1

FUNDATIA ECOLOGICA DIMITRIE CANTEMIR- IASI

GRUP SCOLAR -FILIALA HUSI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST



PROIECT DE ABSOLVIRE




NDRUMTOR,



ABSOLVENT :

2014

FUNDATIA ECOLOGICA DIMITRIE CANTEMIR- IASI
GRUP SCOLAR -FILIALA HUSI
2

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST




NGRIJIREA PACIENILOR CU TRAUMATISM
ABDOMINAL





NDRUMTOR,


ABSOLVENT :






3




















ARGUMENT
4



Suferina, fie ea fizic sau moral,este o parte integrant din existena
terestr i nu e om care s fi fost scutit de ea.

















5


MOTTO :
Nevoia de a respira este o necesitate a fiinei vii, care const n a capta oxigenul
indispensabil vieii celulare i a arunca gazul carbonic, produs al combustiei celulare.
Cile respiratorii permeabile (receptive) i alveola pulmonar permit s se satisfac
aceast nevoie.
VIRGINIA HENDERSON





CUPRINS
CAPITOLUL I
Anatomia i fiziologia traumatismului abdominal
CAPITOLUL II
6

II.1 Definiia
II.2 Etiologia
II.3 Clasificare
II.4 Simptomologia
II.5 Tablou clinic
ll.6 Metode de investigare
ll.7 Examenul clinic obiectiv
ll.8 Investigatii paraclinice
ll.9Tratament
ll.10Evolutii si prognostic
ll.11 Complicatii
CAPITOLUL III
ngrijirea bolnavului in spital (rolul asistentei)
III.1 Ingrijiri generale .
Masurarea functiei vitale;
Tehnici(3);
Masurarea tensiunii.

III.2 Acordarea ingrijirilor specifice la un pacient cu traumatisme
abdominal.
Oxigeno-terapia;
Ecografia abdominal;
Recoltarea HLG.
lll.3 Tehnici impuse de boala .

CAPITOLUL IV
7

Prezentarea i ngrijirea a trei pacienti cu trsaumatism
abdominal
CAPITOLUL V
V.1 Educatie pentru sntate
V.2 Concluzii generale asupra lucrrii

BIBLIOGRAFIE












PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA A CAVITATII ABDOMINALE
8



ZONA ABDOMINAL
Cuprinde spaiul dintre cuca toracic i oasele centurii pelvine. Singurele repere osoase
aparin zonelor nvecinate: coastele, sternul, pubisul, ilionul i coloana vertebral.
MUCHII ZONEI ABDOMINALE
Muschiul drept abdominal, lat simetric, formeaz partea ventral a peretelui
abdominal. Originea se situeaz pe creasta pubisului i simfiza pubian, de unde urc i se
inser prin trei fii dinate pe coastele i cartilajele costale VII VIII i apendicele xifoid.
Sunt nvelii n teaca aponevrotic a muchilor oblici i transvers, care se unesc n dreptul
zonei mediane prin intermediul unei formaiuni ligamentare puternice, linia alb. Muchii
drepi abdominali apropie apendicele xifoid de pubis, prin flexia toracelui pe bazin;
- muchiul oblic extern este un muchi lat, subire, superficial, situat pe faa antero
lateral a peretelui abdominal i toracelui inferior. Are originea pe coastele V XII prin
digitaii musculare i tendinoase, alternnd cu cele ale dinatului anterior i ale marelui dorsal.
De acolo, fibrele grupate n fascicule ajung s se insere pe linia alb, o larg aponevroz, pe
marginea superioar a simfizei pubiene, linia pectineal, spina iliac antero posterioar i pe
partea anterioar a marginii exterioare a crestei iliace. n contracie unilateral produce
nclinarea i rotaia trunchiului spre acea parte; n contracie bilateral produce flexie;
- muchiul oblic intern este un muchi lat, triunghiular, situat sub oblicul extern.
Originea sa este pe creasta iliac, ligamentul inghinal i fascia toraco lombar, de unde
fibrele pleac n evantai, astfel: cele superioare ctre marginea inferioar a ultimelor trei
coaste, cele cu originea pe ligamentul inghinal se inser pe creasta pubisului i linia
9

pectineal, iar restul fibrelor, inferioare, se unesc n linia alb. Are aciune similar
muchiului oblic extern;
- muchiul transvers este cel mai profund muchi abdominal, cu originea pe creasta
iliac intern, feele interne ale cartilajelor ultimelor ase coaste i treimea lateral a
ligamentului inghinal, i inseria prin aponevroz pe creasta i linia pectineal a pubisului i
pe linia alb.


Abdomenul - Principalele trunchiuri arteriale si venoase din abdomen
AORTA ABDOMINALA
Segmentul abdominal al aortei se intinde de la a 2-a vertebra toracala pana la marginea
inferioara a celei de-a patra vertebra lombara. Din acest segment pornesc ramuri parietale:
a. artera frenica sau diafragmatica inferioara, se desprinde in dreptul celei de-a 12-a vertebre
toracale
b. 4 perechi de artere lombare
c. artera sacrata medie
Tot din acest segment pornesc si ramurile viscerale: truchiul celiac, artera mezenterica
superioara, artera mezenterica inferioara, arterele renale, arterele suprarenale mijlocii, arterele
genitale.
Urmatoarele ramuri terminale: arterele iliace comune stanga si dreapta
10


TRUNCHIUL CELIAC
Este voluminos, cu diametrul de 6mm, lung de 10cm. Ia nastere la nivelul discului
intervertebral dintre a 12-a vertebra toracala si prima vertebra lombara. La nivelul colului
pancresului se imparte in cele 3 ramuri: hepatica comuna, artera gastrica stanga si artera
splenica.

ARTERA MEZENTERICA SUPERIOARA
Este un trunchi median nepereche, isi are originea cu un cm sub trunchiul celiac. Are un
traiect descendent, posterior de pancreas. Acompaniata de o proeminenta desprinsa din capul
pancreasului care are forma de carlig=proces uncinat. Apoi trece anterior de protiunea a treia
a duodenului unde se gaseste in mezenter, descrie o curba cu concavitatea la dreapta. Se
termina in fosa iliaca dreapta. Vascularizeaza pancreasul, intestinul subtire si jumatatea
dreapta a intestinului gros. Putin mai jos isi au originea arterele suprarenale mijlocii stanga si
dreapta dest glandelor suprarenale. Mai jos, pe partile laterale ale aortei, in dreptul primei
vertebre lombare isi au originea arterele renale pereche stanga si dreapta avand ca destinatie
rinichii.
Inferior de arterele renale se gasesc arterele genitale. La barbat arterele testiculare, trec pe
peretele abdominal posterior, trec prin canalul inghinal, patrund in scrot si se termina la
testicul. La femei arterele ovariene care se distribuie la tuba uterina si la ovare.
Pe fata anterioara a aortei la nivelul celei de-a treia vertebre lombare isi are originea artera
mezenterica inferioara. Patrunde in mezoul colonului sigmoidian. Se distribuie la jumatatea
stanga a intestinului gros.
SISTEMUL NERVOS AL ABDOMENULUI
Vena cava inefrioara.Are un diametru de 22mm, colecteaza sangele venos din regiunea
subdiafragmatica, ia nastere din unirea celor 2 vene iliace comune; unirea se produce in
dreptul celei de-a 4-a vertebra lombara dupa care are un traiect ascendent pe flancul drept al
coloanei vertebrale. Se intinde pana la difragm. Colecteaza ram parietale:venele lombare si
frenic si ram viscerale: venele testiculare/ovariene, venele renale, v. suprarenale, v. porta din
v. hepatice, v. ombilicare la embrion.
Vena porta.Dreneaza sangele venos al tubului digestiv, al pancreasului, al splinei, al cailor
biliare extrahepatice precum si venele din peritoneul visceral si parietal. Dreneaza venele
corespunzatoare a 5 artere: cele 3 ram ale trunchiului celiac si celor 2 artere mezenterice sup
11

si inf. De cele mai multe ori se formeaza prin unirea venelor mezenterice sup, mezenterica inf
si cu vena lienala. Aceasta unire se produce la marginea superioara a celei de-a 2-a vertebra
lombara, la dreapta liniei mediane de unde trunchiul venei porte intra in componenta
pediculului hepatic.


CONINUTUL ABDOMINAL
Coninutul cavitii abdominale include:
Mare parte din tractul intestinal
Ficatul
Pancreasul
Splina
Rinichii.

Pe lng aceste organe cavitatea abdominal mai conine vase de snge, vase limfatice i
nervi, care merg la organe, precum i o cantitate variabil de esut gras.
12





OMENTUL
Cea mai mare parte a coninutului cavitii abdominale este nvelit ntr-o foi fin,
umezit, care este cunoscut sub numele de peritoneu. Cutele pe care le face peritoneul
ancoreaz viscerele abdominale de pereii cavitii abdominale i permit acestor organe s
alunece uor unele peste altele.
13

Cea mai ampl parte a peritoneu lui este omentul mare, care atrn n jos, pornind de la
marginea inferioar a stomacului i acoper colonul transvers i ansele intestinului subire, ca
un or. Omentul mare conine o cantitate important de esut gras, care i d acestuia un
aspect glbui.
ROLUL DE PROTECIE
Omentul mare se mai numete i poliistul abdomenului" datorit faptului c se adun n
jurul unui organ inflamat pentru a preveni rspndirea infeciei ctre alte organe. Tot el ajut
i la protejarea organelor abdominale de traumatisme i izoleaz termic abdomenul, prevenind
pierderea de cldur.
Pentru a putea descrie poziia organelor din interiorul abdomenului, sau localizarea
durerilor abdominale, medicii au considerat util mprirea abdomenului n regiuni delimitate
de planuri imaginare, verticale i orizontale.
Abdomenul poate fi mprit n nou regiuni, care se pot delimita precis. Aceste regiuni sunt
delimitate de dou planuri orizontale (subcostal i inter-spinos) i dou planuri verticale (pe
linia de mijloc a fiecrei clavicule). Cele nou regiuni sunt urmtoareele:
Hipocondrul drept
Epigastrul
Hipocondrul stng
Flancul drept (zona lombar)
Zona ombilical
Flancul stng (zona lombar)
Regiunea inghinal dreapt
Regiunea suprapubian
Regiunea inghinal stng

INTESTINUL SUBTIRE
Intestinul subire este poriunea din tubul digestiv cuprins ntre stomac i intestinul gros.
Are o lungime de 68 m, un diametrul de 45 cm i prezint o poriune iniial fix, care
descrie un segment de cerc numit duoden i o poriune mobil numit jejun-ileon.
Jejun-ileonul este dispus n 1516 anse n cavitatea abdominal i este legat de peretele
posterior al acestei caviti printr-o formaiune peritoneal, numit mezenter.
Cu lupa se observ c suprafaa valvulelor prezint numeroase proeminene de form
14

conic, numite viloziti intestinale, care dau un aspect catifelat mucoasei intestinale (2060
de viloziti pe mm2). Valvulele conivente i vilozitile intestinale mresc suprafaa de
absorbie a intestinului subire.

Peretele intestinului subire este alctuit, dinuntru n afar, din urmtoarele patru tunici :
o mucoas, o submucoasa conjunctiv, o musculoasa i seroasa peritoneal. Mucoasa i
submucoas particip la alctuirea valvulelor conivente.

COLONUL
Colonul formeaz cea mai mare parte a intestinului gros din corpul uman. Dei
constituie un tub continuu, colonul este format din patru segmente: colonul ascendent,
colonul transvers,colonul descendent i cel sigmoid.
In colon ajunge coninutul lichid al intestinului subire, din care se reab-soarbe apa pentru
a forma produsul de eliminare de consisten semisolids, care va fi evacuat prin rect i canalul
anal, sub form de materii fecale. La nivelul colonului exist dou curburi pronunate,
denumite i flexuri, respectiv flexura colic dreapt (sau hepatic! i flexura colic stng (sau
splenic).
15


COLONUL ASCENDENT
Colonul ascendent se ntinde de la valva ileocecal, pn la flexura colic dreapt, de unde
ncepe colo-nultransvers. Are aproximativ 12 cm lungime i se afl la nivelul peretelui
abdominal posterior (din spate), fiind acoperit pe partea din fa i pe laturi numai de
peritoneu, foia subire de esut conjunctiv care nvelete organele abdominale.
COLONULTRANSVERS
Colonul transvers ncepe de la nivelul flexurii colice drepte, situat sub lobul drept al
ficatului i traverseaz cavitatea abdominal pn la nivelul flexurii colice stngi, din
vecintatea splinei.
Cu o lungime de aproximativa cm, colonul transvers reprezint segmentul cel mai lung i
mai mobil al intestinului gros, fiind susinut doar de un pliu peritoneal (sau mezenter).
COLONUL DESCENDENT
Colonul descendent se ntinde de la flexura colic stng pn la marginea bazinului, de
unde ncepe colonul sigmoid. Deoarece flexura colic stng este situat mai sus dect cea
dreapt, colonul descendent are o lungime mai mare dect colonul ascendent.
16

COLONULl SIGMOID SI MUCOASA COLONICA
Colonul sigmoid - de forma literei S - reprezint o continuare a colonului descendent, care
ncepe la marginea superioar a pelvisului (bazinului).
CARACTERISTICI
Are circa 40 de cm lungime i, spre deosebire de colonul descendent, este destul de
mobil, fiind susinut de propriul su mezenter (sau pliu peritoneal). La captul distal, colonul
sigmoid se deschidem rect. Funcia colonului sigmoid const n depozitarea materiilor fecale
nainte de defecaie, iar mrimea i poziia sa variaz dup cum este plin sau gol i n funcie
de aportul alimentar.
MUCOASA COLONULUI
Mucoasa colonului este alctuit dintr-un singur strat de celule cu numeroase depresiuni
adnci, sau cripte, care conin celule secretoare de mucus. Mucusul este important pentru
lubrifierea coninutului fecal i protejarea pereilor de aciunea acizilor i a gazelor produse de
bacteriile intestinale.

FICATUL CORPULUI UMAN

Ficatul omenesc este pozitionat sub diafragma in partea dreapta a organismului. Ficatul
este printre cele mai mari organe ale corpului uman si cantareste in jur de 1kilogram jumate.
Functiile ficatului pentru organism sunt vitale. Cele mai importante functii ale ficatului sunt:
- elimina toxinele din organism ( considerat si statia de epurare a organismului)
- are functie de sinteza ( produce proteine)
- functie imunitara - un rol foarte important in imunitate tumorala si celulara.
- functie de stocare a mineralelor si vitaminelor, etc
Este compus din doi lobi: cel din stnga mai mic i cel din dreapta mai mare. O parte din
bila produs n ficat se elimin direct n duoden, o alt parte se depoziteaz n vezica biliar
situat sub ficat.




17






RINICHII SI VEZICA URINARA

Rinichii (ren) sunt nite organe pereche, n form de bob de fasole, localizate n spatele foiei
parietale, pe partea dreapt i stng a coloanei vertebrale, sprijinite de peretele abdominal
posterior. Vezica urinar este un sac cavitar, cptuit pe interior cu mucoas, cu perete
musculos, localizat n bazinul mic, n spatele osului sacral.
18




Glandele suprarenale

Sunt nite glande endocrine pereche, situate la polul superior al rinichilor.
Splina
Splina cu form asemntoare unei felii de pepene este localizat pe partea stng a
abdomenului, sub diafragm. Este un organ cu importante funcii hematice, imunitare i de
depozitare a sngelui.

Relaii strnse
Topografia i funcionarea organelor abdominale este armonizat i interdependent. In
viscerele situate n apropiere i legate funcional afeciunile se pot rspndi, transmite cu
uurin de la un organ la altul.

Presiunea abdominala si pozitia organelor
Pozitia anatomica a organelor situate in cavitatile viscerale ale trunchiului, toracica
abdominala si pelvina, este determinata atat de formatiunile anatomice care leaga aceste
organe de peretii cavitatilor in care se afla sau intre ele, cat si de presiunile existente in aceste
cavitati si de echilibrul dintre aceste presiuni.
19


Organele nu sunt fixate rigid in regiunile in care se gasesc, ci prezinta diferite grade de
mobilitate, in concordanta cu structura lor si cu functiile pe care le indeplinesc. Acest fapt
explica, de altfel, modificarea partiala a pozitiei organelor in functie de pozitia in care se
examineaza bolnavul si care poate da nastere la erori, privind marimea si proiectia la suprafata
a acestora, in semiotica medicala si chirurgicala.

Trecerea omului la ortostatism a influentat in mare masura situsul visceral (asezarea
anatomica a organelor in cavitatile trunchiului). Totodata, pozitia verticala si gravitatia au
schimbat la om gradul de impovarare al peretilor trunchiului in comparatia cu patrupedele.
Indeosebi, este importanta impovararea peretilor musculoaponevrotici antero-laterali ai
abdomenului, care prin contractia lor tonica sau fazica determina si schimba valorile presiunii
intraabdominale si pelvine. In aceste conditii, presiunea maxima se exercita asupra etajului
inferior al peretelui antero-lateral al abdomenului, ceea ce explica la om frecventa crescuta a
herniilor inghinale, eventratiilor si evisceratiilor, dizectazia muschilor drepti abdominali etc.

In determinismul acestor afectiuni, la impovararea crescuta prin gravitatie, se adauga si
alti factori conditionati tot de trecerea la ortostatism, cum sunt texturile aponevrotice ale
peretelui abdominal in regiunile inghinale. Aceasta structura aponevrotica inlocuieste pe cea
musculara de la patrupede. Ea a luat nastere ca urmare a cresterii diametrului transvers al
pelvisului, sub influenta tractiunii muschilor extensori ai coapsei pe bazin, care a ridicat
insertia muschilor lati ai abdomenului, indeosebi a muschiului oblic intern si muschiului
transvers al abdomenului. La patrupede acesti muschi aveau originea pe marginea ventrala a
coxalului, in timp ce la om se ridica pe creasta iliaca si in treimea laterala a ligamentului
inghinal. Acesti factori au determinat si traiectul canalului inghinal la om, cu inelul (orificiul)
superficial, medial si cel profund lateral.

La patrupede cele doua inele se suprapun in axul ventrodorsal al peretelui, se privesc in
oglinda, ceea ce determina si scurtarea traiectului inghinal.

Intre presiunile abdominala si pelvina pozitive si presiunea negativa din torace, exista
o legatura indisolubila, in sensul ca ele se influenteaza reciproc. Intre cele doua presiuni exista
un echilibru care se schimba in trecerea de la pozitia verticala la decubitus.
20

Presiunea abdominala si pelvina este determinata de urmatorii factori:
1. contractia tonica si fazica a muschilor peretelui antero-lateral a abdomenului si
jocul contractie-relaxare a diafragmei si diafragmei pelvine;
2. forta de aspiratie toracica, aceasta ajungand in aspiratie in sptiul subfrenic drept
si stang la circa 2kg;
3. presiunea atmosferica ce comprima peretele musculoaponevrotic;
4. gradul de umplere a organelor cavitare din abdomen si pelvis;
5. inchiderea ermetica a cavitatii abdominale si pelvine.

Din cele de mai sus, rezulta ca in pozitia verticala, in axul longitudinal, exista
un gradient al presiunii abdominale si pelvine intre diafragma pelvina si di
diafragma, care se micsoreaza de jos in sus si ca numai in functie de modificarea
celor doua categorii de factori se poate intelege dinamica normala si patologica a
peretilor abdomenului si pelvisului si consecintele asupra pozitiei si functiilor
viscerale.

In sensul datelor expuse, de exemplu, se poate explica faptul ca ficatul, organ
parenchimatos foarte greu de circa 1500 g, situat in partea superioara a partii
peritoneale isi mentine pozitia normala nu numai prin legaturile peritoneale pe
care le are cu peretii cavitatii abdominale si cu organele invecinate, ci si gratie
fortei de aspiratie toracica exercitata asupra spatiului subfrenic si a presiunii
intraabdominale scazuta in aceasta regiune. Se pot da numeroase alte exemple.

Totodata, contractia muschilor anterolaterali ai abdomenului, sustinuta de contractia
diafragmei si diafragmei pelvine, inchiderea glotei, explica in mare parte mecanismele de
golire a organelor cavitare cum sunt mecanismul defecatiei, mictiunii sau al nasterii cu
expulzia fatului din uter.

Din jocul acestui sistem unitar toracoabdominal de echilibru presional se intelege, de
asemenea, ca modificarea pozitiei unui organ atrage schimbari in pozitia organelor invecinate.
21

In acelasi mod se explica schimbarea de topica abdominala in relaxarea patologica a
diafragmei, cand cupola relaxata dreapta sau stanga a diafragmei mult impinsa in torace
deplaseaza in partea opusa inima, pericardul si plamanul.
at, in fiecare minut, circula in jur de un litru jumatate de sange.

Stomacul

Stomacul este un organ intraperitonial, cu proiectie abdominala si toracica situat in
in etajul supramezocolic al cavitatii peritoniala, cea mai mare parte din loja
subfrenica.
Are o mobilitate apreciabila, mijloacele sale de fixare fiind reprezentate mai
bine la cele doua extremitati prin continuitatea sa cu esofagul si duodenul.
STOMACUL este segmentul cel mai lung al tubului digestiv.
ASEZAREA: se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga , sub diafragma, in loja
gastrica (etajul supramezocolic). La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.
RAPORTURI: aflandu-se situat in regiunea supramezocolica, stomacul are in partea de
sus, inainte si la dreapta, raporturi cu diafragma, ficatul si micul epiplon, la stanga cu
splina, in jos cu colonul transvers, inainte cu peretele abdominal si inapoi cu pancreasul,
rinichiul stang si splina).
CONFIGURATIA EXTERNA: are forma literei J, masurand cand este plin moderat 25
cm. lungime, 10 cm. latime si 8 cm. grosime. Capacitatea mijlocie atinge 1300 ml.
Structura Stomac
Stomacul prezinta trei portiuni:
- fundul sau marea tuberozitate este partea cea mai larga si priveste spre diafragm. Reprezinta
camera cu aer a stomacului si nu contine alimente.
- corpul este partea mijlocie;
- portiunea pilorica sau portiunea orizontala este partea inferioara, cea mai ingusta a
stomacului si are doua segmente:
- antrul piloric;
-canalul piloric.

22

CAPITOLUL II
Noiuni despre boal


II.1 Definiie:
Traumatismele abdominale reprezinta ansamblul de modifcari patologice
induse de actiunea unui agent vulnerant. Acestea se impart in doua mari categorii
: traumatisme nchise i traumatisme deschise.
I I .2 Etiologie.
Traumatismele abdomenului grupeaz leziunile peretelui i viscerelor abdominale produse
de aciunea agenilor vulnerani asupra abdomenului.
Particulariti caracteristice traumatismelor abdominale: poziia biped expune frecvent
abdomenul la aciunea agenilor vulnerani, efectul este mai important dac musculatura este
relaxat, o parte din viscerele abdominale se afl n zone protejate de perei osoi (torace
inferior i bazin), unele viscere se proiecteaz n zone topografice care depesc limitele
23

anatomice ale peretelui abdominal, fiind expuse leziunilor n traumatismele care
intereseaz toracele inferior sau bazinul.

II.3 Clasificarea anatomopatologic

Contuzii abdominale (traumatisme nchise) ): leziuni traumatice ale abdomenului fr
soluie de continuitate la nivelul tegumentelor. Funcie de structurile morfologice interesate
sunt: contuzii abdominale cu leziuni parietale; contuzii abdominale cu leziuni viscerale;
contuzii abdominale mixte (leziuni parietale i viscerale);
Plagi abdominale(traumatisme deschise, rni): pot fi nepenetrante (peritoneu parietal
integru), penetrante (interesare i a peritoneului parietal).Fiecare dintre cele dou variante
poate fi plag simpl (fr leziuni viscerale), sau cu interesare visceral (ex. traumatismul
renal).
Moduri de aciune ale agentului vulnerant percuie: agentul vulnerant n micare lovete
abdomenul sau abdomenul n micare e proiectat asupra agentului vulnerant; compresiune sau
zdrobire a abdomenului ntre dou planuri dure, dintre care cel puin unul n micare;
lovitur indirect (prin frnare cu deceleraie brusc), contralovitur (n cderi de la
nlime n picioare sau n ezut); suflu de explozie propagat prin curenii de aer sau ap;
explozia unui viscer prin creterea brusc a presiunii abdominale;
Circumstane etiologice ale traumatismelor abdominale: accidente de circulaie (rutier,
feroviar, maritim, aerian, etc.); accidente de munc (industrie, agricultur, construcii);
accidente de sport i joac; accidente casnice; mari catastrofe naturale (cutremure, inundaii,
alunecri de teren, etc.); agresiuni individuale prin arme albe, arme de foc sau improvizate
(diverse corpuri contondente: coas, furc, tabl, fierstru), tentative de sinucidere.
II.4 Simptomatologie
Leziuni parietale: revrsatul sero-hematic (hematomul supraaponevrotic al peretelui
abdominal): agentul vulnerant acioneaz tangenial asupra peretelui abdominal alunecare a
prii profunde a esutului conjunctiv subcutanat pe suprafaa rezistent a fasciei de nveli a
musculaturii abdominale, cu ruperea vaselor sangvine i limfatice superficial nivelul zonei de
impact = bombare a tegumentelor, deseori echimotice, cu fluctuen central; puncia
practicat n zona de maxim fluctuen extrage lichid sero-hematic.
Hematomul subaponevrotic: localizat mai ales n teaca dreptului abdominal apare prin
aciunea direct perpendicular a agentului vulnerant pe planul muscular, cu rupere fie a
24

vaselor musculare mici (sngerare difuz), fie a ramurilor arterei epigastrice sau arterei
mamare interne.
Aspectul local este n funcie de intensitatea sngerrii i de integritatea foiei anterioare
a tecii dreptului tegumentele supraiacente sunt normale sau bombeaz dac foia anterioar a
tecii dreptului este intact echimoza apare dup 3-4 zile de la traumatism. Eventraia
posttraumatic: existena unei soluii de continuitate musculo-aponevrotice, cu sau fr
ruptura peritoneului parietal. Dac defectul parietal este mic exist riscul strangulrii
viscerelor herniated, plgile parietale nepenetrante, evisceraia posttraumatic,l eziunile
viscerelor cavitare,stomacul, rar interesat n cursul traumatismelor abdominale (3% n timp de
pace, 13% n timp de rzboi)
Leziunile gastrice sunt frecvent asociate altor leziuni visceral,contuzii ale stomacului:
localizate frecvent n regiunea antropiloric, de la simplu hematom intramural pn la
ruptur parietal complet sau incomplet (cu mucoas intact), sau pn la adevrate
dilacerri gastrice; plgi ale stomacului: pot fi unice sau multiple, liniare sau anfractuoase,
transfixiante (interesare att a peretelui anterior ct i a celui posterior al stomacului)
frecvente cele penetrante (nepate sau mpucate).
Duodenuleste rar sediul unor leziuni traumatice (1-2%) - profund retroperitoneal.
Leziuni ale mezenterului: hematom, rupturi : verticale mai puin grave, paralele cu
intestinul - mai grave. Rupturile situate lng baza mezenterului pot interesa vase importante
cu compromiterea vitalitii unei poriuni ntinse de intestin.
Leziunile viscerelor parenchimatase
Ficatul poate fi sediul unor leziuni traumatice n contuziile i plgile abdominale, precum
i n traumatismele complexe toraco-abdominale. ) Leziuni primare ale parenchimului
hepatic: hematomul subcapsular - pstrarea integritii capsulei Glisson supraiacente, care
prin decolare permite acumularea sub ea a pn la 2-3 litri de snge; hematoamele mici se pot
resorbi spontan cele voluminoase se pot rupe secundar dup cteva ore-zile producnd
ruptur hepatic n 2 timpi, cu hemoperitoneu secundar; plgi i rupturi ale ficatului: de o
gravitate deosebit sunt plgile prin arme de foc, cu dilacerri importante ale parenchimului
hepatic; cavitatea central este o leziune proprie ficatului, aprnd compresiunea
circumferenial a organului cu distrugeri parenchimatoase profunde - zon de necroz
central i hematom ce se evacueaz prin cile biliare determinnd hemobilie; smulgeri ale
ficatului din inseriile sale ligamentare (n traumatisme foarte puternice).
25

Splina poate prezenta 3 tipuri lezionale importante: rupturi i plgi ale splinei; hematom
subcapsular: poate evolua spre vindecare prin fibroz i calcifiere (rar), spre constituirea
unui hematom perisplenic cu ruptur secundar i hemoperitoneu (cel mai frecvent), sau spre
constituirea unui pseudochist posttraumatic ce se poate infecta sau deschide secundar ntr-un
viscer din vecintate. smulgerea pediculului splenic duce de regul la hemoragii
cataclismice, dei excepional exist cazuri n care spasmul i tromboza asigur
hemostaza spontan (constituie aa-zisele plgi uscate).
Pancreasul rar lezat n traumatismele abdominale (1-2%). Cel mai adesea interesat n
contuziile abdominale n care agentul vulnerant acioneaz perpendicular pe peretele
abdominal i strivete pancreasul de coloana vertebral. Sunt 4 leziuni fundamentale n
traumatismele pancreasului: contuzia simpl cu integritatea capsulei i canalelor pancreatice;
ruptura pancreasului cu rupturi canaliculare superficiale; ruptura pancreasului cu seciunea
Wirsungului; zdrobirea pancreasului interesnd ntreaga structur glandular.

II.5 Tablou clinic
Poate fi de multe ori necaracteristic i neltor din cauza multitudinii de leziuni asociate
ce pot coexista.
ocul primar reflex se instaleaz n primele momente dup accident, poate apare chiar n
lipsa traumatismului direct, poate duce la o serie de erori de diagnostic laparotomii inutile,
n cazul n care coexist cu o leziune visceral, poate modifica tabloul clinic mascarea unor
semne importante pe baza crora s-ar putea pune un diagnostic corect.
Supravegherea bolnavului timp de cateva ore (n afara cazurilor evidente care necesit
tratament imediat) ne va edifica asupra diagnosticului. Dac nu exist leziuni viscerale, starea
bolnavului se va mbunti. Prezena leziunilor va duce la apariia i dezvoltarea
urmtoarelor sindroame, n funcie de organul lezat: sindromul de hemoragie intern
intraperitoneal sau retroperitoneal, e datorat leziunilor organelor parenchimatoase,
mezourilor sau vaselor de sange mari. Se caractrizeaz prin hipovolemie , anmie acut,
traumatizatul poate fi adinamic, astenic, agitat, anxios. Prezint scotoame, vertij, dispnee, sete
imperioas, poziia ortostatic provoac lipotimie. La examenul obiectiv prezint tegumente i
mucoase palide, transpirate, extremiti reci, pulsul iniial tahicardic, apoi filiform, tahipnee,
oligo- , ir la final anurie scaderea TA, colaps.
26

Sindromul de hemoragie intern intraperitoneal: semnele locale pot fi mai etompate.
Poate s apar n hemiperitoneu durere abdominal spontan i continu, abdomenul e adesea
meteorizat, poate fi prezent aprarea muscular fr rigiditatea lemnoas caracteristic
sindromului peritonitic. La tueul rectal sau vaginal poate s apar sensibilitatea fundului de
sac vaginal, mpstare local datorit cheagurilor de snge . Sindromul de hemoragie intern
retroperitoneal are evoluie mai rapid apare n rupturi renale, vasculare, retroperitoneal.
Sindromul de iritare peritoneal consecutiv leziunilor organelor cavitare se poate instala:
brutal, n cazul rupturilor complete de organ cavitare, n doi timpi, cnd o leziune incomplet
a peretelui se transform n urma fenomenelor de necrozare ntr-o perforaie complet.
Durerea abdominal e intens, are caracter continuu, sfaietor. n cazul lezrii unui organ
supramezocolic, localizarea durerii este iniial n etajul abdominal superior, ulterior descinde
spre flancuri i fose iliace, datorit migrrii produselor patologice sau spaiile parietocilice. n
cazul leziunilor enterale, localizarea durerii este iniial periombilical, apoi se descinde spre
hipogastru, prin migrarea produselor patologice spre spaiile mezenterocoloice i Douglas.
Dup un interval de timp relativ scurt durerea devine difuz i extrem de vie, prin
generalizarea peritonitei.
Abdomenul devine imobil, contractur muscular extrem de intens. La palpare
abdomenul l o senzaie de rezisten evident ceea ce a atras denumirea de abdomen de
lemn. Pcientul are hipersensibilitate cutanat marcat, sensibilitate superioar celei din
sindromul hemoragic la tueul rectal sau vaginal. Interpunerea de aer n spaiul intrahepato-
frenic poate fi evidnet prin: percuie dispariia matitii prehepatice, examen radiologic
confirmarea lamei de aer i existena unei perforaii digestive posttraumatice.
Sindromul mixt, rezult prin implicarea elor doua sindroame de mai sus. La cazurile unde
exist att leziuni parenchimatoase ct i ale organelor cavitare tabloul clinic conine att
elemente clinice generale i locale de hemoragie intern ct i de iritare peritoneal.

ll.6Metode de investigare
Anamneza. De la bolnav (dac starea de contien o permite) sau de la nsoitori i
urmrete n general urmtoarele elemente: timpul scurs de la accident, tipul accidentului,
natura agentului vulnerant i condiiile n care a acionat, poziia corpului n momentul
impactului, momentul traumatismului n raport cu diverse acte fiziologice (ingestie de
alimente, defecaie, miciune), doarece starea de plenitudine sau de vacuitate a viscerelor
27

cavitare poate influena tipul i gravitatea leziunilor. Mai trebuie observate localizarea,
iradierea i evoluia n timpul durerii abdominale spontane (accentuare durerii la examinri
repetate traduce instalarea unui sindrom peritonitic). Prezena unor semne obiective ce pot ce
pot fi sesizate de bolnavi sau de aparintori: hematemez, melen, hematurie, rectoragii.
Afeciuni abdominale sau extraabdominale preexistente traumatismului, care favorizeaz
ruptura unor viscere sunt: splenomegalia, stenoza hepatic, ciroza hepatic, tumori hepatice,
chist ovarian, piosalpinx. Bolile cronice preexistente(pulmonare, cardiace, renale etc.) pot
constitui factori agravani cu implicaii prognostice.

ll.7Examenul clinic obiectiv
Urmrete s evidenieze prezena i amploarea ocului, leziunile peretelui abdomial,
prezena sindroamelor abdominale majore (peritonitic i/sau de hemoragie intern). Dificulti
majore de diagnostic sunt ridicate n special de cotuziile abdominale i plagile nepetrante.
Examenul clinic trebuie completat obligatoriu de: asigurarea acel puin unei ci venoase,
plasarea unei sonde de aspiraie nazo-gastric, sondajul vezical. La sfritul unui examen
clinic corect i complet trebuie s se poat rspunde ct mai corect la urmtoarele ntrebri:
dac traumatizatul este sau nu n stare de oc, dac leziunile sunt parietale i/sau viscerale, cu
eventuale precizri ale acestora dac exist sau nu leziuni viscerale. Se pot remit dup o
reanimare corect i nu mai apre dac nu exist leziuni viscerale majore.
ocul hipovolenic apare cand pierderea de snge este mai mare de 30% din volumul
sanguin normal, de principiu ocul care nu rspude la o terapie intensiv corect condus
impune intervenia chirurgical. ocul septic nsoete de regul leziunile viscerelor cavitare
i apare mai tarziu, la 6-12 ore de la accident, intensitatea i amploarea sa fiind n funcie de
septicitatea coninutului viscerului lezat. Este mai complex i mai grav dect ocul
hipovelemic.

ll.8 Investigaii paraclinice
Investigaii biologice: grup sangvin, Rh (investigaii obligatorii), hemoleucograma:
hemoglobina i hematocrit, aprecierea gravitii i evoluiei sindroamelor hemoragice
urmrite n dinamic: valoarea hematocritului poate fi la nceput normal, hemodiluia care
duce la scderea hematocritului ncepnd la 30 de minute de la debutul hemoragiei i artnd
28

valoarea real a deficitului hematic abia la 12 ore. Hiperleucocitoza nsoete de regul
sindroamele peritonitice secundare leziunilor viscerale cavitare, dar este ntlnit constant la
valori care depesc 15000/mmc i n rupturile de ficat sau splin (95%). Examenul de urin
evideniaz hematuria, n plus poate ateniona asupra unor eventuale afeciuni preexistente
traumatismului (hepatice, renale, diabet) ce pot influena negativ evoluia bolnavului. Ureea,
ionograma i glicemia sunt importante n bilanul biologic general.
Investigaii radiologice (efectuate doar n cazuri cu diagnostic incert n care starea
traumatizatului permite o temporizare a interveniei). Radiografia abdominal simpl relev
pneumoperitoneul, retropneumoperitoneul, colecii lichidiene(hematom subcapsulor splenic,
hematom retroperitoneal), nivele hidroaerice (ileus dinamic), corpi strini intraabdominali,
fracturi de bazin.
Puncia peritoneal siml sau puncia lavaj este o investogaie simpl i extrem de util.
Este indicat n contuziile abdominale, la bolnavii ocai cu semne locale incerte i
politraumatizaii cu leziuni craniene i/sau taoracice la care semnele abdominale sunt dificil
de interpretat. Este contraindicat la gravide, la pacinii cu distnsie abdominal important i
la cei cu operaii abdominale multiple n antecedente. Punia pozitiv extrage snge, bil,
lichid intestinal, urin. Alte investigaii utilizate sunt: achografia abdominal, CTtomografia,
arteriografia selectiv, util n rupturile n doi timpi ale viscerelor parenchimatoase. Poate fi
folosit ca mijloc de hemostaz prin embolizarea vasului de snge, scintigrafia, laparoscopia.

ll.9Tratament
Tratamentul de urgen poate fi la locul accidentului, dispnsarul medical, pe timpul
transportului i are ca obiective: scoaterea traumatizatului de sub influena factorilor agresivi,
evaluarea sistematic i rapid a disfunciilor i leziunilor, restabilirea i meninerea funciilor
vitale pn cnd bolnavul ajunge ntr-un serviciu chirurgical calificat. Mijloace terapeutice de
prim ajutor: asigurarea libertii cilor aeriene superioare, hemostaza provizorie a unei
hemoragii vizibile, autotransfuzia prin idicarea membrelor inferioare, perfuzie de snge,
plasm, sau substituieni, oxigenoterapia pe sond nazal sau masc.
Tratamentul n serviciul chirurgical. O echip complex stabilete prioritile
terapeutice. Tratamentul medical: combaterea ocului, antibiotico terapia profilactic, cu
spectru larg, ceput precoce, n doze mari indicat la toi bolnavii cu plagi penetrante
abdominale. Pentru leziuni viscerale truie meninut cel puin 7 zile. Seroprofilaxia
29

antitetanic obligatorie la toi traumatizaii. Tratamentul chirurgical urmarete rezolvarea
sindromului peritonitic (ndeprtarea cauzei de contaminare peritoneal, lavaj abundent i
drenaj) i rezolvarea sindromului hemoragic (hemostaz chirurgical).


ll.10 Evoluie i prognostic
Evoluia hematomlui retroperitoneal postraumatic este caracterizat de apariia de
complicii ntr-un procent ridicat de cazuri. Sindromul de resorbie este dominat de
dezvoltarea unui icter de intensitate variabil, rezultat din rezorbia sngelui degradat. Cel mai
important aspect este ns creterea ionului K+ la valori periculoase n condiiile dezvoltrii
concomitente i a unei insuficiene renale acute (surs de hiperpotasemie ).
Supuraia hematomului poate declana o celulit retroperitoneal localizat, dar cel mai
frecvent difuz, cu evoluie fatal. Circumstanele favorizante sunt coexistena de leziuni ale
unui organ cavitar (rect, colon): Limforagia din focarul hematomului i fistula pancreatic.
Complicaie aprut de obicei dup demeajul practic n scop hemostatic la hematoamele
nalte situate la rdcina mezenterului sau peri-duodeno-pancreatic. Serohematomul
retroperitoneal datorat unei rezorbii locale incomplete. Evoluia lui poate poate merge spre
constituirea unei formaiuni tumorale care se palpeaz, d fenomene de compresiune sau
poate fisura n peritoneu determinnd o reacie peritoneal acut. Ruperea precoce a
hematomului n cavitatea peritoneal explic prezena lui. Rupera tardiv n cavitatea
peritoneal sngele inund cavitatea peritoneal n mod brutal printr-o ruptur a seroasei
peritoneale sub tensiune, la distan de momentul traumatismului. Liposcleroza
retroperitoneal se manifest prin adrena ntins a peritoneului parietal posterior la
structurile anatomice retroperitoneale concomitente cu fibroscleroza esutului conjunctiv.
Prognostic . Din punct de vedre evolutiv distingem trei perioade: Periaada primelor 24-
48 ore , n care prognosticul depinde mai ales de intensitatea socului traumatic, intensitatea
ocului hemoragie, intensitatea plexului celiac, (iritaia vago-simpatic)
Perioada primelor 3-5 zile, n care prognosticul este agravat sau rmne rezervat datorit :
persistenei sau reapariiei ocului, apariia insuficienei renale, continuarea parezei
intestinale. Perioada complicaiilor locale ale hematomului, cu implicaii mai reduse pentru
prognosticul vital.
30


ll.11Complicaii
Complicaiile traumatismelor hepatice se mpart n complicaii locale (hemoragia,
hemobilia, biliragia, necroza septic sau aseptic a ficatului traumatizat, abcesul hepatic)i
complicaii genearle( insuficien hepato-renal, coagulopatie de consum, hipotermia).
Hemoragia precoce poate apare imediat postoperator, tradnd un control insuficient al
hemostazei chirugicale, mai ales dup tamponament, sau ignorarea unor leziuni.
Hemoragia secundar survine dup demeare , mobilizarea tuburilor de dren, de obicei la
2-3 zile, fiind consecina necrozei hepaticei a infeciei. Ea poate fi favorizat de tulburrile
de coagulare netratate n timp optim.
Hemobilia posttraumatic reprezint inundarea arborelui biliar cu snge (mai frecvent
arterial) care se exteriorizeaz prin tubul digestiv. Complicaia are trei semne clinice clasice:
icter de tip mecanic, datorit obstruciei cilor biliare primare(CBP) prin cheaguri, dureri n
hipocondrul drept de tip colicativ determinate de distensia VB i migrarea cheagurilor prin
CBP, hemoragii digestive exteriorizate prin melen sau hematemez. La triada simptomatic
se pot aduga: stare febril, distensie abdominal, i hepatomegalia dureroas.
Complicaii ale traumatismelor colonului:
Complicaiile chirurgiei colonice executate n urgen pe colon nepregtit sunt dominate
de de pericolul dezunirii suturilor. Fistula odat aprut se dreneaz corect i eficient,
ateptnd reluarea tranzitului intestinal i mbuntira strii generale a bolnavului.
Reintervenia poate consta ntr-o exteriorizare a anastomozei dezunite printr-o colostomie
proximal. Pentru suturile executate pe colonul stng poate fi introdus trasnd un tub
multiperforat, proximal de zon suturat. Dilataia anal i aspiraia digestiv sunt adjuvante
utile ale tratamentului chirugical.





31

CAPITOLUL III
Evidenierea rolului asistentului medical la investigarea
specific a unui pacient cu traumatisme abdominale

III.1 Ingrijiri generale-masurarea functiilor vitale, tehnici(3) , masurarea
tensiunii
Pregtirea psihic a pacientului
O bun ntelegere i informare despre testul testul pe care pacientul trebuie s-l efectueze
n scop diagnostic ne va ajuta s pregti pacientul adecvat pentru manevra respectiv.
Explicandu-i pacientului procedura medical cu claritate vom catiga ncrederea i cooperarea
sa. De exemplu, naintea unei recoltri dificile i dureroase trebuie s informm pacientul
asupra tipului i gradului de disconfort pe care probabil l va simi. De asemenea trebuie
informat cat timp va dura procedura, la ce efecte s se atepte, pacientului i v fi mult mai uor
s coopereze i s suporte manevra n sine. Dac trebuie doar s asistm medicul n timpul
unei recoltri, trebuie vorbit cu pacientul n timpul acesteia, s l ncurajm, i apoi s l
supraveghem pentru eventuale efecte adverse sau complicaii, pregatii pentru a acorda
ngrijiri specifice n orice situaie. Unele teste necesit instruciuni detaliate pentru a ne
asigura de cooperarea total a pacientului i de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult
cu cat unele necesit anumite condiii de recoltare i schimbare a regimului de via naintea
recoltrii( o diet special, un mod corect de recoltare de ctre nsui pacientu, etc.).

Consimmantul pacientului
Este un drept al pacientului s i se ofere toate informaiile pentru a nelege exact ce i se
va face, procedura medical n sine, riscurile i implicaiile manevrei nainte de a consimi i a
semna c este de acord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuat i
potenialele riscuri este n primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua
explicaiile medicului, se va asigura c pacientul le-a neles bine i va verifica dac pacientul
a semnat consimmantul atuni cand este necesar.
Pregtirea fizic se face n funcie de investigaiile clinice i paraclinice.
32


Tehnica msurrii i notrii respiraiei
Respiraia este un act reflex incontient, dar poate fi modificat cu ajutorul voinei atat
ritmul cat i profunzimea. De aceea se recomand s se msoare far tirea pacientului n
condiii de repaus i chiar n timpul somnului.

Tehnica masurrii
Se aplic palma pe suprafaa toracelui i se nregistreaz numarul de ridicri a peretelui
cutii toracice care este corespunztoare cu numrul de inspiraii pe minut. Expirul este un act
pasiv de revenire la normal a cutii totacice prin elasticitatea sa i nu poate fi masurat. Este
necesar un ceas cu secundar. La copii se masoar numrul de ridicri ale peretelui abdominal
prin observaie deoarece au o respiraie de tip abdominal. Frecvena respiratorie se mai poate
nregistra pe un ecran permanent cu ajutorul monitoarelor, bolnavul fiind conectat n circuit
prin intermediul unui electrod.

Tehnica notrii
Se folosete un creion de culoare verde sau albastr i foaia de temperatur a bolnavului,
se duce o sgeat n dreptul rubricii respiraiei, se noteaz frecvena respiraiei dimineaa i
seara n fiecare zi de spitalizare cu linie continu realizandu-se un grafic. La fiecare patraic
de pe foaia de temperatur corespunde o respiraie.


Tehnica msurrii i notrii pulsului
Ne intereseaz ritmul pulsului sau elemente de apreciat: ritm, frecven i amplitudine.
Locurile unde se msoar pulsul sunt la orice arter accesibil palprii i care poate fi
comprimat pe un plan osos. De obicei se folosesc artera radial, cubital sau femural.
Materialele necesare sunt: ceas cu secundar, creion sau pix cu min roie. Asistenta
pregtete pacientul psihic i fizic. Se asigur repaus fizic i psihic 10 -15 minute, se spal pe
33

maini , repereaz artera, fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei, exercit o presiune
asupra peretelui arterial cu varful degetelor i numr pulsaiile timp de un minut.
Consemnarea valorii obinuite (60-80 pulsaii pe minut), se noteaz pe foaia de temperatur
inand cont c fiecare linie orizontal a foii de temperatur reprezint 4 pulsaii. Se unete
valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinerea unui grafic.

Msurarea tensiunii arteriale
Evaluarea funciei cardio-vasculare ne d informaii asupra forei de contracie asupra
inimii i rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor. Elementele de evaluat sunt
tensiunea arterial sistolic (cea maxim), i tensiunea arterial diastolic (cea minim).
Valoarea normal este cuprins ntre maxima(120-140)mmHg minima(80-90)mmHg.
Materialele necesare sunt: aparat pentru msurarea tensiunii arteriale, stetoscop
biauricular, tampon de vat, alcool, creion sau pix cu min roie.
Asistenta asigur repausul psihic i fizic timp de 15 minute, se spal pe maini. Se aplic
maneta pneumatic pe braul pacientului. Braul trebuie s fie fixat i ntins (n extensie). Se
fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei. Se
introduc olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n maneta pneumatic , cu ajutorul
perei de cauciuc pan la dispariia zgomotelor pulsative. Se decomprim progresiv aerul din
manet prin deschiderea supapei pan cand se percepe primul zgomot arterial, acesta
reprezentand valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de manometru
pentru a fi consemnat, se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice. n momentul n care zgomotele dispar, aceast valoare reprezentand valoarea
arterial minim.
Considerm pentru fiecare linie a foii de temperatur o unitate a manometrului. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat. n alte documente medicale
e nregistreaz cifric. Se dezinfecteaz olivele i membrana stetoscopului cu alcool.

Msurarea i notarea temperaturii
Temperatura ne indic gradul de nclzire al corpului uman.
34

Locurile de elecie pentru msurarea temperaturii sunt: axila, cavitatea bucala, auricular,
rectal, vaginal, plica inghinala. Temperatura normal a corpului uman este intre 36
0
C i 37
0
C,
n cavitatea rectal i vaginal temperatura este mai mare cu 0,3-0,6
0
C mai mare.
Pentru msurarea temperaturii sunt necesare urmtoarele materiale: termometru, vat cu
alcool, mnui de protecie. Asistenta pregtete pacientul fizic i psihic. Explic pacientului
necesitatea tehnicii, i l aeaz n poziia de decubit dorsal sau semiezand. Asistenta se spal
pe maini, mbrac manuile de protecie, terge termometrul cu vata cu alcool i apoi l aeaz
n locul de elecie ales. Axilar termometrul cu mercur trebuie inut 10 minute, vaginal, rectal
i n cavitatea bucal se ine aproxiativ 5 minute.
Temperatura se noteaz n foaia de observaie cu albastru cu un punct, fiecare patraica
reprezentand o zecime de grad. Temperatura se msoar dimineaa i seara rezultand un garfic
prin unirea punctelor.

Ecografia
Ecografia utilizeaz pentru formarea imaginii ultrasunetele, de accea se mai numete i
ultrasonografie.
Ecografia fiind lipsit de orice efect nedorit asupra organismului nlocuiete alte procedee
tradiionale de investigaie care prezentau un oarecare pericol pentru organism erau greu de
suportat de acesta. Examenul echografic se face aproape tuturor organelor cu excepia
plamanilor i oaselor. Ultrasunete patrund n esutul organic i la locul de de ntalnire a dou
medii cu densiti diferite, o parte din vibraii corpusculare sunt reflectate, realizand un efect
similar ecoului sonor, de unde i numele de echografie al procedeului de investigaie. Din
nregistrarea ultrasunetelor reflectate se construiete imginea ecografic. Aparatele de detecie
ultrasonografice sunt formate dintr-un transductor (emitor i receptor de ultrasunete), dintr-
un sistem de prelucrare a ecourilor nregistrare de transductor i dintr-un sistem de afiare
(ecran), pe care se formeaz imaginea propriu-zis.
Unele aparate sunt prevzute cu dispozitive de fotografiere i videonregistrare cu care
imaginea poate fi pstrat fie static, fie n dinamica ei. Pentru ca examenul ecografic s se
execute n condiii bune trebuie s fie cuplaj acustic perfect ntre transductor i pielea
bolnavului. Acest cuplaj se face cu un gel hidrofil (sau ulei de parafin), numit gel de cuplaj
35

acustic, care se ntinde pe suprafaa examinat. Fr gel se poate interpune un strat de aer ntre
piele i transductor.

lll.2 Acordarea ngrijirilor specifice la un pacient cu
traumatisme abdominale

ngrijiri igienice
Generalitai
Toaleta pacientului face parte din ngrijirea de baza, adic din ngrijirile acordate de
asistenta medical cu scopul de asigura confortul i igiena bolnavului.
Consta in meninera pielii in stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor
cutanate, fiind o condiie eseniala a vindecrii.
Toaleta pacintului poate fi efectuata zilnica pe regiuni, sptmanal sau baia generala.
n funcie de pacint, nu are nevoie de ajutor, are nevoie de sprjin fizic i psihic, are nevoie
de ajutor parial sau necesita ajutor complet.

Obiective ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat
cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecii
i alte substane strine, care adera la piele. Alte obiectiv ar fi deschidera orificiilor de excreie
ale glandelor pielii, nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism, producerea unei
hipertermii active a pielii, care favorizeaz mobilizrea anticorpilor, linistirea bolnavului,
crearea unei stri plcute de confort.
Principii- se apreciaz starea general a bolnavului, pentru a evita o toalet prea lunga,
prea obositoare. Se evita curenii de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor, se verific
temperatura ambiant, pentru a evita rcirea bolnavului, se izoleaz bolnavul (dac e posibil
printr-un paravan) de anturajul su, se pregtesc n apropiere materialele necesare toaletei,
schimbrii lenjeriei patului i a bolnavului i pentru prevenirea escarelor. Bolnavul va fi
dezbrcat complet i va fi acoperit ci cearaf i patur. Se escoper progresiv numai partea
36

care se va spla. Se stoarce corect buretele sau mnua de baie, pentru a nu se scurge apa n
pat sau pe bolnav. S e sapunete i se clatete cu o man ferm, fr brutalitate, pentru a
favoriza circulaia sangvin. Apa cald trebuie s fie din abundena, schimbat de cate ori sete
nevoie, fr a se lsa spunul n ap. Se insist la pliuri, sub sani, la maini si n spaiile
intredigitale, la coate i axile. Se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se
maseaz zonele predispuse escarelor. Ordinea n care se face toaleta pe regiuni este splat,
cltit uscat. Se mut muamaua i aleza de protecie, n funcie de regiunea pe care o splm.
Etapele toaletei
Se ncepe cu faa, gatul i urchile, apoi braele i mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, faa anterioar a coapselor. Se ntoarce bolnavul in decubit lateral i se spal pe
spate, fesele i faa posterioara a coapselor, din nou n decubit dorsal, se spal gambele i
picioarele, organelle genitale externe ngrijirea parului i a cavitaii bucale.
ngrijirea ochilor are ca scop prevenirea infeciilor oculare i ndeprtarea secreiilor.
Materialele necesare sunt ap, prosop, tampoane din tifon, comprese, mnui de baie.
Pacientul se informeaz (ngrijirea se face n cadrul toaletei zilnice). Se ndeparteaz secreiile
oculare de la comisura externa spre cea intern, cu ajutorul unui tampon steril. Se spal ochii
cu mana acoperit cu mnui, se limpezesc i se terg cu prosop curat.
ngrijirea mucoasei nazale re ca scop meninerea permeabilitaii cailor respiratorii
superioare, prevenirea escarelor, infeciilor nazale, n cazul n care pacientul prezint sonde
introduse pe aceast cale( pentru oxigenoterapie, pentru evacuarea coninutului gastric). Se
pregtesc materialele necesrae adic tampoane sterile, montate pe bastonae, ser fiziologic,
ap oxigena diluat, tavia renal, mnui de protecie. Pacientul se informeaz, i se explic
necesitatea tehnicii, i se ntoarce capul uor ntr-o parte. Se curaa fosele nazale, fiecare cu
cate un tampon umezit n ser fiziologic.
Dac pacientul prezint o sond se dezlipeste leucoplastul cu care este fixat, se retrage
sonda 5-6 cm, se curaa tubul se curaa tubul cu un tampon, se ndeparteaz crustele de pe
mucoasa nazal cutamponul umezit n apa oxigenat diluat. Se reintroduce sonda gastric,
iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalt fos nazal, i se fixeaz
sonda. Ulterior se controleaz funcionalitatea sondelor dupa curarea mucoasei nazale, se
supravegheaz respiraia pcintului.
37

ngrijirea urechilor are ca scop meninerea strii de curenie a pavilionului urechii i
a conductului auditiv extern. ndeprtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice.
Materialele necesare sunt tampoane sterile, montate pe betisoare, tvia renal, ap,
sapun, mnui de baie, prosop. Pacientul se informeaza i se ntoarce cu capul pe partea
opus. Se cur conductul auditiv extern cu tampon uscat, se spala pavilionul urechii cu
mana acoperit cu mnua de bumbac cu spun, curind cu atenie anurile pavilionului i
regiunea retroauricular. Se limpezete, se usuc cu prosopul pvilionul urechii i conductul
auditiv extern. Ulterior se introduce n conductul auditiv extern un tampon cu vata absorbant.
Ar fi de evitat introducerea tamponului peste limita vizibilitii (pericol de lezare a
timpanului).
ngrijirea cavitaii bucale are ca scop obinerea unei stri de bine a pacientului,
prevenirea cariilor dentare, profilaxia infeciilor cavitaii bucale. Materialele necesare sunt,
pentru pacientul constient, periua, pasta de dini, prosop, tavia rena, pahar cu ap, iar
pentru cel incontient, comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschizator
de gura, spatula lingual, pens porttampon), glicerina boraxat 20%, tavia renal, manui
sterile. Pacientul contient este asezat n poziie ezand sau n decubit lateral stang, cu
prosopul n jurul gatului, Pacientul inconstient este n decubit dorsal, capul intr-o parte, cu
prosopul sub brbie. Pacientul contient este servit, pe rand, cu materialele i ajutat sa-i faca
toaleta cavitii bucale. La pacientul incontient se introduce deschizatorul de gur ntre
arcadele dentare, se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor dentare
cu tampoane mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinauntru n afar, se terg dinii cu un
alt tampon, la sfarit se ung buzele. Ulterior se strang materialele i se aeaza pacientul n
poziie confortabil.
Toaleta intim are scop igienic, i de meninere a unei stri de confort fizic. Parile
intime ale corpului sunt expuse infeciilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplcute, avand
n vedere anatomia zi fiziologia lor ( pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande,
organe excretoare). Se execut de mai multe ori pe zi la pacienii incontieni, cu sonde
vezicale, naintea interveniilor chirurgicale n regiunea anal, organe genitale sau pe cile
urinare i n perioadele menstruale. Dac pacientul este independent, i se pregtesc
materialele pentru a se ngriji singur.
Materialele necesare sunt : paravan, doua bazinete, tampoane sterile de vat, pensa
porttampon, can cu ap cald, spun lichid, prosop, mnui de cauciuc, mnui de baie,
38

muama, alez i se controleaz temperatura apei. Pacientul se informeaz i i se asigur
intimitatea. Se pregtete patul cu muama, pacientul fiind n poziie ginecologic, i se
servete un bazinet pentru a-i goli vezica urinar. Rmne n poziia ginecologic cu al doilea
bazinet curat sub regiunea sacrat. Asistenta mbrac mnua de cauciuc apoi cea de baie, se
spal regiunea dinspre simfiza pubian spre anus, turnand ap i spun lichid. Se limpezete
abundent, se scoate bazinetul, se usuc regiunea genital anal, pliurile i se pudreaz cu talc
pliurile. Ulterior se ndeprteaz materialele, se aeaz patul i pacientul este aezat comod.


ngrijiri dietetice
Alimentarea pacientului
Servirea meselor
Modul n care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aciune important ca i
regimul propriu-zis. legatura cu servirea mesei, asistenta va ine seama de orarul si
repartizarea meselor. Intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel ncat perioada de repaus din
cursul nopii sa nu fie mai mare de 10-11 ore, iar n unele cazuri i mai mic (ulcer gastric).
Pacientii n stare grav, febrili, vor fi alimentai n momentele de acalmie, indiferent de
programul seciei. Pacienii cu hipersecreie gastrica sau boala ulceroas vor fi alimentai la
intervale scurte, n funcie de stadiul de evoluie, la acetia alimentele trebuie servite uneori
din ora n ora n cursul zilei, adugand una, dou mese n timpul nopii. Pacienii febrili
febrili adinamici, n stare grava, nu pot ingera cantitatea obinuit de alimente i, de aceea ,
vor fi alimentai dup un program special cu mese mici, dese, repartiate atat ziua cat i
noaptea. Dup pranz vor fi rezervate ore de odihn, ntrucat, n aceast perioad, procesul de
digestie blocheaz energia organismului prin angajarea unei cantiti mari de sange la nivelul
organelor abdominale.
Pregtirea servirii meselor
Hrnirea pacientului nu trebuie s fie perturbat de activitatea seciei (tratament, recoltri,
vizit medical). naintea servirii meselor, nu se aplic tratamente dureroase. S e vor nltura
din salon factorii dezagreabili (plosc, urinare, scuiptori). Pacienii cu aspect neplcut (ari,
cu piodermite, cei care vars) vor fi izolai de restul bolnavilor, cu paravane. S aloanele vor fi
39

aerisite, curate, cu ambian plcut, familial. Asistenta mbrac un halat alb peste uniform,
i prinde parul n calot, i spal bine mainile.

Distribuirea alimentelor
Servirea estetic i curat a meselor contribuie la mbuntirea poftei de mancare
pacienilor. Asigur declanarea secreiei sucurilor digestive i pe cale psihic. Operativitatea
mpiedic denaturarea i racirea alimentelor (i psteaz forma, aspetul i valoarea caloric)
n unele cazuri, asistenta ntocmete fie individule de regim, care se nmaneaz pacientului
odat cu masa (pstrare, vor ajuta pacientul la domiciliu) Alimentele se porioneaza pe
regimuri i apoi sunt distribuite n salon pe un carucior special, iar la bolnavi pe tvie
acoperite. Felurile de alimente se servesc pe rand, pe masur ce bolnavul consum felul
anterior. Alimentele nu se ating cu mana. Gustul unor alimente se poate corecta cu sare, zahr
(dac nu contravine dietei)
Ordinea de servire a mesei
Se va distribui ntai regimul comun, apoi regimul tip i la urm se va dispune aducerea
regimurilor individuale, pentru pacienii a cror alimentaie nu se ncadreaz n regimurile tip.
Vor lua masa ntai pacienii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei ce
trebuie alimentai de ea. Alimentarea artificial se va face n afara programului obinuit.

ngrijiri terapeutice
Comunicarea terapeutic
Are ca scop stabilirea unei relaii umane pozitive, care va permite atingerea obiectivelor
de ngrijire. Se realizeaz prin tehnici de comunicare terapeutic, ce au la baz comunicarea
verbal i nonverbal. Condiiile pentru o comunicare eficace sa se in cont de factorii
fiziologici i socio-culturali, care pot influena comunicarea. Trebuie sa se asigure un confort
fizic i psihic al pacientului, catigarea ncrederi pacientului, respectarea pacientului, mesajul
transmis sa fie scurt i clar, vocabularul utilizat s fie pe nelesul pacientului, debitul verbal
s fie potrivit, tonul adecvat, intonaia s nu fie influenat de emiile sau de oboseala
asistentei, s fie ales momentul potrivit. Mimica, gesturile s accentueze cuvantul, s-l
clarifice sau s ilustreze ideea, s menina solicitudinea fa de pacient. Atingerea pacientului
40

(de exemplu prinderea mainii unui pacient trist sau cu dureri) s fie utilizat n msura n care
acesta nelege bine semnificaia i o accept ca pe un mesaj de ncurajare, tandree, susinere
afectiv. Pentru o comunicare eficient asistenta i mobilizeaz ntreaga atenie pentru a
nelege mesajul pacientului, respectand urmatoarele reguli: st n faa pacientului cand
vorbete, l privete n ochi, pentru a-i demonstra dorina de a-l asculta. Adopt o atitudine
decontractat, nu face micri care ar putea distrage interlocutorul, l aprob cand spune
lucruri importante. Accepta mesajul persoanei fr a manifesta ndoial sau dezgust, chiar
dac sunt divergene de idei. Asistenta va manifesta toleran fa de pacient, l va asculta fr
s-l ntrerup, i va da o retroaciune verbal, pentru a arta c nelege ce-i spune. Se va
asigura c mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale. ntrebarile sunt un mijloc
direct de comunicare i dau tonul unei interaciuni verbale. Vor fi legate de subiectul discutat
i vor fi puse ntr-o ordine logic. Asistenta va alege ntrebri n funcie de rspunsul
pacientului. Redarea mesajului pacientului n cuvintele ei , pentru a se asigura de nelegerea
lui corect. Cand intervine o nenelegere, asitenta poate ntrerupe discuia , pentru a clarifica
sensul mesajului. Asistenta va ajuta pacientul s nu descrie n termeni vagi problemele sale.
Pacientul trebuie s fie i informat de catre asintent cu regularitate la momentul oportun. Vor
fi transmise ntr-o manier favorabil de comunicare cu pacientul. Nu se vor divulga date pe
care medicul dorete s nu le cunoasc pacientul. Linitea va permite asistentei i pacientului
s-i organizeze gandurile.
Asistenta care asigura linitea n comunicarea cu pacientul dovedete c este gata s
asculte cu rbdare. Recapitularea este o revizuire a principalelor idei discutate. Asistenta
ncepe o discuie rezumand-o pe precedenta , pentru a ajuta pacientul sa-i aminteasc
subiectele abordate.

ngrijiri profilactice
Interveniile asistentei pentru meninerea independenei
Asistenta medicala face educaie pentru prevenirea accidentelor, verific dac sunt
respectate normele de securitate a muncii, normele ergonomice n unitile cu activiti cu risc
de accidente. Exploreaz pericolele reale i cele poteniale la locul de munc i la domiciliu.
Pericolul de infecii, accidente, boli este mare la organismele slbite, obosite, surmenate.
n spital asistenta are ca obiectiv s asigure conditiile de mediu adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare. Pacientul este amplasat n salon n funcie de stare, afeciuni si
41

receptivitatea sa. Ia masuri sporite de de evitare a transmiterii infeciilor n cazul
mbolnvirilor cu boli transmisibile prin izolarea pacienilor, respectarea circuitelor, masuri
de igien spitaliceasc (condiii de cazare, microclimat, sterilizare, curenie, dezinfecie).
Urmrete i apreciaz corect potnialul de accidente i infecios al pacientului, receptivitatea
sa i aplica msurile de izolare. Alege procedurile de investigare i tratament cu risc minim de
accidente i infecii. Informeaz i stabilete mpreun cu pacientul planul de recuperare a
strii de sntate i cretere a rezistentei organismului.
n cazul unui pacient cu durere asistenta medical trebuie s aib n vedere
urmtoarele aspescte : reacia pacientului la durere, caracteristicile durerii, debut i durat,
localizarea i iradierea, intensitatea, caraterul ei, factori declanatori sau agravani, masuri
luate pentru masuri luate pentru ameliorare i efectul terapeutic al acestora, influena durerii
asupra activitaii cotidiene. Asistenta medical trebuie s vad i dac sunt semne i simptome
care nsoesc durerea cum ar fi cefaleea, greurile, vrsturile. Va avea ca obiective ca
pacientul s resimt scderea intensitii durerii, pacientul s declare ameliorarea
disconfortului, pacientul s fie capabil s-i efectueze ngrijirile igienice, pacientul s
cunoasc tehnici noninvazive de ameliorare a durerii.
Ca i intervenii asistenta medical va ajuta pacientul s descrie corect durerea i s
sesizeze momentele de remisie sau exacerbare : se va manifesta nelegere fa de suferina
pacintului, pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere anatomice i terminologia
descriptiv. Pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul s utilizeze termeni ca uoar,
moderat, intens, insuportabil. Dac pacientul nu-i gsete cuvintele pentru a descrie
durerea, l va ajuta dandu-i exemple, fcand analogii. Asistenta asigur confortul i
ndeprteaz factorii agravani : aeaza pacientul n poziie corespunztoare, ntinde
cearafurile, retrage tubulatura pe care st culcat pacientul, largete bandajele prea stranse,
schimb pansamentele umede, respectarea regimului dietetic, susinerea inciziei chirurgicale
n timpul tusei sau a exeriilor respiratorii, evitarea expunerii tegumentelor i a mucoaselor
agenilor iritani ( urin, secreii, materii fecale), prevenirea reteniei urinare, prevenirea
constipiei, o pregtire preoperatorie adecvat, educaie postoperatorie. Asistenta mai poate
folosi metode de ameliorare a durerii precum stimularea cutanat prin aplicarea agenilor
fizici (cldur, frig), frecii, masaje, sau distragerea ateniei prin meloterapie, cri, reviste,
TV, fixarea ateniei pe alte probleme decat ale durerii respective, ncurajarea pacientului la
orice progres obinut, implicarea pacientului n efectuarea ngrijirilor sale. Pot fi folosite
tehnici de relaxare, iar ca ultim soluie este administrarea tratamentului medicamentos
prescris de medic, de obicei analgezice.
42


III.3 Tehnici impuse de boala
A.Oxigeno-terapia
Este o metod terapeutic de mare importan, care se aplic n toate tipurile de
insuficien respiratorie cand viaa pacientului este ameninat.
Scopul este combaterea hipoxemiei, scderea efortului respirator i cardiac, meninerea
unei presiuni pariale i constante a oxigenului n sange.
Cile de administrare: calea respiratorie pentru respiraia spontan-normal, calea
artificial pentru respiraia asistat pe aparat. Oxigenoterapia poate fi de scurt durat aplicat
n strile acute(n criz), sau de lung durat aplicat n bolile cronice pulmonare. Se indic
utilizarea ei n toate tipurile de dispnee nsoite de hipoxie, n imfarct acut de miocard, oc,
com, stop cardiac, dup anestezie general, n travaliu, n boli cronice pulmonare.
Materialele necesare
1.Sursa de oxigen, poate fi staia central a spitalului unde oxigenul este adus la patul
bolnavului prin conducte sau la nevoie butelia de oxigen, unde oxigenul este comprimat la
150 atmosfere, i distribuit cu ajutorul unui reductor de presiune(prevzut cu 2 manometre
care indic presiunea din butelie i presiunea ce merge la bolnav) la 1-2 atmosfere.
2.Mijloace de administrare, sond sau cateter naso-faringian, masc simpl, ochelari de
oxigen, cort de oxigen sau aparate de aerosolizare.
3.Oxigenatorul este format din: umidificator reprezentat de un borcan cu ap pentru
barbotare, borcanul este prevzut cu filet la care se monteaz un debimetru care este un sistem
de reglare a cantitii de oxigen ce se administreaz bolnavului n l/minut, debimetrul se mai
numete rotometru i se monteaz ntre sursa de oxigen i bolnav.



Tehnica administrrii
Pregtirea bolnavului psihic- se informeaz pacientul asupra tehnicii, se cere
consimmantul cand este posibil.
43

Pregtirea fizc, se lubrefiaz cateterul sau sonda din plastic cu un gel ce conine anestezic
(xilin4%), cand se introduce pe cale nazal, iar cand se introduce pe cale cucal nu este
cazul, cateterul(sonda Nelaton) se va introduce pe cale nazal pan n faringe, distana fiind
de 6-8 cm sau se apreciaz cu distana agal de la aripa azal pan la lobul urechii. Se fixeaz
sonda sau cateterul cu benzi de leucoplast una se aplic lang aripa nazal i a doua pe faa
bolnavului lang ureche.
Presiunea de administrare a oxigenului poate fi, cu flux gazos redus sub nivelul cerinelor
pacientului n bolile cronice, cu flux crescut care satisface cerinele pacientului, cu presiune
hiperbar folosindu-se o instalaie special care asigur presiunea de 2-3 atmosfere de oxigen,
recomandat n tratamentul gangrenei gazoase i n intoxicaii cu CO.
n afara cii naturale oxigenul se administreaz pe cai artificiale: prin sonda endotraheal,
prin canul de traheostomie. Durata i timpul de administrare sut indicate de medic.
Eficacitatea oxigenoterapiei se evalueaz prin dispariia cianozei i prin msurarea gazelor
sanguino-oximetrie.

B.Puncia venoas
Reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie. Are ca
scop explorator, recoltarea sangelui pentru examene de laborator-biochimie, hematologie,
serologice si bacteriologice i scop terapeutic administrarea unor medicamente sub forma
injeciei i perfuziei inravenoase, recoltarea sangelui n vederea transfuziei sale.
Locul de elecie al punciei: venele de la plica cotului, venele antebraului, venele de pe
faa dorsal a mainii, venele subclaviculare, venele femurale, venele maleolare interne, venele
jugulare i epicraniene-mai ales la sugar i copil mic.
Materiale: de protecie, pern elastic pentru sprijinirea braului, muaa , alez. Pentru
dezinfectarea tegumentului vat cu alcool, instrumentar i materiale sterile, ace, seringi,
mnui sterile, tampoane.
Alte materiale, garou, eprubete usate i etichetate, fiole cu soluie medicamentoas,
soluii perfuzabile, tvi renal.
Pacientul este pregtit psihic, se informeaz asupra scopului punciei, fizic- (pentru
puncia la venele braului, antebraului). Se aeaz ntr-o poziie confortabil atat pentru
44

pacient cat i pentru persoana care execut puncia (decubit dorsal). Se examineaz caliatea i
starea venelor avand grij ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul
braului. Se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim. Se
dezinfecteaz tegumentul, se aplic garoul la o distan de 7-8cm deasupra locului punciei,
strangandu-l astfel ncat s opreasc circulaia venoas far a comprima artera. Se recomand
pacientului s strang pumnul , venele devenind astfel turgescente.
Asistenta dup ce mbrac mnuile sterile fixeaz vena cu policele mainii stangi la 4-5
cm sub locul punciei, exercitand o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor
vecine. Se fixeaz seringa cu gradia n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mana dreapt, ntre
police i restul degetelor. Se ptrunde cu acul traversand, n ordine tegumentul sub un unghi
de 30 grade, apoi peretele venos nvingandu-se o rezisten elastic, pan cand acul nainteaz
n gol. Se Schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei, se controleaz ptrunderea acului
n ven prin aspiraie cu seringa. Se continu tehnica n funcie de scopul funcie de scopul
punciei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie. Se ndeprteaz
staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului. Se aplic
tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere al acului i se retrage brusc.
Se comprima locul punciei 10 minute, braul fiind n extensie.
C.Recoltarea HLG
Hemograma consta din masurarea urmatorilor parametri:
numar de leucocite;
numar de eritrocite;
concentratia de hemoglobina;
hematocrit;
indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitara medie (HEM),
concentratia medie de hemoglobina (CHEM) si largimea distributiei eritrocitare (RDW);
numar de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) si largimea
distributiei trombocitare (PDW);
formula leucocitara.
Hemograma este un test screening de baza, fiind unul din cele mai frecvent cerute teste de
laborator, reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si diagnosticul
diverselor afectiuni hematologice si nehematologice. Cuantificarea parametrilor hematologici
45

asociata uneori cu examinarea frotiului de sange aduce informatii pretioase, orientand in
continuare spre efectuarea altor teste specifice.
Pregatire pacient
Hemograma se poate recolta jeun (pe nemancate) sau postprandial (trebuie totusi evitate
mesele bogate in lipide care pot interfera cu anumiti parametri ai hemogramei).
Sexul, varsta pacientului, precum si anumite conditii cum ar fi: starea de soc, varsaturi
incoercibile, administrarea masiva de lichide i.v. etc., care pot duce la deshidratarea, respectiv
hiperhidratarea pacientului, precum si anumite tratamente urmate de pacient trebuie
comunicate laboratorului.
Este de preferat evitarea pe cat posibil a stresului in momentul recoltarii.
In cazul monitorizarii regulate (zilnic sau la doua zile) a anumitor parametri, proba de sange
pentru efectuarea hemogramei trebuie obtinuta in acelasi moment al zilei (datorita fluctuatiilor
fiziologice circadiene ale unor parametri).
Specimen recoltat, recipient si cantitate recoltata sange venos recoltat pe
anticoagulant: EDTA tripotassium/dipotasium/disodium (vacutainer cu capac mov/roz K3
EDTA);
La copii mici se poate recolta sange capilar din deget/calcai pe heparina (microtainer).
Se amesteca continutul prin inversiunea usoara a tubului de cca. 10 ori.
Tubul trebuie sa fie umplut cel putin trei sferturi pentru ca raportul sange/anticoagulant sa
fie optim (concentratia recomandata de EDTA este de 1.2 2.0 mg/mL de sange).
Cauze de respingere a probei
tub incorect;
specimen coagulat;
specimen hemolizat;
cantitate insuficienta.
Prelucrare necesara dupa recoltare daca proba nu este trimisa imediat la laborator
trebuie refrigerata.
Stabilitate proba - 36-48 ore la temperatura camerei (18-26C) sau la frigider (28C)
pentru determinarea hemoglobinei si numaratorile de celule. Este recomandat ca probele sa fie
46

analizate in primele 6 ore de la recoltare. Nu se recomanda depasirea acestui interval pentru
determinarea indicilor eritrocitari si hematocritului. Daca proba a fost refrigerata, trebuie
echilibrata la temperatura camerei inainte de a fi analizata.
Metoda de determinare analizor automat pe principiul citometriei in flux cu
fluorescenta utilizand LASER semiconductor si focusare hidrodinamica.
NUMARUL DE ERITROCITE (NUMARUL DE CELULE ROSII)
Numarul de eritrocite reprezinta testul de baza pentru evaluarea eritropoiezei.
Eritrocitele sunt investigate in continuare prin masurarea concentratiei de hemoglobina si a
hematocritului, iar pe baza lor analizorul calculeaza indicii eritrocitari: VEM, HEM, CHEM si
RDW, care caracterizeaza din punct de vedere calitativ populatia eritrocitara.
Eritrocitele sunt cele mai numeroase celule din sange, sunt anucleate, fiind necesare
pentru respiratia tisulara. Eritrocitele sunt cele mai specializate celule ale organismului,
principala functie constand in transportul 0
2
de la plaman la tesuturi si transferul CO
2
de la
tesuturi la plaman. Acest lucru se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in
eritrocite. Forma eritrocitelor de disc biconcav confera raportul volum/suprafata optim pentru
schimbul de gaze si le asigura acestora deformabilitatea in timpul traversarii microcirculatiei.
I ndicatii in combinatie cu hematocritul si concentratia de hemoglobina, numarul de
eritrocite este util in detectarea si monitorizarea anemiei si eritrocitozei/policitemiei.
Metoda de determinare eritrocitele sunt numarate de analizorul automat in timpul
trecerii acestora printr-un orificiu prin care sunt dirijate intr-un singur rand prin metoda de
focusare hidrodinamica.
Valori de referinta valori diferite in functie de varsta si sex ; se exprima in numar de
eritrocite x10
6
/uL (mm
3
) sau numar de eritrocite x10
12
/L.
Semnificatie clinica
Numarul de eritrocite ca singur parametru are valoare diagnostica mica; o evaluare corecta
a masei de eritrocite a organismului poate fi obtinuta doar in corelatie cu hematocritul.
Numarul de eritrocite este influentat de modificarile volumului plasmatic, ca de exemplu in
sarcina sau in tulburari ale echilibrului hidro-electrolitic.
1. Scaderea numarului de eritrocite: determina anemie. Anemia este definita din punct de
vedere functional printr-o masa eritrocitara insuficienta pentru asigurarea unei cantitati
adecvate de oxigen tesuturilor periferice. In practica, se considera anemie atunci cand
concentratia de hemoglobina, hematocritul si/sau numarul de eritrocite sunt sub valorile de
referinta. Diagnosticul este dificil daca doar unul din parametri este sub valorile limita; in
47

acest caz hemograma trebuie monitorizata in continuare pentru stabilirea unui diagnostic
corect.
In anemia acuta datorata hemoragiei, numarul de eritrocite si concentratia de hemoglobina
raman nemodificate in primele ore datorita pierderii concomitente de plasma; ele incep sa
scada pe masura ce se produce corectia deficitului volemic.
In anemiile cronice volumul sanguin este aproape normal prin cresterea compensatorie a
volumului plasmatic, iar numarul de eritrocite si hematocritul sunt de obicei scazute. Totusi,
in conditiile asociate cu microcitoza marcata (anemie feripriva severa, talasemie), numarul de
eritrocite poate ramane in limite normale sau poate fi chiar crescut.
Anemia relativa este o conditie caracterizata prin masa normala de eritrocite, dar cu volum
sanguin crescut prin cresterea volumului plasmatic, ca de exemplu in sarcina, splenomegalie
masiva. In aceasta situatie proteinele totale plasmatice sunt la limita inferioara a normalului,
spre deosebire de anemia cronica in care proteinele totale sunt in limite normale.
Pentru a identifica cauza anemiei, informatiile privind istoricul bolii si examinarea fizica
trebuie integrate cu cateva teste de laborator cheie, cum ar fi determinarea numarului de
reticulocite, indicilor eritrocitari, examinarea frotiului de sange colorat si eventual a maduvei
osoase. Prezenta altor anomalii hematologice (trombocitopenie, anomalii ale leucocitelor)
orienteaza diagnosticul spre o posibila insuficienta medulara datorata anemiei aplastice, unei
boli hematologice maligne sau dislocarii maduvei osoase prin procese patologice de cauza
extrahematologica. Pancitopenia poate aparea si ca urmare a distructiei periferice sau
sechestrarii celulare prin hipersplenism.
2. Cresterea numarului de eritrocite (concentratiei de hemoglobina si/sau
hematocritului) determina eritrocitoza. Eritrocitoza poate fi rezultatul cresterii masei
eritrocitare totale (policitemie/eritrocitoza absoluta) ori poate fi consecinta reducerii
volumului plasmatic (eritrocitoza relativa/falsa).

Clasificarea eritrocitozei
A. Eritrocitoza/policitemie relativa (peudoeritrocitoza): hemoconcentratie; sindromul
Gaisbuck.
B. Policitemie (eritrocitoza absoluta)
1. Policitemie primara: policitemia vera; policitemia primara familiala.
48

2. Policitemie secundara:
Secundara scaderii oxigenarii tisulare (eritrocitoza fiziologica/hipoxica):
o eritrocitoza de altitudine;
o boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune pulmonara primara;
o boli congenitale de cord cianogene;
o sindroame de hipoventilatie: hipoventilatie alveolara primara; sindromul Pickwick; apneea de
somn;
o hemoglobine anormale: ereditare/dobandite (medicamente, substante chimice, fumat:
carboxihemoglobina);
o policitemia familiala.
Secundara productiei aberante de eritropoietina (eritrocitoza nefiziologica):
o boli renale: carcinomul renal si alte tumori renale; rinichiul polichistic; rinichiul in potcoava;
hidronefroza; stenoza de artera renala;
o carcinomul hepatocelular si alte tumori hepatice;
o tumori vasculare cerebeloase;
o leiomiomul si tumori fibroide uterine;
o boli endocrine: sindrom Cushing, hiperaldosteronism primar, tumori ovariene virilizante,
sindrom Barter, feocromocitom;
o medicamente: androgeni, abuz de eritropoietina;
o policitemia familiala.
3. Policitemie idiopatica.
I nterferente

1. Recoltarea cu pacientul in pozitie culcata determina scaderea numarului de eritrocite (si
hematocritului) cu 5 10% (prin redistribuirea lichidului din spatiul interstitial spre circulatie
datorita modificarii presiunii hidrostatice la nivelul membrelor inferioare).
2. Stresul poate determina cresterea numarului de eritrocite.
3. Staza venoasa prelungita >2 minute in timpul venopunctiei determina cresterea
numarului de eritrocite cu ~10% (si cresterea semnificativa a hematocritului). De asemenea,
recoltarea dupa efort fizic intens determina cresterea numarului de eritrocite cu pana la 10%
(ca si cresterea concentratiei de hemoglobina). Toate acestea se datoreaza hemoconcentratiei.
49

4. Deshidratarea cu hemoconcentratie consecutiva (soc, arsuri severe, obstructie
intestinala, varsaturi/diaree persistente, abuz de diuretice) poate masca prezenta anemiei. De
asemenea, hiperhidratarea pacientului (administrarea masiva de lichide i.v.) poate determina
niveluri fals scazute ale numarului de eritrocite.
5. Prezenta aglutininelor la rece in titru mare determina, daca sangele este pastrat la
temperatura camerei, niveluri fals scazute ale numarului de eritrocite si un VEM fals crescut;
in consecinta hematocritul este fals scazut, iar HEM si CHEM sunt crescute.
6. Prezenta de crioglobuline in concentratie mare poate interfera cu determinarea numarului
de eritrocite.
7. Trombocitele mari/macrotrombocitele (ex.: din trombocitemia esentiala) pot fi numarate
ca eritrocite.
8. Numeroase medicamente pot determina cresterea sau scaderea numarului de eritrocite:
pot scadea numarul de eritrocite aproape toate clasele de medicamente;
pot determina cresteri ale numarului de eritrocite: corticotropina, glucocorticoizii, danazolul,
eritropoietina, antitiroidienele, hidroclorotiazida, pilocarpina, mycophenolatul.




HEMATOCRITUL (VOLUMUL PACHETULUI DE CELULE)
Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocite si volumul sanguin
total.
I ndicatii detectarea si monitorizarea anemiei si policitemiei.
Metoda de determinare analizorul automat calculeaza hematocritul prin determinarea
numarului de eritrocite/L de sange si masurarea amplitudinii impulsurilor in eritrocite prin
metoda luminii dispersate.
Valori de referinta diferite in functie de varsta si sex. Hematocritul se exprima ca fractie
decimala/ca procent.
Semnificatie clinica
Hematocritul depinde de masa eritrocitara, volumul eritrocitar mediu si volumul
plasmatic.
50

De obicei, atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le
urmeaza pe cele ale numarului de eritrocite. Totusi in anemia micro-/macrocitara relatia poate
sa nu se pastreze. De exemplu, in talasemie hematocritul scade deoarece hematiile microcitare
ocupa un volum mai mic, in timp ce numarul de eritrocite poate fi normal/crescut.
1.Scaderea hematocritului:
- anemie; la un Hct <30% (0.30) un pacient este moderat sever anemic;
- cresterea volumului plasmatic (sarcina).
2. Cresterea hematocritului:
eritrocitoza/policitemie;
hemoconcentratie (ex.: soc; aport insuficient de lichide: copii mici, varstnici; poliurie etc.).
Valori critice un Hct <20% poate determina insuficienta cardiaca si deces;
Hct >60% se asociaza cu coagularea spontana a sangelui.
I nterferente
1. Excesul de anticoagulant (cantitate insuficienta de sange) determina scaderea volumului
eritrocitar si in consecinta scaderea Hct determinat manual (efect mai pronuntat pentru K3-
EDTA decat pentru K2-EDTA).
2. In sangele arterial Hct este cu ~2% mai mare decat in sangele venos.
3. In reticulocitoza, leucocitoza marcata, prezenta
de crioglobuline sau macrotrombocite analizorul automat poate determina valori fals crescute
ale Hct (volumele mai mari ale reticulocitelor si leucocitelor intra in calculul Hct).
4. Valori fals scazute ale Hct pot aparea in cazuri de hemoliza in vitro, autoaglutinare,
microcitoza.





HEMOGLOBINA
Hemoglobina reprezinta componentul principal al eritrocitelor (95% din proteinele
citoplasmatice eritrocitare) si serveste ca vehicul pentru transportul O
2
si CO
2
. Hemoglobina
este o proteina conjugata constand dintr-un tetramer format din 2 perechi de lanturi
51

polipeptidice (globine), fiecare dintre acestea fiind conjugat cu un grup hem, un complex al
unui ion de fier cu pigmentul rosu, porfirina, care confera sangelui culoarea rosie. Fiecare
gram de hemoglobina poate transporta 1.34 mL O
2
per 100 mL de sange.
Hemoglobina serveste de asemenea ca tampon in lichidul extracelular. In tesuturi, la pH
scazut, O
2
se disociaza de Hb; Hb deoxigenata se leaga de ionii de hidrogen; in eritrocite
anhidraza carbonica converteste CO
2
in bicarbonat si ioni de hidrogen. Pe masura ce ionii de
hidrogen se leaga de hemoglobina, ionii bicarbonat parasesc celula; pentru fiecare ion
bicarbonat care paraseste celula intra un ion de clor.
Formele de hemoglobina prezente in mod normal in circulatie includ: deoxihemoglobina
(HHb), oxihemoglobina (O
2
Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb),
toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. In anumite situatii clinice diferitele
forme de Hb pot fi determinate individual.
I ndicatii - impreuna cu Hct si numarul de eritrocite, este utila pentru detectarea si
monitorizarea anemiei si policitemiei.
Metoda de determinare Hb este determinata automat prin metoda fotometrica in urma
conversiei in SLS-Hb cu ajutorul unui surfactant Sodium Lauryl Sulfate.
Valori de referinta diferite in functie de varsta si sex. Hb se exprima in g/L sau g/dL. In
cazul exprimarii ca si concentratie in mmol/L se utilizeaza urmatorii factori de conversie:
mmol/L = g/L x 0.0621
mmol/L = g/dL x 0.621
g/dL= mmol/L x 1.61
g/L= mmol/L x 16.1
Numarul de eritrocite, Hb si Hct pot fi analizate aplicand regula lui trei: daca eritrocitele
sunt normocitare/normocrome: nr. Er x3 ~ valoarea Hb.
Hematocritul poate fi estimat din hemoglobina utilizand urmatoarea formula:
Hct = Hb (g/dL) x 2.8 + 0.8 sau Hct = Hb x 3
Daca exista o deviere semnificativa de la aceasta regula trebuie verificata existenta de
anomalii ale indicilor eritrocitari si aspectul frotiului de sange.


52

Semnificatie clinica

1.Scaderea hemoglobinei sub nivelurile de referinta determina aparitia anemiei. Hb trebuie
evaluata impreuna cu Hct, numarul de eritrocite, indicii eritrocitari si morfologia celulara pe
frotiu pentru clasificarea anemiei. O valoare normala a concentratiei de Hb nu exclude anemia
datoratahemoragiei acute.
In sarcina concentratia de hemoglobina scade cu 23 g/dL datorita unei cresteri
disproportionate a volumului plasmatic fata de masa eritrocitara.
La nou-nascut masa eritrocitara este mai mare la nastere decat la adult si scade continuu
in prima saptamana de viata, Hb putand ajunge pana la 9 g/dL in saptamanile 1112 de viata
(anemie fiziologica). Scaderea apare mai precoce si este mai pronuntata la prematuri.
Nivelurile de la adult sunt atinse in jurul varstei de 14 ani; la varstnici apare o scadere
graduala a concentratiei de hemoglobina.
2. Cresterea hemoglobinei apare in eritrocitoza/policitemie. Dupa convietuirea un timp
indelungat la altitudine survine o crestere a Hb corespunzatoare la 1 g/dL pentru 2000 m.
Valori critice la Hb <5g/dL apare insuficienta cardiaca si poate surveni decesul;
o concentratie de Hb >20 g/dL poate duce la blocarea capilarelor ca urmare a
hemoconcentratiei.

I nterferente
1. Turbiditatea serului
datorata hiperlipemiei (hipertrigliceridemiei), leucocitozei >50000/uL, trombocitozei >700000
/uL sau hiperproteinemieidetermina valori fals crescute ale hemoglobinei.
2. Prezenta de crioglobuline in concentratie mare poate afecta determinarea Hb (prin
fenomenul de floculare).
3. Efortul fizic intens poate determina cresterea Hb.
4. Interferente medicamentoase
-numeroase medicamente pot scadea Hb;
-pot creste Hb: gentamicina, methyldopa.


53

INDICII ERITROCITARI
Evaluarea eritrocitelor din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se
realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametri:
Volumul eritrocitar mediu (VEM) reprezinta volumul ocupat de un singur eritrocit.
Metoda de determinare VEM este calculat dupa urmatoarea formula:
Hct (%) x 10
VEM =
Nr.Er.(x10
6
/?L)
Prin metoda automata VEM este determinat prin impartirea sumei volumelor eritrocitare
la numarul de eritrocite.
Valori de referinta - VEM se exprima in micrometri cubi sau femtolitri (fL). La adult
este cuprins intre 80 100 fL (valori mai mari la nou-nascuti, precum si la varstnici; valori
mai mici la copii pana la 18 ani ).
Semnificatie clinica
VEM este un indice util pentru clasificarea anemiilor si poate sugera mecanismul
fiziopatologic al afectarii eritrocitare. Impreuna cu ceilalti indici eritrocitari, poate permite
detectarea precoce a unor procese care vor cauza anemie. VEM depinde de osmolaritatea
plasmatica si numarul diviziunilor eritrocitare.
1. VEM normal: anemie normocitara (daca se asociaza cu RDW <15).

Clasificarea anemiilor normocitare
I. Anemie asociata cu raspuns eritropoietic adecvat:
Anemie posthemoragica.
Anemie hemolitica (poate fi si usor macrocitara).
II. Anemie asociata cu secretie scazuta de eritropoietina:
Afectarea sursei de eritropoietina:
o Renala: anemia din insuficienta renala.
o Hepatica: anemia din bolile hepatice.
Reducerea stimulului (scaderea nevoilor tisulare de oxigen):
o Anemia din insuficientele endocrine.
54

Malnutritia protein-calorica.
Anemia din bolile cronice (poate fi si microcitara).
III. Anemie asociata cu raspuns medular inadecvat:
Aplazia eritroida pura, anemia aplastica (pancitopenie).
Boli medulare infiltrative: primare hematologice sau secundare (anemia mieloftizica).
Anemii mielodisplazice.
Anemii diseritropoietice (anemia diseritropoietica congenitala tip II).
Deficit de fier precoce.

2. VEM scazut (<80 fL): anemie microcitara. Majoritatea anemiilor microcitare se datoreaza
sintezei deficitare de hemoglobina, adesea asociata cu deficitul de fier sau cu alterarea
utilizarii fierului, precum si cu unele conditii ereditare. Datorita acestei deficiente precursorii
eritroizi parcurg mai multe diviziuni decat in mod normal, ducand la formarea de eritrocite
mature de dimensiuni mai mici. RDW este >15.

Clasificarea anemiilor microcitare
I. Afectiuni ale metabolismului fierului:
Anemia feripriva.
Anemia din bolile cornice.
Atransferinemia congenitala.
Anemia microcitara hipocroma congenitala cu supraincarcare cu fier (sindromul Shahidi-
Nathan-Diamond).
II. Boli ale sintezei moleculelor de globina:
Alfa si beta-talasemia.
Sindroamele de hemoglobina E (AE, EE, E-beta-talasemia).
Sindroamele de hemoglobina C (AC, CC).
Hemoglobinele instabile.
III. Boli ale sintezei de hem si porfirina:
Anemia sideroblastica ereditara (X-linkata, autosomala).
55

Anemia sideroblastica dobandita (anemia sideroblastica idiopatica cu sideroblasti inelari,
anemia sideroblastica asociata cu boli mieloproliferative sau alte boli maligne).
Anemia sideroblastica dobandita reversibila (din alcoolism, indusa de medicamente:
izoniazida, cloramfenicol, din intoxicatia cu plumb de obicei normocitara).
Cea mai frecventa cauza este deficitul de fier, anemia feripriva fiind cea mai intalnita forma
de anemie de pe glob.
3. VEM crescut (>100 fL): anemia macrocitara. Pe baza criteriilor biochimice si
morfologice anemiile macrocitare se pot imparti in doua grupuri: anemii megaloblastice si
non-megaloblastice.
In anemiile megaloblastice marca morfologica este reprezentata de prezenta precursorilor
eritroizi anormali in maduva osoasa, caracterizati prin dimensiuni crescute si alterari specifice
in aspectul cromatinei nucleare. Aceste celule distincte reprezinta expresia morfologica a unei
anomalii biochimice, respectiv intarzierea sintezei de ADN.
Rata sintezei hemoglobinei, respectiv sinteza ARN, nu este afectata in timp ce rata
diviziunilor celulare este redusa, in consecinta componentele citoplasmatice, in special Hb
sunt sintetizate in exces in timpul intarzierii intre diviziunile celulare, ducand la formarea
unor eritrocite de dimensiuni crescute. Cele doua modificari caracteristice de pe frotiul de
sange care permit diferentierea anemiilor megaloblastice sunt prezenta macroovalocitelor si a
neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat. In anemia megaloblastica VEM este de obicei >110
fL (110 130 fL, chiar pana la 160 fL).








56

CAPITOLUL lV
Prezentarea planurilor de ngrijire
Cazul I
Spital municipal Dimitrie Castroian Husi .
Sectia chirurgie
Surse:
-foaia de observatie;
-pacientul;
-echipa de ingrijire;
-apartinatori.

Date de indentificare

Nume : A
Prenume : E
Sex : Masculin
Vrst : 47
Greutate : 75 Kg
nlime : 1,71 m
Naionalitate : romn
Localitate : Husi
Diagnostic de internare : traumatism deschis cu peritoneu parietal interesat
Antecednte personale: neag

Date despre spitalizare:
data internarii :26.03.2014
data externarii :29.03.2014
Diagnostic la internare: traumatism deschis cu peritoneu parietal interesat.
Diagnostic la externare :traumatism deschis cu leziuni visceral

Motivele internrii : febr, durere abdominal, anxietate, dispnee(tahipnee), insomnie.
57

Istoricul bolii : Pacienta prezinta de 5 zile durere abdominala , febra ,pentru care a apelat
la sistemul de urgenta.
Situatia familiara si sociala : -casatorita,numar de copii : 2, situatie sociala :agent
comercial , conditii de viata : bune , locuieste : cu familia la tara .
Aspecte psihologice :stare de constienta , comunica verbal .
Comportamen: normal
Examenul clinic general:
-starea generala alterata;
-tegumente simucoase normal colorate;
-tesut subcutanat normal reprezentat ;
-tesut muscular normoton ,normokinetic.

Sistem osteo-articular :
- integru morfo functional, sistem gaglionar limfatic ;
-nepalpabil sistem repirator ;
-cai respiratorii superioare permeabile ;
-torace normal conformat , amplitudinea miscarilor respiratorii egale;
-percutie ,sonoritate pulmonara .

Sistem cardio- vascular:
-zona precordiala de aspect normal ;
-zgomote cardiale normale ;
-soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara ;
-artere pulsatile ;
-TA 120-70 mmHG ;
-puls 65 b/min ;
-A.V. 65 b/min;
-aparat uro-genital :rinichi nepalpabil , mictiuni fizeologice ;
-semnul Giordano negativ .

Sistemul nervos :
ROT -PREZENTE BILATERAL
RFM- prezente bilateral

58

Sistemul endocrin : - normal
Aparatul digestiv : abdomen normal comformat ,tranzit intestinal absent ,apare
musculara discreta in etajul abdominal inferior .
Educatie sanitara :asistenta trebuie sa intruiasca bolanva cu interventia cirurgicala
si cu pregatirea preparatorie necesara , asistenta pune la curent bolnava in legatura cu regimul
alimentar pe care trebuie sa il respecte si cu consecintele nerespectarii acestuia , asistenta
trebuie sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze , sa consume alcool si
cafea , deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicametele utilizate
, intra si post operator , incaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul
meseleor si regulile de igiena personala .
Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite .

Anamneza asistentei medicale
Evaluarea celor 14 nevoie fundamentale
1 .a respira : nevoi e satisfacuta ,pacienta are cai respiratorii permeabile ,caile respirator e
maturizata , cutia toracica are o expansiunea buna , centrii care regleaza respiratia
functioneaza bine , are o respiratie normala , frecventa respiratorie e buna = 17 respiratii pe
minut , este supla , ritmica, ampla pe nas , miscarile toracice sunt simetrice .
2. a se alimenta si hidrata (a bea si a manca) : pacienta prezinta o dentitie buna , mucoasa
bucala integra , roz si umeda , limba este roz , gingii sunt roz si aderente dintilor. Masticatie e
usoara , eficace , cu gura inchisa , refluzul de deglutitie este prezent, rprogramul meselor
consta in : 3 mese si 2 gustari urmate de zece ore de repaus nocturn , consuma lichide in
functie de nevoie , nu are obiceiuri alimentare deosebite.
3 a elimina : nevoia este alterata , (urina excretata sub 800 ml in 24 ore datorita varsaturilor
prezinta hiperstenurie , urina e foarte concentrata , prezinta greturi si varsaturi ). Bolnava e
constipata , scaun absent de 2 zile din cauza unei tranzit intestinal deficitar , pierzand asztfel
orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun pe zi).
4 .a se misca , a pastra o buna postura : nevoia e partial satisfacuta , pacienta realizeaza
miscari de abductie , adtuctie , flexie , extensie , rotatie , supinatie , circumductie , uneori
executa exercitii fizice cu scopul de a imbunatati randamentul muschiilor si circulatiei.
5 .a dormi si a se odihni: pacineta obisnuieste sa doarma 6 -7 ore pe noapte , si 1 -2 ore pe zi
dupa ce a servit masa de pranz sa se culce la aceeasi ora , uneori inainte de culcare face cu
placere o baie calda , serveste o cana de lapte cald si citeste revista de mode. Somnul este
59

regenerator , calm , fara intreruperi , adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita , are zise
agreabile, placute.
6 . a se imbraca si a se dezbraca: nevoia e satisfacut a, pacienta prezinta maturitate
psihomotorie , este ordonata , ii place sa poarte haine curate , si in orice activitate e
functionala , estetica , poarta vesminte adecvate cilmatului , statutului socio cultural.
7. asi mentine temperatura corpului in limite normale : nevoia e satisfacuta , pacienta are
temp mentinuta in limite normale , are 37 grade celsius , culoare tegumentelor se mentine
normala , conform temperaturii; seara temperatura pacientei in urma efortului fizic din timpul
zilei nu depaseste limitele normale de 37,8 grade celsius.
8. a fi curat , a-si proteja tegumentele si mucoasele : nevoia e alterata , apcienta isi face dus
zilnic , are obiceiuri de igiena , si curatenie potrivit modei : o coafura anume , folosete
produse cosmetice pentru mentinere si infrumusetare , are par scurt, urechile sunt curate ,
nasul are mucoasa nazala umeda , fosele nazale sunt libere, cavitatea bucala: dentitie buna ,
completa ,fara carii. Unghii sunt curate , taiate scurt , au culoare roz , piela e curata neteda
catifelata , pigmentata normala , isi spala dintii de 3 ori pe zi ,isi spala parul de 2 ori pe
saptamana.
9. a evita pericolele pacient aprezinta anxietate dataorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestat prin insiomnie , iritabilitate , ingrijorare,pacienta prezinta predispozitie la
insectii repiratorii
10 . a comunica : oraganele de simt ale pacientei sunt intr-o stare de functionare , are un debit
verbal usor cu ritm moderat , foloseste un limbaj clar , isi exprima clar gandurile , are o
imagine pozitiva de sine .
11. a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religiea : pacienta e de
credinta crestina -ortodoxa , asista la la slujbe religioase , tine posturile mari si pe cele de
miercuri si vineri de peste an.
12. nevoia de a fi util : pacienta e din punct de vedere psihic si fizic , functiile fiziologice
indeplinesc o activitate optima uneori are tendinta la autocritica si este receptiva fata de
opiniile clor din jur.
13 .a se recreea : pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare , organizeaza activitati
recreative ,individuale , sau in grup , citeste cu placere orice tip de carti sau reviste ,
14. a invata cum sa isi pastreze sanatatea : pacienta are cunostinte insuficente despre boala sa,
isi doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru ,e dornica de a acumula cunostinte
noi , nu cunoaste metode de a preveni infectii respiratorii la care este dispusa .
Nevoile afecatate
Obiective globale :
60

Pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate . pacienta sa fie de acord cu tratamentul
medical ptr recapatarea independetie functionale ,pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii
si a interventiei medicale .
Obiective intermediare :
Pacienta sa intelega importanta examnelor clinice si de laborator ptr stabilirea diagnosticului.
Sa fie capabila pana la sfrasitul spitalizari sa isi recapete independenta fata de nevoile afectate
si sa aiba incredere in personalul medico-sanitar .

Obiective speficice
- Sa aiba un somn odihnitor ;
- Sa isi mentina in limite optime balanta hidro-electrolitica ;
- Sa isi diminueze anxietatea cu privire la interventia cirurgicala .
Nr.
Crt.
Nevoi fundamentale Manifestri de dependen Sursa de dificultate
1. Nevoia de a respira i a
avea o bun circulaie

dispnee
Durere abdominal i
anxietatea
2. Nevoia de a bea i a mnca Independent
3. Nevoia de a elimina Independent
4. Nevoia de a se mica i a
avea o bun postur
Efort fizic limitat
Micari de intensitate
redus
Durerea abdominal
5. Nevoia de a dormi i a se
odihni
Agitaie,
Insomnii
Anxietate, Dureri
abdominale

6. Nevoia de a se mbraca si
dezbrca
Independent
7. Nevoia de a-i menine
temperatura constant a
corpului
Febr Inflamaia peritoneului
8. Nevoia de a-i menine
tegumentele curate i
integre
Independent
9. Nevoia de a evita
pericolele
Independent
10. Nevoia de a comunica Anxietate

Durerea
11. Nevoia de a aciona
propriilor credine si valori
Independent
12. Nevoia de a se realiza Independent
13. Nevoia de a se recreea Independent
14. Nevoia de a nvaa Cunotine insuficiente
despre afeciune, diagnostic
Lipsa surselor de
informaie
61



Nevoi fundamentale alterate la internare
NEVOIA
FUNDAMENTAL
OBIECTIVE INTERVENII PROPRII SI
DELEGATE
EVALUARE
1. Diminuarea miscarii
manifestata prin limitarea
amplititudinii miscarii
datorita traumatismului
toracic.
- Pacientul sa prezinte mobilitate
in parametrii normali pe perioada
spitalizarii 949g615j
pregatesc fizic si psihic pacientul
-ajut pacientul in efectuarea miscarilor
pasive
-ajut pacientul sa-si schimbe pozitia din
decubit dorsal in sezand
-in timpul mobilizarii,supraveghez atent
culoare si expresia fetei.
-incerc pe cat posibil sa evit eforturile
fizice ale pacientului
ajutarea pacientului la mobilizare
-educarea pacietului pentru a se mobiliza
pe ct posibil fr ajutor
- supravegherea bolnavului n timpul
mersului
Pacientul prezinta in continuare
deficit in efectuarea miscarilor.
Obiectiv partial atins..
62

-aezarea bolnavului ntr-o poziie
antalgic
2 . Imposibilitatea de a se
imbraca si dezbraca
datorita durerii
manifestata prin
dificultatea de a-si pastra
hainele curate..
- Pacientul sa prezinte o buna
coordonare a miscarilor in a se
imbraca si dezbraca pe perioada
spitalizarii 949g615j
- - pregatesc fizic si psihic pacientul
- pregatesc in ordinea folosirii obiectele
de vestimentatie
- toate miscarile le efectuez cu blandete,
pentru a nu accentua durerea
- ma asigur ca hainele pacientului sa nu
prezinte cute deoarece ii pot provoca
discomfort si durere
Pacientul prezinta deficit in a se
imbraca si dezbraca.
Obiectiv neatins
3. . . Dispnee manifestata
prin respiratia ingreunata
datorita scaderii
capacitatiii de expansiune
pulmonara
- Pacientul sa prezinte expansiune
pulmonara .
Pacientul sa prezinte ameliorarea
respiratiei pe perioada spitalizarii
949g615j ..
-- pregatesc fizic si psihic pacientul
- ajut pacientul sa stea in sezand
- curat orofaringele pacientului de secretie
- educ pacientul sa faca usoare exercitii
de inspiratie si expiratie
- ii creez un microclimat adecvat evitand
uscaciunea si temperaturile scazute
-t indicatiei medicului, ii administrez 1
Pacientul prezinta in continuare
discomfort respirator
Obiectiv neatins
63

fiola de Miofilin, 3 cpr./zi de Bronhexim,
1 g de Ampicilina la 6 ore si 1 fiola de
Gentamicina.
4. Durere manifestata prin
gemete datorita
traumatismului.
- Pacientul sa prezinte diminuarea
durerii.
Pacientul sa beneficieze de un
mediu de siguranta fara accidente
pe perioada spitalizarii 949g615j .
- - informez si stabilesc impreuna cu
pacientul un plan de recuperare a starii de
sanatate
- ajut pacientul sa isi recunoasca
anxietatea
- ajut pacientul sa se mobilizeze pentru a-l
feri de eventualele traumatisme produse
prin cadere sau lovire.
La indicatia medicului ii administrez
pacientului 2 fiole de Piafen /zi.
- Pacientul inca mai prezinta
dureri care nu au cedat la
administrarea medicamentelor
Obiectiv partial atins
5. . Incapacitatea de a se
odihni din cauza durerilor
manifestata prin agitatie,
anxietate.
- Pacientul sa beneficieze de un
somn corespunzator cantitativ si
calitativ pe perioada spitalizarii
949g615j
- - pregatesc fizic si psihic pacientul
- invat pacientul sa fac exercitii de
relaxare, de respiratie cu cateva minute
inainte de culcare
- inainte de culcare educ pacientul sa bea
un pahar cu lapte
- Pacientul a prezentat un somn
de sase ore.
Obiectiv neatins.
64

- observ si ii notez numerele de ore
dormite
- explicm pacientului necesitatea unui
somn odihnitor
- vorbim cu pacietul pentru a-l liniti
- administram antialgice i somnifere la
indicia medicului
-aezm pacietul n poziie antalgic
6. . Dificultatea de a-si
asuma rolul din cauza bolii
manifestata prin
sentimentul de inutilitate
- Pacientul sa nu mai prezinte
sentimentul de inutilitate in timp
de 2 zile
- obeserv reactiile de satisfactie sau de
nemultumire ale pacientului
- asigur suport psihic
- pregatesc intalnirea cu alti bolnavi cu un
tonus psihic bun
- abordez subiecte care il intereseaza si
caut sa il incurajez
- Pacientul inca mai prezinta acel
sentiment de inutilitate
Obiectiv partial atins
65

7. Dificultatea de a initia
activitati recreative
manifestata prin durere,
anxietate.
- Pacientul sa indeplineasca
activitati recreative in timp de 2
zile
-- explic pacientului necesitatea iesirii la
aer curat in parcul spitalului pentru
diminuarea anxietatii.
- planific cu pacientul activitati recreative
--calmarea durerii, linitirea pacientului,
aezarea pacientului ntr-o poziie care s
favorizeze respiraia, aerisirea ncperii,
administrarea de anitalgice la
recomandarea medicului (algocalmin
- Pacientul nu a reusit sa iasa in
parcul spitalului din cauza
durerii prezente.
Obiectiv partial atins.
8. Deficit de cunostinte
legat de boala sa ,de
tratament din cauza lipsei
de documentare
manifestata prin cerere de
informare.
Pacientul sa acumuleze cat mai
multe cunostinte legate de boala
sa in timp de 2 zile.
-- explorez nivelul de cunostine privind
modul de participare la recuperare al
pacientului.
- il previn asupra unor riscuri ce pot
aparea in urma unui alt traumatism
-verific daca a inteles ce i-am explicat
- In ciuda informatiilor oferite,
pacientul nu a inteles tot ceea ce
i-am explicat.
Obiectiv partial atins.
66


Cazul II

Nume : B
Prenume : D
Sex : Feminin
Vrst : 53
Greutate : 57 Kg
nlime : 1,55 m
Naionalitate : romn
Localitate : Husi
Diagnostic de internare : Traumatism abdominal prin tiere
Antecednte personale : neag
Motivele internrii : durere, hemoragie, anxietate.


Date despre spitalizare:
data internarii :15.02.2014
data externarii :18.02.2014
Diagnostic la internare: traumatism abdominal prin taiere.
Diagnostic la externare :traumatism deschis cu leziuni viscerale
67


Motivele internrii : febr, durere abdominal, anxietate, dispnee(tahipnee), insomnie.
Istoricul bolii : Pacienta prezinta de 3 zile durere abdominala , febra ,pentru care a apelat la
sistemul de urgenta.
Situatia familiara si sociala : -necasatorita,numar de copii : 0, situatie sociala :studenta ,
conditii de viata : bune , locuieste : cu familia .
Aspecte psihologice :stare de constienta , comunica verbal .
Comportamen: normal
Examenul clinic general:
-starea generala alterata;
-tegumente simucoase normal colorate;
-tesut subcutanat normal reprezentat ;
-tesut muscular normoton ,normokinetic.

Sistem osteo-articular :
- integru morfo functional, sistem gaglionar limfatic ;
-nepalpabil sistem repirator ;
-cai respiratorii superioare permeabile ;
-torace normal conformat , amplitudinea miscarilor respiratorii egale;
-percutie ,sonoritate pulmonara .

Sistem cardio- vascular:
-zona precordiala de aspect normal ;
-zgomote cardiale normale ;
-soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara ;
-artere pulsatile ;
-TA 120-70 mmHG ;
-puls 65 b/min ;
-A.V. 65 b/min;
-aparat uro-genital :rinichi nepalpabil , mictiuni fizeologice ;
68

-semnul Giordano negativ .

Sistemul nervos :
ROT -PREZENTE BILATERAL
RFM- prezente bilateral

Sistemul endocrin : - normal
Aparatul digestiv : abdomen normal comformat ,tranzit intestinal absent ,apare
musculara discreta in etajul abdominal inferior .
Educatie sanitara :asistenta trebuie sa intruiasca bolanva cu interventia cirurgicala si
cu pregatirea preparatorie necesara , asistenta pune la curent bolnava in legatura cu regimul
alimentar pe care trebuie sa il respecte si cu consecintele nerespectarii acestuia , asistenta trebuie
sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze , sa consume alcool si cafea ,
deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicametele utilizate , intra si
post operator , incaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul meseleor si
regulile de igiena personala .
Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite .

Anamneza asistentei medicale
Evaluarea celor 14 nevoie fundamentale
1 .a respira : nevoi e satisfacuta ,pacienta are cai respiratorii permeabile ,caile respirator e
maturizata , cutia toracica are o expansiunea buna , centrii care regleaza respiratia functioneaza
bine , are o respiratie normala , frecventa respiratorie e buna = 17 respiratii pe minut , este supla ,
ritmica, ampla pe nas , miscarile toracice sunt simetrice .
2. a se alimenta si hidrata (a bea si a manca) : pacienta prezinta o dentitie buna , mucoasa bucala
integra , roz si umeda , limba este roz , gingii sunt roz si aderente dintilor. Masticatie e usoara ,
eficace , cu gura inchisa , refluzul de deglutitie este prezent, rprogramul meselor consta in : 3
mese si 2 gustari urmate de zece ore de repaus nocturn , consuma lichide in functie de nevoie ,
nu are obiceiuri alimentare deosebite.
69

3 a elimina : nevoia este alterata , (urina excretata sub 800 ml in 24 ore datorita varsaturilor
prezinta hiperstenurie , urina e foarte concentrata , prezinta greturi si varsaturi ). Bolnava e
constipata , scaun absent de 2 zile din cauza unei tranzit intestinal deficitar , pierzand asztfel
orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun pe zi).
4 .a se misca , a pastra o buna postura : nevoia e partial satisfacuta , pacienta realizeaza miscari
de abductie , adtuctie , flexie , extensie , rotatie , supinatie , circumductie , uneori executa
exercitii fizice cu scopul de a imbunatati randamentul muschiilor si circulatiei.
5 .a dormi si a se odihni: pacineta obisnuieste sa doarma 6 -7 ore pe noapte , si 1 -2 ore pe zi
dupa ce a servit masa de pranz sa se culce la aceeasi ora , uneori inainte de culcare face cu
placere o baie calda , serveste o cana de lapte cald si citeste revista de mode. Somnul este
regenerator , calm , fara intreruperi , adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita , are zise
agreabile, placute.
6 . a se imbraca si a se dezbraca: nevoia e satisfacut a, pacienta prezinta maturitate psihomotorie
, este ordonata , ii place sa poarte haine curate , si in orice activitate e functionala , estetica ,
poarta vesminte adecvate cilmatului , statutului socio cultural.
7. asi mentine temperatura corpului in limite normale : nevoia e satisfacuta , pacienta are temp
mentinuta in limite normale , are 37 grade celsius , culoare tegumentelor se mentine normala ,
conform temperaturii; seara temperatura pacientei in urma efortului fizic din timpul zilei nu
depaseste limitele normale de 37,8 grade celsius.
8. a fi curat , a-si proteja tegumentele si mucoasele : nevoia e alterata , apcienta isi face dus zilnic
, are obiceiuri de igiena , si curatenie potrivit modei : o coafura anume , folosete produse
cosmetice pentru mentinere si infrumusetare , are par scurt, urechile sunt curate , nasul are
mucoasa nazala umeda , fosele nazale sunt libere, cavitatea bucala: dentitie buna , completa ,fara
carii. Unghii sunt curate , taiate scurt , au culoare roz , piela e curata neteda catifelata ,
pigmentata normala , isi spala dintii de 3 ori pe zi ,isi spala parul de 2 ori pe saptamana.
9. a evita pericolele pacient aprezinta anxietate dataorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestat prin insiomnie , iritabilitate , ingrijorare,pacienta prezinta predispozitie la
insectii repiratorii .
10 . a comunica : oraganele de simt ale pacientei sunt intr-o stare de functionare , are un debit
verbal usor cu ritm moderat , foloseste un limbaj clar , isi exprima clar gandurile , are o imagine
pozitiva de sine .
70

11. a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religiea : pacienta e de credinta
crestina -ortodoxa , asista la la slujbe religioase , tine posturile mari si pe cele de miercuri si
vineri de peste an.
12. nevoia de a fi util : pacienta e din punct de vedere psihic si fizic , functiile fiziologice
indeplinesc o activitate optima uneori are tendinta la autocritica si este receptiva fata de opiniile
clor din jur.
13 .a se recreea : pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare , organizeaza activitati
recreative ,individuale , sau in grup , citeste cu placere orice tip de carti sau reviste ,
14. a invata cum sa isi pastreze sanatatea : pacienta are cunostinte insuficente despre boala sa, isi
doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru ,e dornica de a acumula cunostinte noi ,
nu cunoaste metode de a preveni infectii respiratorii la care este dispusa .




Nevoile afecatate
Obiective globale :
Pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate . pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical
ptr recapatarea independetie functionale ,pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii si a
interventiei medicale .
Obiective intermediare :
Pacienta sa intelega importanta examnelor clinice si de laborator ptr stabilirea diagnosticului.
Sa fie capabila pana la sfrasitul spitalizari sa isi recapete independenta fata de nevoile afectate si
sa aiba incredere in personalul medico-sanitar .

Obiective speficice
- Sa aiba un somn odihnitor ;
- Sa isi mentina in limite optime balanta hidro-electrolitica ;
Sa isi diminueze anxietatea cu privire la interventia cirurgicala.

71




Nevoi fundamentale alterate la internare
NEVOIA
FUNDAMENTAL
OBIECTIVE INTERVENII PROPRII SI
DELEGATE
EVALUARE
1. Imposibilitatea de a se
imbraca si dezbraca
datorita durerii
manifestata prin
dificultatea de a-si pastra
hainele curate.
- Pacientul sa prezinte o buna
coordonare a miscarilor in a se
imbraca si dezbraca in timp de 2
zile
-- pregatesc fizic si psihic pacientul
- pregatesc in ordinea folosirii obiectele
de vestimentatie
- toate miscarile le efectuez cu blandete,
pentru a nu accentua durerea
- ma asigur ca hainele pacientului sa nu
prezinte cute deoarece ii pot provoca
discomfort si durere
Pacientul prezinta in continuare
deficit in a se imbraca si
dezbraca.
Obiectiv partial atins.
2 . Dispnee manifestata
prin respiratia ingreunata
datorita scaderii
capacitatiii de expansiune
pulmonara.hainele curate.
-Pacientul sa prezinte expansiune
pulmonara.
Pacientul sa prezinte ameliorarea
respiratiei in timp de 2 zile.
- pregatesc fizic si psihic pacientul
- ajut pacientul sa stea in sezand
- curat orofaringele pacientului de secretie
- educ pacientul sa faca usoare exercitii
Pacientul prezinta in continuare
discomfort respirator
Obiectiv partial atins
72

de inspiratie si expiratie
- ii creez un microclimat adecvat evitand
uscaciunea si temperaturile scazute
- Conform indicatiei medicului, ii
administrez 1 fiola de Miofilin, 3 cpr./zi
de Bronhexim, 1 g de Ampicilina la 6 ore
si 1 fiola de Gentamicina
3. . Durere manifestata
prin gemete datorita
traumatismului
- Pacientul sa prezinte diminuarea
durerii.
Pacientul sa beneficieze de un
mediu de siguranta fara accidente
in timp de 2 zile.
-- informez si stabilesc impreuna cu
pacientul un plan de recuperare a starii de
sanatate
- ajut pacientul sa isi recunoasca
anxietatea
- ajut pacientul sa se mobilizeze pentru a-l
feri de eventualele traumatisme produse
prin cadere sau lovire
La indicatia medicului ii administrez
pacientului 2 fiole de Piafen /zi.
Pacientul inca mai prezinta
dureri care nu au cedat la
administrarea
medicamentelor
Obiectiv partial atins
4. . Incapacitatea de a se
odihni din cauza durerilor
manifestata prin agitatie,
anxietate.
- Pacientul sa beneficieze de un
somn corespunzator cantitativ si
calitativ in timp de 2 zile.
- pregatesc fizic si psihic pacientul
- invat pacientul sa fac exercitii de
relaxare, de respiratie cu cateva minute
inainte de culcare
- Pacientul a prezentat un somn
de sapte ore.
Obiectiv partial atins.
73

- inainte de culcare educ pacientul sa bea
un pahar cu lapte
- observ si ii notez numerele de ore
dormite
comunicarea cu pacientul pentru a se
linti
- aerisim camera si asigurm o
temperatur de 18C 22C
- administrarea medicamentelor indicate
de medic
-dac medical indic administrm i
oxygen
5. . Dificultatea de a isi
asuma rolul din cauza bolii
manifestata prin
sentimentul de inutilitate.
- Pacientul sa nu mai prezinte
sentimentul de inutilitate in timp
de 24 de ore
- observ reactiile de satisfactie si
nemultumire - asigur suport
psihic
- pregatesc intalnirea cu alti bolnavi cu un
tonus psihic bun
- abordez subiecte care il intereseaza si
caut sa il incurajez
- In urma discutiei avute cu el,
pacientul a trecut peste
sentimentul de inutilitate si a
devenit mai increzator in propria
persoana
Obiectiv atins
74

6. Dificultatea de a initia
activitati recreative
manifestata prin durere.
- Pacientul sa indeplineasca
activitati recreative in timp de 24
de ore
- explic pacientului importanta iesirii la
aer curat pentru diminuarea anxietatii
- planific cu pacientul activitati recreative

- Pacientul afirma ca se simte
mult mai bine
Obiectiv atins
7. Deficit de cunostinte
legat de boala sa ,de
tratament din cauza lipsei
de documentare
manifestata prin cerere de
informare
- Pacientul sa acumuleze cat mai
multe cunostinte legate de boala
sa in timp de 24 ore.
-- explorez nivelul de cunostine privind
modul de participare la recuperare al
pacientului.
- ii arat pacientului materiale despre boala
sa
- verific daca a inteles ce i-am explicat
comunicarea cu pacientul i informarea
despre boal
comunicarea cu pacientul i informarea
despre boal

- In urma informatiilor oferite
pacientului, acesta si-a insusit
noi cunostinte legate de boala
sa.
Obiectiv atins.

75


Cazul III

Nume : P
Prenume : S
Sex : Masculin
Vrst : 21
Greutate : 75 Kg
nlime : 1,82 m
Naionalitate : romn
Localitate : Husi
Diagnostic de internare : Contuzie abdominal
Antecednte personale : neag

Date despre spitalizare:
data internarii :20.04.2014
data externarii :25.04.2014
Diagnostic la internare: Contuzie abdominala;.
Diagnostic la externare :traumatism deschis cu leziuni viscerale.
76


Motivele internrii : febr, durere abdominal, anxietate, dispnee(tahipnee), insomnie.
Istoricul bolii : Pacienta prezinta de 3 zile durere abdominala , febra ,pentru care a apelat la
sistemul de urgenta.
Situatia familiara si sociala : -casatorita,numar de copii : 1, situatie sociala :agent comercial ,
conditii de viata : bune , locuieste : cu familia la aprtament.
Aspecte psihologice :stare de constienta , comunica verbal .
Comportamen: normal
Examenul clinic general:
-starea generala alterata;
-tegumente simucoase normal colorate;
-tesut subcutanat normal reprezentat ;
-tesut muscular normoton ,normokinetic.


Sistem osteo-articular :
- integru morfo functional, sistem gaglionar limfatic ;
-nepalpabil sistem repirator ;
-cai respiratorii superioare permeabile ;
-torace normal conformat , amplitudinea miscarilor respiratorii egale;
-percutie ,sonoritate pulmonara .

Sistem cardio- vascular:
-zona precordiala de aspect normal ;
-zgomote cardiale normale ;
-soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara ;
-artere pulsatile ;
-TA 120-70 mmHG ;
-puls 65 b/min ;
-A.V. 65 b/min;
77

-aparat uro-genital :rinichi nepalpabil , mictiuni fizeologice ;
-semnul Giordano negativ .

Sistemul nervos :
ROT -PREZENTE BILATERAL
RFM- prezente bilateral

Sistemul endocrin : - normal

Aparatul digestiv : abdomen normal comformat ,tranzit intestinal absent ,apare
musculara discreta in etajul abdominal inferior .
Educatie sanitara :asistenta trebuie sa intruiasca bolanva cu interventia cirurgicala si
cu pregatirea preparatorie necesara , asistenta pune la curent bolnava in legatura cu regimul
alimentar pe care trebuie sa il respecte si cu consecintele nerespectarii acestuia , asistenta trebuie
sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze , sa consume alcool si cafea ,
deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicametele utilizate , intra si
post operator , incaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul meseleor si
regulile de igiena personala .
Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite .



Anamneza asistentei medicale
Evaluarea celor 14 nevoie fundamentale
1 .a respira : nevoi e satisfacuta ,pacienta are cai respiratorii permeabile ,caile respirator e
maturizata , cutia toracica are o expansiunea buna , centrii care regleaza respiratia functioneaza
bine , are o respiratie normala , frecventa respiratorie e buna = 17 respiratii pe minut , este supla ,
ritmica, ampla pe nas , miscarile toracice sunt simetrice .
78

2. a se alimenta si hidrata (a bea si a manca) : pacienta prezinta o dentitie buna , mucoasa bucala
integra , roz si umeda , limba este roz , gingii sunt roz si aderente dintilor. Masticatie e usoara ,
eficace , cu gura inchisa , refluzul de deglutitie este prezent, rprogramul meselor consta in : 3
mese si 2 gustari urmate de zece ore de repaus nocturn , consuma lichide in functie de nevoie ,
nu are obiceiuri alimentare deosebite.
3 a elimina : nevoia este alterata , (urina excretata sub 800 ml in 24 ore datorita varsaturilor
prezinta hiperstenurie , urina e foarte concentrata , prezinta greturi si varsaturi ). Bolnava e
constipata , scaun absent de 2 zile din cauza unei tranzit intestinal deficitar , pierzand asztfel
orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun pe zi).
4 .a se misca , a pastra o buna postura : nevoia e partial satisfacuta , pacienta realizeaza miscari
de abductie , adtuctie , flexie , extensie , rotatie , supinatie , circumductie , uneori executa
exercitii fizice cu scopul de a imbunatati randamentul muschiilor si circulatiei.
5 .a dormi si a se odihni: pacineta obisnuieste sa doarma 6 -7 ore pe noapte , si 1 -2 ore pe zi
dupa ce a servit masa de pranz sa se culce la aceeasi ora , uneori inainte de culcare face cu
placere o baie calda , serveste o cana de lapte cald si citeste revista de mode. Somnul este
regenerator , calm , fara intreruperi , adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita , are zise
agreabile, placute.
6 . a se imbraca si a se dezbraca: nevoia e satisfacut a, pacienta prezinta maturitate psihomotorie
, este ordonata , ii place sa poarte haine curate , si in orice activitate e functionala , estetica ,
poarta vesminte adecvate cilmatului , statutului socio cultural.
7. asi mentine temperatura corpului in limite normale : nevoia e satisfacuta , pacienta are temp
mentinuta in limite normale , are 37 grade celsius , culoare tegumentelor se mentine normala ,
conform temperaturii; seara temperatura pacientei in urma efortului fizic din timpul zilei nu
depaseste limitele normale de 37,8 grade celsius.
8. a fi curat , a-si proteja tegumentele si mucoasele : nevoia e alterata , apcienta isi face dus zilnic
, are obiceiuri de igiena , si curatenie potrivit modei : o coafura anume , folosete produse
cosmetice pentru mentinere si infrumusetare , are par scurt, urechile sunt curate , nasul are
mucoasa nazala umeda , fosele nazale sunt libere, cavitatea bucala: dentitie buna , completa ,fara
carii. Unghii sunt curate , taiate scurt , au culoare roz , piela e curata neteda catifelata ,
pigmentata normala , isi spala dintii de 3 ori pe zi ,isi spala parul de 2 ori pe saptamana.
79

9. a evita pericolele pacient aprezinta anxietate dataorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestat prin insiomnie , iritabilitate , ingrijorare,pacienta prezinta predispozitie la
insectii repiratorii .
10 . a comunica : oraganele de simt ale pacientei sunt intr-o stare de functionare , are un debit
verbal usor cu ritm moderat , foloseste un limbaj clar , isi exprima clar gandurile , are o imagine
pozitiva de sine .
11. a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religiea : pacienta e de credinta
crestina -ortodoxa , asista la la slujbe religioase , tine posturile mari si pe cele de miercuri si
vineri de peste an.
12. nevoia de a fi util : pacienta e din punct de vedere psihic si fizic , functiile fiziologice
indeplinesc o activitate optima uneori are tendinta la autocritica si este receptiva fata de opiniile
clor din jur.
13 .a se recreea : pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare , organizeaza activitati
recreative ,individuale , sau in grup , citeste cu placere orice tip de carti sau reviste ,
14. a invata cum sa isi pastreze sanatatea : pacienta are cunostinte insuficente despre boala sa, isi
doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru ,e dornica de a acumula cunostinte noi ,
nu cunoaste metode de a preveni infectii respiratorii la care este dispusa .
Nevoile afecatate
Obiective globale :
Pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate . pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical
ptr recapatarea independetie functionale ,pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii si a
interventiei medicale .
Obiective intermediare :
Pacienta sa intelega importanta examnelor clinice si de laborator ptr stabilirea diagnosticului.
Sa fie capabila pana la sfrasitul spitalizari sa isi recapete independenta fata de nevoile afectate si
sa aiba incredere in personalul medico-sanitar .


Obiective speficice
- Sa aiba un somn odihnitor ;
80

- Sa isi mentina in limite optime balanta hidro-electrolitica ;
- Sa isi diminueze anxietatea cu privire la interventia cirurgicala .

Motivele internrii : durere abdominal, anxietate, dispnee(bradipnee)























81

Nevoi fundamentale alterate la internare
NEVOIA
FUNDAMENTAL
OBIECTIVE INTERVENII PROPRII SI
DELEGATE
EVALUARE
1. Nevoia de a auzi i a
avea o bun
circulaie

- Pacientul sa prezinte mobilitate
in parametrii normali in timp de
24 ore.
-pregatesc fizic si psihic pacientul
-ajut pacientul in efectuarea miscarilor
pasive
-in timpul mobilizarii,supraveghez atent
culoare si expresia fetei.
-incerc sa evit eforturile fizice mari ale
pacientului
ajutarea pacientului la mobilizare
-educarea pacietului pentru a se mobiliza
pe ct posibil fr ajutor
- supravegherea bolnavului n timpul
mersului
-aezarea bolnavului ntr-o poziie
antalgic
Pacientul nu mai
prezinta probleme de
mobilitate.
Obiectiv atins
2 mposibilitatea de a se
imbraca si dezbraca
datorita durerii
- Pacientul sa prezinte o buna
coordonare a miscarilor in a se
imbraca si dezbraca in 24 de ore.
-- pregatesc fizic si psihic pacientul
- pregatesc hainele in ordinea folosirii
Pacientul a reusit sa obtina o
buna coordonare a miscarilor in
a se imbraca si dezbraca.
Obiectiv atins.
82

manifestata prin
dificultatea de a-si pastra
hainele curate.
- ma asigur ca hainele pacientului sa nu
prezinte cute deoarece ii pot provoca
discomfort si durere


3. Dispnee manifestata prin
respiratia ingreunata
datorita scaderii
capacitatiii de expansiune
pulmonara.
- Pacientul sa prezinte ameliorarea
respiratiei in timp de 24 ore
-- pregatesc fizic si psihic pacientul
- ajut pacientul sa stea in sezand
- educ pacientul sa faca usoare exercitii
de inspiratie si expiratie
Conform indicatiei medicului, ii
administrez 1 fiola de Miofilin, 3 cpr./zi
de Bronhexim, 1 g de Ampicilina la 6 ore
si 1 fiola de Gentamicina.
Pacientul prezinta ameliorarea
respiratiei.
Obiectiv atins.
4. Durere manifestata prin
gemete datorita
traumatismului.
- Pacientul sa prezinte diminuarea
durerii in 24 de ore.
- informez si stabilesc impreuna cu
pacientul un plan de recuperare a starii de
sanatate
- ajut pacientul sa isi recunoasca
anxietatea
La indicatia medicului ii administrez
pacientului 2 fiole de Piafen /zi.
- Pacientul se simte mult mai
bine datorita tratamentului pe
care l-a urmat.
Obiectiv atins.
5. Incapacitatea de a se
odihni din cauza durerilor
manifestata prin anxietate
- Pacientul sa beneficieze de un
somn corespunzator cantitativ si
calitativ in timp de 24 ore.
- pregatesc fizic si psihic pacientul
- invat pacientul sa fac exercitii de
relaxare, de respiratie cu cateva minute
- Pacientul a prezentat un somn
odihnitor de noua ore.
Obiectiv atins.
83

inainte de culcare
- inainte de culcare educ pacientul sa bea
un pahar cu lapte
- observ si ii notez numerele de ore
dormite
explicm pacientului necesitatea unui
somn odihnitor
- vorbim cu pacietul pentru a-l liniti
- administram antialgice i somnifere la
indicia medicului
-aezm pacietul n poziie antalgic
84

CAPITOLUL V

Educaia pentru sntate este o preocupare de maxim imortan a medicinii omului sntos
care const n dezvoltarea nivelului de cultur sanitar al diferitelor grupuri de populaie, precum
i mijloacelor i procedeelor executiv-saniatre necesare formrii unui comportament sanogen.
Educaia pentru sntate poate fi mprit n trei grade: de gradul 0, care reprezint o parte
component a formrii profesionale, asigurnd cadrelor din profesii nemedicale, cu rol terminant
n dezvoltarea economico-social, i cadrelor de rspundere n organizarea i conducerea vieii
sociale o mai mare competen n anumite probleme de sntate. Ed. pentru sntate de gradul I,
cuprinde noiuni teoretice i aspecte practice care trebuie integrate n pregatirea profesional a
cadrelor ocupnd funcii cu caracter predominant educativ, pentru ca prin activitatea lor
profesional, s contribuie la includerea efectiv a educaiei pentru sntate n formele de
instruire i educaie de la nivelul tuturor treptelor sistemului instructiv-educativ. Ed. Pentru
sntate de gradul II nglobeaz ansamblul teoretic i practic al masurilor educaionale destinate
ntregii populaii. n acest caz, scopul este obinerea unei cooperri eficiente n aplicarea politicii
sanitare, cooperare ntemeiat pe respectivitate i comportament adecvat promovrii sntii.
Interveniile asistentei pentru meninerea independenei
Asistenta medicala face educaie pentru prevenirea accidentelor, verific dac sunt respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice n unitile cu activiti cu risc de accidente.
Exploreaz pericolele reale i cele poteniale la locul de munc i la domiciliu. Pericolul de
infecii, accidente, boli este mare la organismele slbite, obosite, surmenate.
n spital asistenta are ca obiectiv s asigure conditiile de mediu adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare. Pacientul este amplasat n salon n funcie de stare, afeciuni si
receptivitatea sa.
Educaia pentru sntate se poate face: n spital, la dispensar, n coli, la locul de munc etc.
Obiectivul principal este ca toi participanii la edinele educaionale s neleaga la ce rscuri
sunt expui n permanen i cnd este sporit gradul de periculozitate.
Traumatismele abdominale pot fi ntlnite foarte des din diferite motive, ns sunt unele
domenii de activitate cu risc crescut pentru acestea: locurile de munc din construcii, minerit,
industria grea, diferte sporturi de contact, sporturile care includ automobile, etc.
85

Pentru a preveni aceste traumatisme este nevoie de o educaie sanitar permanent i fcut
corect. n aceast educaie este inclus si protecia muncii care trebuie facut n fiecare lun i
cnd este nevoie.
Pentru evitarea traumatismelor abdominale toi oamenii trebuie s tie factorii care le pot
cauza i riscurile la care sunt expui. La locurile de munc predispuse accidentelor trbuie luate
toate msurile de siguran cerute de protecia muncii.
Atunci cnd apar modificri n legislaie sau noi metode i sisteme de siguran mpotriva
accidentelor informarea trebuie fcut la scar larg.
O asistent devine din ce n ce mai mult un conslier pentru toate activitile umane care pot
afecta sntatea, un consilier al sntii. Sfatul su va trebui ascultat n toate problemele care
privesc mediul nconjurator i unde pot apare factori de risc pentru sntatea omului. Sntatea
este mai mult dect o problem pur medical, ea angajeaz rspunderea ntregii societi.





















86

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII

n primul i al doilea capitol s-au prezentat noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului
respirator precum i date descriptive privind bolnavul cu pleurezie respetiv: definiie, clasificare,
tratament i profilaxie.
n capitolul al treilea s-au analizat:
asigurarea condiiilor de specialitate;
supravegherea strii generale;
realizarea unei poziii comode care s uureze respiraia;
asigurarea igienei corporale;
regimul dietetic adaptat evoluiei bolii;
suparavegherea funciilor vitale i vegetative;
pregtirea examinrilor paraclinice;
administrarea medicaiei;
educaia sanitar.
Capitolul trei mai cuprinde:
descrierea a patru tehnici de ngrijire a bolnavului cu pleurezie;
rolul asistentei medicale la supravegherea bolnavului din momentul internrii pn la externarea
din spital i efectarea tehnicilor impuse de afeciune.
n capitolul al patrulea s-au analizat trei cazuri de bolnavi cu pleurezie ce au fost urmrite
personal n timpul spitalizrii.
n capitolul al cincilea s-a descris educaia pentru sntate i profilaxia bolii care au un rol
important i trebuie s-l includ att pe bolnav ct i pe aparintori.
Cei trei bolnavi au fost supui ngrijirilor medicale, la care am contribuit personal conform
atribuiilor asistentei, bolnavii prsind spitalul cu o stare ameliorat i cu indicaii privind
msurile pe care trebuie s le respecte, consemnate n lucrare.



87

BIBLIOGRAFIE

1. Manual de medicin intern pentru cadre medii, Corneliu Borundel, BIC ALL 2001
2. Ingrijiri speciale acordate de ctre Asistentii Medicali,Lucreia Titirc Ed. Viata Medicala
Romaneasc 2001
3. Chirurgie manual pentru acdre medii i coli postliceale, Silvian daschievici, Mihai
Mihilescu, Ed. medical 2009
4. Cartea asistentului medical (Tehnica ngrijirii bolnavului). Ediia a VII a, Carol Mozes 2009
5. ngrijirea bolnavului, Kristel Karl Heinz, Ed. ALL 2004
6. Copotiuc C. Urgene majore n chirurgie, Litografia UMF Tg. Mure, 1997
7. Caloghera C. Chirurgie de urgen , Ed. Antibiotice Timioara, 1993
8. Urgente medico chirurgicale sintez, Lucreia Titrc, Ed.Viaa Mediala Romneasc 2004
9.Caloghera C. Chirurgia peretelui abdominal, Ed. Acard RSR, Buc. 1987
10.Anatomia omului vol. I, Papilian V. Ed. Didactic i Pedagogic Bucureti, 1982
11. Albu R. Anatomia i fiziologia omului, Editura Corint, 1997, Bucureti;
12.Balt G., Metaxatos A., Kyovski A. Tehnici de ngrijire general a bolnavilor, Editura
Didactic i pedagogic, 1983, Bucureti;
13.Borundel C. Manual de medicin intern pentru cadre medii, Editura All, 2000,
Bucureti;
14.Buruian M. Ghid practic de radiologie medical, Editura Didactic i pedagogic, 2006,
Bucureti
15.Cmpeanu R. Anatomia i fiziologia omului, Editura Didactic i pedagogic, 1983,
Bucureti;
16.Chiotan M. Bolile respiratorii pe intelesul tuturor, Editura M.A.S.T., 2008, Bucureti.
17.Chiru F., Chiru G., Morariu L. ngrijirea omului bolnav i a omului sntos, Editura
Cison, 2003, Bucureti;
18.Ciofu E., Mrcean C. Manual de nursing II, Colecia Fundeni, 2001, Bucureti;
19.Daschievici S., Mihilescu M. Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medical, 1999,
Bucureti;
20.Georgescu D. Semiologie medical, Editura Medical, 1999, Bucureti;
21.Gologan I. Pleurezia sero-fibroas, Editura Medical, 1992, Bucureti;
88

22.Henderson V. Principii fundamentale ale ngrijirii bolnavului, 1991, Copenhaga
Danemarca;
23.Iancu E., Mrcean C. Manual de nursing IV, Colecia Fundeni, 2003, Bucureti;
24.Mincu I. Alimentaia raional a omului sntos i bolnav, Editura Medical, 1975,
Bucureti;
25.Mozes C. Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, 1997, Bucureti;
26.Negoi C.I., Vlaicu R., Dumitracu D. Clinica medical, Editura Didactic i
pedagogic, 1983, Bucureti;
27.Pan I., Vldrescu M. Radiologie - aparatul respirator, Editura Dacia, 1983, Cluj
Napoca;
28.Papilian V. Anatomia omului, Editura Didactic i pedagogic, 1982, Bucureti;
29.Pun R. Tratat de medicin intern, Editura Medical, 1984, Bucureti;
30.Punescu C. Manual de medicin intern pentru colile de asistente medicale, Editura
Medical, 1960, Bucureti