PLANUL LUCRARII INTRODUCERE.

Date de anatomie si fiziologie a herniei inghinale CAPITOLUL I Date descriptive privind ingrijirea bolnavilor cu hernie inghinala. I.1 Defimitie I.2 Etiologie I.3 Simtomatologie I.4 Diagnosticul herniei inghinale I.5 Clasificarea hernie inghinale I.6 Tratament si profilaxie CAPITOLUL II Date privind supravegherea bolnavilor cu hernie inghinala II.1 Internarea bolnavului II.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare II.3 Asigurarea igienei corporale II.4 Supravegherea functilor vitale si vegetative II.5 Alimenatia bolnavui II.6 Administrarea medicamentelor II.7 Participarea asistentei medicale la efectuarea examinarilor paraclinice si de laborator II.8 Tehnici de ingrijire impuse de afectiune II.9 Educatie pentru sanatate II.10 Externarea bolnavului CAPITOLUL III Prezentarea planurilor de ingrijire ale bolnavilor cu hernie inghinala CAZUL 1 CAZUL 2 CAZUL 3 Bibliografie.

Introducere Cauzele cele mai frecvente ale hernilor sunt ridicarea in exces a unor greutati prea mari. Hernile in general sunt afectiuni caracterizate prin discontinuiatea parietala care permite exteriorizarea unor viscere din activitatea peritoneala. Acestea sunt invalite in foita peritoneala si acoperite de tegument. In practica se foloseste termenul de hernie abdominala iesirea unor formatiuni facandu-se prin defecte ale peretelui abdominal care intereseaza elemente muculopronevrotice la nivelul unor orifici sau zone anatomice slabe. Eventratia- reprezinta de asemenea iesirea unor formatiuni din abdomen dar prin zone sau orifici slabe dobandite prin traumatisme accidentale sau chirugicale si prin slabirea musculaturi abdominale. Evisceratia-reprezinta iesirea directa a viscerului fara invelis in urma unui traumatism care a deschis toate straturile peretelui abdominal. Frecventa hernilor-este mare 3-6%. Dupa Malagaigne in sectile de chirurgie unul din 14 bolnavi este suferind de hernie Este mai frecventa la barbati decat la femei afectand mai ales copii si batrani. La copii frecventa este mai mare datorita hernilor congenitale la batrani este explicabila prin slabirea tonusului muscular si aparitia unor afectiuni care cresc presiunea intraabdominale.

Date de anatomie si fiziologie ale herniei . Herniile pot fi : -congenitale -dobandite Herniile congenitale se datoresc anomaliilor in dezvoltarea fatului au sacul performat care poate fi plin de la inceput sau gol umplerea facanduse ulterior dupa un efort sau dupa slabirea musculaturi. Herniile dobandite apar ca o boala in care sunt antrenati factori locali ,factori generali de structura si troficitate . In aceasta grupa apar herniile batranilor,taratilor asa numitele hernii de slabiciune dar si herniile de forta datorate eforturilor fizice excesive . Hernia "accident de munca ''a starnit contraverse in secolul trecut care au dus la studii ce au intocmit dosare comparabile cu ''procesul lui Dreiffus''si criterii stricte la examenul de angajare al muncitorilor in perioada cand munca fizica producea hernii de forta pentru care acestia cereau despagubiri patronilor. Aceasta polemica s-a dovedit benefica pentru studierea temenica a canalului inghinal. Asa s-a ajuns la notiunea de hernie congenital dobandita aparitia herniei prin efort facandu-se pe terenul congenital perfect reprezentat de persistenta canalului peritoneo-vaginal virtual care se deschide ulterior odata cu slabirea tonusului muscular si efortul repetat. Anatomia patologica a herniilor evidentiaza trei elemente comune tuturor herniilor. 1.Sacul herniar care are o prelungire a peritoneului parietal si care are trei parti: -gatul(coleful) -corpul -fundul sacului. Sacul mai poate sa impuna si structuri din tesuturile parietale pe care le strabate si la care poate sa le adere.Unele hernii au si un lipon preherniar format din properitoniala traumatizata de repetatele intrari si iesiri ale herniei ,asa dupa cum este cazul herniei femurale. 2.Traectul anatomicparietal pe care il strabate sacul de hernie care este variabil in functie de hernie. Canalul inghinal are doua orificii(profund si extern),hernia ombilicala poate avea un inel sau un orificiu musculoapronaotic,hernia femurala are un inel apronanotic
3

3.Continutul sacului(herniei ) este variabil intestin epiplon etc. Teoretic,orice organ al cavitatii abdominale poate hernia exceptia duodenului si pancreasului care sunt bine ancorate la peretele posterior abdominal. Mai putem clasifica herniile si astfel: -hernia inghinala -hernia femurala sau crurala -hernia ombilicala -herniile liniei albe -herniile ventrale -herniile lombare -herniile obturatoare -herniile inschiatice -herniile perineale -herniile diagfragmatice

CAPITOLUL I Date descriptive privind ingrijirea bolnavilor cu hernie inghinala

I.1.Definitie Prin hernie se intelege iesirea partiala sau totala a unui organ din invelisul lui normal. I.2.Etiologia Hernia inghinala este hernia cea mai frecventa reprezentand 80-90% din totalul herniilor. Ea se produce prin canalul inghinal,canalul inghinal are un traiect oblic prin peretele abdominal si este strabatut de cordonul(funiculul) spermatic la barbati si ligamentul uterin rotund la femei.Canalul are un orificiu profund si un altul superficial sub piele. Ca urmare a statiunii bipede canalul inghinal a devenit oblic(initial a fost perpendicular) si s-a alungit. Ortostatismul a produs defectarea coapsei, dezvoltarea si hipertrofia membrelor inferioare. Ca urmare vena si artera femurala a capatat un calibru mai mare.Dezvoltarea muschiului proas si a muschilor fesieri a determinat largirea transversala a bazinului.Lungimea canalului inghinal este de 46cm.si este situat deasupra Arcadei inghinale cu care formeaza un unghi de 15*. Protectia Areadei inghinale pe piele este marcata de linia lui Malgaignecare uneste splina iliaca anterosuperioara cu splina pubiana externa. Canalul inghinal este format: -anterior-apronevroza marelui oblic -posterior-Faseia transversalis -cranial-marginile oblicului mic si a transversului care se uneste in tendonul conjunct si coudal arcada inghinala (ligamentul al lui Fallope sau a lui Paupart). Peretele posterior esteintarit de ligamentul lui Colles,ligamentul Henle si ligamentul lui Hesselbach. Peretele anterior al abdomenului prezinta trei plici peritoneale formate de uraca, arterele ombilicale fibrozate,arterele epigastrice inferioare.

Aceste formatiuni determina in peretele posterior al canalului inghinal trei fosete inghinale care au importanta in producerea celor trei feluri de hernie inghinale. Prin foseta interna supraveziculara,din apropierea uracei,se produc herniile inghinale oblice interne vezicopubiene.Prin foseta inghinala externa din apropierea arterei epigastrice inferioare,se produc herniile inghinale oblice externe.Prin foseta inghinala mijlocie din apropierea arterei ombilicale se produc herniile inghinale directe.Peretele posterior al canalului inghinal este mai slab.In el se gasesc o serie de zone slabe : -zona lui Blaise(foseta mijlocie) -triunghiul lui Gills(intre arcada inghinala,muschiul drept abdominal) Intre foseia transversalis si peritoneu se gaseste o lama de tesut gros adipos care poarta numele de spatiile lui Bagros.Zona lui Hessilbach este formata din ligamentul lui Hessilbach,ligamentul lui Henle,Colessi tendonul conjuet. Hernia inghinala este mai frecventa de partea dreapta,de trei ori. De asemenea este mai frecventa la sexul masculin. Hernia oblica externa este o hernie congenitala. Hernia directa este o hernie de slabiciune ,iar cea oblica interna este mai rara. Clasificarea herniei inghinale: -hernia oblica externa -hernia directa -hernia oblica 1.Hernia inghinala oblica externa Se produce prin foseta inghinala externa si urmeaza traiectul inghinal adica drumul pe care la urmat si testicolul in coborarea sa spre scrot. 2. Herniile inghinale oblice externe pot fi congenitale in cazul persistentei canalului peritoneo-vaginal si herniei oblice externe dobandite. Caracteristica herniilor inghinale oblice externe congenitale este aceea ca sacul se gaseste situat intre elementele cordonului invelit ca si acesta de foita fibroasa comuna spre deosebire de herniile dobandite care prezinta sacul in afara elementelor cordonului. Etiologia acestora nu prezinta nimic deosebit fata de etiologia herniilor in general.

Anatomia patologica Dupa gradul de angajare a continutului in traiectul inghinal se deosebesc mai multe varietati : -punct herniar -cand hernia se gaseste la nivelul orificiului profund. -hernie interstitiala sau intraparietala-cand hernia a patruns in traectul inghinal ; -hernia inghino-pubiana -cand apare la orificiul inghinal extern hernie funiculara-cand ajunge pana la radacina burseler ; -hernie inghino-scrotalacand coboara in scrot sau inghino-lobiale la femei.In herniile congenitale morfologia sacului este in raport cu gradul de involutie,a canalului peritonep-vaginal si determinata de anomaliile acestuia precum si de anomaliile migratiei testiculului. 1.Dupa varietatea sacului pot exista mai multe forme de hernie : -hernie peritoneo-vaginala completa sau testiculara in care canalul a ramas complet permeabil si hernia vine in contact cu testiculul ; -hernie inchistata a vaginalei in care sacul proemina intr-o vaginala destinsa de un hidrocel ; -hernie funiculara in care canalul a ramas permeabil numai in portiunea sa superioara si fundul sacului se opreste mai sus sau mai jos pe traiectul cordonului ; -hernie funiculara cu chist al cordonului situat intre sac si vaginala. In afara acestor varietati comune sacul se mai poate angaja in planurile parietale.Aceste varietati coincid de cele mai multe ori cu ectopii testiculare. Se disting astfel: -hernia inghino-properitoneala in care sacul se interpune intre tranvers,sacul este bilobat. Hernia este asociata cu o ectopie testiculara organu blocand orificiu inghinal profund. -hernia inghino-interstitiala are sacul situat intre marele si micul oblic.Sacul este format prin dilatarea canalului peritoneo-vaginal,existand concomitent si testiculul ectopic situat in traiectul inghinal ; -hernia inghino-superficiala prezinta sacul hernial intre apronevroza marelui oblic si tegumente.Este insotita de un testicul ectopic care blocheaza orificiu inghinal extern. Persistenta canalului lui Nuck la fetite duce la formarea hernilor inghino-labiale. Pe acest traiect se pot forma si chisturi ale canalului Nuck. 2.Hernia inghinala directa se produce prin foseta inghinala mijlocie. Este o hernie de slabiciune si de regula bilaterala conditionata de o deficienta a musculaturii fapt ce favorizeaza producerea frecventa a acestei hernii la varsnicii.
7

Anatomia patologica Sacul este format din seroasa peritoneala dubla de o patura de tesut conjunctivo-adipos si de fascia transversalis. Sacul este globulos si cu gat larg.Nu are conexiuni cu cordonul dar poate antrena in decesul sau vezica urinara. 3.Hernia oblica interna sau vezico pubiana. Se produce prin foseta inghinala interna situata inauntrul arterei ombilicale. Este o forma aproape exceptionala si prin excelenta o hernie de slabiciune apare numai la batrani. 4.Hernia inghinala la femei Este oblica externa echivalentul peritoneo-vaginal este canalul lui Nuck.Aceasta contine ligamentul rotund al uterului care este un gubernacul gonadic. Varietatile acestei teme: -hernia inghino-lobiala ,cea mai completa ; -hernia inghino-interstitiala,in canal ; -hernia inchistata (Coopr) in care sae gaseste si un chist al canalului ce contine uneori concretiuni(calculi) ; 1.3Simptomatologia Semnele hernilor sunt precise si pot duce la punerea diagnosticului. Semnele subiective nu sunt semnificative. Durerea este prezenta numai inperioadele de debut in care sacul isi face drum printre tesuturile din peretele abdomenului.Mai apare si la efort sau dupa ortostatism prelungit. Herniile voluminoase dau o senzati de greutate sau de apasare. Semnele obiective sau patognomice. Tumefiatiile sau tumora atrage atentia prin formatiunea variabilei cu sediul si tipul de hernie. Semnul patognomonic al acestei tumefiacti consta in : -reductibilitate ; -expansiune ; -impulsiune. Reductibilitatea tumefiactiei consta in disparitia sa la repaus,in decubit dorsal avand presiunea intraabdominala este mai mica. Repartitia tumorei si cresterea sa in volum la efort sau ortostatism se cheama expansiune.Acelasi semn perceput prin palpare se cheama impulsiune. Punerea in evidenta a impulsiuni este valoroasa la bolnavi grasi sau
8

in cazul herniilor mici care nu proemina la suprafata peretelui abdominal. In concluzie tumora reductibila cu expansiune si impulsiune este caracteristica pentru hernie. Pentru evidentierea acestor caracteristici examinatrea herniei se face obligatoriu in trei pozitii: -culcat; -in picioare ; -dupa efort(tuse,screamat). Dupa reducerea herniei se palpeaza orificiul din peretele abdomenului prin care s-a produs.Este bine sa se palpeze si pediculul herniei, adica portiunea mai ingusta prin care corespunde coletului sacului. Acest pedicul esre implicat in aparitia unor complicati(strangulare). Hernia incarcerata este un tip de hernie care nu se reduce (complet sau partial) datorita aderentelor care o fixeaza la tesuturile din jur sau datorita aderentelor viscerelor herniale care le fixeaza la sacul de hernie. Examenul radiologic-baritat gastrointestinal sau irigoscopic evidentiaza oasele iesite in afara peretelui abdominal, gradul lor de aderenta la sac, reductibilitatea si este indispensabil in decelarea unor hernii intrene ca hernia diafragmatica sau obturatoare. Palparea herniei ne permite sa apreciem continutul moale (epiplon), elastic(intestin). Percutia ne ofera date suplimentare matietate(epiplon), sonoritate, timpanism. Endoscopia - poate sa dea date suplimentare Cistoscopia -hernierea vezici urinare in herniile inghinale oblice interne. Laproscopia-herniile interne diafragmatice obsturatoare. Evolutia hernilor este asociata crescand treptat in volum pot deveni jenante la mers si la efort se pot complica. Complicatiile herniilor sunt numeroase: -strangulare; -ireductibilitatea; -traumatismele; -inflamatiile; -corpii straini. Hernia inghinala oblica externa. Simtomele nu difera de cele ale herniilor in general. Simtomele subiective sunt discrete iar cele obiective se constata la examenul fizic. Simtomatologia variaza in functie de gradul de dezvoltare al herniei. La inspectie se constata prezenta unei tumefiacti pe traectul inghinal de forma si de dimensiuni variabile.Aceasta dispare in decubit dorsal pentru a reapare in ortostatism. La palpare formatiunea este nedureroasa de
9

consistenta moale sau elastica si reductibila, prezinta expansiune si impulsiune la tuse. La percutie se obtine matietate in cazul in care continutul sacului este reprezentat de eplipon sau timpanism in caz de ansa intestinala. DIAGNOSTICUL- se stabileste foarte usor pe baza semnelor amintite. Diagnosticul diferentiat se face cu diferite alte afectiuni.Hernia interstitiala sau funiculara va fi diferentiata de un chist al cordonului sau de o ectopie testiculara. Ectopia testiculara se asociaza foarte frecvent cu o hernie inghinala congenitala fapt ce trebuie precizat cu grija.La persoanele obeze si la femei hernia inghinala poate fi confundata cu o hernie femurala. Dupa reducerea herniei trebuie sa se cerceteze situatia inelului hernial in raport cu linia lui Maglaigne. Daca inelul herniar este situat deasupra acestei linii hernia este inghinala. Tot la femei, hernia inghinala lobiala poate fi confundata cu un lipom al labei mari sau cu un chist al canalului Nuck. Herniile inghinale se mai confunda cu unele afectiuni inflamatori acute sau subacute de tipul adenitor.Herniile innghino-scrotale se pot confunda cu hidrocelul sau cu tumorile testiculare.In cazul hidrocelului consistenta remintenta a acestuia ,limita superioara neta putandu-se palpa cu usurinta elemrentele cordonului si transiluminarea sunt semne suficiente pentru a preciza diagnosticul. Tumorile testiculare sunt de consistenta dura iar pachetul vasculo-nervos si canalul deferent sunt de aspect normal. Diagnosticul trebuie sa precizeze si sa reprezinte dupa traectul parcurs,dupa localizarea tumefiatiei si raporturile acestuia. Trebuie precizata si starea peretelui abdominal Avand vederea indicatiilor terapeutica. Hernia inghinala directa Simptome-hernia apare la inspectie ca o formatiune globuloasa situata deasupra portiuni mijlocii a arcadei femurale.Cand este bilateral se observa doua formatiuni sferice simetrice la radacina penisului.La palpare formatiunea este moale sau pastoasa.Se reduce foarte usor si se reface tot asa usor. Prin palpare se simnte un inel larg situat deasupra arterei epigastrice ale carei pulsatii se percep cu usurinta fapt ce ne ajuta in diagnostic.Repunerea herniei se face pe un traect antero-posterior degetul care repune simtim marginile inextensibile ale orificiului hernial si impulsiunea la tuse. Expansiunea la tuse este imediata spre deosebire de herniile oblice externe cu care este sacadata si progresiva. Tratamentul herniei este chirurgical.

10

Tratamentul curativ trebuie sa rezolve cele trei principii comune tuturor formelor de hernie : -izolarea si tratarea sacului,tratare continutului si refacerea peretelui abdomenului. Au fost imaginate numeroase procedee care pot fi clasificate astfel: -procedee anatomice; -procedee neanatomice; -procedee cu transpozitia cordonului spermatic; -procedee plastice. Procedeele anatomice se numesc astfel deoarece dupa deschiderea canalului inghinal si tratarea sacului hernial ase realizeaza doua planuri intre care este asezat cordonul spermatic. Planul profund este realizat prin sutura tendonului conjuct la arcada femurala. Planul superficial se reconstituie prin sutura margini craniale a apronevrozei refacandu-se canalul inghinal. Avantajul acestui procedeu este ca mentine oblicitatea canalului inghinal si ca atenueaza presiunea abdominala care se raspandeste pe un traiect oblic. Indiferent de procedeu corectarea defectului parietal abdominal are la baza sutura tendonului conjuct la arcada inghinala si prinderea ligamentului lui Cooper in aceasta sutura. Procedeele prefuniculare sunt multiple si nu este locul descrieri lor in detaliu asa ca ne vom margini la o simpla si succinta enumerare a autorilor acestora :Ferrari, Murany Kimbarabki. Pentru proocedele retrofuniculare mentionam Postenoski, Jaboulay, Koontz, Andrews senior. Procedeul anatomic cel mai cunoscut este al lui Basine. Procedee care folosesc transmiterea orificiului profund sunt Schmpeden, Morin, Kischnr,Petre Georgescu. Procedeele plastice folosesc diverse materiale : -lambouri din muschiul oblic mare Hanckenbruch Andrews. Pentru asigurarea reusitei operatiei este necesar tratamentul exuzelor care au dus la cresterea presiuni intraabdominale,bronsite constipatii sau tulburari mictionale.De asemenea se va tonifica musculatura.

11

CAPITOLUL II Date privind supravegherea bolnavului cu hernie inghinala in spital . II 1.Internarea bolnavului. Internarea bolnavilor cu hernie inghinala complicate se face in sectia de Terapie Intensiva in cazuri grave sau in sectii de Chirurgie. Dupa examinarea bolnavului este inregistrat in registru de internari cu date de indentitate privind locul si data nasterii, numele si prenumele. Dupa stabilirea diagnosticului prezuntiv de catre medicul de garda se completeaza foia de observatie cu datele amnamestice de la bolnav sau insotitor. Se vor aplica primele masuri terapeutice de mare urgenta in cazurile grave. Dupa stabilirea diagnosticului inainte de a fi dus in sectie bolnavul va fi imbaiat, daca starea lui o permite si numai cu acordul medicului. Hainele si efectele vor fi inregistrate la magazia de efecte pe perioada cat va fi bolnavul internat. Pentru hainele preluate si depuse in magazie se va elibera bolnavului sau insotitorului un bon.La nevoie,hainele vor fi supuse deparazitarii sau dezinfectarii inainte de inmagazionare. II 2.Asigurarea conditilor de spitalizare. Se va respecta drepturile bolnavului pe perioada spitalizari. Se vor evita saloanele mari, aglomerate pentru a reduce posibilitatea de a contacta alte boli.Aranjarea patului si asigurarea pozitiei adecvate a bolnavului in pat constituie una din sarcinile importante de ingrijire mai ales dupa operatia suferita. Pozitia in pat dupa operatie va fi decubit dorsal fara perna sub cap. II3. Asigurarea igienei corporale. Igiena bolnavului are drept scop mentinerea tegumentelor intr-o stare perfecta in vederea previnerii infectilor nozocomiale, pentru stimularea functilor pielii, care au rol important in apararea organismului si pentru asigurarea unei stari de confort necesara pacientului. Pacienti operati de hernie inghinala vor fi ajutati cel putin in primele doua zile la efectuarea igienei corporale. II4.Supravegherea functilor vitale si vegetative. Supravegherea functilor vitale si vagetative ale organismului este obligatorie in cursul oricarei boli deoarece modificarea lor reflecta in mare
12

masura starea generala a bolnavului precum si evolutia si gravitatea boli de care sufera. Totalitatea observatilor asupra functilor vitale si vegetative se consemnaza in foaia de temperatura. Temperatura, pulsul, respiratia, tensiunea arteriala se masoara zilnic. Temperatura omului se mentine constanta intre 36-37*C datorita procesului de termoreglare. Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice in cursul zilei de 0,5-1*C. Masurarea temperaturi se face cu termometrul maximal obisnuit. Se va masura in cavitatile inchise sau semiichise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Astfel, masurarea se face in: axila la plica inghinala, in cavitatea bucala dar masuratori mai precise se obtin in rect si vagin. Pulsul- poate fi masurat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala tamporala si superficiala, carotida humerala, femurala si pedioasa. Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta. Frecventa pulsului va fi notata in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie. Masurarea respiratiei-in mod normal se face linistit fara nici un efort Miscarile cutiei toracice sunt ritmice, simetrice si abia vizibile. Frecventa normala este de 16-20respiiratii/minuntNumaratoarea miscarilor respiratorii se face timp de 1minunt. intreg, avand grija ca operatiunea sa se faca fara stirea bolnavului fiindca respiratia este un act reflex inconstient, dar controlat de vointa. Daca este posibil numaratoarea sa se faca in timpul somnului. Se va aseza mana usor cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului si se va numara inspiratiile dupa miscarile de ridicare a peretelui toracic. Frecventa respiratiei se noteaza in foaia de temperatura cu creionul de culoare verde. Tensiunea arteriala. Valorile tensiuni arteriale se raporteaza la greutatea coloanei de mercur din manometru exprimata in milimetri sau centrimetri. Valorile obtinute prin metoda ascultatorie la adultul sanatos in stare de repaus fizic si psihic variaza intre 115-140mm Hg pentru tensiunea maximara si intre 75-90mm Hg pentru tensiunea minima. In foaia de temperatura se inregistreaza printr-o coloana verticala rosie. Modificarile pulsului, tensiuni arteriale si temperaturi trebuie anuntate imediat medicului,important este urmarirea diurezei. Tranzitul intestinal trebuie urmarit in special la bolnavi care li s-au indicat repaus la pat,de asemenea la bolnavi varstnici la care tranzitul intestinal este incetinit.Constipatia trebuie prevenita prin laxative usoare si o alimentatie bogate in fibre.

13

II5.Alimentatia bolnavului. Bolnavi operati de hernie inghinala in primele zile regimul lor va fi format din supe strecurate si foarte multe lichide. Regimul alimentar al bolnavilor trebuie astfel alcatuit uncat sa satisfaca atat necesitatea calitativa cat si cantitativa ale organismului. II6.Administrarea medicamentelor. Medicamentele sunt de origine animala,vegetala, minerala sau chimica transformate intr-o forma de administrare prescura de catre medic. Scopul administrari medicamentelor este de a preveni imbolnavirea de ameliorare a boli sau de vindecare a acesteia. Medicamentele actioneaza local sau asupra intregului organism. Introducerea medicamentelor in organism se face pe mai multe cai: -calea respiratorie ; -calea urinara ; -local pe tegumente si mucoase ; -calea digestiva,orala,sublinguala,intestinala, rectala, cutanata, intramusculara, intravenoasa, intraarteriala, intracardica,intrarahidiana,subcutanata,intratermica. Calea de administrare a medicamentelor este aleasa de catre medic in functie de scopul urmarit,capacitatea de absortiea cai respective,actiunea medicamentului asupra mucoaselor,necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide,toleranta organismului fata de medicament, particularitatile anatomice si fiziologice ale organismului fata de medicament,particularitati anatomice,fiziologice ale bolnavului. Asistenta trebuie sa cunoasca urmatoarele: doza maxima doza toxica doza lenta care omoara omul. Reguli generale de administrare a medicamentelor Respectarea intocmai a medicamentului prescrisindentificarea medicamentelor administrate.Se va verifica eticheta de pe medicament. verificarea calitatii(verifica daca acesta nu este alterat) respecta caile de administrarerespectarea dozajului prescrislucrarea medicamentelor in prezenta asistentei.

14

II7.Participarea asistentei medicale la efectuarea examinarilor paraclinice si la laborator Analizele de laborator au scopul de a stabili eventualele modificari patologice ale produselor normale sau natura si cauza declansatoare a produselor patologice . Recoltarile hematologice majoritateaecoltarilor biochimice se fac dimineata pe nemancate bolnav numit a jeune. Inainte de recoltare bolnavii trebuie convisi ca recoltarea se face in interesul lor si este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului. Pentru bolnavii cu hernie inghinala se fac urmatoarele examinari: -Leucograma:4000-10000/mm -Polinucleate:60-70% -Monocite:3-8% -Limfocite:30-38% -Euzinofile:0-4% -Hemoleucograma:se recolteaza 2ml. sange venos pentru anticoagulant EDTA. -Hematrocrit: -femei: 415% -barbati: 466%. -Hemoglobina:-femei :132gr.% -barbati:152 gr% -Timp de sangerare :2-5minune. Timp de coagulare pe lama:5-8minunte. Examen sumar de urina: -albumina:absent -glucoza :absent -pigmenti biliari: absent -sediment: saruri amorfe. Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si aasistarea unui examen paraclinic sunt: -pregatirea psica si fizica a bolnavului. -adunarea, verificarea si pregatirea instrumentului necesar. -dezbracarea si imbracarea bolnavului. -aducerea bolnavului in pozitile necesare bolnavului. -deservirea medicului cu instrumentele necesare. -ferirea bolnavului de traumatisme si raceala. -ingrijirea bolnavului la pat si asezarea acestuia in pat.
15

Dintre examenele paraclinice ce se efecueaza bolnavului cu hernie inghinala amintim: -radioscopie pulmonara. II 8.Tehnici impuse de boala. Ingrijirea plagilor. Definitie-plaga este rezultatul unui traumatism in urma caruia se produc distrugeri ale tesuturilor interesand intotdeauna pielea. Ingrijirea unei plagi trebuie sa realizeze urmatoarele: sa se suprime durerea, sa se efectueze hemostaza ,sa se trateze plaga. Am pregatit urmatoarele materiale necesare ingrijiri plaji: -trusa cu instrumente sterilizare, una, doua pense hemostatice opensa anatonica, un foarfec. -casoleta cu comprease si tampoane de tifon. -vata sterila. -Rivanol 1%. -Apa oxigenata. -Alcool albastru medicinal. -Alcool iodat 1%. -leucoplast. -tavita renala. Tehnica. Dupa ce am pregatit instrumentele si materialele necesare le-am transportat langa bolnav, apoi i-am explicat bolnavului necesitatea efectuari pansamentului si l-am asezat intr-o pozitie cat mai comoda. - m-am spalat pe maini cu apa si sapun si m-am dezinfectat cu alcool medicinal. - am desfacut pansamenul cu blandete. - am indepartat secretiile din plaga prin tamponarea cu comprese sterile, pe care le-am aruncat in tavita renala. -am dezinfectat plaga cu alcool medicinal. -am curatat marginile plagi de cateva ori schimband tampoanele folosite. - am dezinfectat tegumentele sanatoase din jurul plagi cu alcool iodat 1%. -am curatat plaga prin tamponare si am acoprit-o cu 2-3 comprese sterile ce au depasit marginile plagi cu 2-3cm.
16

Compresele pot fi uscate sau imbibate cu solutie antiseptice. - am fixat pansamentul cu leucoplast. - m-am spalat pe maini cu apa si sapun si m-am dezinfectat cu alcool. - am asezat bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda. -am aruncat materialul infectat din tavita renala in inncineratorul electric. -am curatat, spalat, degresat si dezinfectat instrumentele utilizate pregatindu-le pentru sterilizare. II 9.Educatia pentru sanatate. Asistenta medicala trbuie sa covinga bolnavul ca este inportant reducerea efortului fizic intens, ferirea de raceala,diaree, constipatie, deoarece aceasta ar putea duce la complicarea operatiei. II 10.Externarea bolnavului. Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de catre medic cand starea acestuia s-a ameliorat. Asustenta aduna toata documentatia si o pune la dispozitia mediculuiin vederea completari epricrizei. Va verifica daca hainele cu care a venit bolnavul corespunde anotimpului. Verifica daca au venit apartinarori. Asistenta aprofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de medic si cruprinse in biletul de iesire. Asistenta va sfatui bolnavul de necesitatea continuarii la domiciliu a tratamentului cu antibiotice si efectuarea pansamentului la nevoie.

17

CAPITOLUL III

1.

Nume: I Prenume:I Ocupatia: portar Domiciliul:Iasi 2. Data intrnari: 07.02.2006 3. Data externari: 10.03.2006 4. Diagnostic la internare:Hernie inghinala. 5. Diagnostic la externare: 1.Hernie inghinala directa stanga operat. 2.Steatoza hepatica. 6. Motivele internari: -durere la nivelul regiuni inghinale stangi foarte accentuate la efort. 7. Istoricul boli: -durererile apar in urma cu o luna de zile, mai accentuate la depunerea efortului fizic intens. -pacientul se adreseaza medicului de familie acesta recomanda un examen de specialitate. -pacientul se interneaza pentru operatie si tratamen de specialitate. 8. Amnameza: -antecedente heredo-colaterale: nesemnificative. -antecedente personale(fiziologice, patologice) -scarlatina la varsta de 14 ani. 9. Conditii de viata si de munca. -bune. 10. Examen clinic general: - inaltime -170cm. - greutate -75kg. - temperatura -36,8*C. -respiratii -20 respiratii/minunt. -pulsul-78 pulsatii/minunt. -tensiunea arteriala- 120/70mmHg. -diureza- mictiuni fiziologice. -tranzit intestinal prezent. Examen local. La inspectie- la palpare, apasare a regiuni inghinale stangi pacientul afirma dureri puternice.

18

11. La externarea bolnavului s-au constatat urmatoarele: Bolnavul in varsta de 41 de ani interna in sectia Chirurgie cu diagnosticul hernie inghinala directa stanga operat pe data de 3.03.2006 este transferat in sectia ATI pentru tratament si ingrijirile de specialitate. Pe data de 4.03. 2006 este transferat in sectia Chirurgie pentru pansarea si tratarea necesara. In peroada internarii de 13 zile pacientului i s-au administrat urmatoarele medicamente: - antibiotice intravenos,perfuzabil- Oxacilina 2g si Gentamicina 2g. -Agolcamin- fiole 2 -Diazepam -fiola 1 -Calciu gluconic -fiole 2 RECOMANDARI: - pacientul se externeaza cu urmatoarele referinte: - urmarea tratamentului la domiciliu - intreruperea alcoolului - ferirea efortului fizic intens - ferirea constipatiei,diaree, raceala - control la nevoie -concediu 14 zile.

19

NEVOIA FUNDAMENTALA 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;

PROBLEMA _________

SURSA DE DIFICULTATE __________

OBIECTIVE

INTERVENTII PROPRII DELEGATE

-se masora si se noteaza in -a masurat nr de foaia de temperatura R,P,TA respiratii,TA,P si am notat in foaia de temperatura -rahianestezie; -se explica bolnavului cauza regimului alimentar impus; -am masurat diureza ; -am recoltat urina pt ex sumar urina,urocultura; -am notat in foaia de temperatura; -am ajutat bolnavul sa se mobilizeze cat ami curand, sa se ridice din pat si sa efectueze cateva miscari; -administrez

_______

2.Nevoia de a bea si a manca

-interventia chirurgicala;

-nu mananca si nu bea inainte de operatie;

_______

EVALUARE -R 19 resp/min; -TA 150/70mmHg; -P 80pulsatii/min ; -bolnavul a inteles care sunt obligatiile sale ca pacient si le respecta; -bolnavul elimina normal; -diureza 1900ml; -scaun 1/zi; - bolnavul a fost mobilizat.

3.Nevoia de a elimina _______ _______

-sa masor diureza; -sa urmaresc tranzitul intestinal;

-examen sumar urina; -urocultura;

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

-postura inadecvata;

-inetventia -sa mobilizez bolnavul cat chirurgicala mai curand; suferita,durerile,per fuzia;

______

5.Nevoia de a dormi

-insomnie;

-durerile;

-sa ajut bolnavul sa se

administrarea -bolnavul

20

si a se odihni

odihneasca;

Agocalmin i.m.; -administrez o fiola Diazepam i.m.; -i-am creat mediul adecvat somnului(aer curat, liniste); -am masurat si notat temperatura in foaia de temperatura; -am ajutat bolnavul sa se dezbrace si sa se imbrace dupa efectuarea toaletei; -am ajutat bolnavul sa isi faca toaleta tegumentelor si sa isi schimbe lenjeria de corp si pat; -am verificat pansamentul si l-am schimbat; -operatia evolueaza bine pacientul

de reuseste sa se Agocalmin odihneasca; i.m.; administrarea o fiola de Diazepam i.m.; -afebrilitate, temperatura 36,8C - bolnavul este imbracat, are haine si lenjeriea curata - tegumentele bolnavului sunt curate; ________

6.Nevoia de as mentine temperatura corpului in limite normale 7.Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

___________

____________

-sa masor temperatura si sa o notez grafic in foaia de temperatura; -sa ajut bolnavul sa se dezbrace si sa se imbrace;

_______

-neputinta de as schimba lenjeria;

-operatia suferita;

_______

8.Nevoia de a fi curat si de as pastra tegumentele

-neputinta de as - interventia realiza o igiena chirurgicala corespinzatoare; suferita;

- sa ajut bolnavul sa si realizeze o igiena corespunzatoare a tegumentelor;

9.Nevoia de a evita pericolele

-direrile la nivelul regiuni inghinale stangi.

____________

-verificarea pansamentului zilnic si schimbarea acestuia ; -observarea evolutiei operatiei

________

-verificarea pansamentului si schimbarea lui ori de cate ori este nevoie ceea ce

21

10.Nevoia de a comunica;

-discuti cu bolnavul ; -inlaturare fricii -neliniste; -mediu de spital;

neprezentand dureri; -am discutat cu bolnavul si i-am creat un cadru placut in salon;

diminua orice fel de pericol; ________ -disparitia fricii -adaptarea pacientului la noul mediu; _________ -bolnavul a inteles aceste lucruri si este mai incrdzator in fortele proprii si in cradele medicale;

11.Nevoia de a-si practica religia; 12.Nevoia de a se ocupa cu scopul de a se realiza;

________ -neincrederea in sine si in fortele proprii;

________ -starea de boala

________ -sa ii explice bolnavului ca va reveni la mediul sau de viata de dinaintea operatiei fara mari dificultati;

_________

________ -i-am explicat bolnavului ca va putea reveni la vechiul sau de viata de dinaintea operatiei fara a suferi prea multe modificari;

__________

13.Nevoia de a se recrea

-dificultate

-durerile; incomoditatea;pans amen;

-sa ajut bolnavul sa se destinda;

-i-am indicat pacientului mici plimbari prin curtea spitalului -i-am oferit carti si reviste pentru batrani;

_________

-bolnavul a inceput sa se acomodeze cu atmosfera de spital;

22

14.Nevoia de a invata cu scopul de a descoperi;

-nu are cunostinte despre boala sa;

-portar;

-sa informez bolnavul despre boala sa;

-i-am explicat bolnavului importanta operatiei suferite si complicatile acestuia daca operatia nu era facuta la timp -sa respecte tratamentul indicat de medic;

__________

-bolnavul este informat de boala sa a inteles necesitatea operatieisi respectarea indicatilor date;

23

CAPITOLUL III
24

CAZUL I ANALIZA EFECTUATA 7.02 6.03.2006 Grupa sanguina Leucograma Polinucleate -Limfocite -Monocite -Euzonofile -Hemoglobina -Hematocrit -Timp de sangerare -Timp de coagulare Examen sumar urina REZULTATUL OBTINUT AII Rh pozitiv -10000/mm -80% -26,3 -31% -1% -14 gr % -43 -230 -8 -albumina-absent -gulcoza-absent -pigment biliar -absent -sediment :saruri amorfe. VALOAREA NORMALA

-4000-10000/mmc -60-80% -30-38% -3-8% -0-4% -barbat15-2gr % ,femei13-2 gr % -barbat46-6 gr, femei 41-5 gr -2-5min -5-8min -

27.02.2006 -Radioscopie pulmonara fara modificari(I.T.N.) -Rahianestezie 3.03.2006. Efedrina Atropina Ser fiziologic 1000 ml.

-Ecografie abdominala 1.03.2006. Ficat cu talie normala hiperecogen Colicist cu pereti inferiori dubli fara calculi sau sediment VP -2,CBP-5 Pancreas vizibil cu dificultate datorita meteorismului intens

25

Rinichi drept 10/50,rinichi stang-aspect normal.

CAPITOLUL III ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR MODUL DE MEDICAMENTUL PREZENTARE SI ADMINISTRARE OXACILINA - flacoane injectabile de 250-500g i.m. si i.v. ; - capsule de 0,250-500g ; GENTAMICINA - fiole de 2ml, de 40 si 80g i.m. ; AGOCALMIN -comprimate de 0,500g ; -fiole de 2ml i.m. si i.v. ; DIAZEPAM ACTIUNEA TERAPEUTICA -penicilina de semisinteza penicilinoso si acidorezistenta ; -antibiotic cu spectru larg ; -are o actiune bactericida ; -analgezic ; -antipiretic cu actiune intensa la administrarea intravenoasa ; -antispastic, antiinflamator ; REACTII ADVERSE -reactii alergice, urticarie, prurit, greata, varsaturi, diaree ; -in anumite conditii are efect ortotoxic si nefrotoxic; -hematologice ; -anemie ; -trombopenie ; -reactii alergice cutanate ;

-frecvent -comprimate de -miorelaxant oboseala, 2-5-10mg ; anticonvulsivant ameteala, greata, -fiole de 2ml i.m. ; antispastic uterin ; constipatie, hipertensiune ; -doza zilnica a medicamentului : -pe data de 03.03.2006 rahianestezin-EFEDRINA; -ATROPINA; -SER FIZIOLOGIC 1000 ml; -pe data de 04-09.03.2006; -GLUCOZA 5%, 1000 ml; -OXACILINA injectabil 2mg(500mg la 6h), i.v.(6-12-18-24i.m.); -GENTANICINA 120mg(60ml la 12h), i.v.(6-12);
26

-AGOCALMIN o fiola dimineata i.v.; -DIAZEPAM- o fiola i.m. seara. CAPITOLUL III CAZUL II 1.NUME: M PRENUME: A VARSTA : 63 ani OCUPATIA : pensionar DOMICILIU : Bacau 2.DATA INTERNARII : 06.03.2006 3.DATA EXTERNARII :16.03.2006 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE : hernie inghinala stanga 5.DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:-hernie inghinala stanga operata; -diabet zaharat-tratament echilibrat; -HTA tip II. 6. MOTIVELE INTERNARII : - pacientul afirma o durere in regiunea inghinala stanga ; - durerile se accentueaza la depunerea efortului fizic; 7.ISTORICUL BOLII: Bolnavul afirma ca durerile au inceput sa-si faca aparitia acum o luna si sunt foarte accentuate la depunerea efortului fizic. La sfatul medicului se inerneaza pentru operatie si tratament de specialitate. 8.AMNAMEZA: -antecedente heredo-colaterale :fara; -antecedente personale(fiziologice si patologice) rujeola la varsta de 20ani ; 9.CONDITII DE VIATA SI MUNCA : -relativ bune ; 10.EXAMEN CLINIC GENERAL. -inaltime :1,68m; -greutate :65 kg; -temperatura : 36,2C; -respiratie : 19 respiratii/minut; -puls : 80 pulsatii/minut; -TA : 150/70mmHg; -diureza : mictiuni fiziologice; -tranzit intestinal : prezent;
27

EXAMEN LOCAL.La palparea regiunii inghinale stangi pacientul confirma dureri accentuate si profunde.

11.LA EXTERNARE s-au consemnat urmatoarele : Bolnavul in varsta de 63 ani s-a operat de hernie inghinala stanga, aceasta avand o evolutie buna.Se externeaza urmand cura de tratament indicata de medic si revenirea dupa 2 luni la control. RECOMANDARI : -neconsumarea alcoolului si tutunului ; - evitarea efortului ; -ferirea de raceala, tuse, diaree, constipatie ; -respectarea tratamentului la domiciliu; -revenirea la control dupa 2 luni.

28

NEVOIA FUNDAMENTALA 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie; 2.Nevoia de a bea si a manca

PROBLEMA _________

SURSA DE DIFICULTATE __________

OBIECTIVE -se masora si se noteaza in foaia de temperatura R,P,TA -rahianestezie;

-interventia chirurgicala;

-nu mananca si nu bea inainte de operatie;

3.Nevoia de a elimina _______ _______

-sa masor diureza; -sa urmaresc tranzitul intestinal;

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

-postura inadecvata;

-inetventia chirurgicala -sa mobilizez suferita,durerile,perfuzia; bolnavul cat mai curand;

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

-insomnie;

-durerile;

-sa ajut bolnavul sa se odihneasca;

INTERVENTII PROPRII -a masurat nr de respiratii,TA,P si am notat in foaia de temperatura -se explica bolnavului cauza regimului alimentar impus; -am masurat diureza ; -am recoltat urina pt ex sumar urina,urocultura; -am notat in foaia de temperatura; -am ajutat bolnavul sa se mobilizeze cat ami curand, sa se ridice din pat si sa efectueze cateva miscari; -administrez Agocalmin i.m.; -administrez o fiola Diazepam i.m.; -i-am creat mediul adecvat somnului(aer curat, liniste); -am masurat si notat temperatura in foaia de temperatura; -am ajutat

6.Nevoia de as mentine temperatura corpului in limite normale 7.Nevoia de a se

___________

____________

-sa masor temperatura si sa o notez grafic in foaia de temperatura; -sa ajut bolnavul sa

-neputinta de as

-operatia suferita; 29

imbraca si a se dezbraca

schimba lenjeria;

se dezbrace si sa se imbrace;

8.Nevoia de a fi curat si de as pastra tegumentele

-neputinta de as realiza o igiena corespinzatoare;

- interventia chirurgicala suferita;

9.Nevoia de a evita pericolele

-direrile la nivelul regiuni inghinale stangi.

____________

10.Nevoia de a comunica;

-neliniste;

-mediu de spital;

bolnavul sa se dezbrace si sa se imbrace dupa efectuarea toaletei; - sa ajut bolnavul sa -am ajutat si realizeze o igiena bolnavul sa isi corespunzatoare a faca toaleta tegumentelor; tegumentelor si sa isi schimbe lenjeria de corp si pat; -verificarea -am verificat pansamentului zilnic pansamentul si si schimbarea l-am schimbat; acestuia ; -operatia -observarea evolutiei evolueaza bine operatiei pacientul neprezentand dureri; -discuti cu -am discutat cu bolnavul ; bolnavul si i-am -inlaturare fricii creat un cadru placut in salon; ________ -sa ii explice bolnavului ca va reveni la mediul sau de viata de dinaintea operatiei fara mari dificultati; _________

11.Nevoia de a-si practica religia; 12.Nevoia de a se ocupa cu scopul de a se realiza;

________ -neincrederea in sine si in fortele proprii;

________ -starea de boala

__________

13.Nevoia de a se recrea

-dificultate

-durerile; -sa ajut bolnavul sa incomoditatea;pansamen; se destinda;

-i-am indicat pacientului mici plimbari prin curtea spitalului -i-am oferit carti si reviste pentru

30

14.Nevoia de a invata cu scopul de a descoperi;

-nu are cunostinte despre boala sa;

-varstnic;

-sa informez bolnavul despre boala sa;

batrani; -i-am explicat bolnavului importanta operatiei suferite si complicatile acestuia daca operatia nu era facuta la timp -sa respecte tratamentul indicat de medic;

31

CAPITOLUL III EXAMEN DE LABORATOR

CAZ II ANALIZA EFECTUATA 06.03. 2006 Grupa sanguina -Leucograma -Polinucleate -Limfocite -Monocite -Euzinofile -Hemoglobina -Hematocrit -Timp de sangerare -Timp de coagulare Examen sumar urina REZULTATUL OBTINUT -01 Rh. Pozitiv; -10500/mm -78% -36% -4% -1% -13,9gr% -42,7% - 2 min. - 6 min. -albumina-absent -glucoza -absent -pigmenti biliari absent -sediment- saruri amorfe VALORI NORMALE

-4000-9000/mm -60-70% -30-88% -3-8% -0-4% -barbati 152gr.% -femei 13 2gr.% -barbati 466gr -femei 415gr

32

MEDICAMENTUL MODUL DE PREZENTARE SI ADMINISTRARE OXACILINA -capsule de 0,2500,500g -flacoane injectabile de 250500g i.msi i.v ; GENTAMICINA -FIOLE DE 2ml si 40-80mg. i.m i.v. AGOLCAMIN

ACTIUNE TERAPEUTICA -penicilina de semisinteza penicilinoza si acido-rezistenta ;

REACTII ADVERSE -reactii alergice, urticarei, prurit, greata varsaturi, diaree ; -in anumite conditiiare efect antotoxic sau nefrotoxic; -hematologice ; -anemie ; -trombopenie ; -reactii alergice cutanate ; -oboseala, diareee, hipotensiune greata ;

DIAZEPAM

-antibiotic cu spectru larg are oactiune bacteriana ; -comprimate de -analgezic, 0,500g antipiretic cu -fiole de 2ml i.m actiune intensa la si i.v. administrarea i.v., antispastic antiinflamator -comprimate de 2- -antihivertensiv 5-10mg. -antiaritmic ; -fiole 2ml.i.m.

06.03.2006 Radioscopie pulmonara: fara modificari(I.T.N.) 07.03.2006 Ecografie abdominala: -ficat cu talie normala; -pancreas cu dimensiunea 10mm. Discret neomogen; -splina 106/50; -rinichi drept 105/62; -rinichi stang 106/52 normal bilateral; 07.03.2006 Examen boli interne. diabet zaharat tip II echilibrat; Se recomanda regim alimentar bogat in legume, fructe, fara grasimi vegetale.

33

Tratament Preductal 2cp/zi. CAPITOLUL III CAZUL 3 1.Nume: C Prenume: C Varsta : 63ani Ocupatia: pensionar Domiciliu:Iasi 2.Data internarii: 27.02.2006 3.Data externari: 15.03.2006 4.Diagnostic la internare: Hernie inghinala scrotala stanga. 5.Diagnostic la externare : - Hernie scrotala stanga operat - HBP(adenom mic) - Cardiopatie ischemica - Steatoza hepatica. 6. Motivele internari: - durere la nivelul regiuni inghinale ce coboara spre scrot foarte accentuate la efort -dispnee ; -durere ale hipocondrului drept de marime voluminoasa a abdomenului ; 7. Istoricul boli. Bolnavul povesteste ca durerile au inceput acum o luna de zile si foarte intense la depunerea efortului.Se interneaza pentru operatie si tratament de specialitate ; 8. Amnameza. -antecedente heredo-colaterale :fara. -antecedente personale(fiziologice, patologice)-nesemnificative; 9. Conditi de viata si munca. -bune ; 10.Examen clinic general : -inaltime -1,60m -grutate -69kg -temperatura 36,5C -respirati: 19resp/min. -puls: 80puls/min. -TA :140/90mmHg. -diureza :mictiuni fiziologice.
34

-tranzit intestinal prezent. Examen local. La apasare a regiuni inghinale scrotale pacientul prezinta dureri. 11.La externarea bolnavului i s-au consemnat urmatoarele : Bolnavul in varsta de 63 ani operat de hernie inghino-scrotala stanga aceasta avand o evolutie buna se externeaza respectand : -cura de tratament ; -fara efort ; -ferirea de raceala,diaree,constipatie, tuse. -control dupa o luna zile.

35

NEVOIA FUNDAMENTALA 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie; 2.Nevoia de a bea si a manca

PROBLEMA _________

SURSA DE DIFICULTATE __________

OBIECTIVE -se masora si se noteaza in foaia de temperatura R,P,TA -rahianestezie;

-interventia chirurgicala;

-nu mananca si nu bea inainte de operatie;

3.Nevoia de a elimina _______ _______

-sa masor diureza; -sa urmaresc tranzitul intestinal;

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

-postura inadecvata;

-inetventia chirurgicala -sa mobilizez suferita,durerile,perfuzia; bolnavul cat mai curand;

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

-insomnie;

-durerile;

-sa ajut bolnavul sa se odihneasca;

INTERVENTII PROPRII -a masurat nr de respiratii,TA,P si am notat in foaia de temperatura -se explica bolnavului cauza regimului alimentar impus; -am masurat diureza ; -am recoltat urina pt ex sumar urina,urocultura; -am notat in foaia de temperatura; -am ajutat bolnavul sa se mobilizeze cat ami curand, sa se ridice din pat si sa efectueze cateva miscari; -administrez Agocalmin i.m.; -administrez o fiola Diazepam i.m.; -i-am creat mediul adecvat somnului(aer curat, liniste); -am masurat si notat temperatura in foaia de temperatura; -am ajutat

6.Nevoia de as mentine temperatura corpului in limite normale 7.Nevoia de a se

___________

____________

-sa masor temperatura si sa o notez grafic in foaia de temperatura; -sa ajut bolnavul sa

-neputinta de as

-operatia suferita; 36

imbraca si a se dezbraca

schimba lenjeria;

se dezbrace si sa se imbrace;

8.Nevoia de a fi curat si de as pastra tegumentele

-neputinta de as realiza o igiena corespinzatoare;

- interventia chirurgicala suferita;

9.Nevoia de a evita pericolele

-direrile la nivelul regiuni inghinale stangi.

____________

10.Nevoia de a comunica;

-neliniste;

-mediu de spital;

bolnavul sa se dezbrace si sa se imbrace dupa efectuarea toaletei; - sa ajut bolnavul sa -am ajutat si realizeze o igiena bolnavul sa isi corespunzatoare a faca toaleta tegumentelor; tegumentelor si sa isi schimbe lenjeria de corp si pat; -verificarea -am verificat pansamentului zilnic pansamentul si si schimbarea l-am schimbat; acestuia ; -operatia -observarea evolutiei evolueaza bine operatiei pacientul neprezentand dureri; -discuti cu -am discutat cu bolnavul ; bolnavul si i-am -inlaturare fricii creat un cadru placut in salon; ________ -sa ii explice bolnavului ca va reveni la mediul sau de viata de dinaintea operatiei fara mari dificultati; _________

11.Nevoia de a-si practica religia; 12.Nevoia de a se ocupa cu scopul de a se realiza;

________ -neincrederea in sine si in fortele proprii;

________ -starea de boala

__________

13.Nevoia de a se recrea

-dificultate

-durerile; -sa ajut bolnavul sa incomoditatea;pansamen; se destinda;

-i-am indicat pacientului mici plimbari prin curtea spitalului -i-am oferit carti si reviste pentru

37

14.Nevoia de a invata cu scopul de a descoperi;

-nu are cunostinte despre boala sa;

-varstnic;

-sa informez bolnavul despre boala sa;

batrani; -i-am explicat bolnavului importanta operatiei suferite si complicatile acestuia daca operatia nu era facuta la timp -sa respecte tratamentul indicat de medic;

38

CAPITOLUL III EXAMEN DE LABORATOR CAZUL 3

ANALIZA EFECTUATA REZULTATUL OBTINUT VALORI NORMALE

27-12.02.2006 -Grupa sanguina -Leucograma -Polinucleare -Limfocite -Monocite -Eozinofile -Hemoglobina -Hematocrit -Timp de sangerare -Timp de coagulare -Examen sumar de urina

-AII Rh pozitiv -10000/mm -81% -17% -3% -1% -15gr% -42% -4 30 -6 50 -albumina :absent -gulcoza :absent -pigmenti biliari :absent -sediment :saruri amorfe

-4000-9000/mm -60-70% -30-38% -3-8% -0-4% -barbat 152gr% -femei 13 2gr% -barbat 466gr -femei 41 5gr -2-5 min -5-8mil

28.02.2006 Radioscopie pulmonara -fara modificari-I.T.M. -29.02.2006 Ecografie abdominala -ficat cu talie normala -pancreas discret neomogen -splina105/60 -R dr-102/62 -R stg-103/52 nomad si lateral Protocol operator: Hernie inghinala scrotala stanga -Anestezie cu: -Atropina -Efulunar

39

CAPITOLUL III ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

MODUL DE MEDICAMENTUL PREZENTARE SI ADMINISTRARE Diazepan -comprimate de 2mg,5mg,10mg -fiole 2ml i.m Agolcamin -comprimate de 0,500g -fiole de 2ml i.m si N -comprimate de 500mg -fiole de 5 ml

ACTIUNEA TERAPEUTICA -medicament antispatic uterin anticonselvent -analgezic anti cu actiune intensa la administrarea i.v -antisceptic -antiinflamator -previne cardiopatia ischemica -stari de astenie

REACTII ADVERSE -oboseala -ameteala -greata -hipo -hema -anemie -tra -realergice -tulburari

Vitamina C

28.02-10.03.2006 Diazepan 1 fiola i.m (seara) -Agocalmin fiole 2 i.m. 1x2 -Vitamina C 1 fiola i.m dimineata

40

BIBLIOGRAFIE

1.Victor Emilian Bancu - Patologia chirurgicala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997; 2.Aldea A. si Aldea H. - ABC in chirurgie, Ed. Liga Liberilor cugetatori, Bucuresti, 1990; 3.Albu R. M. 4.Enescu L. 5.Priscu Al. 6.Titirca L. 7.Titirca L. - Anatomia si fiziologia omului, Ed. Corint, Bucuresti, 1997 ; - "Farmacologie" , Ed. Dimitrie Cantemir, TarguMures, 1998 ; "Chirurgie Vol.1, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994; "Urgente medico-chirurgicale, Ed. Medicala, Bucuresti, 1998; "Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Ed. Medicala, Bucuresti, 1997; - "Ghid de nursing , Ed. Medicala, 1998.

8.Titirca L.

41