MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ “HENRI COANDĂ” CONSTANȚA

PROIECT

Pentru Examenul De Certificare a competențelor Profesionale

– Nivel 5
Calificarea : Asistent Medical Balneofiziokinetoterapie Și Recuperare

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
GRIGORE CĂTĂLINA-LIVIA
ABSOLVENT:
CRISTEA MARIUS -MARIAN

CONSTANȚA
2021

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ ” HENRI COANDĂ ” CONSTANȚA

PROIECT

Recuperarea medicală în nevralgia cervico-brahială.

ÎNDRUMĂTOR PROIECT,
PROFESOR : GRIGORE CĂTĂLINA-LIVIA

ABSOLVENT :
CRISTEA MARIUS -MARIAN

CONSTANȚA
2021

2
 MOTTO

“Cunoasterea nu este suficienta, trebuie sa o punem in aplicare. Dorinta

nu este suficienta, trebuie sa trecem la fapte.” – Bruce Lee

3
 Argument

Activitatea medicala de recuperare functionala este complexa si se desfasoara în diverse

locuri: ambulatoriul de specialitate, spitale de recuperare, sanatorii balneare si alte tipuri de
unitati .

Mijloacele folosite în activitatea de recuperare functionala sunt: hidrotermoterapia,

masoterapia, electroterapia si kinetoterapia care necesita dotari specifice. Dintre acestea cele
mai accesibile dotari sunt cele pentru electroterapie si kinetoterapie.

Astfel, se aplica tratamente pentru o gama foarte mare de suferinte, pentru un numar
relativ mare de pacienti, fiecare pacient primind cel putin o procedura de
electroterapie,gimnastica medicala .

NCB este deseori confundata cu un atac de cord atunci cand este localizata in bratul
stang.
Aceasta afectiune apare cel mai des la oamenii care duc o viata sedentara sau care
desfasoara o activitate „pe scaun”, cum ar fi sofatul sau munca de birou.
Poate aparea si dupa exercitii fizice intense, dupa repaus indelungat, ridicarea unor obiecte
grele in mod inadecvat.

Fizioterapeutul poate alcatui un program de terapie personalizat care actioneaza direct

asupra cauzelor nevralgiei cervico-brahiale si reduce sau elimina total simptomele.

Prin realizarea acestei teme am dorit sa evaluez personal beneficiile terapeutice ale
electroterapiei ,kinetoterapiei asupra durerilor cervico-brahiale.

4
 CUPRINS
MOTTO .............................................................................................................................................3

ARGUMENT .....................................................................................................................................4

CAP.I NOȚIUNI DE ANATOMIE...................................................................................................6

1.1 Noţiuni de anatomie şi biomecanică ale coloanei vertebrale..................................................6

1.2 Coloana cervicală – bilanţ articular.......................................................................................12

1.3 Coloana cervicală – bilanţ muscular.....................................................................................16

CAP. II PATOLOGIE.Nervalgia cervico-brahială(NCB)..............................................................22

2.1 Definiţie................................................................................................................................22

2.2 Simptomatologie...................................................................................................................23

2.3 Metode de diagnosticare…………………………………………………………………….24

CAP. III TRATAMENT.....................................................................................................................27

3.1 Tratamentul profilactic ………………………………………………………………..……27

3.2 Tratamentul curativ ………………………..…………………………………………….…28

3.3Medicatie antialgica si antiinflamatorie…………………………………………………..…28

3.4 Tratament orthopedic………..………………………………………………………….….29

3.5 Electroterapia..........................................................................................................................29

3.6- Tratamentul prin masaj...........................................................................................................41

3.7- Curele balneare......................................................................................................................43

3.8- Kinetoterapia..........................................................................................................................45

CAP. IV STUDII DE CAZ ..................................................................................................................49

CONCLUZII ..........................................................................................................................63

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................65

5
 CAPITOLUL I

1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ ALE COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vetebrala este o lunga coloana mediana si posterioara numita si rahis, formata din
suprapunerea celor 33-34 piese osoase - vertebrele. Urmarite de sus in jos, vertebrele corespund:
gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului. Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate de la
regiunea respectiva:
• vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7 si se noteaza de la C1 la C7-
coloana cervicala.
• vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12, se noteaza de la T1-T12 si
formeaza coloana toracala.
• vertebrele lombare corespund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului) sunt in
numar de 5, se noteaza de la L1 la L5 si formeaza coloana lombara.
Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si independente, ele se mai
numesc si vertebre adevarate.
• vertebrele sacrale sunt in numar de 5 si vertebrele coccigiene sunt in numar de 4-5 si
corespund pelvisului. Ele se sudeaza dand nastere la 2 oase: sacrul si coccigele, fiind oase sudate intre
ele se mai numesc si vertebre false.

In medie lungimea coloanei vertebrale este de 73 cm la barbat si de 63 cm la femeie,

reprezentand aproximativ 40% din lungimea totala a corpului.
6
 Latimea maxima a coloanei vertebrale este baza sacrului unde masoara 11 cm. De aici merge
descrescand atat in jos cat si in sus.
Coloana vertebrala nu este rectilinie, prezinta doua feluri de curburi in plan sagital si in plan
frontal. Curburile in plan sagital sunt orientate fie cu convexitatea inainte si se numesc lordoze,
fie cu convexitatea inapoi si se numesc cifoze.
La coloana vertebrala aceste curburi sunt in numar de patru :
a) curbura cervicala cu convexitate inainte
b) curbura toracala cu convexitate inapoi
c) curbura lombara cu convexitate inainte
d) curbura sacrococcigiana cu convexitate inapoi.

Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara, una posterioara si doua fete laterale:
• fata anterioara este formata de o coloana cilindrica rezultata din suprapunerea corpurilor
vertebrelor;
• fata posterioara prezinta pe linia mediana procesele spinoase care formeaza creasta
spinala.
• fetele laterale prezinta varful proceselor transversale, pediculii

vertebrali, gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor vertebrali. Varful procesului
transversal al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian.

Canalul vertebral este format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua in sus cu
cavitatea neurocraniului, iar in jos se deschide prin hiatul sacral si urmareste toate inflexiunile
coloanei vertebrale.
Diametrele canalului vertebral variaza: sunt mai mari in regiunea cervicala si lombara in raport
cu mobilitatea coloanei vertebrale, in regiunea toracala, unde mobilitatea coloanei este mai redusa,
diametrele canalului vertebral sunt mai mici.
Coloana vertebrala caracterizeaza vertebrele si indeplineste 3 functii: Protectia maduvei .
In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Este evident rolul protector
al coloanei vertebrale, formata anterior de catre puternicele corpuri vertebrale, iar posterior de arcurile
vertebrale suprapuse.
In unele cazuri, fracturile coloanei vertebrale pot interesa maduva sau/si meningele.

7
Rolul static.

In ortostatism coloana vertebrala reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele

superioare, ea trasmite apoi greutatea la pelvis si la membrele inferioare.
Coloana prezinta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Aceste
curburi patologice pot fi ereditare sau dobandite.

Rolul biomecanic.

Coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie acestora corpul are o
mare mobilitate.

Articulatia corpilor vertebrali

a) suprafetele articulare sunt date de fetele superioara si inferioara, usor concave ale
corpilor vertebrali.Intre aceste suprafete osoase se regasesc discurile intervertebrale.
b) discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-cartilaginoase alcatuite dintr-o
portiune fibroasa periferica (inelul fibros) si o portiune centrala (nucleul pulpos). Rezistenta
inelului fibros creste spre periferie.
Inelul fibros este format din lame de fibre conjuctive care se insera profund pe zona compacta
osoasa.
Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi diminueaza fluiditatea in raport
direct cu compresiunea ce se exercita asupra lui.

Segmentul cervical este format din 7 vertebre.

Coloana cervicala este alcatuita din doua parti distincte din punct de vedere anatomic si
functional: COLOANA CERVICALA SUPERIOARA care
cuprinde segmentele OCCIPUT, C1, C2.

COLOANA CERVICALA INFERIOARA care este cuprinsa intre fata inferioara a

8
axisului si fata superioara a primei vertebre toracale.

COLOANA CERVICALĂ

- articulatia atlanto-occipitala – este o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare

sunt, cei doi condili occipitali pe de-o parte, care privesc in jos, inainte si in afara si au o
forma convexa si pe de alta parte, cele doua cavitati glenoide ale atlasului, care privesc in sus,
inainte si inauntru si au forma concava. Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat subtire
de cartilaj hialin si sunt unite intre ele printr-o capsula, intarita de doua ligamente, anterior si
posterior. - articulatia atlas – axis.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA (2):

1 – ligamentul longitudinal anterior 2 – ligamentul longitudinal posterior 3 – ligamentul fetelor

articulare 4 – ligamentul interspinos 5 – ligamentul supraspinos

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE SUPERIOARE:

FATA POSTERIOARA:
1 – muschiul marele drept posterior al capului
2 – muschiul micul drept posterior al capului
3 – muschiul oblic inferior al capului

9
4 – muschiul oblic superior al capului
5 – muschiul spinal, partea cervicala

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE INFERIOARE:

MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN:
1 – cleidomastoidian
2 – cleidooccipital
3 – sternooccipital
4 – sternomastoidian

Sternocleidomastoidianul este situat pe fata laterala a gatului, pe sub muschiul pielos al

gatului si indreptat de sus in jos, dinapoi inainte si din afara inauntru. Proximal se insera pe apofiza
mastoida a osului temporal, iar cel distal se insera prin doua capete: capatul sternal si capatul
clavicular .
Acest muschi flecteaza capul pe coloana, il inclina lateral de partea lui si il roteaza
indreptand barbia in partea opusa.
MUSCHIUL TRAPEZ (FASCICULUL SUPERIOR) – are origine pe de-o parte, pe
protuberanta occipitala externa si pe treimea interna a liniei curbe occipitale superioare, iar pe de alta
parte pe partea superioara a ligamentului occipital posterior.
- are insertie pe marginea posterioara a treimii externe a claviculei.
- este un muschi ridicator al umarului; inclina capul in lateral (cand actioneaza homolateral)
si roteste capul (cand actioneaza heterolateral).

MUSCHIUL LUNG AL GATULUI - este situat anterior de vertebrele cervicale si e alcatuit din

trei fascicule:
- un fascicul longitudinal ce se intinde de la corpurile C2-T3 pana la apofizele
transversale C4-C7

10
 - un fascicul oblic superior ce se intinde de la arcul anterior a1 atlasului pana la apofizele
transversale C3-C6;
- un fascicul oblic inferior ce se intinde de la corpurile TI-T3 pina la apofizele
transversale C5-C7.
- actiune - in cazul actiunii bilaterale, acest muschi redreseaza lordoza cervicala si
determina flexia coloanei cervicale ;
- in cazul actiunii unilaterale, determia inclinarea laterala si flexia coloanei cervicale.

N
R MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE

C
A
R B C D E
- pe vertebrele - pe occiput si mastoid - EXTENSORI ai
1 SEMISPINA cervicale si primele - pe apofizele gatului -
LUL dorsale (apofizele vertebrelor cervicale ROTATORI (cand
transverse actioneaza
CAPULUI articulare si heterolateral)
spinoase)

- pe vertebrele - pe occiput si mastoid - EXTENSORI ai

2 SPLENIUL cervicale si primele - pe apofizele gatului -
dorsale (apofizele vertebrelor cervicale ROTATORI (cand
CAPULUI transverse actioneaza
articulare si heterolateral)
spinoase)

- pe vertebrele - pe occiput si mastoid - EXTENSORI ai

3 SPLENIUL cervicale si primele - pe apofizele gatului -
dorsale (apofizele vertebrelor cervicale ROTATORI (cand

11
 RIDICATOR - pe tuberculul - pe unghiul - RIDICATOR al
4 UL posterior al superointern scapular omoplatului
apofizelor (margine posterioara)
SCAPULEI transverse cervicale
de la C1-C4

- pe apofizele - pe marginea - ADDUCTOR si

5 ROMBOIDU spinoase ale vertebrelor scapulei RIDICATOR al
L ultimelor 2 umarului
vertebre cervicale - ROTESTE scapula
si primelor 4 in jurul unghiului
vertebre toracale lateral

SEMISPINA - pe apofizele - pe apofiza spinoasa a

6 LUL transverse, sar vertebrei a 5 a si a 6 a

peste 4 vertebre de deasupra
PARTEA

CERVICAL
A

LONGISSIM - pe apofizele - pe tuberculii

7 transverse ale posteriori ai apofizelor
CERVICAL primelor 4 vertebre transverse cervicale a
toracale 7a–a3a

- pe apofizele - pe apofiza mastoida

8 LONGISSIM transverse ale a temporalului
AL primelor 3 vertebre

12
 ROTATORU - pe apofizele - pe apofiza spinoasa
9 L tansverse si si lama arcului
spinoase ale vertebral imediat
CAPULUI vertebrelor superioare

- pe apofizele - pe prima si a doua - FLEXEAZA capul

transverse ale coasta - la baza (cand se contracta
SCALENUL vertebrelor gatului, printre intr-o singura parte)
1 cervicale scalenul anterior si - Maresc rigiditatea
0 ANTERIOR (tuberculii mijlociu trec artera coloanei cervicale
anteriori) subclavie si plexul (cand iau punct fix
brahial pe apofizele
transverse cervicale)

DREPT - pe atlas si - pe procesul bazilar al - FLEXOR al

1 occipital occipitalului capului - FLEXOR

1 ANTERIOR al coloanei
AL cervicale (lungul
gatului)
CAPULUI

LUNG AL - pe apofizele - pe fata inferioara a - FLEXOR al

1 transverse ale portiunii bazilare a capului - FLEXOR
2 CAPULUI vertebrelor occipitalului al coloanei
cervicale cervicale (lungul
gatului)
LUNG AL - pe vertebrele - fata inferioara a - FLEXOR al
1 toracale superioare portiunii bazilare a capului - FLEXOR
3 GATULUI si vertebrele occipitalului al coloanei cervicale
cervicale

13
1.2 Coloana cervicală – bilanţ articular

Flexia capului şi gâtului

Definirea mişcării: mişcarea prin care bărbia se apropie de stern.

Valoarea normală: 35-450 (Chiriac), 80-900 (Magee), 30-450 (Sbenghe).

Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu privirea înainte.

Poziţia finală: subiectul în şezând, bărbia se apropie de stern, până la limita de mişcare.

Determinarea planului în care se execută mişcarea: sagital.

Poziţia goniometrului:

 Centrul goniometrului se plasează la nivelul articulaţiei temporo-

mandibulare, pe partea laterală.

 Braţul fix urmăreşte linia ce uneşte conductul auditiv

cu comisura buzelor.

 Braţul mobil urmăreşte acelaşi reper în poziţia finală.

Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat - lateral.

14
 Extensia capului şi gâtului

Definirea mişcării: mişcare în plan posterior prin care

occiputul se apropie de coloana vertebrală.

Valoarea normală: 300 (Chiriac), 700 (Magee), 35-450 (Sbenghe).

Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu privirea înainte.

Poziţia finală: subiectul în şezând, occiputul se apropie de coloana vertebrală, până la limita de mişcare.

Determinarea planului în care se execută mişcarea: sagital.

Poziţia goniometrului:

 Centrul goniometrului se plasează la nivelul articulaţiei temporo-

mandibulare, pe partea laterală.

 Braţul fix urmăreşte linia ce uneşte conductul auditiv

cu comisura buzelor.

 Braţul mobil urmăreşte acelaşi reper în poziţia finală.

Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat este în lateral.

Înclinarea capului şi gâtului

Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu privirea înainte.

Poziţia finală: subiectul în şezând, urechea se apropie de acromion, până la limita de mişcare.

Determinarea planului în care se execută mişcarea: frontal.

Poziţia goniometrului:

 Centrul goniometrului se plasează la nivelul vertebrei C7, pe partea posterioară.

 Braţul fix urmăreşte linia mediană a capului,

respectiv vertexul.

15
  Braţul mobil urmăreşte acelaşi reper în poziţia finală.

Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat este în spate.

Rotaţia capului şi gâtului

Definirea mişcării: mişcarea de privire peste umăr (mişcarea

în jurul unui ax ce trece prin mijlocul vertebrelor cervicale).

Valoarea normală: 45-600 (Chiriac), 70-900 (Magee), 45-700 (Sbenghe).

Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu privirea înainte.

Poziţia finală: subiectul în şezând, roteşte capul înspre o parte, până la limita de mişcare.

Determinarea planului în care se execută mişcarea: transversal.

Poziţia goniometrului:

 Centrul goniometrului se plasează la nivelul părţii

superioare a capului, respectiv la nivelul vertexului.

16
  Braţul fix urmăreşte linia imaginară a vârfului nasului.

 Braţul mobil urmăreşte acelaşi reper dar în poziţie finală.

Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat este în spate.

1.3 Coloana cervicală – bilanţ muscular

Flexia capului şi gâtului

Muşchi principali: sternocleidomastoidian (contracţie bilaterală), scaleni

(contracţie bilaterală).

17
 Muşchi accesori: lungul gâtului.

Poziţia fără gravitaţie: subiectul în decubit lateral cu capul

şi gâtul susţinute de kinetoterapeut.

Stabilizarea: se realizează la nivelul umărului.

Kinetoterapeutul este plasat în spatele subiectului.

F1: muşchii sternocleidomastoidienii se palpează pe faţa

antero-laterală a gâtului, de o parte şi de alta a traheei.

F2: din poziţia fără gravitaţie, subiectul execută flexia gâtului.

18
Foto – Poziţia fără gravitaţie pentru mişcările de flexie şi extensie

Poziţia antigravitaţională: subiectul în decubit dorsal.

F3: din poziţia antigravitaţională, subiectul execută flexia

gâtului.

F4: respectând aceeaşi poziţie se opune o rezistenţă uşoară la nivelul frunţii.

Foto – Flexia capului şi gâtului cu rezistenţă

F5: Rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau excentrică.

Substituţii: flexia trunchiului, înclinarea capului şi gâtului.

Extensia capului şi gâtului

Muşchi principali: spleniusul gâtului (contracţie bilaterală), semispinalul gâtului (contracţie

bilaterală), trapezul (contracţie bilaterală), lungul capului şi al gâtului (contracţie bilaterală).

Poziţia fără gravitaţie: subiectul în decubit lateral cu capul

şi gâtul susţinute de kinetoterapeut.

19
 Stabilizarea: se realizează la nivelul umărului, pe partea posterioară. Kinetoterapeutul este plasat
în spatele subiectului.

F1: muşchii se palpează paravertebral coloanei cervicale.

F2: din poziţia fără gravitaţie, subiectul execută extensia

gâtului.

Poziţia antigravitaţională: subiectul în decubit ventral.

F3: din poziţia antigravitaţională, subiectul execută extensia

gâtului.

F4: respectând aceeaşi poziţie se opune o rezistenţă uşoară la nivelul occiputului şi o stabilizare
a regiunii dorsale.

F5: Rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau excentrică.

Foto – Extensia capului şi gâtului cu rezistenţă

Înclinarea capului şi gâtului

Muşchi principali: sternocleidomastoidian (contracţie unilaterală, de aceaşi parte), scaleni

(contracţie unilaterală, de aceeaşi parte).

20
Muşchi accesori: ridicătorul scapulei (contracţie unilaterală, de aceaşi parte),

Poziţia fără gravitaţie: subiectul în decubit dorsal.

Stabilizarea: se realizează la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este

plasat lateral faţă de subiect.

F1: se palpează muşchii de pe partea corespunzătoare

înclinării capului şi gâtului.

F2: din poziţia fără gravitaţie subiectul execută înclinarea gâtului de o parte sau de alta.

Foto – Poziţia fără gravitaţie pentru mişcarea de înclinare

Poziţia antigravitaţională: subiectul în decubit heterolateral, faţă de partea în care urmează a fi

executată mişcarea (Ex: pentru testarea musculaturii înclinătoare a gâtului de pe partea dreaptă,
subiectul va fi în decubit lateral pe partea stângă).

F3: din poziţia antigravitaţională, subiectul execută

înclinarea gâtului într-o parte sau alta.

F4: respectând aceeaşi poziţie se opune o rezistenţă uşoară

la nivelul temporalului.

F5: rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau excentrică.

21
 Foto – Înclinarea capului şi gâtului cu rezistenţă

Substituţii: ridicarea umărului homolateral, înclinarea trunchiului de aceaşi parte.

Rotaţia capului şi gâtului

Muşchi principali: sternocleidomastoidian (contracţie unilaterală, de partea opusă), oblic inferior al

capului (contracţie unilaterală, de aceaşi parte), multifizi, scaleni (contracţie unilaterală, de aceaşi parte).

Poziţia fără gravitaţie: subiectul în şezând.

Stabilizarea: se realizează la nivelul ambilor umeri.

Kinetoterapeutul este plasat în spatele subiectului

F1: muşchiul sternocleidomastoidian se palpează pe partea

opusă direcţiei de mişcare.

F2: din poziţia fără gravitaţie subiectul execută rotaţia

gâtului de o parte sau de alta.

Poziţia antigravitaţională: subiectul în decubit homolateral, faţă de partea pe care se află musculatura de
testat (Ex: pentru testarea musculaturii rotatorii a gâtului de pe partea dreaptă, subiectul va fi în
decubit lateral pe partea dreaptă şi va executa rotaţie pe partea stânga).

F3: din poziţia antigravitaţională, subiectul execută rotaţia capului şi gâtului într-o parte sau alta.

F4: respectând aceeaşi poziţie se opune o rezistenţă uşoară

la nivelul temporalului (lateral).

F5: rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau excentrică.

22
 Foto – Rotaţia capului şi gâtului cu rezistenţă

Substituţii: rotaţia trunchiului de aceaşi parte, înclinarea gâtului de partea mişcării, extensia
gâtului.

Capitolul II. Nervalgia cervico-brahială (NCB)

2.1 Definiţie.
Nevralgia cervico-brahială este definită ca un sindrom dureros al regiunii cervicale şi al umărului
survenind în teritoriul de distribuţie ale rădăcinilor cervicale C5 - C8.
Inervaţia senzitivă şi motorie a membrului superior este asigurată de plexul brahial (C5 -T1).
Ramurile anterioare ale nervilor rahidieni C5 – T1, în regiunea axilară, supraclavicular se unesc după cum
urmează, pentru a da naştere la cele trei trunchiuri primare ale plexului:
23
  C5 - C6 - trunchi primar superior,
 C7 – trunchi primar mijlociu,
 C8 –T1- trunchi primar inferior.
În regiunea infraclaviculară, cele trei trunchiuri primare se divid în câte două ramuri: anterioare şi
posterioare. Din unirea acestor ramuri vor lua naştere apoi următoarele trunchiuri secundare:
- antero - extern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar superior şi mijlociu;
- antero – intern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar inferior;
- posterior din unirea celor trei ramuri posterioare ale trunchiurilor primare.
Tot în această regiune, trunchiurile secundare ale plexului vor da naştere nervilor care inervează
membrul superior:
 trunchiul secundar antero-extern: n. musculocutanat şi n. median (rădăcina externă)
 trunchiul secundar antero-intern: n. median (rădăcina internă), nervul ulnar, nervul brahial
cutanat intern;
 trunchiul secundar posterior: n. circumflex şi n. radial.
În regiunea supraclaviculară iau naştere ramurile colaterale ale plexului care inervează tegumentele şi
muşchii regiunii scapulare.
Topografia durerii este elementul esenţial la care se adaugă paresteziile predominant distale. Mai rar
acuzele bolnavului constau din simple senzaţii parestezice distale pe unul sau mai multe dermatoame

2.2 Etiologie

24
 Etiologic, se deosebesc două tipuri:
 NCB comună, prin artroză cervical;
 NCB simptomatică, care poate fi de cauză rahidiană sau intrarahidiană.
Cauzele rahidiene sunt reprezentate de:
 leziuni tumorale ale rahisului (metastaze osoase, hemopatii maligne, tumori osoase primitive,
granuloame eozinofile),
 morb Pott cervical,
 traumatisme cervicale.
 spodilite cu germeni banali,
 hernia de disc cervicală.

Cauzele intrarahidiene:
 tumori meningoradiculare (neurinoame, meningeoame, epidurite metastatice),
 meningoradiculite,
 procese inflamatorii meningeale cronice (arahnoidită, meningită cervicală),
 epidurite acute şi cronice.

Alte cauze:
 sindrom Pancoast-Tobias,
 coastă cervicală,
 zona zoster include în tabloul clinic nevralgii intense, rebele la tratament şi care pot persista timp
îndelungat după dispariţia erupţiei;
 scleroză post radioterapie,
 calus vicios post-fractură de claviculă,
 sindrom de defileu cervico-axilar.

2.2 Simptomatologie
25
 Simptomatologia este dominată de prezenţa durerii, ce are următoarele caracteristici:
 debut brutal, dimineaţa la trezire sau instalată progresiv;
 precedată de o cervicalgie de intensitate crescândă;
 se acompaniază de o iradiere brahială din ce în ce mai accentuată;
 poate fi agravată de tuse, decubit, cu exacerbare nocturnă;
 durerile pot fi însoţite de parestezii (amorţeli).

Durerea respectă un teritoriu strict monoarticular astfel:

Pentru rădăcina C5:
▪durere în ceafă, deltoid, piept, faţa laterală a braţului;
▪deficit motor la nivelul muşchilor supraspinos, subspinos, deltoid, biceps;
▪modificarea reflexului bicipital.
Pentru rădăcina C6:
▪durere în ceafă, regiunea scapulară, deltoid, faţa laterală a braţului şi antebraţului, police şi index;
▪deficitul motor este localizat la nivelul bicepsului şi radialului extern;
▪diminuarea reflexelor bicipital şi stiloradial.
Pentru rădăcina C7:
▪durere în ceafă, omoplat, deltoid, faţa dorsală a antebratului, index şi medius;
▪deficit motor al muşchiului triceps;
▪diminuarea reflexului tricipital.
Pentru rădăcina T1 :
▪durere în ceafă, regiunea internă a braţului şi antebraţului, degetul mic şi uneori mediusul;
▪deficit motor al muşchilor extensori ai pumnului;
▪modificarea reflexului tricipital.

26
 Img 1. Topografia nervilor cervicali pe membrul superior

2.3 Metode de diagnosticare

ANAMNEZA PACIENTULUI
Anamneza este importantă pentru a identifica momentul când a apărut durerea, cauzele declanşatoare
şi cele de ameliorare, alte semne subiective. Tot din anamneză putem afla antecedentele patologice ale
bolnavului, uneori folositoare pentru stabilirea diagnosticului.

EXAMENUL FIZIC are in vedere deopotriva segmentul vertebral si cel brahial.

Rahisul cervical examinat în statică şi în dinamică, bolnavul fiind în poziţie sezândă sau în decubit,
relevă tulburări de atitudine de tipul redresării sau inversării curburii fiziologice. Palparea spinoaselor şi a
masivelor articulare interapofizare este dureroasă.
Poate aparea “semnul soneriei anterioare” care reproduce sau exacerbează durerea radiculară.
Intensificarea durerii poate avea loc şi la presiunea pe vertex, în timp ce tracţiunea prudentă a extremităţii
cefalice poate să influenţeze favorabil suferinţa bolnavului.

27
 Mişcările rahisului sunt limitate, iar testările în hiperflexie şi lateroflexie opusă brahialgiei
accentuează simptomatologia.

CRITERII RADIOLOGICE

Examenul radiologic este principala explorare care dă informaţii asupra modificărilor interdiscale şi
de la nivelul găurilor de conjugare.
Pensarea spaţiului discal cu osteocondensarea platourilor, osteofitoza peridiscală, hipertrofia,
reducerea dimensiunilor găurilor de conjugare sunt importante pentru diagnostic.

Mielografia şi examenul RMN aduc relaţii suplimentare în ceea ce priveşte etiologia şi importanţa
leziunilor rahidiene şi radiculomedulare.

Explorarea periferică a sistemului neuromuscular completează informaţia conturând mai bine nivelul
şi gradul suferinţei neurologice şi contribuie la definirea atitudinii terapeutice, conservatoare sau
chirurgicale.

CRITERII DE LABORATOR
Uzual trebuie să se cerceteze: VSH, glicemia, formula sanguină. Când etiologia este mecanică sau
artrozică parametrii biologici nu sunt modificaţi.

Capitolul III

3.1 Tratamentul profilactic

Trebuie sa aiba în vedere prevenirea cauzelor locale sau generale care pot sa traduca suferinta trunchiurilor
nervoase. Local se previne atitudinea vicioasa, traumatismele regiunii.

28
3.2 Tratamentul curativ este mai complex si cuprinde :

-    tratamentul igeno-dietetic presupune o alimentatie rationala si evitarea abuzului de alcool sau de alte
substante toxice.

-      ca si în cazul oricarei alte afectiuni, indiferent de natura ei, corectia starii psihice a pacientului are
deosebita importanta.

-    repausul total al membrului superior afectat este impus de durerile declansate de cele mai mici miscari
sau presiuni.

Tratamentul conservator are urmatoarele obiective:

- reducerea durerii, a iritatiei radiculare si a contracturii;

- corectarea tulburarilor de statica cervicala;

- tonifierea musculaturii vertebrale posterioare;

- coordonarea mobilitatii coloanei cervicale cu a membrului superior si integrarea segmentului în ansamblul

general al rahisului.

Tratamentul se realizeaza folosind mijloace ortopedice, medicamentoase si fiziokinetice.

3.3   Medicatie antialgica si antiinflamatorie

Tratamentul medicamentos este necesar în perioadele algice si consta din administrarea de:

-    antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac, indometacin, etc) si steroidiene,

-   antalgice,

29
-  decontracturante (mydocalm, clorzoxazon)

-    sedative.

3.4   Tratament ortopedic

Tratamentul ortopedic consta dintr-o serie de masuri care urmaresc punerea în repaus a segmentului cervical:

- colierele se folosesc în perioadele hiperalgice si pe timpul deplasarilor;

-repausul se efectueaza pe pat semidur cu perna mica, membrul superior fiind asezat în usoara abductie cu un
suport sub umar.

In pozitie sezanda se recomanda utilizarea de cotiere, tetiere si pastrarea posturii de „dubla barbie”. Se
respecta postura corecta a coloanei vertebrale cu mentinerea curburilor fiziologice.

3.5 Electroterapia

Electroterapia este folosita sub diferite forme:

⮚ curenti de joasa frecventa – galvanizari;

30
 ⮚ ionizari cu novocaina, clorura de calciu, histamina;

⮚ curenti cu impulsuri (TENS);

⮚ curenti diadinamici;

⮚ curenti interferentiali de medie frecventa;

⮚ curenti de inalta frecventa (ultrasunetul, magnetodiaflux)

Electroterapia este acea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale
energiei electrice asupra organismului cu scop curativ sau profilactic.
Aplicarea energiei electrice se face, fie direct prin curentul continuu sau alternativ si derivatele lor, fie
indirect, transformat in alte forme de energie, ca cea radianta, calorica sau luminoasa.

31
Curentul galvanic: Prin curentul electric intelegem o deplasare de sarcini electrice dealungul unui
conductor (un corp prin care poate sa treaca un curent electric continuu, adica o scurgere de electroni). Daca
sensul de deplasare al electronilor este acelasi mentinandu-se la o intensitate constanta este vorba despre un
curent continuu.
Efectele fizico-chimice ale curentului galvanic:

- efect termic

- efect termoelectronic

- efect magnetic

- electroliza si electroforeza

Tehnica de aplicare: in tehnica de aplicare a procedurilor de electroterapie trebuie sa avem in vedere:

- bolnavul si regiunea de tratat (coloana vertebrala)

- aplicarea electrozilor si legatura cu sursa

- manevrarea aparatului

Bolnavul va sta in decubit anterior pe o canapea de lemn cu saltea de cauciuc imbracata cu cearsaf curat.
Electrozii vor fi aplicati intotdeauna, fie numai prin intermediul unui strat hidrofil imbibat cu apa (tifon,
panza, flanela, burete gros de 2 cm), fie prin intermediul apei in cazul bailor electrice (baia generala
Stranger; baia galvanica completa).

Ionizarile

Ionizarea este procedura prin care introducem in organism, cu ajutorul curentului electric diferite substante
medicamentoase cu actiuni farmacologice.
Tehnica de aplicare: pentru a putea face o ionizare avem nevoie de aparatura folosita in galvanizare, folosind
substante medicamentoase ca: clorura de calciu, xilina.
Numar sedinte=10
Timp=10-15 min.

32
 Curent diadinamic

Curentul diadinamic este o forma derivata din curentul sinusoidal

de 50 Hz, care a suferit o serie de modificari.
Tratamentul cu curenti diadinamici in spondiloze cuprinde:

- difazat (D.F.) - tratament preliminar obligatoriu cu

efect spasmolitic si analgezic temporar
- perioada scurta (P.S.) - folosit in traumatisme
articulare, vasculopatii, nevralgii cu sau fara tulburari trofice
asociat uneori cu
- lunga perioada (P.L.) - folosit in atrofii ale
musculaturii netede.
Efecte:

- vasodilatator

- decontracturant

- antiinflamator
Aplicatii pe zona dureroasa:
Pe regiunea de tratat se aplica tesut hidrofil bine imbibat, bine stors si fara asperitati, peste el se aplica
electrodul ce trebuie sa fie neted, fara taieturi sau indoituri, bine mulat pe suprafata de aplicat, mai mic
decat tesutul hidrofil.
Acestea sunt fixate cu ajutorul unor saculeti de nisip ori banderole elastice.
Durata unei sedinte este de 6-8 min. Nr. sedinte = 6 - 10 pe serie.
Electrozii:- plumb, aluminiu ;- cauciucati.
 Ultrasunetul

Tratamentul cu ultrasunete este una din cele mai

bune proceduri ale fizioterapiei, in care este vorba
de transmiterea vibratiilor mecanice pendulare pe o
frecventa deosebit de mare, produse de un
generator de ultrasunete, penetrarea si absorbtia
acestora in corpul omenesc. Efectele lor sunt
deosebite fata de cele ale diverselor forme de
curenti electrici (faradic, galvanic).

Ultrasunetul este un curent de inalta frecventa care are calitatile de a fi fibrinolitic si decontracturant. Tehnica de
aplicare: pe regiunea de tratat se aplica unguent (fenilbutazona, indometacin, etc.), se face miscarea capului
(emitator) incet si lipit pe suprafata respectiva.
Timp de aplicare = 5-6 min.

Numar sedinte = 8-10 zilnic sau la 2 zile

Efecte:
- efectul mecanic al UUS este cel de vibratie;

- efect termic;

- efect de difuzie;

- efecte analgezice;

- stimularea sistemului nervos vegetativ;

- efecte antiinflamatoare;

- efecte vasculare
 Curenti interferentiali (curenti de medie frecventa)

Sunt indicati pentru efectul lor miorelaxant, trofic, analgezic, excitomotor.

Durata unei sedinte = 15 - 20min
Numar de sedinte = 6 - 8 pe serie
Efecte: -decontracturant
- miorelaxant

- trofic.

Tehnica de aplicare:

Curentul interferential rezulta din incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu

amplitudini constante, dar cu frecvente diferite.
In zona de intalnire a celor doi curenti cu frecvente diferite se produce un camp electric.

Exista doua tehnici de aplicare : statica sau cinetica.

Statica - electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si asupra lor se exercita o presiune
constanta.
Se folosesc doua tipuri de electrozi:

1) Electrozi clasici = cei placa

2) Electrozi pernita = constau dintr-un suport de material plastic pe care sunt fixati 2 - 4
electrozi utilizati.

40
 3.6- Tratamentul prin masaj

Masajul: Reprezinta totalitatea manipulatiilor manuale aplicate sistematic la suprafata organismului

in scop terapeutic si curativ .

• Tehnica masajului

Din punct de vedere topografic, gatul prezinta doua regiuni: anterolaterala si posterioara. În regiunea
anterolaterala a gatului se gasesc organe importante: laringele, traheea si esofagul, manunchiul
vasculonervos al gatului, tiroida si paratiroidele etc. În regiunea posterioara a gatului se gasesc mai multi
muschi, cu rol static si dinamic, asezati pe mai multe straturi.
Masajul regiunii anterolaterale a gatului se va face tinand seama de organele importante prezente la
acest nivel.
Pozitia. Subiectul este in decubit dorsal sau sezand rezemat, cu capul în usoara extensiune.

Maseurul sta sau sade în fata sau la dreapta celui pe care îl maseaza.

Netezirea regiunii anterolaterale a gatului se face prin alunecari usoare, pornind de sus în jos, de la
barbie si mastoida spre clavicule si stern. Manevra se executa pornind cu radacina si marginea ulnara a
mainilor si terminand cu marginea lor radiala si cu varful degetelor. Se poate lucra simetric sau
asimetric.
Frictiunea se executa minutios si insistent, foarte usor si cu precautie, evitand glanda tiroida.

Framantatul se executa rar, sub forma de cuta, de-a lungul muschilor sternocleidomastoidieni si a
marginii laterale a muschilor trapezi.
Vibratiile, executate numai manual, sunt foarte utile în masajul acestei regiuni.
Masajul se încheie cu neteziri lungi, lente si linistitoare.
Masajul gatului poate fi asociat cu mobilizarea metodica a gatului, în timpul sau dupa sedinta de
masaj.
Masajul regiunii posterioare a gatului (masajul cefei)

Pozitia. Subiectul este asezat în in decubit ventral, cu capul usor flexat si cu fruntea rezemata pe
dosul mainilor sau pe un sul mic moale; masajul se poate executa si în pozitia sezand pe un scaun, cu
fruntea sprijinita pe un plan potrivit de înalt.
Pe scaunul de masaj, pozitia cea mai favorabila este calare, sezand cu trunchiul usor înclinat si cu
capul sprijinit pe planul lung al scaunului, care este ridicat pana aproape de verticala.
41
 Manevrele folosite pentru masajul cefei sunt: netezirea, frictiunea ,framantatul, percutatul si tocatul.
Netezirea consta din alunecari executate cu o mana sau cu ambele, pornind de sus, de deasupra
insertiilor muschilor cefei pe occipital si coborand pana la baza gatului, între omoplati si pe umeri. Manevra
începe cu radacina mainilor si se termina cu varful degetelor, care pe masura ce coboara se departeaza putin
între ele .
Dupa cateva manevre lungi se executa un masaj stimulant cu alunecari scurte si dese, pornind de la cap si
coborand din aproape în aproape spre omoplati si umeri. Alunecarile se pot executa si în forma vibratorie.
Frictiunea se aplica pe toata întinderea cefei. În partea de sus, la nivelul insertiei muschilor, se
executa cu varful degetelor miscari reduse circulare si liniare; în partea mijlocie si inferioara a cefei, între
omoplati si pe umeri, frictiunile se executa cu miscari mai ample, cu podul palmei si cu radacina mainilor.
Framantatul se aplica mai ales pe partile laterale si inferioara ale cefei. Marginea laterala a
muschiului trapez se prinde între police si celelalte patru degete, si se framanta deplasand mainile în sus
si în jos de-a lungul marginii muschiului.
Framantatul se poate combina cu frictiunea.

Percutatul se combina cu tocatul. Percutiile executate cu varful si pulpele degetelor, care cad de o
parte si de alta a liniei mediane, prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei, cresc în intensitate pe masura
ce coboara, transformandu-se în tocat, care se executa de partea cu unghii a degetelor, între omoplati si cu
partea lor palmara pe umeri.
Masajul cefei se încheie prin manevre lungi si lente de
netezire calmanta.

42
 3.7- Curele balneare
Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului
cervical si sunt deosebit de utile.
Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant. Alegerea statiunii si individualizarea
tratamentului se vor face tinand cont de varsta bolnavului, de starea neurovegetativa, dar si, de bolile asociate.
Putem sa indicam:
- apele termale simple, usor radioactive de tipul Felix;

- apele sarate - iodurate de la Breaza, Olanesti, Govora;

- apele sarate - heliotermale de la Sovata si Ocna Sibiului;
- apele sulfuroase termale de tipul Herculane;
- apele sulfuroase atermale de la Govora, Olanesti, Pucioasa;
- namolul de tipul celor de la Techirghiol, Eforie, Amara, Sovata, Ocna Sibiului.

Schematic, numarul de bai este de 12-14 pe serie, temperatura este de 37-38 grade Celsius,
durata este de 15-20 minute.
Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic (mecanic) si chimic.

⮚ Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic;

⮚ Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate);

⮚ Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba);

43
 ⮚ Govora (namol silicos si iodat);

⮚ Geoagiu (namoluri feruginoase)

Pentru namol temperatura este de 40-44 grade Celsius, durata 30-40 minute. Se asociaza cu proceduri
fizioterapeutice si helioterapeutice, de la caz la caz.
In fazele incipiente de boala, ca si in cele tardive, neinsotite de complicatii, putem sa indicam cu
succes ungerile cu namol urmate de bai de Ghiol.
Impachetarile cu namol:

Materiale necesare: pat sau canapea, patura, panza impermeabila, cearceaf.

Se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte pana ce se realizeaza o masa vascoasa. La
temperatura indicata in prescriptie se aplica namolul pe cearceaf in grosime de 2-3 cm. Peste acest strat de
namol se aseaza regiunea de impachetat a bolnavului, se aplica namolul pe partile laterale si anterioare ale
corpului evitand regiunea precordiala.
Pentru evitarea congestiei cerebrale se pune o compresa rece pe frunte. Durata este de 20-40 min.
Dupa terminare se practica o procedura de curatire.
Aceste impachetari au tripla actiune:

- termica

- chimica

- mecanica.

Actiunea namolului:

Mecanic - producand excitatia pielii datorita micilor particule componente.

Efect fizic - temperatura crescuta a corpului cu 2-3 grade C.
Efect chimic - prin resorbtia unor substante pe care le contine namolul.

Namolul activeaza producerea de histamina. In piele apare o transpiratie abundenta cu eliminarea crescuta
de acid uric din metabolismul proteic.
Sunt mobilizate depozitele sanguine producandu-se intensificarea circulatiei in anumite teritorii.

44
 3.8- Kinetoterapia

Kinetoterapia antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice. Se

urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a
despovara discul.Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea inceperii activitatii
profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15 minute. De asemenea in cursul activitatii profesionale,
cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale(extensie, flexie, rotatie)
pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilor intervertebrale.
Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea artrozei cervicale sau in oprirea
evolutiei si tratamentului acesteia, trebuie executate inainte sa apara oboseala sau contractura muschilor
cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala.
Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii profesionale. De un real
folos este si auto masajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii
posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si
va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii.
Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor
musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de
tratamente medicamentoase.
Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales cand muschii sunt rigizi si
durerosi.

45
46
 EXERCITII DE GIMNASTICA MEDICALA :

Obiective folosite in tratament - prin gimnastica medicala se urmareste :

• tonifierea musculaturii cervicale,

• combaterea dezechilibrului static postural,

• dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale la nivelul acestei regiuni.

Observatie – in timpul executarii miscarilor cu capul pot aparea stari vertiginoase

si se recomanda ca exercitiile sa se execute in ritm lent si cu ochii deschisi.
I – din pozitia decubit dorsal – cu genunchii indoiti si talpile pe sol :

Ex. 1 – ducerea barbiei in piept, fara ridicarea capului de pe sol (impingerea barbiei in sus)
– de 10 ori;

Ex. 2 – inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi urechea de umar –
de 10 ori;

Ex. 3 – rasucirea capului spre dreapta si spre stanga – de 10 ori ( miscarea se realizeaza
descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt );
Ex. 4 – ridica barbia coborand umerii pe sol, apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si
ridica umerii de pe sol – de 8 ori;
Ex. 5 – exercitii de ridicare a omoplatilor si de oborare a omoplatilor ( cu ceafa lipita de
sol, cu capul in rotatie si urechea pe sol se apropie barbia de umar, din rotatie – dreapta apoi
stanga – se ridica usor capul de pe sol cu barbia proiectata inainte ) – toate de 10 ori;
Ex. 6 – cu mainile sub ceafa , ridica capul si intinde bratele – de 10 ori ;

II – din pozitia decubit ventral (culcat pe abdomen)– mainile

incrucisate sub barbie: Ex. 1 – asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe
maini – de 10 ori ;
Ex. 2 – ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept – de 10 ori;

47
Ex. 3 – cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu „dubla
barbie „ – de 10 ori;

III – din pozitia decubit lateral:

Ex. 1 – ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar – de 8 ori ;

Ex. 2 – capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos – de 8 ori;

• aceste exercitii se executa pe partea dreapta si pe partea stanga

IV – exercitii de gimnastica
medicala – corectiva: Ex. 1 – mers cu o
carte pe cap – 10 m ;
Ex. 2 – mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor – 5 m;

Ex. 3 – cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si ducerea
bastonului inapoi – 10m;
Ex. 4 – din mers, executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral – de 10 ori pe distanta de 8 –
10 m;

Ex. 5 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus , cu

arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) – de 10 ori ;
Ex. 6 – bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40˚ – 50˚, cu
arcuire si

capul sus – revenire – de 10 ori;

V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ):

Ex. 1 – indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea inainte si

intinderea coatelor – de 10 ori;
Ex. 2 – indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi – revenire
– de 10 ori ( capul sus );
Ex. 3 – ridicarea bratului si piciorului opus – revenire – de 10 ori, (se repeta cu membrele

48
de cealalta parte ) – capul sus;
Ex. 4 – mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte – de 10 ori.

Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent

pozitia spatelui, care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in
jos si spre inapoi.
Exercitiile vor fi facute de 4 ori pe saptamana cu o zi pauza intre ele ( o
zi da , o zi nu ). Dupa 30 de zile se vor face 2 sedinte pe zi cu doua zile
pauza ( de 3 ori pe saptamana ).

49
 Capitolul IV

STUDIUL DE CAZ NUMARUL 1

In clinica de recuperare se prezintă pacientul O.T,în vârstă de 32 ani,din Medgidia,de profesie

mecanic auto.
Se prezintă, cu bilet de trimitere de la medicul specialist reumatolog, cu diagnosticul de
nevralgie cervico-brahială.
Pentru o perioada de 10 zile a urmat tratament medicamentos cu antialgic-Tramal și
miorelaxant-Mydocalm,dar au avut efect temporar.

 Pacientul descrie urmatorul tablou clinic:

-cervalgie cu iradiere spre baza craniului,umar si regiunea dorsala
-durerea este accentuate la miscarile gatului și la presiune pe vertex
-miscarile rahisului sunt limitate, iar testarile în hiperflexie si lateroflexie opusa brahialgiei
accentueaza simptomatologia
-amețeli
-,redoare cervicală
-cefalee,ameteli,afectarea,uneori,a coordonarii
-parestezii la nivelul mainilor
-scadere fortei musculare la nivelul membrelor superioare
-stare de oboseala,moleseala
-senzatie de scaderea concentratiei
-palparea spinoaselor si a masivelor articulare interapofizare este dureroasa.
-tulburări de atitudine de tipul redresării sau inversării curburii fiziologice.
- modificări ale tonusului musculaturii paravertebrale, de intensitate variabilă
- mişcările rahisului sunt limitate, iar testările în hiperflexie şi lateroflexie opusă brahialgiei
accentuează simptomatologia.
-tulburarile de sensibilitate afecteaza umarul si fata externa a bratului
pana la cot.

50
- tulburari motorii la nivelul deltoidului, supraspinosului, micului rotund; se deterioreaza
abductia si rotatia externa a bratului

EXAMEN CLINIC:
- hipotonia muşchilor flexori ai coloanei cervicale
-se palpeaza puncte dureroase la nivel suboccipital si paravertebral cervical
- limitarea antalgică a mobilităţii generale,in timpul miscarilor pasive si active asupra coloanei
vertebrale cervicale:flexia-extensia,rotatiile externe si interne (dificultatea de a privi
inapoi),latero-flexiile

Evaluarea inițială

FLEXIA masoara 26 grd (normal 30-46 grd)

EXTENSIA masoara 24 grd (normal 35-45 grd)
INCLINAREA LATERALA masoara 28 grd( normal 40-45grd)
ROTATIA masoara 30 grd (normal 45-70 grd)

BILANTUL MUSCULAR si ARTICULAR evidentiaza deficit motor mediu pe miscarile

specific articulatiilor cervicale ;
- extensorii - forata musculara 4+, 5 și
-flexorii - forata musculara 3+, 4
TESTUL SPURLING-POZITIV-pacientul simte durere pe partea spre care a inclinat capul la o
presiune usoara in ax longitudinal
Manevrele de elongaţie pentru rădăcinile C5-C8 (pozitive în NCB) sunt reprezentate de
• manevra LASEGUE a membrului superior – abducţia maximă a braţului cu antebraţul în
extensie,
• manevra LASEGUE a gâtului – înclinarea şi rotarea capului spre partea sănătoasă.

Examenul radiologic - pensarea spaţiului discal cu osteocondensarea platourilor, osteofitoza

peridiscală, hipertrofia, reducerea dimensiunilor găurilor de conjugare

51
Se stabilesc obiectivele programului de recuperare, mijloacele kinetice şi fizicale folosite.

 TERMOTERAPIA locală - cervical și scapulohumeral

 Parafină  in pelerină, 40 – 41 0C, 20 – 25 minute

 ELECTROTERAPIA locoregională – obținerea efectelor antialgice și decontracturante

pentru zona cervico-scapulă

o Curenții de joasă frecvență – galvanic, curect diadinamic, curent Trabert, TENS –

cu durate lungi 20 – 25 min, cu plasarea electrozilor astfel încat distanța dintre ei
să fie cât mai mică.

o Curenți de medie frecvență– formele antalgice și de activare a musculaturii, M

100 Hz, S 0 – 100 Hz, M 12 – 35 – 50 Hz

o Ultrasunet– 0,6 W/cm2 , 4 – 6 minute paravertebral (abordarea durerii și

contracturii) – aplicații mobile, De evitat zona ganglionului stelat situat latero-
cervical.

Masajul în nevralgia cervico brahială - tehnici de ameliorare a troficității musculare și de

combatere a contracturilor și retracturilor, efectuate progresiv in funcție de toleranta pacientului.
metodă de pregătire a coloanei vertebrale cervicale pentru programul de kinetoterapie.

52
Masajul nervilor periferici - necesită o tehnică specială executându-se pe nervi în anumite
puncte de excitaţie situate fie la nivelul rădăcinilor nervoase şi la nivelul ramificaţiilor ori
trunchiuri nervoase periferice.
Masajul este sedativ decontracturant la nivel cervico-brahial şi paravertebral toracal

Tehnicile folosite sunt:

 Netezirea superficială, uşoară, aplicată pe zonele sensibile pentru a diminua durerea,

continuată cu neteziri mai profunde pe traiect nervos periferic.

 Fricţiunile liniare de intensitate mică sau medie.aplicate fie difuz pe toată zona
dureroasă, fie la nivelul trunchiului nervos.

Se utilizează presiunile dinamice unimanuale sau bimanuale continue ori intermitente, efectuate
local la nivelul rădăcinii, trunchiului sau ramificaţiilor nervoase sau la nivelul unei zone
dureroase în totalitate, variabile ca intensitate şi durată.

 Bătătoritul sau tocatul cu intensitate mica se aplică la nivelul nervilor periferici ce

sunt acoperiţi cu ţesuturi abundente (tegument, ţesut celular subcutanat, muşchi).

 Vibraţiile manuale, reduc sensibilitatea şi conductibilitatea nervoasă.

53
Kinetoterapie

Obiectivele tratamentului
1. combaterea durerilor locale și a celor iradiate

2. combaterea contracturilor și retracturilor musculare paravertebrale  cervicale (fără a

neglija musculatura mediodorsală și a umerilor- structuri incluse într-un lanț kinetic
muscular regional)

3. refacerea staticii cervico-scapulare – prin corectarea eventualelor accentuări sau ștergeri

ale curburilor normale ale coloanei vertebrale cervicale, cu sau fără modificare posturii
umerilor

4. refacerea echilibrului muscular loco-regional  – asuplizare extensorilor și tonifierea

flexorilor coloanei vertebrale cervicale

5. reabilitarea dinamicii coloanei vertebrale cervicale

6. educare bolnavului în respectarea unui program de alternare a regimului cruțare cu cel de

mobilizare a coloanei vertebrale cervicalecu scopul prevenirii recidivelor

Tonifierea musculaturii vertebrale posterioare

Exerciţiul 1 – decubit ventral, extensia simultană a membrelor superioare(3x3);

Exerciţiul 2 – decubit ventral, cu mâinile sprijinite la nivelul pieptului, uşoară extensie a
trunchiului(3x3);
Exerciţiul 3 – decubit ventral, cu mâinile la nivelul feţei, punera alternativă a frunţii şi
bărbii pe palme (3x3)
Exerciţiul 4 – şezând pe un scaun cu un baston în mâini, ridicare braţelor sus şi revenire
(3x3);
Exerciţiul 5 – şezând cu mâinile pe şold, ridicarea şi coborârea, proiecţia înainte şi înapoi

54
şi circumducţia umerilor;
Exerciţiul 6 - atârnat la bară, tracţiune în braţe;
Exerciţiul 7 – culcat ventral, târâre cu ajutorul braţelor (1x3m).
Exerciţiul 8 – decubit ventral, mâinile pe lângă corp, extensia trunchiului contra unei
rezistene uşoare din parea kinetoterapeutului;
Exerciţiul 9 - stând cu mâinile pe şolduri: rotări ale umerilor executate în ambele sensuri,
de câte 10-15 ori în fiecare sens.
Exerciţiul 10 - stând depărtat cu mâinile pe şolduri: ducerea lentă a capului pe spate cu
bărbia înainte şi revenire. Se repetă de 10-15 ori.
Exerciţiul 11 – şezând pe scaun cu spatele rezemat de spătar şi mâinile pe şolduri;
îndoierea trunchiului şi a gâtului spre stânga şi inspiraţie, revenire în poziţia iniţială cu
expiraţie şi apoi spre dreapta. Se execută de 10-12 ori.
Exerciţiul 12 - culcat ventral, cu mâinile încleştate la spate: extensia capului şi a gâtului,
depărtând bărbia de corp şi ducerea braţelor sus înapoi cu inspiraţie profundă, revenire cu
expiraţie, se execută lent de 10-15 ori

Evaluare finală
FLEXIA măsoară 30 grd
EXTENSIA măsoară 30 grd
INCLINAREA LATERALĂ măsoară 34 grd
ROTAȚIA măsoară 37 grd

Kinetoprofilaxia secundară a coloanei cervicale:

1. se va evita expunerea la frig.

2. controlul/conştientizarea posturii coloanei cervicale şi corectarea acesteia, indiferent de
poziţia în care se află pacientul (ortostatism, şezând, decubit).
3. respectarea posturilor corecte ale coloanei cervicale în timpul somnului
4. se va evita folosirea pernelor înalte; se va utiliza perna ortopedică sau ruloul simplu,
plasat în şanţul dintre coloana cervicală şi occiput.

55
5. se va evita ridicarea de greutăţi mai mari de 4-5 kg într-o singură mâna; repartizarea în
mod egal a greutăţilor în ambele mâini.
6. se vor evita posturile monotone prelungite, impuse de activitatea profesională (lucrul la
birou/computer); la un interval de apx. 2 ore trebuie întreruptă activitatea şi se fac mobilizări ale
coloanei cervicale în toate sensurile
7. repetarea constantă a programului de exerciţii învăţate la şedinţele de kinetoterapie,
pentru a menţine un tonus muscular optim la nivelul coloanei cervicale
8. efectuarea periodică a curelor balneare, avantajul acestora fiind factorii naturali de mediu
specifici staţiunilor balneare: hidrotermoterapia generală cu apele terapeutice, nămolurile
sapropelice, climatul, existenţa unui regim de cruţare psihică şi de relaxare generală nervoasă şi
musculară. Exemple de staţiuni balneare cu profil reumatic: Felix, Herculane, Călimăneşti,
Amara,Techirghiol, Mangalia, Eforie Nord, Vatra Dornei.

STUDIUL DE CAZ NUMARUL 2

In data de 4.01.2020 pacienta C.L. de sex feminin, in varsta de 45 ani, din mediul urban,
care s-a internat prin programare, pentru nevralgie cervico-brahiala, insotite de parestezii pe
fata posterioara a membrului superior drept si parestezii pe fata antero-laterala a copasei drepte.

Antecedentele heredocolaterale nu sunt semnificative pentru suferinta actuala.

Din antecedentele personale patologice retinem: in 2004, un traumatism prin cadere pe gheata
de la acelasi nivel, fara a fi investigata in acel moment; accident rutier, usor, in septembrie 2010,
in calitate de sofer, de asemenea, fara investgatii; mai 2015, HDC C5-C6 operata.

Conditii de viata si de munca: de meserie coafeza, mentine ortostatismul prelungit in conditii

posturale vicioase, dar si in asezat cu pozitia capului aplecat, nu fumeza, nu consuma alcool,
consumatoare de cafea, nu practica activitati sportive sau mersul pe jos in scop recreational, fara
tratament medicamentos in prezent.

56
 Din istoricul bolii retinem ca simptomatologia algica cervicala, insotita de parestezii pe
membrul superior drept a debut de 10 ani, in urma unui traumatism usor prin cadere de la acelasi
nivel, pacienta neprezentandu-se in serviciul de urgenta pentru investigatii si tratament
simptomatic. In 2010, in urma unei coliziuni din spate a automobilului pe care il conducea,
sufera un traumatism usor la nivelul coloanei cervicale, accentuand rahialgiile superioare insotite
de parestezii, de asemenea pacienta nu s-a prezentat pentru investigatii.
In mai 2015, sufera o interventie chirurgicala pentru HDC la nivelul C5-C6 cu grefon din
creasta iliaca dr, cu imobilizare in guler cervical timp de 2 luni de zile, cu interdictie de
recuperare timp de 1 an,de catre neurochirurg (din afirmatiile pacientei).

In acest moment, pacienta se prezinta pentru cervicalgii mecanice insotite de parestezii pe

dermatomul C6 ,la nivelul membrului superior drept, simtomatologie asemanatoare anterior
interventiei, in plus asociind si parestezii pe MI drept pe fata anterolaterala a coapsei,
permanente, debutate imediat postoperator.

In acest moment, diagnosticul de sindrom este:

-Sindrom algic cervical
-Sindrom parestezic MS si MI drept

Examenul obiectiv pe aparate si sisteme : stare generala buna, cu obezitate de gradul I ,

abdomen marit , cu tegumente integre, cicatrice postoperatorie regiune anterolaterala a gatului,
supla, fara semne inflamatorii, , echilibrata din punct de vedere cardiovascular si respirator , AV
72 bpm/regulat, TA 135/80 mmHg, .
Examenul obiectiv pe aparate si sisteme nu pune probleme in indicarea procedurilor majore.

Examenul aparatului locomotor

-ortostatism posibil unipodal si bipodal
-atitudine de anteflexie a trunchiului

57
Coloana vertebrala
-durere la palparea apofizelor spinoase cervicale
-sindrom vertebral static si dinamic prezent,moderat, cu tendinta la rectitudinea a coloanei
cevicale.

Articulatia SH bilateral
-cracmente la mobilizare; poate duce mana la umar contralateral , la ceafa, la spina iliaca
contralaterala, mana la lombe.

Articulatia coxo-femurala bilateral

-cracamente la mobilizare; mobilitate in limite normale.

Din punct de vedere functional realizeaza independent activitatile uzuale zilnice, dar cu toleranta
scazuta la efort dupa ce cara greutati minime cu mana dreapta si la prehensiunea polidigitala.

Pe baza anamnezei si examenului clinic formulez urmatorul

Diagnostic de etapa

-Radiculopatie forma algoparestezica, pe dermatomul C6 MS dr

 Pentru precizarea diagnosticului, evaluarea biologica a pacientului si pentru

oportunitatea desfasurarii curei balneare, sunt necesare urmatoarele investigatii
paraclinice:

58
Explorarile biologice: HLG, glicemie, transaminaze,uree, creatinină, acid uric, examen sumar
de urina, pentru a depista eventuale disfuncţii renale, hepatice, probleme urologice sau infecţii
prezente în organism-in cazul de fata nu releva modificari specifice.
Probele inflamatorii pentru elucidarea diagnosticului diferential: Vsh, fibrinogen, PCR – care
sunt negative
-EKG
Teste pentru evidentierea etiologiei paresteziilor secundare.
.
-Radiografie de coloana cervicala si lombara fata si profil pentru evidentierea pensarilor
discale, osteofitelor, artrozei interapofizare, uncartrozei cervicale.

-RMN cervical- pentru identificarea unei recidive a herniei cervicale sau a unei hernii de disc la
alt nivel

-EMG si viteza de conducere nervoasa pentru diagnosticul diferential al tulburarilor senzitive

-Mielografie mai ales datorita antecedentelor traumatice incomplet investigate si a

simtomatologiei trenante ca sa excludem o compresie locala

-CT coloana cervicala pentru ca ne aduce masuratori exacte referitoare la diametrul canalului
spinal, ale foramenului sau prezenta deformarilor structurilor osoase mai ales ca pacienta a
suferit 2 traumatisme in antecedente.

-Evolutia bolnavei in cursul spitalizarii a fost lent favorabila cu diminuarea durerii cervicale , cu
persistenta minimului deficit motor pe membrul superior drept.

Pe baza datelor anamnestice, clinice si paraclinice sustin urmatorul diagnostic pozitiv:

-Discopatie cervicala faza 3, stadiul cronic, cu radiculita C6 dreapta iritativa

-Meralgie parestezica in observatie

59
-Obezitate gr I
-Hipotiroidism ( conform biletului de externare)

Cu toate ca diagnosticul pozitiv este bine sustinut de datele anamnestice, clinice si paraclinice
voi trece in revista principalele diagnostice diferentiale:
Al discopatiei cervicale il fac cu:

1.Afectiuni ce mimeaza durerile cervico-brahiale:

- Periartrita scapulo-humerala: lipsa durerilor exacerbate la miscarea contrata diferentiaza
diagnosticul-necesita echografie de umar
-Sindrom umar-mana-ar necesita radiografie care sa evidentieze eventuala osteoporoza

2.Afectiuni medulare ce evolueaza cu NCB

-tumori intramedulare –necesita rmn cu substanta de contrast, scintigrafie
-siringomielia-fara disociere termo-algezica
-leuconevraxita-necesita RMN

-Aduc in discutie si Sechela postoperatorie a herniei de disc cervicala-avand in vedere

interventia chirurgicala din 2010: consecinta unei insuficiente decompresiuni sau o noua hernie,
persistenta unui fragment discal ignorat-necesita un alt RMN

Diagnosticul diferential al paresteziei membrului inferior il fac cu :

- hernie de disc lombara inalta L3-L4 (lipsa altor semne si simptome clinice si paraclinice)
-polineuropatie in cadrul hipotiroidismului
-bursita pretrohanteriana : infirmata la examenul clinic al soldului.

60
Tratament:

Urmaresc urmatoarele obiective:

-ameliorarea durerii si a paresteziilor

-ameliorare sindromului vertebral static si dinamic
-controlul miscarilor si a efortului
-crestere forta musculara distala mb sup dr
-ameliorarea calitatii vietii

Mijloacele atingerii acestor obiective sunt igieno dietetice, medicamentoase si

balneofizioterapeutice.
Regimul igieno- dietetic : regim hipo-caloric,normo-protidic, normo-glucidic, hipolipidic,
aport hidric 2l/zi,

Tratament medicamentos
-neurotrofic vascular cu vitamina Bi si B6 2 cp /zi timp de 2 sapt
-gabapentin 300mg zi, seara
-anxiolitic: amitriptilina ¼ cp

Tratamentul balneofizical kinetic cuprinde:

-administrarea factorului terapeutic natural de mediu specific, prin hidrotermoterapie majora(o

regula generala a practicii de hidrotermoterapie este ca se permite doar o aplicatie de hidrotermoterapie
majora/zi), termoterapie locala, medicina fizica care cuprinde electroterapie, masaj si kinetoterapie.

1. Pentrul efectul antialgic, facilitator, recomand baie de sare la bazin 35 grade C cu hkt
generala cu exercitii pt ameliorarea tonusului psihic timp de 20 min
Alternativ cu

61
 -baie generala de namol sapropelic la 38 grade C (pentru efectul vagotonic si sedativ) timp de
20 minute
2.Ca procedura de eletroterapie recomand:
-curent galvanic cu aplicare longitudinala cu polul pozitiv pv cervical drept si polul negativ
palmar drept, cu intensitate la furnicatura usoara, 20 min pt efectul analgetic al polului pozitiv si
excitomotor al polului negativ
-Laserterapie pv cervical bilateral program pt contractura cervicala 0727/0728 si pv
lombar program sdr vertebral 0751/0734 pt efect antialgic si de stimulare a metabolismului
celular
-Magnetoterapie generala forma continua cu placa cervico-dorso-lombara, program de
spondilodiscartroza 0013 ptr scaderea excitabilitatii neuromusculare
3.Masajul cervico- dorsal va fi sedativ si trofic pe membrele superioare, 15 minute.
4.Recomand kinetoterapie individuala in afara puseului dureros pt asuplizarea structurilor
musculo-ligamentare cervicale, exercitii de corectare a dezechilibrului muscular:
-exercitii pasive, pasivo active pe toata amplitudinea de miscare, exercitii active fara
rezistenta, antigravitational si apoi cu rezistenta progresiva, atingand un nivel moderat de
rezistenta. Seturi cu numar mic de repetitii si pauze.
-tehnici de intindere musculara, contractii cu rezistenta excentrica ( cu actiune pe
musculatura extensoare)
-exercitii de tonifiere a musculaturii lanturilor kinetice ale coloanei cervico-dorso-lombare si
a centurii scapulare
-mobilizari globale in cadrul schemelor de miscare Kabat

Recomandarile la externare
-pacientul se va externa dupa remiterea simptomatologiei algice si cresterea tolerantei la efort
-va evita expunerile la frig, umezeala, pozitii vertebrale monotone prelungite in special in flexie,
daca este nevoit sa care greutati, acestea vor fi distribuite in mod egal in ambele maini, nu mai
mult de 3 kg in fiecare mana.

62
- va continua la domiciliu programul de kt si va respecta regulile de igiena ale coloanei
vertebrale initiate si invatate pe parcursul internarii
-va incerca scaderea in greutate
-va evita hainele strimte, corsetele, curelele si pozitiile fixe care cresc presiunea asupra nervului
cutanat femural lateral.
-va repeta peste 6 luni sau cel putin anual tratamentul recuperator
Tratament balnear: statiuni cu ape sarate sau sulfuroase (Baile Herculane, Sovata, Eforie,
Techirghiol) pentru posibilitatea efectuarii hidrokinetoterapiei ,intr-un mediu putin solicitant a
sistemului nervos si endocrin .

-Recomandari in ceea ce priveste ADL-urile

1. Posturarea corecta in cursul activitatii zilnice:

 Decubit dorsal pe pat tare, fara perna cu genunchii si soldurile perfect intinse.
 Pozitia sezand va fi pe un scaun cu spatar inalt si contactul spatelui se va face cu
spatarul pana la nivelul spinelor.
 Masa de lucru trebuie pozitionata la nivelul pieptului cu antebratele pe masa.
 Evitarea unei sederi indelungate pe fotoliu sau scaun
 In timpul condusului va apropia scaunul de volan, spatele va trebui să fie drept.
 Se vor evita mişcările de răsucire bruste ale capului si gatului.

63
 CONCLUZII

Rezultatele obtinute evidentiaza urmatoarele:

-ameliorarea pana la disparitia,in ultimele doua sedinte de recuperare,a durerii
cervicale
-imbunatatirea amplitudinilor de miscare articulara la nivel cervical,pe toate
directiile
-relaxarea musculaturii cervicodorsale
-reducerea contracturilor reflex antalgice
-imbunatatirea troficitatii,activarea circulatiei sanguine locale
-refacerea echilibrului functional al muschilor extensori si flexori de la nivelul
gatului si umerilor.

64
 Bibliografie

1.Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare – Tudor Sbenghe, Editura

Medicala Bucuresti 1987;

2. Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie– Elena

Luminita Sidenco, Editura Fundatia Romania De Maine, Bucuresti 2009;

3.Masajul in kinetoterapie – Elena Luminita Sidenco, Editura Fundatia Romania De

Maine, Bucuresti 2009;

4. Electroterapie – Elena Luminita Sidenco, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de

Educatie Fizica si Sport, Specializarea Kinetoterapie;

5. Curs de recuperare, medicina fizica si balneologie – Universitatea de Medicina si

Farmacie “Victor Babes”, Timisoara 2006;

6.Baciu Clement – Programe de gimnastică medicală, Ed. Stadic, 1974;

7.Badiu Gheorghe – Fiziologia şi fiziopatologia sistemului nervos, Ed. Medicală, Bucureşti,

1978;Dr. ELENA LUMINITA SIDENCO, Bilantul muscular si articular, Editura A.P.P.

Bucuresti 2000

8.https://www.google.com/search?q=kinetoterapia+ncb&sxsrf=A.

9.TATIANA BALINT- EVALUAREA APARATULUI LOCOMOTOR. IAŞI – 2007,Ed.

TEHNOPRESS

10.https://www.google.com/search?q=baile+felix&rlz=1

https://www.csid.ro/boli-afectiuni/nevralgia-cervico-brahial%C4%83-tratament-16508381/

65