi
comprimate
diminata
oral
-Enalapril
comprimate
2/zi
-Fraxiparina 0,4 f.i
f.i s.c 1/zi

Ziua 3 -Glucoza 5%
flacon 2/zi
-Algocalmin fiole i.v 2/zi
i.m 2/zi
flacoane
-Ampicilina
20.05.2017 i.m 1/6 h
-Gentamicina 1/8 h
fiole i.m
-Indapamid
oral 1/zi
42
comprimate diminata
oral 2/zi
-Enalapril
comprimate

- Fraxiparina 0,4 f.i s.c


1/zi
fiole

Ziua 4 Glucoza 5% flacon i.v 2/zi


-Algocalmin
fiole i.m 2/zi
-Ampicilina
21.05.201
flacoane i.m 1/6 h
1/8 h
-Gentamicina fiole i.m
1/zi
-Indapamid comprimate oral diminata
2/zi
-Enalapril comprimate oral
1/zi
fiole s.c
- Fraxiparina 0,4 f.i
Ziua 5
fiole i.m 2/zi
22.05.2017 -Algocalmin
-Ampicilina flacoane i.m 1/6 h

-Gentamicina fiole i.m 1/8 h


1/zi
-Indapamid comprimate oral
diminata

comprimate oral 2/zi


-Enalapril
s.c
1/zi
- Fraxiparina 0,4 f.i fiole

Ziua 6 -Algocalmin fiole i.m 2/zi


23.05.2017 -Ampicilina
flacoane i.m 1/6 h

-Gentamicina
fiole i.m 1/8 h
-Indapamid 1/zi
comprimate oral
diminata
fiole
- Fraxiparina 0,4 f.i 1/zi
s.c

43
-Enalapril oral 2/zi
comprimate

Epicriza – pacienta in varsta de 63 de ani se interneaza in spital in data de


18.05.2017,in urma examenului clinic si a examenelor paraclinice se stabileste
diagnosticul de : Prolaps genital gr III ;Hipertensiune arteriala gr II;

Se practica interventia chirurgicala – Histerectomie pe cale vaginala ,evolutie


postoperatorie favorabila ,se efectueaza tratament cu : antibiotic ,antialgic
,anticoagulant ,solutii perfuzabile ,hipotensoare.

Se externeaza cu stra generala buna ,afebrila ,abdomen suplu ,mictiuni si tranzit


normale.

Recomandari:- evita efortul fizic

-revine la control peste 14 zile

-continua tratamentul hipotensor

- ovule vaginale cu betadina 1/seara timp de 10 zile

44
Cazul Nr. 2

Nume: C

Prenume: E -

Sex: feminin

Varsta -58 ani

Greuntate: 93 kg

Inaltime: 1,65

Religie:Ortodoxa

Alergii:Penicilina

Data internarii: 14.04.2017

Data externarii: 20.04.2017

Diagnostic de internare: Prolaps genital gr II, varice hidrostatice membru inferior


drept;Obezitate gr II;

Anamneza heredo-colaterale: fara importanta patologica

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:14 ani, ciclul menstrual regulat, durata
7 zile, flux normal N: 4, AB: 1..Climax -49 ani

-Apendicectomie in copilarie , colecistectomie in urma cu 5 ani ( laparoscopica )

Conditii de viata si de munca: casnica

Comportament( fumat,alcool,etc): cafea 1/zi, fumat

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 58 ani relateaza ca boala acutala a debutat insidios.
Prolapsul genital creste in dimensiuni, pacienta se prezinta la medicul ginecolog si se interneaza
pentru conduita terapeutica adecvata.

45
Motivele internarii:- prolaps vaginal gr II

- senzatie de greutate pelvina

-dureri lobo abdominale

- dispareunie

- disurie ,polakiurie.

- constipatie

Problemele pacientei: - anxietate

- atingera integritatii functiei si rolului sexual

- durere accentuata la statul prelungit in picioare

- constipatie

Examen clinic general efectuat de medic

La inspecţie:

I- 1,65 cm ;G-93 kg;

- tegumente şi mucoase normale;

- ţesut muscular şi adipos bogat reprezentat reprezentat ;

- sistem osteorticular integru-funcțional;

- aparat respirator: torace conformat, murmur vezicular prezent bilateral ,sonoritate


pulmonară prezentă;

- aparat cardio-respirator: T.A -135/60 mmHg ,A.V- 78 b/min ,zgomote cardiace ritmice
bine batute.

46
- aparat digestiv: cavitate bucală, limbă, faringe normale, dentiţie bună,abdomen
suplu,ficat in limite normale;

- aparat uro -genital:loje renale sensibile, manevra Giordano( -) , disurie ,polakiurie;

- sistem nervos: orientata temporo spaţial.R.OT ( reflexe osteo-tendinoase)-prezente;

Nevoia Diagnostic Obiective Interventii autonome și Evaluare


fundamentală nursing delegate
Pacienta să -urmăresc și notez în F.O . diureza
prezinte mictiuni -
fiziologice -administrez la indicația medicului medicație
1.Nevoia de Eliminare ,spontane ,fara simptomatică.
a elimina inadecvată tulburari urinare Pacienta
-monitorizez funcțiile vitale și le notez prezintă
-disurie
,polakiurie în F.T, gradul de deshidratare al tegumente
tegumentelor,aspectul lor. normale și
-fac bilanțul ingesta –excreta. este
-recoltez probe de sânge ,urină și scaun echilibrată
pentru examene de laborator. hidro-
-la indicația medicului se procedează electrolitic
la pregatirea pacientei pentru interventie
chirurgicala.

Pacienta să fie
echilibrată hidro-
electrolitic.

47
2.Nevoia de a Posibilitate Pacienta să -efectuez toaleta regiunii perianale după Pacienta
fi curat și de de alterare a prezinte interventie de 2 ori pe zi cu solutie prezintă
a-și proteja integrității tegumente și de betadina. tegumente și
tegumentele tegumentelor mucoase integre -monitorizez atent aspectul mucoase
datorită ,normale. tegumentelor pacientei,gradul de integre ,curate
deshidratării. deshidratare,și eventualele leziuni care ,fără leziuni.
pot să apară.

-Respect masurile de asepsie si


antisepsie.
Nevoia de a Alimentatie Pacienta sa - Reduce aporul de alimente , --//--
bea si a necorespunza sacada in creste aportul de lichide
manca toare - greutate, sa -educ pacienta sa aiba o
surplus constientizeze alimentatie sanatoasa – bogata in
complicatiile fructe si legume si saraca in
obezitatii. grasimi si proteine.

Examen ginecologic- Organe genitale externe cu aspect normal ,la efortul de tuse si
screamat ,la nivelul orificiului vulvar se exteriorizeaza colul uterin,vaginul, prolapsul se
poate reduce .Uter si anexe in limitele varstei. Diagnostic – Prolaps uterin gradul
II.Recomandari – cura chirurgicala – pregatire preoperatorie.
Explorări paraclinice
-EKG-normal
-RX - nimic evolutiv pleuro pulmonar;
Examen cardiologic – H.TA oscilanta ,in observatie rec: Noliprel 2,5 mg 1/ zi dupa
controlul T.A.

Pregatire preoperatorie - clisma evacuatoare simpla


-badijonaj vaginal cu solutii antiseptice.

48
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

ANALIZE

Hematologie Valori obţinute Valori normale

HB 14,3g/dl 12-16 g/dl

Ht 39% 42 %

L 12000 mm3 5000 - 9000/mm3

trombocite 100 10 ^3/ul 130-400 10^3/ul

Biochimie Valori obţinute Valori obţinute

Mg 2 mg/l 20 ±2 mg/l

Uree 35 mg% 20 - 40 mg%

Creatinină 0,60mg% 0,7 - 1,2 mg%

Glicemie 105mg% 80-120 mg%

Lipide 300 mg/100 ml 500 – 850 mg/100 ml

Grup sanguin BIII -

Rh pozitiv -

Sideremie 156 ug /dl 59-166 ug /dl

TGO 55 U/L 1-37 U/L

TGP 60 U/L 1-41 U/L

49
Bilirubina directa 0,48 mg /dl 0-0,3 mg /dl

Bilirubina totala 0,84 mg /dl 0,3-1,2 mg /dl

-2-12 mm/h

VSH 16mm/h

1,2 0,5-1,2

INR

FIBRINOGEN 340 mg/dl 200-450 mg/dl

Examen sumar urină

Culoare Galben Galben

Aspect Clar Clar

Reacţie Alcalină

Densitate 1015 1015-1025

Albumină Absent Absent

Glucoza Absent Absent

Pigmenţi biliari Absent Absent

Sediment frecvente celule epiteliale , frecvente leucocite;

Urocultura – pozitiva – Proteus - sensibil la Cefort.

50
Tratament medicamentos

DATA FORMA DE CALEA DE DOZA


MEDICAMENTUL PREZENTARE ADMINISTRARE

Ziua 1 - Indometacin -supozitoare i.r 1/zi

-Diazepam i.m 1/zi


filoe
14.04.2017
-Noliprel cp 2,5 mg comprimate
p.o 2/zi

flacon i.v
Ziua 2 -Glucoza 5% 1/zi
-Algocalmin fiole i.m
2/zi
-Cefort 1g
flacoane i.v
2/zi
15.04.2017
-Clorura de scdiu
flacon i.v
1/zi
-Fraxiparina 0,6
fiole s.c
1/zi

flacon 1/zi
Ziua 3 Glucoza 5% i.v
-Algocalmin fiole 2/zi
i.m
-Cefort 1g
flacoane 2/zi
i.v
16.04.2017 1/zi
-Clorura de scdiu
flacon
i.v

51
-Fraxiparina 0,6 1/zi
fiole s.c

Ziua 4 -Algocalmin
fiole i.m 2/zi

-Cefort 1g flacoane i.v 2/zi


17.04.2017
-Fraxiparina 0,6 fiole s.c
1/zi

Ziua 5 -Algocalmin
fiole i.m 2/zi
18.04.2017
-Cefort 1g flacoane i.v 2/zi

-Fraxiparina 0,6 fiole s.c


1/zi

Ziua 6 -Algocalmin fiole i.m 2/zi


19.04.2017
flacoane i.v 2/zi
-Cefort 1g
s.c
1/zi
-Fraxiparina 0,6 fiole

Ziua 7 -Algocalmin fiole i.m 2/zi

flacoane i.v 2/zi


20.04.2017 -Cefort 1g
s.c
1/zi
-Fraxiparina 0,6 fiole

52
Epicriza – pacienta in varsta de 58 de ani de ani se interneaza in spital in data de
14.04.2017,in urma examenului clinic si a examenelor paraclinice se stabileste
diagnosticul de : Prolaps genital gr II ;Hipertensiune arteriala oscilanta

Se practica interventia chirurgicala – Histerectomie pe cale vaginala ,evolutie


postoperatorie favorabila ,se efectueaza tratament cu : antibiotic ,antialgic
,anticoagulant ,solutii perfuzabile ,hipotensoare.

Se externeaza cu stra generala buna ,afebrila ,abdomen suplu ,mictiuni si tranzit


normale.

Recomandari:- evita efortul fizic

-revine la control peste 14 zile

-continua tratamentul hipotensor ,dupa controlul T.A

- ovule vaginale cu betadina 1/seara timp de 10 zile

- scadere in greutate;

- repeta urocultura peste 14 zile.

53
Cazul nr 3

Nume: N

Prenume: B

Varsta-60 ani

Sex: feminin

Greuntate: 80 kg

Inaltime: 1,64

Religie: ortodoxa

Alergii: Piafen

Data internarii: 18.03.2017

Data externarii: 24.03.2017

Diagnostic de internare: Cistocel, Obezitate gr. II,Hipotiroidism;

Operatie: Histerectomie pe cale vaginala cu plastie vaginala anterior si posterior.

Anamneza heredo-colaterale: neaga

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:14 ani, ciclul menstrual normal


,durata 6 zile ,nedureros,N: 3, AB: 7. Climax la 52 ani

Hipotiroidism - sub tratament cu Euthyrox cp 10 mg 1/zi

Conditii de viata si de munca: pensionara

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 60 ani acuza durere in zona inghiala la statul prelungit in
picioare, intermitenta urinara si se prezinta la serviciul de obstetrica- ginecologie pentru
investigatii si tratament de specialitate

54
Motivele internarii:- prolaps vaginal gr III /IV

- obezitate de gr. II

- senzatie de urinare incompleta;

Problemele pacientei:

- anxietate

- lipa de cunostinte

- igiena personala defectuasa

- constipatie

- durere acuta

- constipatie

Examen clinic general efectuat de medic

La inspecţie:

I- 1,64 cm ;G-80kg;

- tegumente şi mucoase normale;

- ţesut muscular şi adipos bogat reprezentat ;

- sistem osteorticular integru-funcțional;

- aparat respirator: torace conformat, murmur vezicular prezent bilateral ,sonoritate


pulmonară prezentă;

- aparat cardio-respirator: T.A -145/80 mmHg ,A.V- 88 b/min ,zgomote cardiace ritmice
bine batute.

- aparat digestiv: cavitate bucală, limbă, faringe normale, dentiţie bună,abdomen


suplu,ficat in limite normale;

55
- aparat uro -genital:loje renale sensibile, manevra Giordano( -) ,senzatie de urinare
incompleta.

- sistem nervos: orientata temporo spaţial.R.OT ( reflexe osteo-tendinoase)-prezente;

Nevoia Diagnosti Obiective Interventii autonome și Evaluare


fundamentală c nursing delegate
Pacienta să -urmăresc și notez în F.O . diureza
prezinte mictiuni -
fiziologice -administrez la indicația medicului medicație
1.Nevoia de Eliminare ,spontane ,fara simptomatică.
a elimina inadecvată tulburari urinare
-monitorizez funcțiile vitale și le notez
-disurie
,polakiurie în F.T, gradul de deshidratare al
tegumentelor,aspectul lor.
-fac bilanțul ingesta –excreta.
-recoltez probe de sânge ,urină și scaun
pentru examene de laborator.
-la indicația medicului se procedează Pacienta
prezintă
La pregatirea pacientei pentru interventie chirurgicala.
tegumente
normale și
Pacienta să fie este
echilibrată hidro- echilibrată
electrolitic.
hidro-
electrolitic
.

56
3.Nevoia de a Posibilitate Pacienta să -efectuez toaleta regiunii perianale după Pacienta
fi curat și de a- de alterare a prezinte interventie de 2 ori pe zi cu solutie de prezintă
și proteja integrității tegumente și betadina. tegumente
tegumentele tegumentelo mucoase integre -monitorizez atent aspectul tegumentelor și mucoase
r datorită ,normale. pacientei,gradul de deshidratare,și integre
deshidratării eventualele leziuni care pot să apară. ,curate
. ,fără
leziuni.

Examen ginecologic- Peretele vaginal anterior este destins de vezica urinara ,care
herniaza prin orificiul vaginal,la efortul de tuse si screamat. Uter si anexe in limitele
varstei.. Diagnostic – Cistocel per magna .Recomandari – cura chirurgicala – pregatire
preoperatorie.
Explorări paraclinice
-EKG-normal
-RX - aspect de scleroemfizem pulmonar la nuvelul lobulul pulmonar stg, cord usor
marit.
Examen cardiologic – H.TA oscilanta ,in observatie rec: Noliprel 2,5 mg 1/ zi dupa
controlul T.A.

Pregatire preoperatorie - clisma evacuatoare simpla


-badijonaj vaginal cu solutii antiseptice.

57
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

ANALIZE

Hematologie Valori obţinute Valori normale

HB 13,3g/dl 12-16 g/dl

Ht 38% 42 %

L 11000 mm3 5000 - 9000/mm3

trombocite 100 10 ^3/ul 130-400 10^3/ul

Biochimie Valori obţinute Valori obţinute

Mg 19 mg/l 20 ±2 mg/l

Uree 36 mg% 20 - 40 mg%

Creatinină 0,48 mg% 0,7 - 1,2 mg%

Glicemie 145mg% 80-120 mg%

Lipide 300 mg/100 ml 500 – 850 mg/100 ml

Grup sanguin OI -

Rh pozitiv -

TGO 55 U/L 1-37 U/L

TGP 62 U/L 1-41 U/L

-2-12 mm/h

VSH 16mm/h

58
1,2 0,5-1,2

INR

FIBRINOGEN 340 mg/dl 200-450 mg/dl

Examen sumar urină

Culoare Galben Galben

Aspect Clar Clar

Reacţie Alcalină

Densitate 1015 1015-1025

Albumină Absent Absent

Glucoza Absent Absent

Pigmenţi biliari Absent Absent

Sediment frecvente celule epiteliale , frecvente leucocite;

Urocultura – pozitiva – Escherichia coli- sensibil la gentamicina.

59
Tratament medicamentos

DATA FORMA DE CALEA DE DOZA


MEDICAMENTUL PREZENTARE ADMINISTRARE

Ziua 1 - Indometacin -supozitoare i.r 1/zi

-Diazepam i.m 1/zi


filoe
18.03.2017
-Noliprel cp 2,5 mg comprimate
p.o 2/zi

flacon i.v
Ziua 2 -Glucoza 5% 1/zi
-Algocalmin fiole i.m
2/zi
fiole i.m
-Gentamicina 1/8h
19.03.2017
flacon i.v
-Clorura de scdiu
1/zi
fiole s.c
-Fraxiparina 0,6
1/zi

flacon 1/zi
Ziua 3 Glucoza 5% i.v
-Algocalmin fiole 2/zi
i.m
-Gentamicina i.m
fiole 1/8h
20.03.2017
-Clorura de scdiu i.v
flacon
1/zi
-Fraxiparina 0,6 s.c
fiole
1/zi
60
Ziua 4 -Algocalmin
fiole i.m 2/zi

- Gentamicina fiole i.m 1/8h


21.03.2017

1/zi
-Fraxiparina 0,6 fiole s.c

Ziua 5 -Algocalmin
fiole i.m 2/zi
22.03.2017
- Gentamicina fiole i.m 1/8h

-Fraxiparina 0,6 fiole s.c


1/zi

Ziua 6 -Algocalmin fiole i.m 2/zi


23.03.2017
fiole i.v 1/8h
- Gentamicina
s.c
1/zi
-Fraxiparina 0,6 fiole

Ziua 7 -Algocalmin fiole i.m 2/zi

fiole i.v 1/8h


24.03.2017 - Gentamicina
s.c
1/zi
-Fraxiparina 0,6 fiole

Epicriza – pacienta in varsta de 60 de ani de ani se interneaza in spital in data de


18.03.2017,in urma examenului clinic si a examenelor paraclinice se stabileste

61
diagnosticul de :Cistocel per magna;Hipertensiune arteriala oscilanta ;Obezitate gr II
;Hipotiroidism;

Se practica interventia chirurgicala –Colpoperineorafie anterioara cu perineorafie


posterioara.,evolutie postoperatorie favorabila ,se efectueaza tratament cu : antibiotic
,antialgic ,anticoagulant ,solutii perfuzabile ,hipotensoare.

Se externeaza cu stra generala buna ,afebrila ,abdomen suplu ,mictiuni si tranzit


normale.

Recomandari:- evita efortul fizic

-revine la control peste 14 zile

-continua tratamentul hipotensor ,dupa controlul T.A

- ovule vaginale cu betadina 1/seara timp de 10 zile

- scadere in greutate;

- repeta urocultura peste 14 zile.

- continua tratamentul pentru Hipotiroidism.

62
CONCLUZII

1.Relaxarea sau slabirea muschilor si a tesutului fibros al perineului determina


coborarea uterului in vagin in diferite grade,de la o deplasare minima pana la
exteriorizarea complete a acestuia prin vulva.

2.Prolapsul uterin de diferite grade afecteaza pana la 30 % din femeile care au


nascut.

3.Aceasta afectiune este mai frecventa la femeile de varsta a 3 a si apare rar la


nulipare sau la cele care nu au ajuns la menopauza .

4.Alte afectiuni associate cu prolapsul uterin sunt : cistocelul,rectocelul;

5. Pierderea in greutate,renuntarea la fumat sau tratarea bolilor asociate ,pot incetinii


evolutia prolapsului uterin.

6.Tratamentul prolapsului este chirurgcal,el depinde de natura si gradul prolapsului,


de farsta pacientei , de calitatea tesuturilor.

7. Histeropexia – consta in faxarea uterului de un element stabil din micul bazin cu


ajutorul unui fir sau al unor benzi.

8. Colpoperineorafia – aceasta interventie chirurgicala isi propune sa redea forma si


dimensiunile initiale ale vaginului si perineului .

9. Histerectomia – in cazurile severe tratamentul chirurgical este asociat cu ablatia


uterului

10.Pesarul este destinat corectarii anmitor anomalii de pozitie a uterului ,este un inel
de cauciuc ,usor flexibicare introdus in vagin ,permite mentinerea pozitiei uterului
,purtarea acestuia este necesara cand nu se poate efectua interventia chirurgicala la
vemeile varstnice cu risc mare .Necesita supraveghere medicala regulate si tratament
antiinfectios local.

63
ANEXE

64
65
Bibliografie

1,Corneliu Borundel, Mdeicina internă pentru cadre medii, ed. a.4-a, București
Editura ALL, 2009;
2. Diagnostic si tratament în practica medicala, L. Tierney, S.J. McPhee, M.A.
Papadakis, Ed. Stiintelor Medicale, Buc., 2001;

6.Lucreția Titirică, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții


medicali , Ediția a 8- a , Viața medicală românească, București, 2007;

7..Măriuca Ivan, Planuri de îngrijire, ed. a.8-a, Viața medicală românească,


2007;

11. Tica A- Fiziologie umana , Ed Sitech 1996(385- 387)

1. Tratat de chirurgie, ediția a II-a, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce,
vol. V, Obstetrică și Ginecologie, coordonator Gheorghe Peltecu. Editura
Academiei Române, București, 2014.

6. Tratat de obstetrică, Ioan Munteanu, vol I și II, Editura Academiei Române,


Timișoara, 2006.

66