MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA” BISTRIŢA

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENT:
Dr. PUŞCAR ARMAND MUREŞAN MARIA

As. Med. MARIA RUS

-2015-
 DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
FRACTURĂ DE BAZIN

ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENT:
Dr. PUŞCAR ARMAND MUREŞAN MARIA

As. Med. MARIA RUS

-2015-
 CUPRINS

I. ARGUMEMT………………………………………………………………………………3

II. CONȚINUT………………………………………………………………………………..4

II.1. Scopul……………………………………………………………………………..4

II.2. Obiectivul 1. Redarea şi descrierea anatomiei şi fiziologiei bazinului…………...4

II.2. Obiectivul 2. Analiza şi investigţii teoretice legate de etiologie şi patogenie…….5

II.2. Obiectivul 3. Descrierea semnelor, simptomelor şi stabilirea diagnosticului

paraclinic şi pozitiv…………………………………………………………………….7

II.2. Obiectivul 4. Rezumarea şi descrierea diagnosticului diferenţial, evoluţiei

prognosticului şi complicaţiilor………………………………………………………..8

II.2. Obiectivul 5. Prezentarea posibilităţilor terapeutice a fracturilor de bazin……….9

II.3. Probleme practice soluționate…………………………………………………...11

II.4. Perspectiva personală……………………………………………………………24

II.5. Utilitatea soluților găsite………………………………………………………...25

III. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..26

IV. ANEXE…………………………………………………………………………………..27
 I. ARGUMENT

Fracturile de bazin au fost şi sunt întâlnite des, cauzele problemei fiind multiple, cele mai
des regăsindu-se în accidentele de circulaţie şi cele de la locul de muncă.Cei care trec prin
astfel de experienţe rămân în majoritatea cazurilor politraumatizaţi.

Lucrarea de faţă urmăreşte studiul pacientului cu traumatism de bazin de la momentul

producerii incidentului, tratamentul aplicat până la externare.

Pentru că traumatismele de bazin pot apărea oriunde, la locul de muncă, pe stradă,

acasă, etc, iar cauzele care le provoacă sunt multiple, accidente de circulaţie, căderi de la
înălţime, accidente la servici.Măsurile şi procedurile de prim ajutor aplicate la locul
accidentului pot simplifica urmările accidentului şi pot salva vieţi.

Sunt cazuri în care traumatismele minore se pot încheia tragic cu decesul victimei,
identificându-se două cauze care determină astfel de consecinţe:

1. Neacordarea primului ajutor

2. Efectuarea unor manevre total neindicate, manevre care pot agrava leziunile existente sau
pot provoca altele noi

În majoritatea cazurilor victima are mai multe leziuni traumatice în situaţia dată când
sunt prezente cel puţin două leziuni traumatice, dintre care cel puţin una dintre ele ameninţă
viaţa victimei și avem de-a face cu un politraumatism.

În cazul unei fracturi de bazin primul ajutor trebuie să se axeze pe valoarea vieţii în
acelaşi timp făcându-se tot posibilul de a evita producerea de leziuni suplimentare,
îndepărtarea factorului care a produs agresiunea şi scoaterea rapidă a victimei din zona
periculoasă.
 II. CONȚINUT

II.1. SCOPUL

Scopul lucrării este acela de a investiga şi analiza fracturile de bazin, pentru a putea
localiza factorii de risc, cauzele determinante acestei afecţiuni.

Scopul meu a fost de a asimila mai multe cunoştinţe despre această afecţiune, să învăţ
cât mai mult despre factorii etiologici, semnele şi simptomele afecţiunii dar şi despre
tratamentul fracturilor de bazin.

Fractura de bazin este o afecţiune a cărei frecvenţă este în creştere şi afectează din ce în ce
mai multe persoane tinere şi vârstnice. Având în vedere că este o urgenţă meduco-chirurgicală
am vrut să cunosc mai multe lucruri despre cauze şi tot ce are legătură cu această afecţiune
pentru a fii cât mai bine pregătită şi a ajuta persoanele corect şi eficient.

II.2.Obiectivul I. DESCRIEREA ANATOMIEI ŞI FIZIOLOGIEI BAZINULUI

Anatomia (Anexa 1)

Bazinul are forma unu trunchi de con, cu baza mare orientată în sus şi puţin înclinată
spre înainte. Bazinul are în structura sa oase dure şi plate, osul iliac, osul ischion, sacrun şi
coccis. Oasele pereche ale bazinului, osul iliac şi osul ischion sunt unite între ele prin sinfiza
pubiană, acasta fiind mai flexibilă în cazul femeilor.

Pe partea din spate a bazinului în continuarea osului iliac se află poziţionat osul
sacrum, acesta fiind o continuare a coloanei vertebrale.Pe fiecare dintre aceste două oase
iliace se afla câte o fosă acetabulară aceasta fiind punctul de conexiune dintre membrele
pelviene şi bazin.

Acetabulul este o suprafaţă articulară cu formă de semisferă ce oferă sprijin corpului

femural. Osul sacrum are în componenţa sa găurile sacrale prin care ies rădăcinile nervoase
ale măduvei spinale, în partea inferioară el conţinându-se cu coccisul iar în partea superioară
cu coloana vertebrală. Osul sacrum este unit de osul iliac prin intermediul articulaţiei
sacroiliece, acesta fiind una dintre cele mai puternice articulaţi dintre corp cu ligamentul
deosebit de rezistent.
Fiziologia

Bazinul are un rol deosebit în menţinerea echilibrului corpului femural. El face

legătura dintre coloana vertebrală şi membrele inferioare.

Greutatea trunchiului şi a membrelor superioare se transmit prin bazin spre cele două
membre pelvine. Prin aceasta apare funcţia mecanică de sprijin şi transmitere a greutăţi.

Bazinul are şi rol de protecţie a organelor situate în interiorul lui, el închide inferior
abdomenul şi are o serie de organe importante pe care le protejează şi le susţin.

Prin bazin trec atât arterele iliace (ce sunt o continuitate a aortei abdominale) cât şi
vasele iliace, motiv pentru care traumatismele care se produc în această zonă şi care sunt
însoţite de hemoragi pot genera complicaţii serioase.

II.2.Obiectivul 2. ANALIZA ŞI INVESTIGAREA TEORETICĂ LEGATĂ DE

ETIOLOGIE ŞI PATOGENIE

Definiţie:

Fracturile sunt soluţii de continuitate osoasă la nivelul structurii oaselor bazinului.

Fracturile de bazin sunt fracturile ce apar la oasele care îl compun: osul coxal, fundul cotiului,
ramurile ilio- şi ischiopubiene, sacrul şi coccisul.De obicei leziunile sunt complexe, fiind
implicate şi articulaţiile sacro-iliace ale sinfizei pubiene şi uneori, vascerale, cuprinse în micul
bazin.

Etiologia

Bărbaţii fiind implicaţi mai des în activităţi fizice grele şi periculoase sunt mai des
afectaţi. Datorită activităţilor fizice intense ce sunt necesare zilnic şi locurilor de muncă
periculoase, accidentele care pot duce la fracturi de bazin sunt:

Accidente rutiere, accidente de tren sau alte mijloace de transport, căderi de la

înălţime, compresiuni între două corpuri dure (dulap-perete, ușă, etc.)

Strivire prin diverse utilaje de muncă (stivuitor, remorcă, etc) compresiuni între
tampoane de vagoane.
Patogenia

Agentul traumatic poate să acţioneze asupra bazinului în trei parţi: transversală,

sagitală şi verticală.

Când traumatismul acţionează în sens lateral diametrul transversal al bazinului tinde să

se micşoreze aproriind cele două hemibazine. Inelul pelvian cedează mai întâi la nivelul găurii
obturate şi osul iliac, împins înăuntru cedează apoi la nivelul arcului posterior prin distensia
ligamentelor sacroiliace anterioare care smulg aripa iliacă. Traiectul de fractură merge de la
marea scobitură sciatică până la creasta iliacă producând fractură dublă verticală Malgaingne.

Când traumatismul acţionează în plan sagital, diametrul antero-posterior se

diminuează şi inelul pelvian cedează la partea sa anterioară, producând fractura ramurei
orizontale a pubisului şi a ramurei ischiopubiene (fractură simplă verticală). Dacă ligamentele
se rup se produce o disjuncţie sacroiliacă, iar dacă rezistă smulg o parte dn aripa sacrată
producând fractura Vaillemiee.

În cădere pe şezut, când traumatismul acţionează în sens vertical, iliacul puternic

împins în sus, cedează în partea sa anterioară apoi când traumatismul continuă tensionează
ligamentele sacroiliace care smulg aripa sacrată în dreptul găurilor (sacrate). În cădere pe
ambele ischioane se poate produce fractură dublă verticală bilaterală. Când forţa traumatică
acţionează oblic produc o fractură dublă anterior pe ramurile pubiene, iar posterior la nivelul
coxalului pe partea opusă.

Ca orice altă fractură ele pot fi clasificate în mai multe criterii:

Clinic se foloseşte clasificarea:

· fracturi de bazin fără întreruperea inelului osos pelvin (stabile)

· fracturi de bazin cu întreruperea inelului osos (instabile)

Din prima categorie fracturile au o evoluţie în mod normal simplă, spre vindecare fără
a fi afectată stacica. În a doua situaţie se modifică forma bazinului şi rămân sechele la mers şi
ortostatism.

Mai este utilă şi clasificarea în care se ia în considerare efectuarea sau nu a

suprafeţelor articulare cotiloidene, când sunt acestea afectate vor exista întotdeauna sechele
mecanice care vor duce mai devreme sau mai târziu la coxartroză.
 II.2.Obiectivul 3. DESCRIEREA SEMNELOR, SIMPTOMELOR ŞI
STABILIREA DIAGNOSTICULUI PARACLINIC ŞI POZITIV

Diagnostic clinic

La inspecţie se pot observa modificări de suprafaţă exprimate prin modificarea

reliefului, leziuni tegumentare (echimoze, excariaţi). De asemenea se pot observa eventuale
inegalităţi de membre ce apar în urma ascensionării unui hemibazin.

La palpare și la presiunea pe crestele iliace sau pe alte segmente se constată o durere mare. Se
poate constata de asemenea segmente osoase la presiunea pe creste sau la locul fracturat.

Observăm importanţa funcţională relativă, antalgică în situaţii de fractură parcelară şi

importanţa funcţională totală şi activă şi pasivă în cadrul fracturilor complexe.

Diagnostic paraclinic

Cel mai important este examenul radiologic, unde este necesară efectuarea radiografiei
în minim două planuri la orice suspiciune de fractură de bazin.Uneori este necesar un CT
pentru a evidenţia eventualele deplasări în spaţiu și este necesar când se suspectează leziuni
de părţi moi în micul bazin şi RMN.

Este necesar întotdeauna în cadrul evaluări generale a pacientului, a exanenelor de

laborator. Ele ne pot arăta eventualele pierderi de sânge în urma hemoragiilor secundare şi de
asemenea ne pot arăta statusul biologic al pacientului.

Diagnostic pozitiv

Se face pe baza anamnezei, a examenului clinic şi paraclinic, el trebuie să arate cu

exactitate tipul de fractură, consecinţele acesteia şi în acest fel să conducă la un tratament
adecvat.
 II.2.Obiectivul 4. REZUMAREA ŞI DESCRIEREA DIAGNOSTICULUI
DIFERENŢIAL, EVOLUŢIEI PROGNOSTICULUI ŞI COMPLICAŢIILOR

Diagnosticul diferenţial

Se face cu simple contuzii sau contuzii de organe interne fără leziuni osoase.

Evoluţie, prognostic, complicaţii

Fracturile de bazin fiind pe un os spongios bine vascularizat consolidează relativ rapid

(6-8) săptămâni fără probleme deosebite.

Evoluţia este determinată de tipul de fractură, in funcție de gradul de deplasare al

fragmentelor, de întrerupere sau nu a inelului osos, deasemenea evoluţia fracturilor fără
deplasare va duce la vindecări cu recuperare integrală dacă nu există leziuni de parţi moi
asociate.

Fracturile evoluează spre consolidare, aproape întotdeauna dar pot exista sechele în
cazul deplasărilor fragmentelor osoase pe distanţe mari şi care nu sunt corectate ortopedic sau
chirurgical.

Prognosticul fracturilor de bazin este în general bun la cele simple fără deplasare şi cu
sechele la cele cu deplasare. Prognosticul fracturilor cu traiect intra-articular este întotdeauna
spre complicaţii pe termen mediu şi lung. Acestea constau în dezvoltarea unei coxartroze
datorită unei incongruenţe articulare.

Evoluţia şi prognosticul fracturilor intens cominutive cu lezarea de părţi moi şi

hemoragii masive sunt rezervate. Ele depind de amploarea fracturilor, având în vedere că este
foarte dificil de efectuat hemostaza la suprafeţe osoase fracturate, bine vascularizate și pe
suprafeţe întinse, producând chiar decese.
 II.2. Obiectivul 5. PREZENTAREA POSIBILITĂŢIILOR TERAPEUTICE A
FRACTURILOR DE BAZIN

Tratament:

 Preventiv

Evitarea factorilor de risc în special al accidentelor de muncă, de circulaţie, căderi de la

înălţimii.

 Curativ

a) Tratament medicamentos

Constă în adimnistrarea de substanțe antialgice, antiinfamatoare și în mod deosebit are

în vedere prevenția trombozelor vasculare

Medicamentaţie:

Anticoagulante: Clexane 1f/zi până la mobilizare

Antiinflamator: Flamexin 1 tb/zi în funcţie de durere

Antialgic: Agocalmin 3x1/zi în funcţie de durere

b) Tratamentul ortopedico chirurgical (Anexa 2)

În cazul fracturilor fără deplasare stabilirea tratamentului constă în repaus la pat

vizând imobilizarea bazinului o perioadă de 4-6 săptămâni, până la formarea calusului și
consolidarea bazinului

Un rol deosebit de important revine asistentei care trebuie să asigure în mod

obligatoriu mobilizarea segmentelor subiacente fracturii, adică a membrelor pelvine
pentru a preîntâmpina tromboflebita la nivelul membrelor inferioare

Este de asemenea important mobilizarea segmentelor trunchiului pentru a

preîntâmpina complicațiile determinate de repausul prelungit la pat (Pneumoni, Infecții
urinare)

În cazul fracturilor cu deplasare se urmărește repunerea fragmentelor deplasate prin

mijloace ortopedice cum ar fi tracțiunea transcheletică la planul patului a unui eventual
hemibazin acscensionat.

Tratamentul chirurgical este recomandat în situații în care segmente mari de bazin sunt
deplasate și ele fac parte din structura de rezistență ce participă la ortostatsm și mers

În aceeași situație dacă mijloacele ortopedice de reducere a fracturi au eșuat se

intervine chirurgical și se practică reducerea sângerândă cu plăci de fixare cu șuruburi

Tot în cadrul tratamentului chirurgical se poate menționa intervenția chirurgicală ce

constă în ortoplastia șoldului la un timp ulterior fracturii, ştiut fiind faptul că fracturile cu
traiect intra-articular se vor solda întotdeauna cu complicații amintind aici coxartroza
secundară.

 Tratament de recuperare

Kinetoterapia, prin exercițiile specifice reușește să-i redea pacientului mobilitatea

articulațiilor, combătând în același timp redorile articulare și contracturile musculare.

Realizate corect, sub îndrumarea și cu ajutorul unui kinetoterapeut, exerciţiile

kinetoterapeutice îi cresc consolidarea tonusului și forța musculară pacientului, stabilitatea
și mobilitatea articulaților fiind redobândite la finalul programului de recuperare.

Recuperarea medicală a fracturii de bazin include și proceduri de fizioterapie, acestea

având rol de a calma durerile, dar și de a preveni apariția inflamațiilor.

Pe lângă Kinetoterapie și fizioterapie, recuperarea medicală a fracturii de bazin

include și şedinţele de masaj terapeutice, ce ar trebui să fie realizate numai de către
specialiști, pentru evitarea unor eventuale complicaţii ce ar putea apărea din cauza unor
manevre greșite.

Deoarece după o perioadă îndelungată de repaus la pat apar atrofi musculare întinse
atât la nivelul bazinului cât și la nivelul membrelor inferioare.Înafară de acestea apar
redori posibil extinse la nivelul articulațiilor șoldului dar și a membrelor pelvine.De aceea
este esențială recuperarea funcției.
 II.3. PROBLEME PRACTICE SOLUŢIONATE

Pentru acest proiect am luat în studiu un pacient cu Fractură de bazin, internat în secţia
de Ortopedie a Spitalului Judeţian De Urgenţă Bistriţa-Năsăud, pe care l-am îngrijit aplicând
conceptul de nursing studiat în scoală.

Procesul de îngrijire parcurge următoarele etape:

- Culegerea datelor

- Analiza şi interpretarea lor, pentru stabilirea problemelor de dependenţă şi

diagnosticelor de nursing, într-un tabel cu următoarea structură: nevoie fundamentală,
manifestări de independenţă, manifestări de dependenţă, sursă de dificultate, problema
de dependenţă, diagnostic de nursing.

- Stabilirea şi implementarea planului de îngrijire, într-un tabel cu următoarea structură:

diagnostic de nursing, obiective, intervenții autonome şi delegate, evaluare.

- Evaluarea finală a cazului

Culegerea datelor:

Surse: Pacient şi Foaia de observaţie

Culegera datelor de la pacient:

Metoda: Interviu şi utilizarea observaţiei

Date relativ stabile:

Informaţii generale:

Nume: C

Prenume: N

Localitatea: Năsăud

Judeţul: Bistriţa-Năsăud

Vârsta: 40 de ani
 Sex: Masculin

Religie: Ortodoxă

Naţionalitate: Română

Stare civilă: Căsătorit

Date variabile:

Condiţii de viaţă: Locuieşte împreună cu soţia

Gusturi personale şi obiceiuri: Program relativ regulat de masă

Preferinţe alimentare: Nu

Consumă cafea: 1-2 ceşti/zi

Alcool: Nu

Mod de petrecere a timpului liber: Sport

Date privind starea de sănătate anterioară:

Date antropometrice:

Greutate: 78kg

Înălţime: 1,80 cm

Grup sangvin: A II

Rh: Pozitiv

Limite senzoriale:

Alergic: Nu

Proteză: Nu prezintă

Somn: Perturbat

Mobilitate: Alterată

Alimentaţie: Echilibrată
Antecedente heredo-colaterale:

Mama: Afecţiune cardiacă

Antecedente personale:

Fiziologice:

Tata: Decedat

Patologice:

Boli ale copilăriei: Rujeolă, Varicelă

Informaţi legate de boală:

Motivele internării:

Pacientul s-a prezentat la spitalului Judeţian De Urgenţă Bistriţa-Năsăud cu

ambulanţa, la data de 14.06.2014, cu următoarele manifestări:

- Durere la comprimarea şoldului

- Durere puternică la mişcare

- Impotenţă funcţională

Istoricul bolii:

Pacientul afirmă că în cursul zilei de 14.06.2014, a suferit un traumatism prin

cădere de la 6 metri înălţime, în urma căreia a simţit o durere vie, impotenţă
funcţională, motiv pentru care se prezintă la Unitatea Primiri Urgenţe pentru
investigaţii.

Fiind supus exaninărilor clinice şi paraclinice (radiografie) s-a decis internarea

în secţia Ortopedie a Spitalului Judetian De Urgenţă Bistriţa-Năsăud, pentru aplicarea
tratamentului corespunzător.

Diagnostic la internare:

Fractură bazin fără deplasare

 Data internări: 14.06.2014

Examen clinic pe aparate:

Stare de conţtienţă: Bună

Facies: Palid

Tegumente: Palide

Mucoase: Umede

Ţesut conjunctiv: Adipos

Sistem muscular: Normotom

Sistem osteo-articular: Durere vie, impotenţă funcţională

Oprirea continuităţi osoase la nivelul bazinului

Aparat respirator:

Torace normal conformat

Sonoritate pulmonară normală

Murmur vezicular fiziologic

Aparat cardiovascular:

Ritmic normal

Aparat digestiv:

Contractura mușchilor abdominali: datorită hematomului retro-peritonial

Ficat, căi biliare, splină - Normale

EXAMEN RADIOLOGIC

Radiografie bazin: Fractură de bazin fără deplasare

Analiza, interpretarea şi stabilirea diagnosticului de nursing

Nr. Nevoia Manifestări Manifestări Problema Sursa de Diagnostic

Crt Fundamentală Independenţă Dependenţă dificultate de nursing
1. Nevoia de a - Respirație: - Anxios Alterarea - Anxietate - Respirație
respira şi a 17r/min - Tahipnee respirației - Stres inadecvată
avea o bună - Respirație Respirații=21 - Durere
circulaţie liniștită r/min
- Ritmică -Puls=96/min
- Respiraţie de
tip costal
inferior
- Mucoasă
respiratorie
umedă
- Puls: 80
pulsații/min
- T.A.=130/70
mmHg

2. Nevoia de a - Dentiție Imposibilitate Dificultatea - Imobilizare la Alimentație

bea şi a corespunzătoare de a se alinentației pat și hidratare
mânca - Masticație alimenta - Durere prin deficit
uțoară singur
- Digestie lentă
- Hidratare
corespunzătoare
1500-2000ml/zi
3. Nevoia de a - Culoarea și - Dificultate - Scăderea - Diminuarea Constipaţie
elimina aspectul urinii în a elimina tranzitului mobilităţii
normale - Meteorism intestinal - Anxietate
- Diureză abdominal
normal

-Cantitate: - Consistența
 1200-1400 scaunului
ml/24h crescută
- Scaun normal - Lipsa
(unul pe zi) activităţii
- Transpirația
normală

4. Nevoia de a - Tonus - Impotență -Imobilitate - Durere vie Dificultate

se mişca şi a muscular păstrat funcțională a - Postură - Alterarea de a se
avea o bună - Mişcări active bazinului și neadecvată aparatului mişca
postură şi pasive membrelor locomotor
- Postură inferioare
adecvată, - Poziție
şezând, culcat anormală
- Prezența
edemelor
5. Nevoia de a - Perioadă de - Somn - Alterarea - Durere Insomnie
dormi şi a se repaus perturbat somnului - Anxietate
odihni - Perioadă de - Disconfort - Spitalizare
relaxare - Nelinişte
- Anxietate
- Astenie

6. Nevoia de a - Veşminte - Îmbrăcare Incapacitate - Durere Dificultate

se îmbrăca şi alese după gust cu ajutor de a se - Imobilizare în a se
dezbrăca şi circumstanţe - Durere îmbrăca și îmbrăca și
şi personalitate - Anxietate dezbrăca dezbrăca
- Calitatea
veşmintelor
adecvate
situației
- Aspect îngrijit
7. Nevoia de a
menţine
 temperatura
corpului în
limite
normale
8. Nevoia de a fi - Igiena - Nu se pot Incapacitate - Impotență - Dificultate
curat, de a corespunzătoare urma în a-și funcțională în
proteja cu mucoasă prescripţiile satisface autoîngrijire
tegumentele bucală umedă și de igienă igiena datorită
şi mucoasele roz - Să se singur imobilități
- Gingii pieptene, să
aderente dinților se spele
- Piele curată,
netedă, păr
curat, pieptănat
- Unghii tăiate,
curate

9. Nevoia de a - Mediul - Durere - Durere -Insalubritatea - Risc de

evita ambient salubru - Irascibilitate - Anxietate mediului complicații,
pericolele - Mediul de - Anxietate - Absența predispoziți
siguranţă -Predispoziție măsurilor de e la
- Securitate la accidente protecție accidente
fizică
- Securitate
psihologică

10. Nevoia de a - Atitudine - Stima de Comunicare Imposibilitatea - Alterarea

comunica receptică sine scăzută redusă adaptării la comunicări
- Limbaj clar mediul
- Exprimare spitalicesc
clară
11. Nevoia de a - Acționează
acţiona conform
conform propriilor
propriilor credințe și - - - -
 convingeri şi obiceiuri
valori, de a - Aparență
practica religioasă
religia - Individul are
libertate deplină
de acțiune
12. Nevoia de a fi - Stima de sine -Incapacitatea -Dificultatea - Durere Incapacitate
preocupat în - Comportament de a realiza de a se - Dificultate de a se
vederea normal activități realiza pentru mișcare realiza
realizării - Motivație -Incapacitatea
- Luare de de a rezolva
decizii probleme
13. Nevoia de a
se recrea
14. Nevoia de a - Capacitatea de - Cunoștințe - Alterarea - Mediu - Deficit de
învăţa cum a acumula insuficiente nevoii de a necunoscut cunoaștere
să-ţi păstrezi cunoștințe noi despre boală, învăța cum - Lipsa de din cauza
sănătatea tratament, să îşi informații, de lipsei de
complicații păstreze cunoaștere ce informații
- Recuperare sănătatea se pot lua pt. a despre boală
îşi menține
sănătatea

Implementarea planului de nursing

Nr. Diagnostic de Planificarea Intervenţii Evaluare

Cr. nursing obiectivelor Autonome şi Delegate
1. Respirație Pacientul să Asistenta medicală Asistenta Pacientul
inadecvată prezinte respirație învață pacientul medicală reprezintă
 și circulație tehnici relaxare adimintrează puls, respirație
adecvată medicație la normală, cu
indicația mișcări
medicului toracice
- Urmăreşte normale
efectul
medicamentelor
- Verifică
funcțiile vitale
2. Alimentație și Pacientul să fie Servește pacientul Asistenta Pacientul este
hidratare prin echilibrat cu alimente, medicală echilibrat
deficit hidroelectrolitic încurajează alimentează hidroelectrolit
pacientul și îi pacientul, icnutrițional
explica necesitatea instituind
intervenţiilor perfuzii cu
glucoză și
electrolizi după
cu indică
medicul
3. Constipația Pacientul trebuie Asistenta medicală Administrare de Pacientul
să prezinte o ajută pacientul să laxative la elimină
echilibrare consume o indicaţia normal
hidroelectrolitica cantitate suficientă medicului
adecvată de lichide și
alimente
4. Dificultate de a Diminuarea Imobilizarea Administrează Stare generală
se mişca durerii pacientului antialgice, bună
antinflamatoare
Menţinerea la indicația
pacientului în medicului
poziţia decubit Masează
dorsal în primele regiunea
48 de ore predispusă la
Menținerea escare
 integrități Ajută pacientul
tegumentelor în satisfacera
nevoilor
5. Insomnie Pacientul să aibă Asistenta med. Administrăm Pacientul
un somn învață pacientul diazepam prezintă un
corespunzător tehnici de relaxare, pentru ca el să somn
îl ajută să se poată dormi odihnitor
liniștească, află Administrăm
cauza insomniei algocalmin
pentru calmarea
durerii

6. Dificultate în a Pacientul să se Identificăm Ajutam Pacientul

se îmbrăca și poată îmbrăca și capacitatea fizică a pacientul să reușește să se
dezbrăca dezbrăca singur pacientului facă exerciții îmbrace cu
într-un anumit ajutor
termen
7. Dificultate în Să aibă tegumente Acordam îngrijiri Prevenim Pacientul
autoîngrijire și mucoase curate de igienă, căutam escarele în prezintă
datorită temperatura apei zonele tegumente şi
imobilități (37°C) predispuse mucoase
curate
8. Risc de Trebuie să oferim Evitarea La indicaţia Pacientul este
complicații, acientului un pericolelor prin medicului de în siguranţă și
predispoziție la mediu sigur, fără accidentare administrează este ferit de
accidente infecţii, accidente antiinflamator accidente
9. Alterarea Pacintul trebuie Asistenta medicaa Adminstram Pacientul
comunicări să folosească trebuie să discute medicaţie la prezintă o
mijloace de cu pacientul, să îl recomandarea stare
comunicare liniştească, şi să îi medicului echilibrată
potrivite pentru explice necesitate emoţional şi o
stare lui de investigaţiilor comunică re
sănătate bună cu
 personalul
medical
10. Incapacitate de Ajutam pacientul Discutam cu Ajutarea Pacientul şi-a
a se realiza să îşi recapete pacientul cunoaşteri recăpătat
încrederea în sine problemele care îi capacitatiilor încrederea în
provoacă starea de sale sine
neputinţă
Pentru calmare îi
oferim un ceai de
tei
11. Deficit de Acumularea de Asistenta medicală Pacientul a
cunoaștere din noi informaţii, trebuie să educe acumulat
cauza lipsei de dobândirea de noi pacientul cu suficiente
informații obiceiuri privire la cunoştinţe
despre boală mijoacele de despre boala
susţinere a sa
bazinului, şi a
tratamentului
recuperator

Examene de laborator şi paraclinice

Hemogramă (sânge)

Test Rezultat Interval. Biologic de referinţă/unit. Mas.

WBC 10.41 4.3-10.0/10*3/uL
BAS# 0.03 0-0.1/10*3/uL
BAS% 0.3 0-1/%
NEU#* 7.11 2-7/10*3uL
NEU% 68.3 50-70/%
EOS# 0.08 0.02-0.5/10*3/uL
EOS% 0.8 0.5-5/%
LYM# 2.36 0.8-4/10*3/uL
LYM% 22.7 20-40/%
MON# 0.83 0.12-1.2/10*3/uL
MON% 7.9 3-2/%
ALY# 0.01 0-0.2/10*3/uL
ALY% 0.1 0-2/%
LIC# 0.00 0-0.2/10*3/uL
LIC% 0.0 0-2.5/%
RBC 5.40 3.9-5.2/10*6/uL
HGB 14.7 11.5-15.5/g/dL
MCV 85.1 87-100/fL
MCH 27.2 26.0-34.0/pg
MCHC 32.0 31.4-36.3/g/dL
RDW-CV 12.8 11-16/%
RDW-SD 43.3 35-56/fL
HCT 46.0 37-48/%
PLT 251 140-440/10*3/uL
MPV 8.9 6.5-12/fL
PDW 16.1 9-17/
PCT 0.223 0.108-0.282/%

Coagulare (plasma)

Test Rezultat Interval. Biologic de

referenţă/unit. Mas.
PT (sec) 16.2 14-19/sec
INR 1.18 0.9-1.5/INR
IP (%) 81.4 80-100/%

Biochimie (ser)

Test Rezultat Interval. Biologic de

referenţă/unit. Mas.
UREA 43 10-50/MG/DL
CREATININA 1.14 0.7-1.2/MG/DL
SERICĂ
GLUC 96 70-105/MG/DL

Evaluarea finală a cazului

Epicriza
Bolnavul în vârstă de 40 de ani, se internează în secţie pentru diagnosticul de fractură de bazin
fără deplasare confirmat clinic şi radiografic.

Externare cu recomandare:

Repaus prelungit, cu mobilizarea kinetoterapeutică a membrului afectat.Continuă

profilaxie antitrombotică cu INNOHEI 4500/Zi. Revine în ambulanţa spitalului pentru
radiografie pentru a verifica dacă fractura nu s-a deplasat şi stabilirea reluări mersului.

Reluarea progresivă a mersului, deplasarea cu sprijin favorizând consolidarea fracturii

şi evitând complicaţiile datorate repausului prelungit.Recuperare medicală după stabilirea
mobilităţii.
 II.4. PERSPECTIVA PERSONALĂ A CANDIDATULUI

Anticoagulantele sunt medicamente cu administrare necesară în fracturi şi nu numai,

pentru că ajută la circulţia sângelui şi previne riscul trombozelor asociate cu imobilizarea
prelungită.

Definiţie:

Anticoagulantele aparţin unui grup de medicamente denumite heparine cu greutate

molecurară mică. Aceste medicamente se utilizeazăpentru a preveni formarea şi dezvoltarea
cheaguriilor de sânge în interiorul vaselor sanguine, acţionând asupra factorilor plasmatici
responsabili de coagulare.

Mod de prezentare:

Se face în funcţie de efectul acestora:

Heparina-anticoagulant fiziologic inactivează trombina şi factorul X din plasmă.

Se injectează intravenos, efectul este imediat şi se menţine 4-8 ore.

Heparina cu greutate moleculară mică, inactivează factorul x dar nu şi trombina.

Fraxiparine și Clexane se adiminitrează subcutanat, în soluţie concentrată având

avantajul administrării o dată sau de două ori pe zi, doar în scop profilactic.

Cale de administrare: Injecţie subcutanată

Locul de elecţie: Țesutul celular subcutanat al peretelui abdominal anterolateral sau

posterolateral, alternativ în dreapta şi în stânga.

Tehnica de administrare:

Poziţia pacientului în decubit dorsal

Se inspectează regiunea, se dezinfectează tegumentele

Seringa preumplută este gata de utilizare, nu trebuie eliminată bula de aer

Injectarea constă în introducerea acului perpendicular, pe toată lungimea lui într-un

pliu al pielii ţinute între police şi index.Pliul trebuie ţinut pe toată durata injectării. După
retragerea acului nu se masează locul injectării.
Intervenţiile asistenţei medicale:

Administereză medicaţia respectând indicaţiile medicului privind doza, calea şi ritmul

de administrare.

Verifică calitatea produselor, termen de valabilitate, aspect, culoare, integritate

Pregăteşte instrumentele şi materialele necesare tehnicii de administrare în funcţie de

calea prescrisă de medic, respectând măsurile de asepsie.

Accidente:

Durerea în timpul injectării impune retragerea acului şi injectarea în altă parte

Hematom prin atingerea unui vas de sânge

Atenţie:

Nu se administrează heparina în soluţie perfuzabilă salină izotonă cu alte

medicamente. În timpul tratamentului cu anticoagulante nu se efectuează injecţii
intramusculare. Tratamentul cu anticoagulante se începe cu heparină şi se continuă cu
trombostop.

II.5. UTILITATEA SOLUȚIILOR GĂSITE

Fracturile de bazin sunt foarte frecvente în ultimul timp, prin accidente de circulaţie şi
de muncă. Mortalitatea este mare, atunci când leziunile sunt foarte grave şi se produc prin
lovirea bazinului de către barele autoturismelor, tranvaielor, prin cădere de la înălţimi.
Organele interne cuprinse în bazin sunt deseori afectate.

Aceşti bolnavi sunt şocaţi, cu tensiune scăzută, puls accelerat, palizi, vor fi aşezaţi pe
targă sau un plan dur, fiecare mişcare declanşează dureri şi poate să accentuieze şocul.
Transportul pe un plan dur către o unitate snitară este obligatoriu, cât mai repede.
 BIBLIOGRAFIE

1. Lucreţia Titircă - Ghid de Nursing cu Tehnicile de Evaluare şi Îngrijiri

Corespunzătoare Nevoilor Fundamentale, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2002

2. Lucreţia Titircă - Tehnici de Evaluare şi Îngrijiri Acordate de Asistenţii Medicali,

Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008
 ANEXE

Anexa 1
Anexa 2