Sunteți pe pagina 1din 37

Fundatia Ecologica Green Brasov

Specializarea: Asistenta Medicala Generala


1





I NGRI J I REA PACI ENTI LOR CU
HERNI E I NGHI NALA









Student:
Ganea Mariana Florina
AMG 2F




Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
2




CUPRINS


I. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 3
II. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ........................................................................ 4
CAVITII ABDOMINALE ......................................................................................................... 4
1. Anatomia cavitii abdominale, a peretelui abdominal ............................................................ 4
2. Fiziologia cavitii abdominale ................................................................................................ 7
III. INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA .................................................. 10
1. Definiie .............................................................................................................................. 10
2. Etiologie si patologie .......................................................................................................... 10
3.Tablou clinic ............................................................................................................................ 12
4. Examene paraclinic: ............................................................................................................... 13
5. Evoluie si prognostic ............................................................................................................. 14
6. Complicaii ............................................................................................................................. 14
7. Diagnostic ............................................................................................................................... 14
8. Tratament ............................................................................................................................... 16
IV INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII ............................................................................... 18
Pregtirea preoperatorie ............................................................................................................. 18
Ingrijirile postoperatorii ale bolnavilor ...................................................................................... 18
Ingrijirea bolnavilor operai cu anestezie generala..................................................................... 19
V Studiu pe caz .............................................................................................................................. 21
Stabilirea planului de nursing i implementarea lui ................................................................... 22
ANEXE ...................................................................................................................................... 27
Clisma evacuatoare: ................................................................................................................... 27
Pregtiri locale si generale ......................................................................................................... 29
Punctia rahidiana ........................................................................................................................ 31
VI CONCLUZII .......................................................................................................................... 36
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 37




Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
3





I. I NTRODUCERE

Hernia este o afeciune foarte frecventa in patologia chirurgicala, fiind situata imediat
dup apendicita; predomina la brbai in raport cu 3-5 brbai la o femeie.
In statisticile Ministerului Sntii pe anul 2004, cifra herniilor operate este de 34.000; in
chirurgia generala la noi in tara operaiile executate pentru hernie ocupa locul al II-lea dup
apendicetomie si reprezint 6,1 % din totalul de intervenii chirurgicale.
Din acest punct de vedere, hernia constituie o problema sociala, cu repercursiuni asupra
totalului zilelor de incapacitate de munca, asupra bugetului de asigurri sociale si bineinteles
asupra produciei.
Frecventa variaz de asemenea si cu vrsta, hernia fiind frecventa in primii ani de viata,
descrete in copilrie si adolescenta, creste din nou maturitate, la vrsta mijlocie si mai ales la
btrni si descrete la vrste foarte inaintate.
Herniile inghinale sunt cele mai frecvente hernii, reprezentnd peste 90% din totalul
herniilor; predomina la brbati si sunt mai frecvente in partea dreapta. La sexul masculin
intalnim 25 - 30 de hernii inghinale la o hernie virala. De menionat frecventa in dreapta a
herniei inghinale dup apendicetomie; este incriminat traumatismul peretelui si seciunea
nervului abdomino-genital sau a unui ram care genereaz atrofia musculaturii pe partea
respectiva in regiunea inghinala.















Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
4

II. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
CAVITII ABDOMINALE


1. Anatomia cavitii abdominale, a peretelui abdominal

Cavitatea abdominala constituie un spatiu localizat in partea mijlocie si inferioara a
trunchiului. Acest spatiu cu o forma cilindrica, neregulata, ovoid si turtit pe direcia inainte -
inapoi este delimitat astfel:
In partea superioara de muchiul diafragm, care separa cavitatea abdominala de cea
toracica si care e un perete mobil, care urca si coboar cu micrile respiratorii;
In partea inferioara este nchisa de un perete mobil si musculos reprezentat prin
diafragma pelvina constituita din muchii perineali; peretele posterior nu este mobil si e
reprezentat de coloana vertebrala pe mijloc si de muchii spatelui pe de o parte si alta a coloanei,
iar peretele anterior si lateral este mrginit de fiecare parte prin patru muchi formnd peretele
musculo - aponevrotic al cavitii abdominale.
In ansamblu, cavitatea abdominala are forma unei plnii cu deschiderea mare orientata in
sus si cu cea mica orientata in jos.
Aceasta cavitate este impartita prin anumite formaiuni anatomice in trei zone:
Etajul supramezocalic
Etajul submezocalic
Etajul pelvin

De fapt, prin cavitatea abdominala si cavitatea pelvina se nelege spatiul cuprins intre
pereii osteomusculari ai abdomenului si pelvisului ceea ce-i determina pe unii anatomisti sa o
numeasc cavitate abdomino - pelvina, cuprinsa superior intre muchiul diafragm si inferior de
diafragma pelvina.
Cavitatea abdominala adpostete importatante organe (digestive si genito-urinare),
artere, vene si vase limfatice. Interiorul acestei caviti este invelit de o foita subire, o membrana
seroasa numita peritoneu, care totodat, imbraca si nconjoar diferite organe digestive.
Pereii abdominali musculari ai acestei caviti prezint numeroase puncte sau zone slabe,
prin care, in anumite condiii se pot exterioriza sub piele diferite organe din interiorul cavitii
(mai ales intestinal subire sau epiploonul), producnd hernia.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
5

Asemenea zone sunt: zona canalului inghinal, a inelului femoral, a inelului ombilical, a
liniei albe, a canalului obturator, a orificiilor diafragmatice, a planseului pelvian, a zonei lombare
din peretele abdominal posterior, dar cele mai frecvente hernii se produc prin zonele si punctele
slabe din peretele abdominal anterior.
Musculatura peretelui abdominal anterior este dispusa in trei paturi musculare primitive,
intr-un strat muscular extern, unul mijlociu si altul intern, fiecare strat avnd o orientare
caracteristica.
Muchii abdomenului sunt lai si participa la formarea pereilor laterali I si II ai
abdomenului, intinzandu-se intre baza toracelui si marginea superioara a bazinului.
Stratul extern este format din oblicul extern si continua direcia fibrelor
intercostalilor externi;
Stratul mijlociu este format din oblicul intern si continua direcia
intercostalilor interni. Intre cele doua foite de dedublare a aponevrozei sale
anterioare este cuprins muchiul drept abdominal cu fibre verticale, dublat in
partea inferioara a muchiului piramidal.
Stratul intern este format din transversul abdomenului si ptratul lombelor.
Acestea din urma completeaz spaial dintre ultima coasta si creasta iliaca si
participa la formarea peretelui posterior al abdomenului.
Canalul inghinal
Este un traiect situat intre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale a
peretelui ventral abdominal care las sa treac la brbat cordonul spermatic si ia femeie
ligamentul rotund.
Traiectul sau este oblic indreptat in jos, nainte si nuntru, paralel cu arcada femurala si
situat pe linia ce unete un punct situat la 1-1,5 cm de spina iliaca antero-superioara cu spina
pubisului; msoar 4 cm la brbai si 4,5 cm la femeie.
Canalul inghinal este format din patru perei:
Ventral (anterior)
Dorsal (posterior)
Caudal (inferior)
Cranial (superior)
Si doua orificii - orificiul profund (intern);
- orificiul superficial (extern).
Orificiul profound se gsete situat la 1 - 2 cm cranial de jumtatea arcadei femurale
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
6

(puin medial).
Peretele ventral
Este constituit lateral de cei trei muchi ai abdomenului (oblicul extern, oblicul intern si
transversal), iar medial doar de aponevroza oblicului extern. Se termina medial prin pilierii
tendinosi (interni si externi) care delimiteaza orificiul superficial al canalului inghinal pe unde
ies formaiunile anatomice ce strbat canalul inghinal.

Peretele dorsal
Privit dinspre fata peritoneala prezint trei zone limitate de trei denivelri ca trei coarde
formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai inafara si crosa
arterei epigastrice cel mai lateral.
Aceste trei formaiuni anatomice delimiteaz pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite
(fasete):
faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale);
faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice);
faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica).
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
7

In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de urmtoarele formaiuni
fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi.
Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format
din expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa;
Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserie a muchiului oblic intern si
transvers);
Ligamentul Henle si marginea externa a muchiului drept abdominal
Fascia transversalis, cea mai profunda, care dubleaz peritoneul Reiese, ca faseta
interna ingliinala este puternic intarita, herniile inghinale interne sau oblice interne
fiind excepionale.
In zona mijlocie a peretelui dorsal, fascia transversalis este singura formaiune ce
inveleste si intareste peritoneul.
Poriunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul conjunct
(medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal) fomeaza zona sau
punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formeaz
herniile inghinale directe.
In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul este
dublat de fascia transversalis, intarita la rndul ei de ligamentul Hesselbach (lateral), care
limiteaz si mrete candal orificiul profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca.
La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se
formeaz herniile inghinale oblice externe, al cror sac si coninut coboar in canal, nuntrul
tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a fasciei transversalis.
In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata la nivelul peretelui
dorsal al canalului inghinal, care prezint doua puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul
orificiului profund al canalului inghinal (faseta externa).
Peretele caudal
Acesta are forma de jgheab si este format din arcada femurala, ntrit dorsal de ligamentul ilio
- pubian.
Peretele cranial
Este format in poriunea laterala de fascicule musculare terminale ale muchiului oblic intern si
transvers, iar in poriunea mediala de interstitiul dintre muchiul oblic extern si intern.

2. Fiziologia cavitii abdominale
Cavitatea abdomino-pelvina conine organe importante care sunt supuse unei forte, unei
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
8

presiuni pozitive, numite presiune abdominala.
Presiunea face ca organele sa ias afra din interiorul cavitii, dar i se opune presa musculara
abdominala formata:
anterior din chinga muchilor abdominali,
superior din muchiul diafragm,
posterior din peretele muscular intarit de axul osos al coloanei toraco - lombare. Presa
abdominala se datoreaz muchilor abdominali, care sunt aezai in mai multe planuri
distincte, cu o contra din partea diafragmelor abdominala si pelvina, iar contracia lor
formeaz o centura contractila care pe de o parte contribuie la fixarea organelor din interiorul
cavitii abdomino - pelvine comprimandu-le, iar pe de alta parte mrete rezistenta
peretelui abdominal. Acest perete prezint, dup cum am artat puncte si zone slabe prin
care organele din cavitatea abdominala ar putea migra spre exterior sub piele.
Cnd tonicitatea si fora muchilor scad, valoarea lor funcionala este diminuata si
rezistenta peretelui abdominal micorat, favoriznd ieirea organelor din cavitate prin locurile
slabe ale peretelui. Aceasta fora intraabdominala invinge rezistenta zonelor slabe si prin ele ies
organele abdominale (intestin si epiploon cel mai frecvent).
Presiunea exercitata asupra viscerelor in cavitatea abdomino - pelvina pe care le
comprima, intervine in toate actele fiziologice ce necesita o contracie a unor rezervoare in
vederea evacurii lor, ca de exemplu in cazul mictiunilor, defecatiei sau naterii.
In condiii fiziologice, cele doua forte contrare - presiunea intraabdominala si presa
abdominala - se gsesc intr-un echilibru dinamic. Orice cauza care influeneaz una din aceste
forte, cu att mai mult pe amndou, predispune la apariia herniilor.
La creterea presiunii intraabdorninale contribuie mai muli factori:
presiunea atmosferica care comprima peretele musculo - aponevrotic,
presiunea statica a viscerelor abdominale,
presiunea variabila a organelor cavitare abdominale data de gradul de
umplere a acestor organe din abdomen si pelvis,
poziia bipeda a corpului omenesc,
tonusul muchilor peretelui antero - lateral al abdomenului (in special in cazul
bronitelor, a constipatiilor comice si al tulburrilor de mictiune),
jocul contracie - relaxare a muchiului diafragm si a diafragmei
pelvine.
Multitudinea acestor factori care contribuie la creterea presiunii intraabdominale fac ca
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
9

aceasta presiune sa nu fie constanta la acelai individ, putandu-se constata o diferena abdomino
- pelvina, intre muchiul diafragm si diafragma pelvina, care creste de sus in jos, avnd
consecine asupra poziiilor si funciilor viscerelor abdorninale.
Starea de troficitate a muchilor abdominali, tonusul acestora, sunt factori care se opun
presiunii intraabdorninale fiind legai de troficitatea generala a organismului.
Imbtrnirea, bolile comice, obezitatea scad troficitatea muchilor si in special al celor
abdominali favoriznd apariia herniilor abdominale in punctele slabe ale abdomenului, in
sparturile normale ale peretelui sau la interseciile musculare.
Factorii locali care duc la apariia bolii sunt reprzentati de creterea presiunii
intraabdominale si scderea rezistentei tonusului chingii musculare abdominale din diferite
cauze.




























Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
10

I I I . I NGRI J I REA PACI ENTI LOR CU HERNI E I NGHI NALA


1. Definiie
Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana, pariala sau totala, temporara sau
permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a invelisului sau printr-un punct sau zona
mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale crei stari de deficienta morfologica si
funcionala se pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispoziie speciala, congenitala
sau ctigat.
Hernia inghinala este o boala frecventa, ntlnit mai ales la brbati, caracterizata prin
ieirea pariala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele
intacte.

2. Etiologie si patologie
Factori predispozanti:
Ereditatea;
Condiiile de alimentaie;
Condiiile de mediu si munca (munca fizica grea);
Starea tonusului muscular a peretelui abdominal pelvin (hipotoniile
musculare).
Factorii favorizanti sunt reprezentai de eforturile mici, repetate, din bronitele cornice,
stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si sarcinile repetate.
Factorul determinant esenial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in perioada
activa a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea intraabdominala care are tendina de
a impinge viscerele mobile in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei
tendine continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in fora) sau mai mic si repetat si
realizeaz apariia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui abdomino - pelvin
numite puncte sau zone heraiare.
Presiunea intraabdominala
Este determinata si variaz cu presiunea atmosferica, presiunea statica si dinamica a
viscerelor abdominale cu poziia corpului si cu tonusul peretelui abdomino-pelvin; presiunea
creste in cazul modificrilor coninutului cavitii abdominale (tumoare, ascita, sarcina) si in
efortul de tuse, defecatie, mictiune, exercitandu-se in mod deosebit in etajul abdominal inferior.
Rezistenta peretelui abdomino - pelvin care se opune si echilibreaz dinamic presiunea
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
11

abdominala, condiionata de troficitatea musculaturii si de tonusul muscular, poate fi diminuata
de echilibrul fiziologic rupt in cazul bolilor comice deprotunizante, al insuficientei tiroidiene, al
sarcinilor repetate.
Mecanismul de producere al herniei este diferit la hernia congenitala fata de hernia
ctigat.
In hernia congenitala punctual sau zona slaba este consecina unei opriri a dezvoltrii
parietale; sacul si traiectul sunt preformate, iar viscerele se angajeaz in tendina lor de a parasi
cavitatea abdominala cu ocazia unui efort (hernie inghinala oblica externa, prin persistenta
canalului peritoneo - vaginal).
In hernia ctigat, viscerele se exteriorizeaz la nivelul unui punct sau zone slabe a
peretelui urmnd de cele mai multe ori traiectul unui pedicul vasculo-nervos sau al unui organ
(orificiul crural, canalul inghinal).
Sub influenta hipertensiunii abdominale viscerele (cel mai frecvent intestinal si
epiploonul) disociaz diferite planuri parietale, sacul hernial peritoneal formandu-se prin
distensie si evaginare progresiva, acesta fiind mecanismul de formare a herniilor de slbiciune.
Efortul si hipertensiunea intraabdominala singure nu pot dect in mod excepional sa
creeze o hernie; este cazul herniei de fora.



Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
12

3.Tablou clinic
a. Semne funcionale generale:
Jena epigastrica discreta;
Uneori greuri (traciuni de mezoceri);
Tulburri de tranzit, predominnd constipatia;
Tulburri de mictiune.
b. Semne funcionale locale:
Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort.
Se caracterizeaz prin:
Senzatie de greutate
Tractiune
Uneori jena dureroasa locala
Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase. Herniile
foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt de cele mai multe ori foarte bine tolerate.
c. Semne fizice:
Bolnavul este examinat iniial in:
Ortastatism
Repaus
Dup un efort (tuse, mers) care face sa apar (sau sa se mreasc) o hernie
spontan redusa prin decubit.
La inspiraie "tumora herniara" poate fi:
Rotunda
Alungit
Pirifarma
Muetilobata
La palpare apreciem consistenta care in funcie de coninut poate fi:
Elastica-renitenta (intestin)
Moale-paroasa, neregulata (epiploon)
Uneori sensibila (mezoce)
Examenul bonlavului culcat pune in evidenta:
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
13

Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva ncepnd de la fundul
sacului se reintroduce coninutul in cavitatea abdominala (manevra taxis);
Repartiia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn
clasic;
Natura coninutului poate fi apreciata in cursul acestor manevre;
Senoritatea la percuie si garguimentul (zgomotul hidroaeric la manevra taxis
trdeaz existenta intestinului subire, entrocel)
Senzaia de masa pstoasa neregulata, mata la percuie, uneori cu fremiscent in
momentul reducerii, trdeaz epiploonul.
Pentru aprecierea strii musculaturii si a pereilor traiectului parietal abdominal al
herniei, ca si structurii si dimensiunilor orificiilor hemiare se intoarce degetul prin orificiul
superficial de-a lungul traiectului pana la orificiul profound. Palparea digitala a canalului
inghinal dup reducerea herniei pune in evidenta orificiul profound, artera epigastrica si poate
astfel diferenia (punnd bolnavul sa fac efort) cele doua tipuri de hernie ce se refac prin fasete
diferite.

4. Examene paraclinic:
Teste screening
Hemograma:
Normala in herniile necomplicate;
Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;
VSH - normal;
Glicemie;
Radioscopie cardio - pulmonara
Uree sanguina:
Normala in herniile necomplicate;
Crescut in hernia inghinala strangulata.
Examene radiologice:
Radiografia abdominala simpla in ortostatism evideniaz imagini hidroaerice. In herniile
strangulate sunt obligatorii:
tranzit baritat;
irigoscopie si irigrafie;
cistografia si cistoscopia.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
14

Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura
coninutului.

5. Evoluie si prognostic

Evoluie variabila, dar in nici un caz spre vindecare. Evoluia herniei este in general lenta
si progresiva, volumul sau marindu-se cu timpul.
Poate fi suportat ani de zile mai ales cnd coninutul sau nu este reprezentat de intestin.
6. Complicaii
Herniile strangulate
Strangularea reprezint complicaia cea mai grava si mai frecventa a herniilor. Ea
determina necroza ischemica a coninutului herniei. Apare mai frecvent la femei pentru ca
herniile femurale si ombilicale se stranguleaz des.
Strangularea apare de obicei in herniile de dimensiuni mici cu margini
fibroase.

7. Diagnostic
Diagnostic clinic
Brusc, de obicei dup efort, hernia devine dureroasa si nu se mai reduce. Concomitent,
bonlavul prezint greaa, vrsaturi alimentare si colici abdominale. Se remarca oprirea tranzitului
intestinal pentru materiile fecale si gaze, treptat apare balonare abdominala.
La examenul obiectiv se constata ca hernia este renitentain tensiune, dureroasa,
nereductibila,mata fara pulsiune la tuse. Sensibilitatea maxima a herniei este la nivelul gatului sacului
herniar. Abdomenul este suplu, dar se constata semne obiective de ocluzie intestinala- meteorism,
hiperperistatica, clapotaj, anse destines.
In cazurile examinate tardiv, putem avea un tablou clinic de ocluzie- peritonita (in caz de
perforatiea ansei strangulate). Foarte rar constata la examenul fecal existenta unui flegmon piostercoral. El
apare datorita izolrii ansei intestinale strangulate de marea cavitate abdominala la nivelul gatului
sacului hernicar. Ansa strangulata se sfaceleaza, iar lichidul sacului herniar devine purulent,
concomitent aprnd reacie inflamatorie perisaculara importanta.
Local gsim toate semnele unei inflamaii acute care evolueaz spre sfacelarea
tegumentelor si instalarea unei fistule stercorale.

Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
15

Diagnostic paraclinic
a. Examenele de laborator pot arata:
Hemoconcentratie;
Creterea ureei la bolnavii care au vrsat mult si se prezint tardiv la medic.
b. Radiografia abdominala simpla in ortostatism (examen obligatoriu) evideniaz
imagini hidroaerice tipice (cuiburi de rndunica).
Diagnosticul pozitiv
In cazul herniei inghinale necomplicate, diagnosticul se pune pe examen clinic local bine
efectuat si examenul radiologie care evideniaz:
Tumora herniara;
Reductibilitatea herniei prin presiune blanda si ncepnd de la fundul sacului se
reintroduce coninutul herniei in cavitatea abdominala (manevra taxis);
Reapariia herniei la efort, la tuse si expansiunea ei cu efortul;
Natura coninutului;
Sonoritatea la percuie si garguimentul la manevra taxis;
Senzaia de masa pstoasa neregulata, mata la percuie uneori cu
frenisment;
Radiografia abdominala simpla.
In cazul herniei strangulate, diagnosticul se pune pe examenul local care arata:
Renitenta herniei, tensiunea dureroasa;
Nereductibilitate;
Absenta pulsiunii la tuse;
Semene de ocluzie: meteorism
hiperperilstaltica
elapotaj
anse destinse
Pe examene paraclinice care arata:
hemoconcentratie
creterea ureei sanguine
imagini hidroaerice pe radiografia abdominala simpla.
In cazul herniei ireductibile, diagnosticul se pune pe:
Aspectul voluminous al herniei;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
16

Nereductibilitatea ei.

Diagnosticul diferenial
Desi in general, diagnosticul de hernie inghinala nu pune probleme, sunt situaii cnd
trebuie sa diferentiem hernia de o serie de tumefactii cu aproximativ aceeai localizare cum ar fi:
HIDROCELUL este o acumulare de lichid in vaginala testiculara si se manifesta
printr-o formatiune tumorala localizata la nivelul scrotului dar care este
nereductibila, conine lichid si apare translucida la transiluminatie.
VARICOCELUL este constituit printr-o dilatatie varicoasa a venelor cordonului
spermatic, afeciune benigna, senzaia palpatorie este particulara unui pachet de
intestine de pasare sau rame.
LIPOMUL LABIL este o formaiune tumorala situata la nivelul unei labii, delimitat,
dura, nereductibila, determinata de acumularea de grsime: tumorile de testicul si
tumorile de cordon.

8. Tratament
Tratamentul cuprinde trei aspecte:
a. profilactic;
b. curativ;
c. al complicaiilor,

a. Tratamentul profilactic
Profilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin exrcitii
fizice ca:
Mersul pe jos, drumeia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima,
gimnastica si mai ales notul.
Tratamentul balnear in staiuni ca: Predeal, Pltini, Covasna, Govora;
Hidroterapie in staiuni ca: Felix, Eforie Nord;
Evitarea si tratarea complicaiilor;
Evitarea si tratarea tulburrilor in mictiune;
Climatoterapie in cazul slbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a
forei fizice;
Tratarea obezitii prin regim alimentar corespunztor si o activitate fizica
educativa;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
17

Tratarea bronitelor cornice, o tulburare digestiva, in staiuni ca: Cheia, Govora,
Lacul Rou, Caciulata, Slanic Moldova;
Evitarea eforturilor fizice mari.
Cu toata diversitatea procedeelor medicale si balneo - fizico - terapice folosite in tratarea
si prevenirea herniilor, tratamentul chirurgical ramane cea mai radicala forma de tratament si
odat diagnosticata hernia trebuie operata indiferent de mrimea, simptomatologia sau regiunea
in care s-a dezvoltat.
b. Tratamentul curativ
Este numai chirurgical, dup cum se refac planurile aponevrotice ale canalului inghinal si
dup raportul acestor planuri cu cordonul spermatic (la brbai) deosebim:
Procedee anatomice;
Procedee prefuniculare;
Procedee retrofuniculare.
In cazurile cu orificii foarte largi si aplazii a peretelui abdominal se pot utiliza plastiile cu
iret de piele dezepidermizata, plastia cu fascia lata cu piele dezepidermizata sau cu proteze
(plase din materiale plastice, tantal, nylon). Cura herniilor la femeie - se poate desfiina canalul
inghinal (cu sau fara rezectia ligamentului rotund) si solidariza planurilor musculo -
aponevrotice, rezultatele fiind mai bune.
Bolnavul operat trebuie sa evite orice efort fizic 6 luni si orice efort mare in permanenta.
c. Tratamentul complicaiilor
Hernia strangulata trebuie considerate o urgenta chirurgicala absoluta care se va opera la
prezentare sau imediat dup corectarea disfunctiilor vitale majore. Daca, dup suprimarea cauzei
strangulrii, ansa prezint leziuni certe de nercroza se impune rezectia ei in zona sntoasa
(enterectomia). Daca hernia strangulata realizeaz o ocluzie intestinala se
impune un tratament adecvat pre -, intra -, si postoperator.








Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
18

IV INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII


Pregtirea preoperatorie
Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizai un eveniment deosebit fata de care
manifesta teama si ingrijorare.
Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la
pregtirea pentru operaie respectnd recomandrile fcute de ctre medic, incurajandu-i si
castigandu-le Increderea. O buna pregtire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar
putea surveni in timpul operaiei sau imediat dup operaie.
Pregtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape:
Pregtirea preoperatorie generala; Pregtirea preoperatorie locala; Pregtirea
preoperatorie speciala.
In pregtirea preoperatorie speciala:
dezbrac hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i
accentua durerile sau i se vor tia hainele;
la indicaia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, splarea gastrica,
golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul interveniei pe micul
bazin, va fi atenionat pentru mictiune voluntara;
protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in
noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraiei
spitalului cu proces verbal;
la indicaia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora injectrii
medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina, Mialgin, un
barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropin.

I ngrijirile postoperatorii ale bolnavilor
Ingrijirile postoperatorii ncep imediat dup intervenia chirurgicala si dureaz pana la
vindecarea completa a bolnavului.
Ingrijirile postoperatorii se acorda in funcie de natura interveniei, de complicaiile care
au suferit intraoperator, de felul anesteziei si pentru starea generala a bolnavului.
Scop: ngrijirile postoperatorii se acorda pentru stabilirea funciilor organismului,
asigurarea cicatrizrii normale a plgii si prevenirea complicaiilor.

Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
19

Ingrijirea bolnavilor operai cu anestezie generala
Pregtirea camerei
Pana la instalarea bolnavului la pat, asistenta medicala va pregti, aerisi incaperea,
controleaz temperatura camerei si o va menine la 18 - 20C, atenueaz lumina. Patul il va
schimba cu lenjerie curata, protejeaz patul cu o aleza de cauciuc acoperita cu o aleza de pnza
astfel incat operatorul sa poat fi ingrijit din toate prile.
Pregtirea materialelor in vederea reanimrii postoperatorii
In vederea pregtirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va pregti materialele
pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluii de perfuzat, aspiratorul si sondele, materialele pentru
tratamentul medicamentos, analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea
borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraie, drenaj pleural, verifica sursa de oxigen.
Pregtirea materialelor pentru supravegherea bolnavilor
Asistenta medicala va pregti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune,
borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru terapia intensiva.
Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu cruciorul pregtit cu ptura, cearceaf, aleza.
Bolnavul este aezat in poziie de decubit dorsal, cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci.
Transportul se efectueaz silenios, cu blndee, fara zdruncinturi, care pot fi factori socgini.
Supravegheaz: pulsul la carotida, eventuala vrstura, apariia cianozei, perfuzia daca se
continua in timpul transportului si drumurile.
Instalarea bolnavului operat la pat
Pana la trezire, bolnavul va fi aezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte sau in decubit
lateral. Daca perfuzia se continua se plaseaz flaconul pe suport, iar membrul bolnavului se
fixeaz in jgheabul de fixare; ii verifica poziia acului si ritmul perfuziei. Drenele sunt racordate
la borcane (saculeti) cnd este cazul.
Supravegherea si ngrijirile imediate
Supravegherea faciesului
Apariia palorii insotita de transpiraii reci si rcirea extremitii indica starea de soc.
Apariia cianozei, chiar redusa este semn de insuficienta respiratorie si asistenta medicala va
administra bolnavului oxigen pe sonda, endonazal.
Supravegherea comportamentului
Asistenta medicala va supraveghea comportamentul deoarece operatul poate sa prezinte
la trezire o stare de agitaie si va avea o atenie deosebita ca operatorul sa nu-si smulg
pansamentul, drenele, perfuzia, sa nu se ridice din pat, va fi imobilizat daca este nevoie.
Supravegherea respiraiei
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
20

Respiraia trebuie sa fie ritmica de amplitudine normala. Daca apare jena respiratorie, ea
poate trda incarcarea bronsica, cu mucozitati (fiind nacesara o aspiraie faringiana), cderea
limbii (este prevenita prin meninerea pipei Gueddel pana la trezirea completa a bolnavului),
inundarea cailor respiratorii cu vomismente (se previne prin poziia bolnavului, aspiraie,
eventual intubatie traheala).
Supravegherea pulsului
Pulsul trebuie sa fie bine btut, regulat, accelerat, rarindu-se in mod progresiv. Pulsul
filiform este de hemoragie sau de alta stare critica.
Supravegherea tensiunii arteriale
Tensiunea arteriala va fi controlata in mod ritmic, prbuirea tensiunii arteriale concomitent cu
reducerea tensiunii difereniale, insotita de accelerarea pulsului, indica starea provocata de
hemoragie.
Asistenta medicala anuna de urgenta medicul si se va pregti pentru reinterventie si oxigeno -
terapie.
Supravegherea pansamentului
Asistenta medicala va anuna medical de urgenta in cazul in care pansamentul nu este uscat,
ci imbibat cu snge sau serozitate.
Schimbarea poziiei bolnavului
Dup trezire, asistenta medicala va aeza bolnavul in poziie semisezand, daca intervenia nu
este contraindicata.
Ingrijirea mucoasei bucale
Pentru umidificarea mucoasei bucale, asistenta medicala va terge mucoasa bucala cu
tampoane, umezete in soluii diluate de bicarbonat (sodiu, acid boric, permanganat de potasiu), ii
curata stratul existent pe limba cu tampoane umezite cu o soluie preparata dintr-o lingura de
bicarbonat de sodium + o lingura de glicerina la un pahar de apa. Daca starea bolnavului o permite sa-si
clteasc gura, ii va unge buzele cu vaselina.
Prevenirea escarelor
Ii va efectua frectii cu alcool la nivelul regiunii dorsale si a calcailor, i se evita umezeala, i se
schimba des poziia.
Evacuarea vezicii
Mictiunea ii va fi stimulata prin aplicarea in regiunea pubiana a unei buiote daca nu este
contraindicat, lasand apa de la robinet sa curg sau prin introducerea bazinetului nclzit sub bolnav;
daca nu se reuete mictiunea spontana se va evacua prin sondaj vezical.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
21

V Studiu pe caz

Pacientul D.I in vrsta de 65 ani cu domiciliul in Brasov, se prezint pe data de
05.07.2012 la camera de garda a Spitalului de Militar, Brasov, acuznd dureri si existenta unor
formaiuni pseudotumorale in regiunea inghinala dreapta. Aceste dureri au debutat in urma cu 6
luni si s-au accentuat progresiv. Este internat cu diagnosticul medical de: hernie oblica externa
inghino-funiculara dreapta.
Culegere de date:
Nume si prenume: D.I
Vrsta: 65 ani;
Sex: masculin;
Starea civila: vduv;
Ocupaia: pensionar;
Condiii de locuit: bune;
Alergii: neaga;
Antecedente personale - patologice: cura chirurgicala - hernie inghinala stnga si
pneumonie in anul 1980.
Manifestri de dependenta:
Dureri in regiunea inghinala;
Tegumente uor palide;
Stare generala modificata;
Anxietate uoara.
Surse de dificultate:
Efort fizic exagerat;
Stressul;
Stare de disconfort
Probleme actuale:
Disconfort din cauza herniei oblice externe inghino - funiculare dreapta manifestata
prin dureri in regiunea inghinala dreapta.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
22

Stabilirea planului de nursing i implementarea lui

Nr
crt
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervenii proprii Interventii
Delegate
Evaluare
1.
Durere datorita
distensiei
intestinale si a
peristaltismului
modificat,
manifestata
prin anxietate,
stare de
disconfort

Pacientul va
fi capabil sa-
si diminueze
durerea si sa-
si
mbunteas
c starea
generala in
vederea
interveniei
chirurgicale

Linitesc pacienta si o
ncurajez, explicandu-i
actul operator,
pregtirile necesare
precum si felul
anesteziei;
Poziionez pacienta in
repaus total la pat;
Asigur un climat
corespunztor;
Urmresc si inregistrez
funciile vitale (TA, P,
R, T);
Supraveghez faciesul si
comportamentul;
Asigura o hidratare
corespunztoare
parentala, in funcie de
bilanul
hidroelecrolitic.

Insoesc pacientul la
examinrile
paraclinice
recomandate de
medic;
Recoltez produsele
biologice pentru
analizele de
laborator conform
indicaiilor
medicului;
Administrez
antialgice la
indicaiile medicului.


Pacienta are o
poziie adecvata;
Pacienta a fost
hidratata
corespunztor
bilanului
hidroelectrolitic;
S-au recoltat
analizele cerute de
medic;
Durerea a diminuat
in intensitate in
urma calmantelor
si datorita degajrii
intestinale.


2. Dificultate
privind
eliminarea
scaunului si a
gazelor datorita
diminurii
peristaltismului
intestinal
Pacientul sa
poat elimina
constant sau
prin clisma
coninutul
intestinal
Asigur o hidratare
parenterala
corespunztoare, in
funcie de bilanul
hidroelectrolitic;
Administrez o clisma
inalta pentru degajare -
toaleta anuala;
Administrez la
indicaia
medicului uoare
laxative si soluie
perfuzabila;
La nevoie
administrez o
clisma inalta
Pacienta este
afebrila, dar nu
a mncat;
Greutatea
corporala se
menine
constanta: 65
Kg;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
23

manifestat prin
constipatie.

Urmresc funciile vitale
si le nregistrez in foaia
de observaie;
Linitesc pacienta,
explicandu-i tehnicile
necesare si pregtirile
ce se vor face in
vederea actului
chirurgical;
Schimb pacientul ori de
cate ori este nevoie;
Urmresc diureza si o
notez in foaia de
observaie dup
instalarea sondei
vezicale;
Cntresc pacienta in
fiecare zi, la aceeai ora.
pentru golirea
segmentului
intestinal
(conform
indicaiilor
medicului).


Am efectuat
toaleta anala
dup clisma;
Pacienta a avut
o uoara
senzaie de
defecare;
S-au administrat
madicamentele
prescrise.

3. Deficit de
autoingrijire din
cauza
interveniei
chirurgicale si a
pansamentului
Pacientul sa
aib asigurata
igiena
corporala;
Menin plaga
postoperatori
e acoperita.

Menin starea de igiena
a pacientului efectund
toaleta corporala;
Pregtesc fizic pacientul
pentru intervenia
chirurgicala efectuez
toaleta pe regiuni
insistnd asupra
regiunii inghinale si
pregtesc cmpul
operator abdominal;
voi indeparta
pilozitile pubiene,
pacientul va fi
schimbat cu lenjerie
Schimb
pansamentul in
ritmul indicat de
medic;
administrez in
continuare
tratamentul prescris
de medic repectand
calea, doza si
ritmul.

Pacientul este
linitit datorita
diminurii durerilor
si a igienei pe
regiuni;
pacientul a fost
schimbat de lenjeria
de corp si i s-a
schimbat totodat
si lenjeria de pat;
am efectuat
pregtirea
pacientului pentru
intervenia
chirurgicala;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
24

curata pentru sala de
operaie;
Menin starea de igiena
a pacientului;
Urmresc aspectul plgii
si anun medical daca
acesta este umed /
sngernd.

pacientul suporta
bine interveniile
postoperatorii;
s-au administrat
calma4ntele si
sedativele
indicate;
TA, P, T, D, se
menin in limitele
parametrilor
menionai.

4. Insomnie,
datorata
durerilor,
manifestata
prin stare de
agitatie
- pacientul s
beneficieze
de somn att
calitativ, ct
i cantitati, s
doarm 6-8h
fr ntreru-
pere n
aproximativ
3-4 zile
- pacientul s
beneficieze
de confort
fizic i psihic
pentru a se
odihni bine
din primele 3
zile de la
internare.
- identific prin discuii
cu pacientul care este
cauza insomniei i
mi spune c nu
doarme din pricina
durerii, nu se poate
acomoda cu somnul n
spital;
- nv pacientul
tehnici de relaxare;
- i asigur odihna i
linitea;
- creez condiii optime
de somn, prin
schimbarea lenjeriei
patului i ntinderea
ei, aerisirea salonului
- administrez
Diazepam nainte de
culcare cu 30 minute.

Am supravegheat
starea psihic a
bolnavului,
vizitndu-l ct mai
des, am
administrat o
tablet de
Diazepam
nainte de culcare.

Recomand
pacientei sa evite
consumul de cafea,
alcool, tutun
-pacientul doarme
n timpul nopii 5
h
-pacientul a
beneficiat de
confort fizic i
psihic n tot
timpul spitalizrii
5. Insuficient
Cunoatere,
- pacientul s
acumuleze
- explorez nivelul de
cunotine al pacientei
-pacienta
nelege
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
25

datorate lipsei
de informare,
manifestata
prin frica de
necunoscut,
neadaptare.
noi
cunotine,
pe tot
parcursul
spitalizrii
- pacientul s
dobndeasc
atitudini,
obiceiuri i
deprinderi
noi
privind boala
- modul de
manifestare, msurile
preventive i curative,
modul de participare
la intervenii i
procesul de
recuperare;
- verific dac a neles
mesajul corect i dac
i-a nsuit noile
cunotine;
- s aib un mod de
via raional;
- s-i mreasc
rezistena organi-
smului prin consum
de fucte, legume i
activitate n aer liber
- contientizez
pacienta de
necesitatea
interveniei
chirurgicale
- aceast munc de
educaie pentru
sntate o fac prin
conversaie, ocazie cu
care i verific dac
nelege ceea ce i
explic.
informaiile
primite, i-a
mbogit
cunotinele despre
boala sa pe
perioada spitalizrii
- pune n aplicare
noile cunotine
acumulate



Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
26


INVESTIGATII

TRATAMENT
Grupa si Rh: B III, pozitiv
Glucoza: 92 mg/ dl
Uree: 42 mg/dl
Proteine totale: 7,0 g/dl
Bilirubina: 0,48 mg/dl
Colesterol: 147 mg/dl
AST: 21 U/L
ALT: 37 U/L
Teste de coagulare APTT: 25,3 sec
Tuseul rectal: regiune perianala normala,
sfincter anal normoton, canal anal permeabil,
ampula rectala cu materii fecale de aspect
normal.
ECG: R.S. fara modificri ischemice. Se
recomanda Sermion 2 cp/zi, Aspirina
tamponata l/2cp. / zi.
Examen local: cicatrice postoperatorie in
regiunea inghinala stnga, formaiune
pseudotumorala in regiunea dreapta cu
diametrul de 7,4 cm, dureroasa, ireductibila,
fara
impulsiune si expansiune la tuse.
EKG si consult radiologie: sindrom
vertiginos prin insuficienta circulatorie
vertebro-bazilare.
Emfizem pulmonar senil. Cord fara sufluri,
echilibrat hemodinamic. AV=68/min.
TA=120/70 mmHg.
05.07.2012
1. Ampicilina 2 g
2. Ketonal f III
3. Diazepam f I
4. Glucoza 10 % ( 1000 ml +10UI insulina /
500ml)
5. Ser fiziologic 1000 ml

06.07.2012
1. Ampicilina 2 g
2. Ketonal f III
3. Diazepam f I

07.07.2012
1. Ampicilina 2g
2. Paracetamol tb. III
3. Diazepam f I
4. Sermion tb II
5. Aspirina tamponata cp. II




Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
27


ANEXE

ANEXA NR. 1:
Tehnici din pregtirea preoperatorie

Clisma evacuatoare:
Definiie:
Clisma reprezint introducerea prin tuburi de cauciuc sau material plastic a
diferitelor lichide in intestinil gros prin anus.
Scop:
Golirea intestinului gros pentru a pregti anumite examinri asupra
rectului.
Materiale necesare:
Irigator Esmarch, prevzut cu un tub de cauciuc cu un calibru de 10 mm, L=
1,5- 2 m, prevzut cu un robinet de nchidere sau o pensa Moor;
Canula rectala sterila (metal sau ebonit);
Bazinet;
Muama traversa;
Soluie sau substana medicamentoasa (in cantitatea, T si concentraia
prescrisa);
Cantitatea de substana = 1- 1,5 l; T substanei = T corpului;
Substana lubrifianta: vaselina, ulei de parafina steril;
Comprese sterile;
Materiale necesare pentru efectuarea toaletei;
Clisma se face cu apa calda 35-37C.
In funcie de scopul clismei se folosesc:
Adult: 150-1000 ml apa;
Copil: 150 ml apa;
Adolescent: 250 ml;
Sugar: 56 - 60 ml.
Se mai adaug:
Sare (1 lingura /1 l apa);
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
28

Ulei (4 linguri / 2 l apa);
Spun (1 lingura rasa /1 l apa).
Tehnica:
Se umple irigatorul cu soluia data si se suspenda pe un stativ;
Se fixeaz canula la tubul irigatorului avnd grija ca robinetul sa fie nchis;
Canula va fi suspendata pe stativ fara a se atinge de cava (nu se introduce
in irigator);
Se pregtete psihic pacientul, explicandu-i ca in momentul introducerii
canulei in rect, daca apare senzaia de defecare, sa nu evacueze sonda ci sa
impiedice micrile reflexe de contracie a rectului prin inspiraii adnci
pe gura, relaxnd astfel musculatura peretelui abdominal.
Pacientul va sta in decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar
cel stng in flexie forat a coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa.
Decubitul lateral stng si orizontalitatea favorizeaz umplerea colonului, lichidul mergnd
in direcia gravitaiei. Poziia membrelor inferioare asigura relaxarea musculaturii peretelui
abdominal.
La bolnavii astenici, se efectueaz clisma in decubit dorsal ( poziie ginecologica).
Clisma se poate efectua si in poziia genu - pectorala cnd ptrunderea lichidului in colon
este uurata.
Dup pregtirea psihica a pacientului si poziionarea sa urmeaz tehnica propriu -zisa:
Asistenta medicala se spal pe mini, folosind apoi mnuile sterile;
Asistenta medicala pregtete canula care trebuie lubrefiata cu o compresa sterile cu
vaselina;
Asistenta medicala elimina aerul din tub pentru a nu fi introdus in rect deoarece
produce senzaia de defecare si prima coloana de lichid este rece;
Asistenta medicala inchide robinetul irigatonihii;
Asistenta medicala cu mana stnga ndeprteaz fesele pacientului, evideniind
anusul iar cu dreapta, introduce canula, prin anus pana in rect prin micri de rotaie
pana invinge rezistenta sfincterului anal;
Direcia cmilei - cu vrful indreptat spre vezica urinara;
Se ridica extremitatea externa a canulei, dup ce vrful a trecut de sfincter si se
undreapta spre ampula rectala (se introduce 10-12 cm), deschiznd robinetul si
reglnd viteza de curgere a apei prin ridicarea irigatorului la 50 cm deasupra patului.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
29

Daca apar dureri sau crampe, se oprete jetul de apa pentru cteva minute.
Trebuie avut grija ca irigatorul sa nu se goleasc si nici ca apa sa depeasc acest
nivel;
Dup aceasta operaiune, se scoate cmila, se pune la dezinfectat, iar irigatorul se
pune pe un stativ.
Bolnavul trebuie sa retina apa 10-15 min intorcandu-l in decubit lateral drept. Dup
terminarea evacurii, se face toaleta regiunii anale si se reorganizeaz locul de munca.


ANEXA NR. 2
Pregtiri locale si generale
Pregtirea preoperatorie generala, consta n examenul clinic si paraclinic, pregtirea
psihica, urmrirea funciilor vitale si digestive.
Examenul clinic - este efectuat de ctre medic, asistat de asistenta medicala.
Asistenta medicala are sarcina sa ajute bolnavul la dezbrcare si reimbracare, sa se
asigure o poziie adecvata examinrii. Examenul se face amnunit pe toate aparatele si
sistemele.
Examenul paraclinic. Examinarea sanguina consta in:
Examenul citologic ce consta in determinarea numrului de eritrocite, leucocite
trombocite, precum si formula leucocitara;
Examenul biochimic precizeaz cantitativ: hemoglobina, uree sanguina, glicemie,
ionograma serica, bilirubinemia, transaminazele, amilazemia;
Teste de snge si coagulare;
Reacia Bardet - Wasserman este obligatorie.
Explorarea sanguina se face de ctre asistenta medicala prin recoltarea de snge si punctie
venala.
Sngele recoltat se amesteca cu substane anticoagulante sau se expediaz la laborator in
stare pura.
Pentru determinarea VSH - se recolteaz 2 ml de snge cu citrat de sodium 3,8%;
Pentru determinarea ureei, acidul uric, creatininei, bilirubinei, colesterolului,
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
30

lipidelor, testelor de disproteinemie, fosfatazei, transaminazelor, amilazei,
electroforeza fosfor - calciu, sidermiei, rezerva alcalina, ionograma (Na, K, CI) se
recolteaz 2 - 5 ml de snge fara substane anticoagulanta;
Pentru determinarea glicemiei, fibrinogenului se recolteaz 2 ml de snge cu florura
de sodium ( 2 mg/ ml snge).
Recoltarea si expediere la laborator trebuie efectuata corect. deoarece rezultatele indica
tratamentul ce se va institui.
In fuctie de intervenie si bolnav medical mai poate solicita examene
radiologice.
Examene radiologice
In cadrul herniei inghinale examenele radiologice, constau in:
Radiografie cardio - pulmonara;
Radiografie abdominala pe gol;
Evidentiaza imagini hidroaeriene (strangulare);
Pneumoperitoneu (peritonite prin perforaia viscerelor cavitare).

Pregtirea psihica - rolul asistentei medicale:
Va incuraja bolnavul cu atenie si ii va suprima tot ce ar putea sa-i produc o stare
de nelinite;
Va incuraja si ii va asigura, punandu-l in contact cu convalscentii care au evoluie
postoperatorie optima.
Asistenta medicala ii va crea o stare de confort si ii va oferi un mediu ambient plcut
asigurnd legtura cu aparintorii.
Asistenta medicala va msura funciile vitale si vegetative:
T matinala si vesperala, pulsul, TA, R, observa diureza si scaunul

Pregtirea preoperatorie locala
Pentru pregtirea cmpului operator, asistenta medicala curata pielea, sapunand regiunea
si mai ales insistandu-se la pliul ombilic, rade cu grija pielea proasa, evitandu-se sa se produc
mici tieturi, apoi se efectueaz dezinfectia regiunii.
Degreseaza pielea cu comprese mbibate cu eter, avnd grija sa nu se scurg eter pe
regiunea perineala, dezinfecteaz pielea cu un antiseptic si va acoperii cmpul operator la
indicaia medicului.

Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
31


ANEXA NR. 3
Punctia rahidiana
Definiie:
Reprezint ptrunderea cu un ac de punctie, in spaiul subarahoidian printre
vertebre.
Scop:
Explorator - msurarea LCR;
- recoltarea de LCR pentru examenul de laborator;
- pentru injectare de substana radio - opace la examinarea
radiological a maduvei.
Terapeutic - cnd se realizeaz o decomprimare(sindromul de
hipertensiune intracraniana);
- introducerea de medicamente, citostatice, albumina, sruri imune.
Anestezic- rahianestezia - introducerea de substane anestezice.
Indicaii:
Boli inflamatorii ale sistemului nervos central (encefalita, meningita)
Scleroza multipla;
Tumori cerebrale;
Intervenii chirurgicale - cu scop anestezic.
Loc de electie:
Regiunea lombara (D 12 L1) sau (L4 - L5);
Regiunea dorsala (D6 - D7);
Regiunea suboccipitala intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului pe
linia mediana.
Material necesare
Materiale de protecie a mesei sau a patului;
Dezinfectare locala pentru dezinfectia tegumentelor;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
32

Instrumente si materiale sterile;
Ace lungi cu diametrul de 1 -1,5 mm prevzut cu mandren;
Ace, seringi (o seringa pregtita dinainte cu xilina 2% - 4 ml sau xilina 4% -
2ml);
Cmp chirurgical, tampoane si comprese sterile;
Manusi sterile;
Pense hemostatice si anatomice;
Eprubete;
Lampa de spirt;
Tavita renala;
Medicamente (citostatice, sruri imune, albumina);
Anestezice locale pentru rahianestezie.
Materialele se aleg in funcie de scopul punctie
Tehnica:

1. Pregtirea psihica a pacientului - se informeaz pacientul cu privire la necesitatea
efecturii punctei, i se explica poziia in care va sta.
2. Pregtirea fizica a pacientului:
Punctia se executa pe nemancate;
Poziia pacientului este data in funcie de locul punctiei si de starea lui;
Decubit lateral cu spatele la marginea patului,coapsele flectate pe abdomen, brbia
atinge pieptul (forma "spatelui de pisica");
Sezand pe masa de tratament cu minile pe coapse, capul in hiperflexie si ajutat
de asistenta medicala care face o presiune in plex;
In faza de preanestezie, cu cteva zile nainte de operaie, se face examenul
complet al bolnavului: EKG, msurarea TA, timpul de sangerare, TQ, radioscopie
pulmonara, testul cu soluie diluata pentru aflarea tolerantei medicamentului;
In seara precedenta operaiei, asistenta medicala administreaz la recomandarea
medicului;
un somnifer (ciclobarbital);
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
33

un tranchilizant (diazepam);
premedicatia efectuata cu 30' inainte de anestezie cuprinde:
- vagolitice: atropin, efedrina;
- tranchilizant: diazepam;
- un analgezic care va potenta anestezia: mialgin, fortral.
Pe masa de operaie , se instaleaz o perfuzie cu glucoza 5 - 10 % dextran 70,
dup necesitai si sonda endonazala pentru
administrarea de oxigen;
In timpul operaiei asistenta medicala controleaz permanent pulsul, tensiunea
arteriala, frecventa respiraiei si fata bolnavului;
Asistenta medicala protejeaz patul sau masa de punctie cu
muama sau aleza;
Asistenta medicala dezbrac pacientul si ii aseaza in poziia corespunztoare, in
funcie de locul punctiei;
Asistenta medicala pregtete locul punctiei, dezinfecteaz tegumentele.
Punctia se executa de ctre medic.
Asistenta medicala servete acul de punctie cu mandren si menine eprubetele
pentru recoltare de LCR;
Asistenta medicala servete seringa cu soluie anestezica pregtita.
Dup efectuarea punctiei, asistenta medicala:
- dezinfecteaz locul punctiei;
- comprima cu o compresa sterila locul punctiei si aplica
pansament uscat, fixat cu romplast.
Dup punctie bolnavul sta in decubit fara perna 24h fara a produce flexia capului.
Dup 6h pacientul este alimentat si hidratat la pat. Asistenta medicala supravegheaz
permanent funciile vitale (P, TA, R) si daca apar vrsaturi, cefalee este instiintat medical.
Pregtirea produsului pentru examinare:
examinarea macroscopica, apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea LCR;
examinarea citologica, biochimica, bacteriologica, LCR trebuie sa fie clar, limpede
ca apa de izvor; se scurge pe ac pictura cu pictura.
In mod patologic, poate fi:
purulent;
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
34

hemoragie;
xantocrom;
viteza sa de coagulare poate creste. Notarea punctiei in foaia de observaie - se
noteaz aspectul lichidului cefalorahidian, presiunea, data, ora si numele
persoanei care a executat punctia.
Accidentele punctiei:
apare sindromul post punctional (ameeli, cefalee, valsaturi), datorate
hipotensiunii lichidului provocat de punctie;
hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei;
dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea ramificaiilor
cozii de cal sau de mduva;
contracia fetei, a gatului sau a unui membru superior atunci cnd se atige
mduva cervicala cnd punctia a fost fcuta superficial;
socul reflex care poate duce la sincope mortale.

Accidentele rahianestezice:
hipotensiune arteriala: se administreaz oxigen si efedrina;
insuficienta respiratorie; se administreaz oxigen si la nevoie se intubeaza;
cefalee postrahianestezica; se evita prin meninerea bolnavului culcat, fara perna 6
- 8 h dup operaie;
retentie de urina cauzata de cantitatea mare de lichide perfuzate in timpul
operaiei, ca si de poziia bolnavului culcat si de durerea postoperatorie (se face
sondaj vezical);
la bolnavii vrstnici sau arterosclerotici cu un flux sanguin mai sczut in spaiul
subarahnoidian, exista pericolul prelungirii nedorite a anesteziei si ridicarea
substanelor anestezice mai sus dect nivelul injectat.
In momentul in care se ptrunde cu acul si mandrenul in spaiul subarahnoidian, se
scoate mandrenul din ac, dar se pstreaz steril pentru a putea fi introdus cnd
scurgerea lichidului se intrerupe.
Daca s-a scos o cantitate mare de lichid, atunci bolnavul este pus in poziia
Trendelenburg;
Daca in timpul punctiei apar cteva picaturi de snge, apoi curge lichid clar,
eprubeta se schimba, la laborator mergnd doar eprubetele cu lichid
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
35

cefalorahidian clar.
De evitat Evacuarea unei cantiti mari de lichid;
De evitat Modificarea poziiei pacientului in timpul punctiei care poate duce la
ruperea acului si traumatizarea substanei nervoase;
De evitat Suprainfectarea produsului in timpul pregtirii pentru a-l trimite la
laborator.
Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
36

VI CONCLUZII
Hernia inghinala este o afeciune foarte frecventa in patologia chirurgicala. Datorita
semnelor subiective si obiective, precum si a complicaiilor acesteia trebuie considerate o
urgenta chirurgicala absoluta.
Cei trei bolnavi internai in secia de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta,
prezentnd hernie inghinala sunt operai in regim de urgenta. Vor fi externai dup o evoluie
postoperatorie buna.
Cei trei pacieni au urmat acelai tratament, doar zilele de spitalizare au diferit.
- D-l D.I. tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 8 zile.
- D-na M.L. tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 10 zile.
- D-l P.E, tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 9 zile.
In nici unul din cazuri nu au survenit complicaii att intraoperator, cat si
postoperator, bolnavii suportnd bine intervenia.
Bolnavii vor reveni la control, vor respecta regimul igienico - dietetic si vor evita
eforturile fizice. De asemenea vor fi invatati ca dup perioada de repaus sa previn recidivele
prin mers pe jos, drumeii, tratamente balneare.














Fundatia Ecologica Green Brasov
Specializarea: Asistenta Medicala Generala
37

BIBLIOGRAFIE


1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti

2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON

5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca

6. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca

7. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.

9. Chirurgie si specialitati inrudite.
M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000

10. Manual de medicina interna
C. Borundel- Editura All, Bucuresti