MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

LICEUL TEORETIC SANITAR BISTRIA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU POLITRAUMATISME

ABSOLVENT : NDRUMTOR:

Chitul Andreea vDr. Pintea Emanuela

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2015
CUPRINS

. ARGUMENT.........................................................................................Pagina....................

. CONINUT.........................................................................................Pagina.....................

.1. Scopul lucrrii..Pagina....................

.2. Obiective stabilite........Pagina.....................

.3. Problemele practice soluionate...Pagina......................

.4. Perspectiva personal a candidatului...Pagina......................

.5. Utilitatea soluiilor gsite.Pagina.....................

. BIBLIOGRAFIE.Pagina....................

. ANEXEPagina....................
 . ARGUMENT

Am ales s studies politraumatismele datorita faptului ca accidentele rutiere care

genereaza nenumarate cazuri de pacienti politraumatizati sunt in continua crestere, cazurile
clinice au o complexitate deosebita si necesita stapanirea unor tehnici de ingrijire foarte bine
cunoscute, dublate de siguranta si rapiditatea interventiei, in scopul salvarii vietii celor
implicati.
Doresc sa aprofundez cunostintele teoretice si practice, astfel incat sa fiu capabila sa
intervin intr-un mod profesionist in orice situatie de acest gen, intr-o tripla calitate, de
asistenta medicala, de om sau de participant in trafic.

. CONINUT

.1. Scopu llucrrii :

Scopul prezentei lucrri este acela de a prezenta n detaliu abordarea pacienilor cu

politraumatisme. In cazul acestora este deosebit de utila evaluarea de bilant al leziunilor,
stabilirea prioritatilor, cunoasterea protocoalelor existente in momentul de fata in spital, viteza
de reactie, determinarea intregii echipe medicale, profesionalismul si empatia manifestata in
momentele respective, care sunt critice pentru pacient.
 .2. Obiectivele lucrrii :

.2.1. Definirea unui politraumatism

.2.2. Anatomia si fiziologia regiunilor topografice care pot fi interesate in

politraumatisme

.2.3.Bilantul lezional al politraumatismelor

II.2.4. Etiologia, clinica si terapeutica politraumatismelor

II.2.5 Studiu statistic privind mortile violente din judetul BN

.2.1. Definirea unui politraumatism

Politraumatismul este o stare grav n care victima prezint cel puin dou leziuni
majore diferite(leziuni ale organelor interne, ale craniului, ale membrelor etc), provocate de
diferii agenitraumatizani (mecanici, chimici, termici sau electrici) i care pun viaa victimei
n pericol.

.2.2. Anatomia si fiziologia regiunilor topografice care pot fi interesate in

politraumatisme

a. Leziunile venoase sunt printre cele mai frecvente asociatii datorita topografiei
imediate in pediculul vasculo-nervos. Ca morfologie, leziunile sunt similare celor arteriale si
in aceasta situatie se constituie frecvent o fistula arterio-venoasa cu tabloul clinic si
hemodinamic caracteristic. In alte situatii, hemoragia venoasa este de mai mica intensitate, dar
obstructia venoasa trombotica determina fie insuficienta venoasa (inclusiv forme extensive,
grave: phlegmatia alba dolens, phlegmatia coerulea dolens), fie embolia pulmonara, care
poate evolua grav. In cazul leziunilor asociate arterio-venoase, reconstructia venoasa precede
intotdeauna reconstructia arteriala.

b. Leziunile osteo-articulare se produc concomitent sub efectul aceluiasi agent

vulnerant, sau preced leziunile vasculare, atunci cand un fragment de fractura, o luxatie, o
manevra ortopedica de reducere si stabilizare cu tije metalice intervin ca un corp contondent.
Leziunile osteo-articulare agraveaza tulburarile circulatorii si uneori pot masca evolutia unui
sindrom ischemic sau tromboflebitic, mai ales can membrul este imobilizat in aparat gipsat. In
cursul acestei asociatii reparatia osteoarticulara este initiala, fiind urmata de cea arteriala.

c. Leziunile trunchiurilor nervoase sunt, de asemenea, frecvente si pot estompa

simptomatologia durerosa si motorie ischemica. Leziunile nervoase se repara ultimele in
abordarea chirurgicala multilezionala.

d. Leziunile musculocutanate sunt frecvente si contribuie la agravarea conditiilor

locale si a intregii biologii locoregionale si generale a traumatizatului. Distructii tisulare
masive favorizeaza evolutia trombozei secundare si formarea hematoamelor locale,
predispunand la infectii locale si generale. Tratarea lor presupune excizii intinse si proceduri
plastice de acoperire a zonelor denudate prin operatii plastice succesive ulterioare.

e. Alte leziuni care apar in cazul politraumatismelor: organe abdominale cavitare sau
parenchimatoase, organe toracice, leziuni craniocerebrale. Acestea complica mult atat evolutia
locala si generala a traumatizatului, cat si abordarea terapeutica, putand deveni leziuni
dominante, cu risc vital imediat (traumatism craniocerebral, traumatisme ale cordului si
vaselor mari, traumatisme ale viscerelor parench
 .2.3.Bilantul lezional al politraumatismelor

Traumatologia vasculara presupune bilantul lezional vascular si in primul rand arterial,

ca si al leziunilor asociate locoregionale si la distanta, in cazul politraumatismelor.

Leziunile arteriale se pot manifesta in cadrul unui traumatism inchis sau nepenetrant
(contuzie) sau a unui traumatism deschis sau penetrant (plaga); sau, in ansamblu, fie in
contextul unui traumatism local, a unui traumatism locoregional sau a unui politraumatism.

Din punct de vedere al lezarii vasculare si mai ales arteriale, aceasta poate avea doua
aspecte: (a) cu pastarea continuitatii arteriale (cu sau fara afectarea functionala a fluxului
arterial); (b) cu intreruperea continuitatii arteriale si cu afectarea functionala a fluxului arterial
(Fig.3).

Leziunile arteriale cu pastrarea continuitatii morfologice au mai multe aspecte:

(1). Spasmul arterial, fara a fi propriuzis o leziune arteriala, reprezinta totusi o

modificare a morfologiei vasculare si consta in ingustarea lumenului vascular (asociat sau nu
cu alte leziuni vasculare, neurologice sau perineuro-vasculare. Spasmul arterial are doua
efecte: unul favorabil, de reducere a hemoragiei cand este si o plaga arteriala; si unul
nefavorabil, de agravare sau prelungire a ischemiei chiar cand nu este intrerupta continuitatea
arteriala.

(2). Contuzia arteriala afecteaza partial structurile peretelui vascular: endartera este
cea mai vulnerabila putand chiar avea o solutie de continuitate prin clivare si retractie a
marginilor, leziuni mai severe pot afecta inclusiv media, ambele straturi putandu-se cliva si
retracta, continuitatea fiind pastrata doar de adventice, sub care evolueaza un hematom
parietal fie spre anevrism pulsatil prin intreruperea tesutului de rezistenta al mediei, fie spre
pseudoanevrism sau hematom pulsatil, cand sangele exteriorizat este retinut intr-o cavitate
perivasculara.
 (3).Tromboza arteriala se poate dezvolta pe fiecare dintre aceste leziuni si are dublul
efect: favorabil, pentru oprirea unei hemoragii, si nefavorabil in agravarea si evolutia
ischemiei locale. Tromboza se poate extinde distal sau proximal sau poate emboliza, si, la
randul ei, favorizata de spasm, poate accentua spasmul arterial, agravand ischemia.

Toate aceste leziuni arteriale cu continuitate morfologica pastrata sau intrerupta sunt
foarte necesare de apreciat atat pentru evolutia locala a contuziei cat mai ales pentru o solutie
chirurgicala corecta: un ax arterial contuzionat, cu continuitate morfologica pastrata, se poate
tromboza secundar, impunand o rezolvare chirurgicala (sau interventionala); un hematom
subadventiceal poate evolua spre ruptura secundara si hemoragie locala etc.

Leziuni arteriale cu intreruperea continuitatii

(1). Plaga arteriala afecteaza partial circumferinta, dar in totalitate cele trei straturi
parietale ale arterei, cu intindere, forma, directie variabile: delabrant-neregulat, linear oblic,
longitudinal, transversal. O forma particulara o reprezinta plaga rezultata din smulgerea unui
ram colateral sau perforarea dubla, transfixianta a arterei.

(2). Sectiunea arteriala presupune intreruperea circumferentiala si in totalitate a

straturilor peretelui vascular, urmata, de obicei, de retractia, spasmul si tromboza capetelor
sectionate. Aspectul leziunii este foarte variabil in functie de agentul vulnerant si violenta
actiunii: plaga taiata, anfractuoasa, zdrobita, neregulata, oblica etc. Retractia, spasmul si
tromboza capetelor sectionate pot avea efectul favorabil al hemostazei provizorii.

(3). Fistula arteriovenoasa se constituie atunci cand sunt lezate, prin plagi laterale, o
artera si vena omonima, gradientul arteriovenos dirijand sangele din artera in vena, ceea ce
impiedica evolutia hemoragiei, dar nu si evolutia ischemiei.

(4). O plaga arteriala poate evolua fie ca un hematom compresiv, fie ca un fals
anevrism pulsatil, cand sangele coagulat este retinut si incapsulat in tesuturile moi. In ambele
situatii evolutia este spre ischemie (prin spasm si compresiune externa cu accentuarea
trombozei locale prin factori tisulari ai coagularii) si spre hemoragie, prin efractia unui fals
anevrism pulsatil prin presiunea sangelui, dupa redresarea hemopdinamica.

(5). In cazuri rare, cand agentul vulnerant intereseaza concomitent cu artera si cavitati
sau viscere cavitare se pot produce revarsate sangvine (hemotorax, hemopericard,
hemoperitoneu) sau sangerari digestive prin fistule arterio- (aorto)- digestive, exteriorizate
prin hematemeza si melena.

Leziuni asociate

Incidenta leziunilor asociate este greu de apreciat, fiind foarte variabila

In situatii diferite, leziunile arteriale pot fi dominate sau dominante in bilantul clinic si
prioritatea terapeutica, dar raportul este variabil in evolutia dinamica si presupune o
supraveghere atenta si continua

Clasificarea traumatismelor vasculare este foarte diferita in functie de criteriile

folosite si care sunt foarte diverse.

a. In functie de durata de actiune a agentului traumatizant: (1) traumatisme vasculare

acute, care sunt cele mai grave si cele mai frecvente si impun un tratament de urgenta; (2)
traumatisme vasculare cronice, in care agentul traumatizant actioneaza un timp indelungat,
determinand boala vasculara traumatica (Socoteanu), asemanatoare cu boala traumatica a
cordului. Notiunea este mai putin cunoscuta, dar cuprinde o serie larga de afectiuni vasculare
cronice arteriale, venoase, limfatice, in care agentul cauzator este traumatismul vascular
cronic.

b. In functie de axul vascular afectat: (1) traumatisme arteriale; (2) traumatisme

venoase; (3) traumatisme limfatice; (4) traumatisme vasculare asociate, arteriale si venoase
sau arterio-venoase.

c. In functie de conjunctura in care au loc traumatismele, se deosebesc: (1)

traumatisme vasculare in conditii de razboi sau de campanie; (2) traumatisme vasculare civile
sau in conditii de pace, acestea putand fi accidente (casnice, de munca, de circulatie etc.),
agresiune, cataclisme naturale etc.

d. In functie de natura agentului vulnerant: (1) prin glont sau impuscare; (2) prin arma
alba; (3) prin alt corp contondent; (4) prin compresiune sau explozie etc.

e. In functie de leziunile asociate : (1) parti moi; (2) fracturi osoase; (3) leziuni
nervoase; (4) leziuni viscerale; (5) leziuni locoregionale intinse; (6) politraumatisme etc.
 ene 47% Plaman 4%
Nervi 28% Stomac 3%
Tendoane 19% Rinichi 3%
Oase 11% Diafragm 3%
Intestin subtire 7% Splina 2%
Colon 6% Duoden 1%
Ficat 5% Pancreas 1%

Tabelul 1: Incidenta leziunilor asociate la traumatismele vasculare

f. In functie de aspectul plagii: (1) inchise, nepenetrante (contuzii); (2) deschise,

penetrante (plagi); (3) biploare sau transfixiante; (4) sectiuni segmentare complete sau
incomplete etc.

g. In functie de sediul topografic: (1) gat; (2) abdomen; (3) membrul superior; (4)
membrul inferior.
 Topografia leziunilor vasculare afectate in politraumatisme (1*)

II.2.4. Etiologia, clinica si terapeutica politraumatismelor

Incidenta

Incidenta traumatismelor vasculare nu este exact cunoscuta, fiind aleatorie si

multifactorial conditionata conjunctural, dar cresterea bolii traumatice in conditiile vietii
moderne sau mai ales in conditiile vietii moderne cu o mecanizare excesiva (locul III in
cauzele de mortalitate, dupa bolile cardiovasculare si cancer, dar locul I intre cazurile de
mortalitate sub varsta de 40 ani) a dus implicit la cresterea incidentei traumatismelor
vasculare (aproximativ 2-5% din traumatisme). Pozitia relativ profunda a axelor vasculare,
protejate astfel de formatiunile osteo-articulare si musculoaponevrotice, ca si elasticitatea
semnificativa fac ca arterele mari si medii sa fie oarecum ferite de actiunea agentilor
vulneranti. Acestia produc lezarea vasculara fie printr-o actiune violenta, fie prin actiune
directa

Conjunctura

Situatiile in care au loc traumatismele vasculare sunt similare celor in care se petrec
traumatismele cordului si ale vaselor mari

1. Conditii de razboi: conflicte armate;

2. Conditii de pace:
2.1. Accidente:
- de munca;
- de circulatie;
auto;
aero;
navale;
feroviare;
- casnice;
- sportive;
2.2. Agresiune:
- violenta;
- suicid;
2.3. Cadere de la inaltime;
2.4. Iatrogene;
2.5. Cataclisme naturale:
- cutremure;
- alunecari de teren;
- tsunami.

Tabelul 2: Conjunctura traumatismelor vasculare

Ca o particularitate care merita subliniata o reprezinta conditiile iatrogene in care au

loc frecvent traumatisme vasculare, care, pe langa gravitatea in sine, adauga si dificultatea
incadrarii juridice ca mal praxis, ceea ce impune o buna cunoastere a lor atat pantru a le putea
preveni, cat mai ales pentru a le putea recunoaste si trata corect si oportun. Conditiile
medicale sunt manevre diagnostice, terapeutice sau mixte. Termenul iatrogen nu presupune
intotdeauna neglijenta, ignoranta sau malpractice, dar medicul trebuie sa fie avizat, situatiile
fiind extrem de diverse:
 Mecanismul de producere (patogeneza)

Factori mecanici

(1) Cei mai reputati si redutabili agenti vulneranti sunt armele albe, sau armele de foc,
sau schijele sau alti contondenti care sunt antrenati prin suflul unei explozii in conditii de pace
sau de razboi (grenade, mine, obuze etc.). Se cunosc profesii cu risc specific crescut: plaga
macelarilor in abatoare, plaga din corn de vita, prin muscatura sau copita de cal in mediul
agricol.

(2) Un alt mecanism frecvent este strivirea sau comprimarea intre agentul vulnerant si
un plan osteo-articular. Agentul vulnerant poate fi frecvent rezultat prin fracturi sau luxatii: un
fragment al unei clavicule fracturate poate leza artera sau vena subclaviculara; artera sau vena
axilohumerala poate fi lezata in timpul unei luxatii scapulohumerale sau in cursul manevrelor
de reducere. In mod similar, fracturi humerale, de bazin, sau de femur sau luxatii-fracturi ale
genunchiului pot leza vasele topografice omonime.

Cu toate c studiile au artatfaptul c intestinul este al treilea organ ca frecven lezat

n urma contuziilor abdominale, leziunile de acest gen sunt rare, avand o incidende mai
puin de 1% .
Consecinta acestui fapt este reprezentat de experiena limitat a chirurgilor nacest tip
de patologie , fapt care nu a permis realizarea unor protocoale de diagnostic universal
acceptate, identificarea leziunilor de IS dup contuzii abdominale constituindo adevrat
provocare n ziua de astzi.
Aadar, diagnosticarea rapidi corect a acestor leziuni este dificil, mai ales ncazul
pacienilor politraumatizai, la care examenul clinic poate fi normal sauechivoc.

Atitudinea terapeutica in politraumatisme

Protocoalele actuale sunt astfel concepute incat identificarea leziunilor safie facuta in
ordinea impactului lor vital, permitandinitierea terapiei gradual, in functie de gravitate.
Tratament concomitent cu diagnosticul
Initierea gesturilor terapeutice nespecifice deresuscitare si reechilibrare este necesara
pe masurace informatiile diagnostice sunt acumulate, temporizarea lor pana la obtinerea unui
bilant lezional complet documentat paraclinic avand riscul ca asteptareasa fie insotita de
aparitia unei situatii ireversibile.
Examen sistematic
In circumstante traumatice prezenta unei leziuninu exclude concomitenta altora si in
acest contextevaluarea si reevaluarea sistematica, pe regiunianatomice prevaleaza fata de
investigarea amanuntitaa primei leziuni depistate.
Reevaluare frecventa
Modificarile rapide in dinamica evolutiei functiilorvitale si a leziunilor de organ la
pacientul traumatizattoracic este un argument pentru verificarea frecventaa stabilitatii
acestora.
Monitorizare continua
Parametrii masurabili paraclinic pot da deasemenea informatii asupra evolutiei
statusuluipacientului in sensul stabilizarii sau nu a leziunilor si aimpactului lor asupra
functiilor de organ si homeostaziei. Monitorizarea initiata inca de la locul accidentului, cu
mijloace simple, creste in invazivitate pemasura ce ne apropiem de Sectia de Terapie
Intensiva,fiind parte integranta a fiecarei trepte de protocol.
Abordarea in echipa organizata
Abordarea cazului se face in echipa organizata,special antrenata in managementul
traumei, in careliderul echipei este responsabil atat de respectareaprotocoalelor cat si a rolului
fiecarui membru(culegerea de informatii, gesturi diagnostice, manevreterapeutice,
investigatii).In contextul traumatismului toracic existaproceduri de diagnosticadaptate acestei
patologii,cat si masuri terapeutice specifice (toracotomie,pleurostomie etc.) caracteristice
diverselor formeclinice, gravitatii cazului, momentului si locului deabordare a pacientului.
Aceste tehnici trebuiesc insusiteatat de medici de medicina de urgenta, cat si deanestezisti-
reanimatori, gesturile simple fiind cele carede multe ori asigura supravietuirea.
Algoritmul terapeutic pe langa masurilenespecifice de terapie, caracteristice
pacientului criticare si o serie de elemente specifice traumatizatuluitoracic, un loc aparte
ocupandu-l metodele deanalgezie.
Traumatismul toracic reprezinta o entitatefrecvent intalnita in cadrul traumei si este
degrevatde o mobiditate si mortalitate semnificative. Esteevaluat faptul ca aproximativ 20%
din decesele printrauma se datoreaza leziunilor toracice, indiferent demecanismul de
producere.
Evaluarea primara a pacientului traumatizattoracic impune bilantul leziunilor
concomitent cuinvestigarea mecanismului de producere (contuzie,penetrare de mica si mare
velocitate, suflu) inca dela locul accidentului. Prin integrarea acestor date cucele oferite
ulterior de investigatiile clinice siparaclinice se pot suspecta o serie de leziuni asociatetraumei
toracice ce pot genera ulterior mariinsuficiente de organ.Este obligatorie parcurgerea in
ordinea standarda etapelor protocolului de evaluare primara, evitandu-se astfel diagnosticul
unei leziuni mai putin graveinaintea uneia care poate face ca demersul diagnosticsi terapeutic
sa nu mai aiba subiect.Primul pas in resuscitarea pacientilor cutraumatism toracic este
reprezentat de asigurareacailor aeriene si a unei ventilatii adecvate. Pacientiicu traumatism
toracic la care se dezvolta insuficientarespiratorie severa au o rata mult mai mare
demortalitate. Asocierea soc- insuficienta respiratorieacuta are un potential imediat letal.
Din punct de vedere al regiunii anatomiceimplicate, traumatismele toracice se clasifica in:
traumatisme ale peretelui toracic si plamanilor
traumatisme ale cordului si vaselor mariintratoracice
traumatisme ale esofagului si ductului toracic
Protocolul de evaluare, diagnostic si tratament intraumatismul toracic este conceput in functie
degravitatea leziunii.
PUNCTE CHEIE IN MANAGEMENTUL TRAUMATISMULUI TORACIC
Principiile de actiune care stau la baza atitudiniiin fata unui traumatizat toracic sunt similare
cu celedin atitudinea fata de pacientul politraumatizat, avandin vedere riscul vital al regiunii
anatomice.
Ierarhizarea prioritatilor
Prioritatea este data de cele doua etape aleprocesului diagnostic, evaluarea primara si
evaluareasecundara care imparte leziunile in:
Rapid letale:
1. obstructie de cai aeriene,
2. pneumotorax deschis si/sau compresiv
3. volet costal ( torace moale)
4. hemotorax masiv
5. hemoragie masiva externa/ interna
6. tamponada cardiaca
Potential letale:
1. dilacerarea traheo- bronsica,
2. contuzia pulmonara,
3. dilacerarea de vase mari,
4. contuzia miocardica,
5. ruptura de diafragm,
6. ruptura esofagiana
Non letale:
1. hemotorax simplu
2. pneumotorax simplu
3.fracturi costale
4. fractura de stern
5. fractura de clavicula
6. fractura de scapula
7. luxatia sterno-claviculara,
8. asfixia traumatica
Prezumtia celei mai grave leziuni
Suspiciunea clinica a unei leziuni cu risc vitalimpune initierea imediata a masurilor
terapeuticeadecvate si numai excluderea diagnostica a acesteiadetermina suspendarea
atitudinii terapeuticerespective.
Protocolul de evaluare primara a pacientuluitraumatizat toracic trebuie urmat pas cu pas.

II.2.5 Studiu statistic privind mortile violente din judetul BN

Din studiul statistic asupra mortilor violente din judetul Bistrita-Nasaud, studiu
efectuat la Directia de Sanatate Publica B-N, in baza de date existenta privind codificarea
deceselor violente, reiese faptul ca cele mai multe decese accidentale in anul 2014 au fost
datorate politraumatismelor prin accidente rutiere.
Majoritatea cazurilor au fost inregistrate la sexul masculin.
La ambele sexe, decada de varsta cea mai afectata este 50-59 ani.
.

.3. Probleme practice soluionate: CAZ CLINIC

CULEGEREA DATELOR-PRIN INTERIU

Surse: Pacient i FOCG

Metoda:Interviu i utilizarea informaiei

Anamneza :
Nume i prenume: M.M.
Data naterii: 25 august 1955.
rsta: 56 ani.
Ocupaia: muncitor constructor.
Domiciliul: comuna ieu Mgheru, judetul Bistria Nsud.
Data intrenrii: 23.05.2015. ora 14.30.

Diagnostic la internare: fractur spiroid cominutiv mediodiafizar a femurului stng, cu

deplasare, fractur de radius a antebraului stng cu deplasare.

Grup sanguin: OI, Rh: + (pozitiv).

Antecedente Heredo-Colaterale: far contact TBC, neag: Sifilis, diabet zaharat, HB, SIDA
n familie.

Antecedente personale : pacient de sex masculin, n vrst de 56 ani, muncitor constructor,

cstorit, tata a doi copii, clinic sntos. n copilrie a prezentat erupii infecto-contagioase
obinuite.

Istoricul bolii
Culegerea informaiilor s-a efectuat de la pacient i de la nsoitorul acestuia (unul dintre
colegii de serviciu).
n ziua de 23 iunie, n jurul orei 12.30, pacientul se afla pe schela exterioar a unui imobil,
executnd lucrri de finisare exterioar. n urma unei micri efectuate fr s se asigure,
pacientul s-a dezechilibrat i a czut printre schele de la o nlime de 6 m, ateriznd cu vitez,
cu hemicorpul stng pe o bar de metal. n urma acestei czturi, pacientul acuz imediat
imposibilitatea mobilizrii membrului inferior stng, nsoit de durere puternic i de semne
ale unei fracturi ale osului femural i durere vie la nivelul membrului superior i inferior
stng.
n urma acestui accident, pacientul a fost transportat de urgen la Unitatea de Primiri Urgene
unde, n urma examenului radiologic i obiectiv i se precizeaz diagnosticul. Este internat n
secia de ortopedie pentru tratament i ngrijiri.

Stabilirea diagnosticului
La examinarea bolnavului, care este asezat n decubit dorsal pe planul patului, se observ
deformarea n curb a coapsei stngi cu intreruperea reliefului osos al coapsei, mobilitate
anormal, crepitaii osoase extrem de dureroase i deformarea n curba a antebraului stng ,
mobilitate anormal. Bolnavul nu poate mobiliza coapsa nici antebraul stng, nu poate pstra
poziia ortostatic cu sprijinire bilateral, iar miscrile membrului inferior i superior stng nu
se transmit n axul coapsei. Poziia membrului inferior stng n rotaie extern pronunat. Nu
prezint tulburri vascular-nervoase la nivelul membrelor afectate.
n urma controlului radiologic efectuat n serie traumatic, se constat prezena unei fracturi
n spiral, cu multe fragmente de cominuie la nivelul ei i fractur de radius a antebraului
stng cu deplasare.

Starea prezent
Pacient n vrst de 56 ani, sex masculin, stare general relativ alterat, afebril, tegumente i
mucoase usor palide, curate, calde, esut celular subcutanat i adipos bine reprezentat,
ganglioni periferici nepalpabili.

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, raluri
prezente bilateral, F.R.= 19r/min

Aparat cardio-vascular: soc apexian n spatial intrecostal stng pe linia medioclavicular,

zgomote cardiace ritmice, bine btute, nu se percep sufluri, A..= 81b/min, TA =
135/70mm/Hg.

Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare i percuie, moale, cu esut adipos destul de
bine reprezentat. Sub rebordul costal, splina nepalpabil, nepercutabil, tranzit intestinal
prezent, scaune normale.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, miciuni fiziologice, motricitate normal.

Sistem nervos: orientat temporo-spaial, stare de contien prezent, cooperant, motilitate

normal, ROT cutanate prezente bilateral.

Sistem osteo-articular: mobilitate anormal, crepitaii osoase extrem de dureroase, deformarea

n curb a coapsei stngi cu ntreruperea reliefului osos al coapsei i deformarea n curb a
antebratului stng.
 Sistem endocrin: glande endocrine n limite normale.

Examene paraclinice

23.05.2015
-radiografie n serie traumatic, de os femural: evidentiaz fractura spiroid cominutiv femur
stng cu deplasare, fractur de radius a antebraului stng cu deplasare
-radioscopie pulmonar: pulmonar clinic normal.

Investigaii paraclinice conform prescripiei medicului

Explorarea sngelui

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Glicemia 85 mg/dl 75-110 mg/dl
Uree 18 mg/dl 15-42.9 mg/dl
Creatinina 0.5mg/dl 0.5-1.2mg/dl
Fier 90 mg/dl 40-175 mg/dl
Calciu 9.2 mg/dl 8.8-10.1 mg/dl
TGO 14 U.I 2-24 U.I
TGP 16 U.I. 2-20 U.I.
RBC 4.19 mil/mm sange 45 mil/mm sange
HGB 11.9 gr/100ml 13-15 gr/100ml
HCT 45% 38-51%
SH 7mm/1h 1-10mm/1h
Timp Quick 13 (100% fata de martor) 12-14 (100% fata de
martor)
Timp Howell 160 130-230
WBC 5400/mm sange 4200-8000/mm sange
PLT 290000/mm sange 150000-300000/mm sange
Explorarea urinii: sumar i sediment

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Densitatea urinii 1022 1015-1030
pH 5.9 5.5-6.5
Albumina Absent Absent
Urobilinogen Absent Urme sau absent
Pigmeni biliari Abseni Abseni
Epitelii Rare Rare
Leucocite Frecvente Rare
Urocultur Steril Sterile
Tratament prescris de medic pentru bolnav

Denumire Calea de Doze Orarul Perioada administrrii

medicament administrare pe zi
Algocalmin i.m. 2f La nevoie 23.05-03.06.2015
Diazepam i.m. 1f La nevoie 23.05-03.06.2015
Oxacili i.m. 2gr 500mg/6h 29.05-03.06.2015
Fraxiparine 0,4 s.c. 1f Postoperator 29.05-08.06.2015
Zilnic/10zile
Glucoz 5% i.v. 250mlx Postoperator 29.05.2015
4
Ser fiziologic i.v. 500ml Postoperator 29.05.2015

INTERENII SPECIFICE PRE/POSTOPERATOR

Pregatirea psihic :

i explic pacientului necesitatea interveniei , ncerc s-l linistesc, s-l ncurajez, i

prezint echipa care va efectua intervenia conferndu-i ncrederea n acetia i-l asigur c
atunci cnd va fi adus de la sala de operaie eu voi fi lng el i-l voi ncuraja i sprijini.

Pregatirea fizic:

Supraveghez funciile vitale

Recoltarea de snge pentru examen de laborator la indicaia medicului
Se efectueaz EKG
Consult preanestezic

Pregatirea alimentar :

Cu o zi naintea interveniei chirurgicale pacientul va avea o alimentaie hidric, iar n

dimineaa inerveniei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoas :

n preziua interveniei , seara i se administreaz un calmant la indicaia medicului.

Pregatirea n dimineaa interveniei:

Se face toaleta general

Se pregatete cmpul operator

ngrijiri post operatorii imediate :

 Pregatirea salonului :
Salonul se aerisete
Se schimb lenjeria de pat
La ora 12:00 pacientul este adus n salon
Se aeaz n decubit dorsal fr pern
Se urmaresc funciile vitale
i umezesc buzuele pentru a nlatura senzaia de sete
Supraveghez n continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:

Calmarea durerii:

S linistesc pacientul
S -i acord ngrijirile igieno-sanitare
S aib o alimentaie corespunzatoare
S aib o poziie corespunzatoare
Plgile s evolueze favorabil

NEOIA MANIFESTRI DE MANIFESTRI DE SURSE DE

INDEPENDEN DEPENDEN DIFICULTATE

1.Nevoia de a Dependent - Facies crispat - Fracturi

evita pericolele - Nelinite -Evenimente
- Spaim amenintoare
- Agitaie (intervenie
chirurgical)
-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de a Dependent - Incapacitatea de a - Durere
se alimenta si utiliza instrumentele, - Atela, gips
hidrata lipsa poftei de mncare - Anxietate
3. Nevoia de a Dependent - Dificultate de a se - Durere
se mbraca i mbraca i dezbrca - Fracturi
dezbrca

4. Nevoia de a Dependent - Somn agitat - Durere

dormi i a se -Trezire frecvent - Stare depresiv
odihni
5. Nevoia de a fi Dependent - Neputina de a-i - Slbiciune
curat si de a-si acorda ngrijirile i - Durere
proteja igiena corporal - Fracturi
tegumentele
6. Nevoia de a Dependent - Izolare de persoane -Absena persoanelor
se recrea semnificative semnificative
7.Nevoia de a Independent - nu are dificulti
respira i a avea
o bun postur
8.Nevoia de a Independent - nu are dificulti
elimina
9. Nevoia de a Dependent -Discomfort la - fracturi
se mica i a micare
avea o bun
postur
10. Nevoia de a Independent - nu are dificulti
menine
temperatura
corpului n
limitele normale
11.Nevoia de a Independent - nu are dificulti
fi ocupat i se
realiza
12.Nevoia de a Independent - nu are dificulti
comunica
13. Nevoia de a Independent - nu are dificulti
aciona
propriilor
credine i
valori
14. Nevoia de a Independent - nu are dificulti
nva s-i
pstreze
sntate

Problema Sursa de Manifestri de Diagnostic de

dificultate dependen nursing
Durere la nivelul - Fracturi - Facies crispat - Durere
membrului stng -Evenimente - Nelinite - Anxietate
superior i inferior amenitoare - Spaim
Alterarea micrii (intervenie - Agitaie
chirurgical)
-Mediu spitalicesc
Pacientul nu se - Durere - Incapacitatea de a - Dificultatea n a
alimenteaz i - Atela. gips utiliza se alimenta i
hidrateaz corespunztor, - Anxietate instrumentele, lipsa hidrata
inapeten poftei de
mncare
Imposibilitatea mbrcrii - Durere - Dificultate de a se - stngcie n a se
i - Fracturi mbraca i mbraca i
dezbrcrii dezbrca dezbrca
Pacientul nu se odihneste - Durere - Somn agitat - Insomnii
din cauza insomniilor - Stare depresiv -Trezire frecvent
Oboseal
Imposibilitatea de a-i - Slbiciune - Neputinta de - Dificultate n a-i
acorda ngrijiri de igien - Durere a-i acorda acorda
 - Fracturi ngrijirile igienei ngrijiri igienice
corporale

Diagnostic Obiective Intervenii autonome Intervenii Evaluare

de nursing delegate
Durere -calmarea - stau de vorb cu pacientul - Algocalmin -dup
durerii n i l ncurajez F II i.m administrare de
urmtoarele -administrez calmante, - calmante,
ore evitarea miscrilor durerea scade
membrelor afectate n intensitate
anxietate - s fie - discut cu pacientul -Distonocalm -pacientul este
echilibrat explicandu-i necisitatea 1 tableta / zi receptiv la
psihic interveniei indicaiile date
- i prezint pacientului i este mai
echipa de intervenie linitit
conferndu-i n acelai
timp ncredere n
acetia
-ncerc s-i ctig
ncrederea i-i spun s m
solicite la nevoie
Insomnie - s bene- - asigur un climat de linite -Diazepam -n urmatoa -
ficieze de un n salon, nv pacientul 1 tableta/zi rele nopti
somn odih - tehnici de relaxare pacientul se
nitor odihnete mai
bine
Imposibi- - s prezinte - efecutez toaleta parial -pacientul
litatea de a- tegumente zilnic la pat prezint
i acorda curate i - schimb lenjeria de pat i tegumente
ngrijiri de integre de corp de cte ori este curate i
igiena nevoie integre
Dificultatea -sa benefi- Ajut pacientul s se Pacientul are o
n a se cieze de o alimenteze i i servesc alimentaie i o
alimenta i alimentaie alimentele la o tempe- hidratare
hidrata corespunz- ratur moderat, la ore echilibrat
toare regulate i prezentate ct
mai atrgtor
 .4. Perspectiva personal a candidatului:

Din cele expuse anterior rezulta faptul ca o cunoastere temeinica a notiunileor teoretice si
practice in cazul pacientilor cu politraumatisme, exersarea practica a abilitatilor de ingrijire a
asistentilor medicali care fac parte din echipele complexe de interventie, fac ca abordarea
pacientilor politraumatizati sa aiba loc cat mai repede posibil de la preluare si intr-un mod cat
mai profesionist.
Concluzia studiului statistic de identificare a cauzelor violente de deces ca si
consecinta a politraumatismelor, arata faptul ca acestea reprezinta cea mai frecventa cauza de
accidente, indeosebi la decada de varsta 50-59 ani.
Numarul tot mai mare de accidente rutiere justifica pe deplin interesul crescut fata de
abordarea pacientilor politraumatizati.

.5. Utilitatea soluiilor gsite:

Cea mai importanta consecinta a prezentului studiu este reprezentata de intelegerea
deplina a bilantului care se face cat mai precoce de la preluarea unui politraumatizat intr-un
serviciu medical, de cunoasterea protocoalelor de interventie profesionista, de intelegerea
rolurilor asistentului medical in echipa mixta de interventie, astfel incat abordarea cat mai
precoce sa poata reda pacientilor politraumatizati sansa la viata.

III. BIBLIOGRAFIE
 1. Beers H. Mark ; Fletcher J. Andrew, Jones . Thomas, Porter Robert, Berkwits Michael,
Kaplan L. Justin; Agend medical Merk. Medicul casei, Ed. a-2-a , Bucureti , Editura ALL
, 2011

2. Dr. Borundel Corneliu ;Medicin intern pentru cadre medii, Ed. a-4-a , Bucureti ,
Editura ALL, 2009

3. Dr. Georgescu Dan ; Dr. Cioclteu Al. , Dr. Aron Gheorghi, Dr. Dina Ion, Dr. tefan
Roxana, Dr. Mitrea Mihaela, Dr. Baltog Georgia, Dr. Buctaru Oana, Dr. Cuiedean Ariadna,
Dr. Gabor Iulia, Dr. Licu Simona, Dr. Nedelcu Margareta, Dr. Zegheru Cristina, Dr. David
Cristiana, Dr. Rdulescu Daniela , Dr. Ciortea Daniela, Dr. Omer Secil, Dr.Popa Illeana, Dr.
Bumbea Horia, Dr. Bratu alentin ; Boli interne ol. , Bucureti , Editura National, 1998

Web-grafia:

1*. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TRAUMATISMELE-ASELOR-
PERIFERI41.php
2*. http://ati.medical-congresses.ro/Files/Ghiduri%20si%20protocoale/2004/Puncte%20cheie
%20in%20managementul%20traumatismului%20toracic.pdf

ANEXA I
ANEXA II
TIPURI DE FRACTURI
LINII DE FRACTURA
ANEXA III

ANEXA I
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

ANEXA
IMOBILIZAREA LEZIUNILOR