MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „VASILE ALECSANDRI” – FOCȘANI

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATORI:
Dr: Neagu Codruţa
PIP: Mihalache Gabriela

ABSOLVENT(Ă): BANU ANA-MARIA

FOCȘANI
2023
MINISTERUL EDUCAŢIEI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „VASILE ALECSANDRI” - FOCȘANI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DISCOPATIE LOMBARĂ

FOCȘANI
2023
 MOTTO

“Doar acela care nu cunoaște în ce fel este angrenată coloana în jocul static și dinamic al
forțelor organismului uman, va putea integra corect întreaga importantă a acestui organ
central, în gândirea sa diagnostică și terapeutică.”
 ARGUMENT

Una din problemele de sănătate actuale sunt afecţiunile degenerative

ale coloanei vertebrale din cauza extinderii lor in toate clasele sociale afect
ând persoane active,apte de muncă,modificănd calitatea vieţii. Bolile reuma
tismale prezintă un impact socioeconomic major asupra individului, familiei
şi resurselor medicale, cu repercursiuni asupra funcţiilor fizice şi psihice,
precum şi tendinţa crescută de recurenţă.

Artroza constituie principala cauză de limitare a activităţii cotidieneşi de ha

ndicap fizic,enerând un impact major pentru indivizi, servicii de sănătate şi
societate.

Prin lucrarea de faţă îmi propun să evidenţiez particularitaţile clinice

ale discopatiei lombare, în special beneficiile tratamentului recuperator în a
fecţiunile reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale lombare precu
m şi importanţa activităţii asistentului medical în ingrijirea acordată pacienţi
lor cu discopatii lombare. Lucrarea de faţă este structurată in 5 capitole. Est
e important de menţionat că diagnosticul precoce şi conduita terapeutică ad
ecvată
discopatiei lombare,incluzând aici atât îngrijirile cât si tratamentul efectuat
de asistentul medical, favorizează recuperarea pacientului şi reintegrarea in
activităţile cotidiene diminuând riscurile de handicap fizic. În acest context
asistentul medical trebuie să fie bine pregătit profesional,să dea dovada de b
une calităţi morale şi fizice pentru ca intervenţiile acordate pacienţilor cu di
scopatie lombară să fie eficiente într-un timp cât mai scurt.
 CUPRINS

Noţiuni de anatonie şi fiziologie a coloanei vertebrale

1.1 Formarea şi dezvoltarea Sistemului osos

1.2 Noţiuni de anatomie a coloanei vertebrale

1.3 Noţiuni de fiziologie a coloanei vertebrale

Capitolul II

2.1 Istoricul bolii.

2.2 Definiţie

2.3 Etiologie.

2.4 Fiziopatologie.

2.5 Tablou clinic.

2.7 Diagnostic.

2.8 Diagnostic diferențial.

2.9 Evoluţie şi prognostic.

2.10 Tratament.

2.11 Complicaţii.

2.12 Prevenţie.
 Partea I

Capitolul I

Noţiuni de anatonie şi fiziologie a coloanei vertebrale

1.1 Formarea şi dezvoltarea Sistemului Osos

Osteogeneza este un proces atât de distrugere cât și de construcție. Faza în care

predomina fenomenele de construcție, de transformare a membranelor conjunctive și
a cartilajului hialin în țesut osos se numește osificare primara, în urma căreia ia naștere
osul brut, incomplet diferențiat, numit os primar.

Coloana vertebrală îşi are originea în celulele peretelui ventro-medial al

somitelor care îşi pierd aranjamentul lor regulat şi formează o masă difuză numită
sclerotom, care migrează şi înconjoară tubul neural. Această teacă mezenchimatoasă
este divizată transversal prin septuri intersegmentare.
Coastele apar ca prelungiri ale arcurilor vertebrale trimise între miotoame.

1.2 Noţiuni de anatomie a coloanei vertebrale

Coloana vertebrală (șira spinării)

Coloana vertebrală reprezintă scheletul axial al trunchiului și este localizată posterior
și median. În alcatuirea acesteia intră 33-34 de vertebre, dispuse metameric. În
funcție de regiunea în care sunt localizate, aceste vertebre sunt: cervicale, toracice,
lombare, sacrale, coccigiene.
- vertebrele cervicale sunt în număr de șapte
- vertebrele toracice sunt în număr de doisprezece
- vertebrele lombare sunt în număr de cinci
- vertebrele sacrale sunt în număr cinci
- vertebrele coccigiene sunt patru-cinci
Pentru a denumi vertebrele, se folosește initiala zonei respective (c pt cervicala, t
pentru toracală, l pentru lombară, s pentru sacrală) și se numeroteaza în funcție de
poziția acestora pe coloana vertebrală. (L1 prima vertebră a coloanei lombare, C4 a
patra vertebră cervicală).
Coloana vertebrală, descendent, se extinde de la baza craniului, are lungimea circa
63-73 cm, conține 26 de oase (vertebre) care se împart în:
• 7 vertebre cervicale (în zona gâtului);
• 12 vertebre toracice (în zona toracelui);
• 5 vertebre lombare (în zona lombară);
• osul sacru (rezultă prin unirea a 5 vertebre sacrale);
• coccisul (rezultă prin unirea a 4 vertebre coccigiene).

Numai primele 3 regiuni sunt mobile, vertebrele manifestând o oarecare mobilitate

una faţă de alta(mobilitatea coloanei într-o regiune obţinânduse prin însumarea
mobilităţii dintre 2 vertebre pe întreaga regiune) şi apoi pe întreaga coloană
vertebrală (însumraea mobilităţii tuturori regiunilor).
Regiunea sacrococcigiană este rigidă, fără vreun grad de mobilitate.
Vertebrele din porțiunea superioară sacrului sunt separate între ele prin discuri
intervertebrale alcătuite din cartilaj fibros, care prezintă central un nucleu mai
moale.
Rolul discurilor intervertebrale este de a absorbi șocurile și de a oferi flexibilitate
coloanei vertebrale. În cazul în care se aplică o presiune excesivă, aceasta poate duce
la bombarea către exterior a discului și în felul acesta determină afecțiunea denumită
hernie de disc.
Astfel, prin bombarea discului se comprimă măduva spinării sau un nerv spinal
determinând instalarea unei dureri intense și unei senzații de amorțeală.
Privită din lateral, în regiunile cervicală și lombară, coloana vertebrală este curbată
anterior și în regiunile toracală și sacrală, este curbată posterior. Rolul lor este de a
întări și de a crește flexibilitatea coloanei vertebrale.
Sunt alcătuite din: corp, arc, gaură vertebrală.
a) Corpul este cilindric și este localizat în partea anterioară a vertebrei. I se descriu
o față superioară și una inferioară.
b) Arcul vertebrei: este localizat în partea postero-laterală a vertebrei și este alcătuit
din pedicul, incizura superioară și inferioară, ambele delimitând gaura
intervertebrală, proces transvers, proces articular superior și inferior, lama arcului
vertebral, proces spinos.
c) Gaura vertebrală: prin suprapunerea tuturor găurilor vertebrale ia naștere
canalul vertebral, în interiorul caruia se află măduva spinării. Gaura vertebrală este
delimitată de corpul și arcul vertebral.

Vertebrele prezintă anumite particularități structurale în funcție de regiunea în

care se află:

1. Vertebrele cervicale au corpul vertebral de dimensiuni reduse (cele mai reduse

comparativ cu celelalte segmente vertebrale).
- gaura vertebrală are formă triunghiulară
- procesul articular are fețe articulare plane
- procesul spinos este scurt și bituberculat
- procesul transvers: are la bază gaură transversală , prezintă tubercul anterior și
posterior și șantul nervului spinal.

2. Vertebrele toracice au corpul vertebral mai mare decât cel al vertebrelor

cervicale și mai mic decât al vertebrelor lombare.
- gaura vertebrală are formă cilindrică
- procesul articular are fețele articulare plane
- procesul spinos este lung, unic
 - procesul transvers prezinta fovea costalis transversalis care se articulează cu
tuberculul costal.

3. Vertebrele lombare au corpul vertebral cel mai voluminos, cu aspect de bob de

fasole, având concavitatea către posterior
- gaura vertebrală are formă triunghiulară
- procesul articular are fețele articulare cilindrice, concave superior și convexe
inferior
- procesul accesor, este redus ca dimensiune, anterior de acesta se localizează
procesul costal care este mare și reprezintă fostele coaste lombare.

Figura 1.2. Imaginea din stânga - vedere anterioară a coloanei vertebrale (se remarcă dispunerea
vertebrelor). Imaginea din dreapta - vedere laterală, stânga în care se remarcă curburile coloanei
vertebrale.

Regiunea Lombară a coloanei vertebrale:

Are cele mai voluminoase vertebre, au corpul uşor lăţit transversal, apofizele spinoase sunt
dispuse orizontal iar cele transverse sunt mai mici.
Corpul vertebral privit din profil mai înalt în partea sa anterioară, cea ce explică cubarea lor
lordotică (fiziologică) normală aceste a acestei regiuni.

• Lombară– porțiunea inferioară a spatelui, compusă din 5 vertebre, oferă suport pentru
aproximativ intreaga dumneavoastră greutate corporală.
•
• Vertebrele lombare au corpul vertebral cel mai voluminos, cu aspect de bob de
fasole, având concavitatea către posterior - gaura vertebrala are forma triunghiulară -
procesul articular are fețele articulare cilindrice, concave superior și convexe inferior -
procesul accesor, este redus ca dimensiune, anterior de acesta se localizeazaprocesul
costal care este mare și reprezintă fostele coaste lombare.
 Fig. 2.2 Regiunea lombara

1.3 Noţiuni de fiziologie a coloanei vertebrale

- Coloana vertebrala are rol în susținerea capului, trunchiului și a membrelor superioare

- protecția măduvei spinării - situată în canalul vertebral, format prin unirea găurilor
vertebrale
- transmiterea greutății trunchiului la pelvis și membrele inferioare (de aceea dimensiunea
vertebrelor crește spre inferior)

Capitolul II
Afecţiunea discopatie lombară

2.1 Istoricul bolii.

Majoritatea sciatalgiilor au origine vertebrală în zona lombară, degenerarea discului vertebral

fiind cauza cea mai frecventă. Aceasta părere s-a impus încetul cu încetul, nefiind usor
acceptată de la începutul descoperirii acestei afecţiuni.
În anul 1929 dr. Şchmorl şi colegilor săi le revine meritul de a atrage atenţia asupra rolului
discului intervertebral în diverse afecţiuni radiculo-medulare.
La început se credea că diagnosticul clinic nu este posibil (în afara cazurilor cu calcefieri sau
osificări vizibile pe radiografia fără substanţă de contrast), iar ulterior dr. Glorieux în anii
1930 a susţinut că simptomatologia clinică şi radiologică este eficientă pentru stabilirea
diagnosticului înainte de eventuale intervenţii chirurgicale. Uneori aspectul radiologic este
definitiv pentru stabilirea diagnosticului.
Fizicianul german Conrad Rontgen a descoperit întâmplător razele x în anul 1985. Razele x
sunt radiaţii electromagnetice penetrante care ajută la expunerea pe un panou fluorescent a
sistemului osos astfel a fost o descoperire importantă şi în lumea medicală ajutând astfel şi
diagnosticarea corectă a discopatiilor lombare.
Antiinflamatoarele şi antialgicele precum aspirina şi paracetamolul au fost descoperite în
jurul anilor 1890 1900 şi au ajutat destul de mult până în ziua de astăzi pentru tratamentul
simptomatic al discopatiilor lombare.
Tratamentele cu infiltraţii au început în anii 1900 pentru discopatiile lombare datorită
experimentelor renumitului cercetător Nikolai Tesla în anul 1896 a tehnicilor specifice
acestor infiltraţii şi tratamente.
Componenta centrală a aparatului locomotor al omului care s-a adaptat relativ recent la
ortostatism (poziţia verticală) este coloana vertebrală. Ridicarae corpului la verticală şi
mersul biped au determinat o seamă de curburi la nivelul segmentelor cervicale, toracale şi
lombare ale coloanei vertebrale, zone de maximă solicitare a discurilor intevertebrale şi a
ligamentelor. Un rol importamt pentru reducerea solicitărilor mecanice ale acestor segmente
revine muşchilor paravertebrali.

2.2 Definiţie
Stadiul cronicizat de boală discală la nivelul coloanei vertebrale lombare este
cunoscut sub denumirea se discopatie lombară. Acesta se instalează în general ca
urmare a herniei de disc operate sau neoperate, sau ca urmare a
afecţiunilordegenerative vertebrale zonale.
Discopatoa lombară defineşte o condiţie de suferinţă moderată aproape constantă, cu
perioade alternante de acalmie şi puseu dureros accentat însoţită de diminuări
funcţionle (limitări ale gradelor de mişcare la nivelul afectat).
Discopatia lombară vertebrală este o suferinţă cronică adesea
progresivă degenerativă afectând discurile intervertebrale şi articulaţiile
sale.Discopatia lombară se caracterizează prin durere localizată în regiunea
lombară
Durerea lombară musculo-vertebrală sau durerea mecanică rezultă
din tensiunea muşchilor paravertebrali şi a ligamentelor cât şi din iritaţia
faţetelor articulare. Este cea mai obişnuită formă de durere de spate. Exclude
cauze anatomice identificabile : hernie de disc, tumori , etc.

♦ Cum se produce discopatia :

Solicitările maxime ale coloanei lombare prin ridicarea greutăţilor în

poziţii incorecte (cu spatele flectat sau hiperextensie) solicită la maximum
inelul fibros care se poate fisura. Bolnavul simte o durere violentă care-l
imobilizează, nemaipermitându-i redresarea coloanei sau mişcări de flexiune,
rotaţie sau extensie. În acest moment nucleul pulpos, aflat în stare de
tensiune, migrează pe fisurile inelului fibros, provocând iritarea filetelor
nervoase marginale, care provoacă durerea violentă. Acesta este primul
simptom al deteriorării discului. Dacă după acest moment acut se continuă
activitatea, atunci nucleul pulpos măreşte dimensiunile fisurilor inelului
fibros, putând aluneca mai departe, iritând rădăcinile nervilor care ies din
măduva spinării.

♦ Poziţia normală a coloanei vertebrale :

Componenta centrală a aparatului locomotor al omului care s-a

adaptat relativ recent la ortostatism (poziţia verticală) este coloana vertebrală.
Ridicarae corpului la verticală şi mersul biped au determinat o seamă de
curburi la nivelul segmentelor cervicale, toracale şi lombare ale coloanei
vertebrale, zone de maximă solicitare a discurilor intevertebrale şi a
ligamentelor. Un rol importamt pentru reducerea solicitărilor mecanice ale
acestor segmente revine muşchilor paravertebrali.
Configuraţia statică a spatelui (şi deci a coloanei vertebrale ) poate fi
considerată normală dacă ea se menţine un anumit timp fără efort, nefiind
obositoare, fără a produce dureri, conferind în acelaş timp individului o
înfăţişare estetică agreabilă. În acest caz vorbim despre o
„postură bună”.
„Postura bună” a coloanei nu provoacă dureri sau alte senzaţii de
discinfort, oferind în acelaş timp înfăţisarea caracteristică fiecărui individ în
parte. Poziţia corului este influenţată de o seamă de factori din care reţinem :
factori psihologici, educaţional şi ereditari. Fără exagerare se poate spune că
poziţia corpului este caracteristică fiecărui individ, fiind expresia
sentimentelor şi stării sale psihice. Deprimaţii şi melancolicii privesc în jos,
capul este aplcat înainte, iar coloana dorsală capătă o corbură accentuată,
încât înfăţişarea aminteşte pe indivizii care transportă poveri mari în spare.
Pesoanele hiperreactive şi hiperkinetice au mersul ţanţoş cu capul
ridicat semeţ, mişcările sunt sacadate şi apăsate, iar atunci cănd întid măna
cunoscuţilor o străng cu putere. Această poziţia agresivă se repercutează
asupra musculaturii paravertebrale, care îşi măreşte tonusul. Creşterea
tonusului muscular va putea produce cu timpul oboseala sistemului
 ligamentar, repercutănduse asupra scheletului şi discurilor intervertebrale,
favorizănd dezvoltarea reumatismerol degenerative ale coloanei.

2.3 Etiologie.
Modificările degenerative ale coloanei vertebrale însoţite de durere
sunt una din cele mai comune boli ale civilizaţiei moderne.

Degenerarea poate fi rezultatul procesului natural de îmbătrânire, al

injuriei discului intervertebral sau a altor factori.

Atunci când hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos

scade, se reduce forţa explozivă şi se instalează degenerescenţa discală.
Presiunea din interiorul nucleului pulpos creşte în acelaşi timp cu încărcarea.

„Rezultatul degenerării coloanei este durerea cronică de spate care apare la toate
grupele de varstă şi ocupaţionale”

Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare

reprezintă sediul durerii din următoarele cauze:

• factori predispozanţi: a) anomalii congenitale,

b) constituţia individului,

c) insuficienta tesutului conjuctiv de susţinere.

• factori favorizanţi: a) puncţia lombară,

b) sarcina şi naşterea (sarcina produce accentuarea

lordozei lombare, cu micşorarea spaţiilor vertebrale lombare în partea
posterioară)

c) poziţii vicioase care ţin de ocupaţia individului.

• factori determinanţi sunt traumatisme care joacă un rol important în debutul

bolii.

Vârsta îndeosebi afectat este cuprinsă între 30 şi 45 de ani.

În funcţie de profesie afecţiunea apare la cei care depun eforturi fizice mari,
muncitori manuali, meseriaşi.
 „Traumatismul poate fi puternic şi aplicat direct pe coloana vertebrală
(cădere, săritură, ridicarea unei greutăţi mari, eforturi în timpul naşterii) sau
poate fi slab şi repetat.Traumatismele mici şi repetate asupra coloanei
vertebrale produc procese degenerative indirecte, posttraumatice ale
discului”

Durerea lombară inferioară de cauză mecanică, generată de suferinţa

atât a ţesuturilor moi lombare, cât şi a structurilor vertebrale (disc, ligamente
intracanaliculare, articulaţii vertebrale posterioare, pediculi vertebrali )
afectate printr-un proces degenerativ.

2.4 Fiziopatologie.

Între aceste vertebre ale coloanei lombare există biște discuri elastice formate la rândul lor
din numeroase discuri adunate de colagen care conferă elasticitate sporită. Aceste discuri au
și rol de amortizare al acestor vertebre în timpul mișcării umane.

Discopatia înseamnă tocmai erodarea acestor discuri de colagen intervertebrale. Patologia

este cu atât mai complexă cu cât prin interiorul coloanei vertebrale (porțiunea osoasă)
traversează mănunchiul de nervi și de filete nervoase ce înseamnă măduva spinării.

Măduva spinării are filetele nervoase atât ascendente cât și descendente care înseamnă
comunicarea nervoasă a tuturor informațiilor dinspre sistemul nervos central (encefal) către
restul organismului și invers de la toate organele de simț dinspre toate celulele descendente
ale organismului și prin măduva spinării ce traversează coloana vertebrală osoasă.

Dacă aceste discuri intervertebrale se erodează, se va produce o comprimare a vertebrelor din

regiunea lombară și astfel se va capsa/comprima nervul respectiv care va duce la o serie de
patologii care pornesc de la : durere și se răsfrâng la incompetența de a merge sau dificultate
în deplasare dar poate merge și până la pareze și paralizii.

În cazul persoanelor de vârstă a copilariei sau un adult tânăr, discurile intervertebrale au o

consistența hidrică foarte mare de peste 75% fapt care da o elasticitate mult mai mare, iar
odată cu creșterea în vârstă conținutul procentual hidric al întregului organism scade, fapt
pentru care și probabilitatea de producere a discopatiei crește odată cu înaintarea în vârstă.

Mecanismele discopatiei pot fi generate prin aceste erodări ale discurilor de colagen
intervertebrale, dar mai există și un al doilea mecanism dat de o hernie de disc în antecedente.

Un alt mecanism de producere al discopatiei lombare face referire la sistemul muscular.

Mușchii mențin în toată perioada lor un tonus muscular, adică o minimă contracție care ne
asigură nouă poziți verticală sau orizontală chiar și atunci cand nu intreprindem o activitate
fizică, acest tonus ne confera nouă postura.

În condiții de repaus prelungit de absența unei activități fizice minimale, acest tonus începe să
scadă, astfel că odată ce tonusul nu vine ca un plus de ajutor pentru menținerea coloanei
vertebrale în poziție și postură fiziologică, este posibil să apară discopatia lombară sau
patologia vertebrelor lombare.

2.5 Tablou clinic.

La un individ tânăr, în plină sănătate, după un traumatism al

coloanei vertebrale, apare imediat sau la scurt interval (între câteva ore sau
zile), un lumbago acut cu contractura musculară paravertebrală, variabil ca
intensitate, ca o durere surdă până la imobilizare absolută la pat în cazuri
grave.
Durerea cedează la repaus, calmante, căldură şi infiltraţii locale cu
novocaină . Când intervine un nou factor mecanic sau congestiv, lombalgia
se poate repeta, la intervale de luni sau ani, cu intensitate şi durată din ce în
ce mai mari. De obicei după al doilea, al treilea sau al patrulea puseu se
adaugă şi o sciatică ce poate însoţii toate crizele în acelaşi membru, bilateral
sau alternativ.
După mai multe crize, în perioada de aşa zisă acalmie, persistă o
jenă lombară şi chiar o durere în membrul inferior.
Sciatalgia iradiază în funcţie de rădăcina comprimată, este
exacerbată de tuse, strănut, scremut iar pacienţii adoptă poziţii antalgice :
camptocormică, flectează genunchiul şi îl sprijină pe o pernă, scolioză,
cifoză.
Clinic sciatica însoţită de paralizii din cursul degenerării discale
evoluează cu dureri localizate lombar care iradiază în membrul inferior şi
parestezii.
Semnul Froment pune în evidenţă paralizia nervului sciatic popliteu
extern;
Semnul constă din a observa jocul tendionelor de la gâtul piciorului,
când bolnavul stă într-un picior, celălalt membru executând mişcări
pendulare.
 Când ortostaţiunea se face pe membrul bolnav şi există o paralizie a
nervului peronier, tendoanelor gambierului anterior, ale lungului peronier
lateral şi ale extensorilor degetelor nu ies in evidenţă.
Simptomatologia se poate completa cu paralizia nervului sciatic
popliteu intern şi în acest caz mişcările de flexie a piciorului şi degetelor
sunt abolite sau limitate, reflexul ahilian abolit, iar tulburările de
sensibilitate localizate pe faţa posterioară a gambei şi în regiunea plantară
Acest tablou clinic care survine adesea după un efort evoluează cu
dureri accentuate, lombalgie, sciatalgie, ceea ce-l deosebeste de alte
afecţiuni cu etiologie diferită.
„Anamneza asigură practic diagnosticul, confirmat ulterior de
examenul clinic: durere lombară veche, evoluând în crize din ce în ce mai
lungi şi la intervale tot mai mici. Sciatica apare ca o agravare a stării
pacientului, fie fără o cauză evidentă, fie favorizată de un efort chiar modest
(râs, tuse, defecaţie, strănut). Se constituie faza de lombo-sciatică”
Durerea radiculară este impulsivă, fiind agravată de: eforturi fizice,
contractura abdominală, eforturile provocate de tuse, compresiunea
jugularelor (semnul Naffziger), flexia capului (semnul Neri), manevrele de
extensie a sciaticului (semnul Lassegue). Durerea diminuă în repaus.
Fiind de origine mecanică, durerea este frecvent însoţită, de la
declanşare, de parestezii în acelaşi dermatom şi senzaţie de “picior rece “.
,,Anamneza precizează absenţa sau prezenţa tulburărilor genito-
sfincteriene (golirea vezicii, defecaţia, potenţa). Istoricul bolii confirmă în
80% din cazuri etiologia discală a sciaticii radiculare”

2.7 Diagnostic.
Radiografia de coloana lombara este în sine cel mai elocvent tip de diagnostic, și analiza de
certitudine pentru discopatia lombară.
În cadrul semnelor poate fi menționată și anamneza. Aceasta înseamnă că în cadrul unei
anamneze de rutină, medicul va nota dacă au existat în antecedente hernie de disc la diferite
nivele, fapt care îl poate orienta pentru investigații suplimentare și astfel poate diagnostica
mai ușor discopatia lombară (dacă aceasta există).

Durerea care va fi identificată de pacient este similară, sau descrisă de individ, ca o arsură
ori un impuls electric (o străfulgerare) la nivelul coloanei lombare sau la nivelul membrului
inferior. Această durere poate fi însoțită de o senzație de furnicături a membrului inferior care
poate merge până la nivelul degetelor piciorului. Dureri care se pot accentua în condițiile
unei deplasări pe jos prelungite, sau în condițiile în care pacientul stă o perioadă mai
îndelungată în picioare.

Totuși cele mai elocvente analize pentru diagnosticarea acestei discopatii lombare rămân
radiografia de coloana lombară, sau de tehnica imagistică mai bună care înseamnă CT-ul sau
RMN-ul.

a) Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor culese din

anamneza (eforturi fizice) a evoluţiei în doua etape (lumbago, apoi sciatica)
apoi în crize, şi pe baza modificărilor durerilor în raport cu poziţia corpului.
Diagnosticul de localizare se pune pe baza semnelor clinice
obiective, a examenelor complementare, radiografia coloanei vertebrale,
E.M.G. etc.;
,,Unele examene speciale cum ar fi discografie, mielografie,
examenul L.C.R. vor fi rezervate acelor cazuri care prezintă aspecte
particulare.”

2.8 Diagnostic diferențial.

b) Diagnosticul diferenţial în funcţie de datele clinice şi

radiologice se vor elimina : dureri localizate în membrul inferior date de o
pseudosciatică.

Putem descoperi foarte mult afecţiuni care se pot diferenţia cum ar

fi:

- tumori ale spaţiului epidural (angioame, sarcoame şi lipoame

cancere primitive sau secundare );

- varicele venelor epidurale (dau uneori simptome de

lombosciatică);

- epidurita spinală cronică cu dureri lombosciatice continue;

- granuloamele spaţiului epidural (tuberculoză, bruceloză ) etiologie

infecţioasă;

- arahnoiditele simple dar fără contractură musculară;

- hematomielia apare dupa traumatism vertebral iar în L.C.R. se

poate găsi sânge;
 - scleroza în plăci are şi alte semne neurologice, nistagmus, abolirea
reflexelor abdominale, sindromul cerebelos ;

- tabesul dorsal dă dureri fulgerante

- periradiculita cronică sau fibroza tecii radiculare nu dă simptome

de compresiune.

Evaluarea clinică a discopatiei :

Anamneza va furniza date despre : data apariţieai suferinţelor, perioadele de

agravare, factorii favorizanţi, tratamente urmate.
Inspecţia şi în cazul acestui segment inpecţia se va face din ortostatism şi poziţii
derivate, din faţă, lateral şi spate (aplecat înainte, îndoit lateral etc.). Se apreciează
paralelismul liniilor biclaviculare şi bispinoase (spinele iliace anteroposterioare)
rectitudinea posterioară- cu ajutorul firului cu plumb menţionăndu-se normalitatea
şi/sau anormalitatea curburilor dorsale şi lombare, perpendicularitatea coloanei
vertebrale dorso-lombare pe bazin, simetria rombului Michaels şi tipul de ţinută
(spate rotund, plat, concav, rotund concav).

Palparea
Poziţia pacientului – în ortostatism. Se palpează urmatoarele repere:
Reperele osoase ale coloanei vertebrale respectiv spinele şi vârfurile omoplaţilor,
apofizele spinoase, crestele iliace, fosele sacrate;
Punctele dureroase;
Tonusul musculaturii paravertebrelor(contractură, hipotemie);

Prezenţa nodurilor de miogeloză(nodulii Copermann) şi a punctelor Trigger, mai

ales în regiunea lombară;
Topografia durerii(topografia zonelor dureroase şi iradierea acestora).
Palpând coloana vertebrală C-D-L se poate totodată şi percuţia apofiyelor spinoase
care sunt dureroase în anumite situaţii patologice(fracturi, osteoporoză, tumori etc.),
precum şi a zonelor paravertebrale L4-L5()dacă se declanşează durere pe membrul
inferior, manevra este denumită „semnul soneriei”, pozitivă în patologia vertebro-
discală.

2.9 Evoluţie şi prognostic.

Evoluţia şi prognosticul bolii sunt benigne; cu toate acestea

simptomele necesită măsuri terapeutice care să contribuie la ameliorarea
stării bolnavului şi la preîntâmpinarea complexării lui sub raport psihic.
 Evoluţia discopatiilor lombare este lentă, leziunile degenerative ale coloanei
vertebrale accentuându-se cu vârsta .

Prognosticul este în general favorabil.

Aprecierea prognosticului se mai poate face dupa scala Prolo:

- 1 incapacitate totală ( înrăutăţire ),

- 2 durere de spate uşoară / moderată şi / sau durere în picior

(neschimbată ), - 3 durere redusă, capabil de a efectua toate activităţile
exceptând sportul

- 4 durere de spate sau / şi în picior episodică ( ameliorat )

- 5 nici o durere, capabil de a efectua toate activităţile anterioare

(vindecat )

2.10 Tratament.

a) Tratamentul profilactic poate consta în combaterea factorilor de

risc,

controlul posturii ortstatice, evitarea eforturilor fizice exagerate,

evitarea expunerii la frig şi umezeala un timp îndelungat, evitarea obezităţii
şi sedentarismului deoarece suprasolicită coloana vertebrală şi profilaxia
secundară a recidivelor.

b) Tratamentul igieno-dietetic se combină cu tratamentul

medicamentos astfel pacientul va avea un regim alimentar hipo-sodat şi
hipo-lipidic datorită medicaţiei cu antiinflamatoare şi antialgice plus
evitarea supraalimentaţiei şi evitarea obezităţii.

c) Tratamentul medicamentos‚ constă în administrarea de

antiinflamatoare nesteroidiene, decontracturante musculare, analgezice
indicate în tratamentul simptomatic al afecţiunilor reumatice inflamatorii
degenerative şi metabolice”
 d) Tratamentul fizical-kinetic se aplică treptat în funcţie de
mobilitatea fiecărui individ. Se pregatesc execiţii de gimnastică medicală,
mişcări posturale, mişcări active şi pasive, exerciţii de respiraţie, masaj
pentru calmarea şi relaxarea musculaturii şi pentru combaterea tulburărilor
circulatorii periferice.

Pacientul va continua acest tratament şi la domiciliu având un

program individualizat şi în raport cu starea sa generală şi posibilităţile de
execuţie

e) Tratament balneo-climateric este recomandat pentru

ameliorarea afecţiunilor degenerative reumatismale. „În cazurile în care
căldura (perna electrică, băi de lumină, băi calde) influenţează în bine
durerile, se pot face 12 şedinţe de raze ultrascurte sau 6 şedinţe de
radioterapie în doza antiinflamatorie (o şedinţă la 2 zile ; la femei sub 45 de
ani nu se face radioterapie ), diatermie, ionizări cu histamina
ultrasonoterapie radiculară”

f) Tratamentul chirurgical este indicat atunci când suferinţa îl

transformâ pe bolnav într-un invalid.

2.11 Complicaţii.

Complicaţiile discopatiilor lombare pot fi sindroamele de

compresiune medulară, care se traduc la nivelul membrului inferior printr-o
diminuare a sensibilităţii profunde iar la nivelul membrului superior printr-
un tablou amiotrofic sau senzitivo-motor.

„Probleme apar numai în formele cu deficit neuromotor accentuat şi

incapacitate temporară de muncă crescută şi variază de la caz la caz.”
2.12 Prevenţie.

Evitați să vă aplecați. Indoiți genunchii ținând în acelasi timp spatele

drept și apoi folosiâi musculatura puternică a picioarelor pentru a susține
obiectul greu pe care doriți să îl ridicaâi. Mențineți o greutate corporală
optimă.

PLANUL DE ÎNGRIJIRE

PACIENT CU DISCOPATIE LOMBARĂ

NUME: ISTRATE
PRENUME: MARIA
SEX: F
DATA NAŞTERII: 20.07.1975
RELIGIA : ORTODOXĂ
ADRESA : BACĂU , STR. FLORILOR NR. 6
TELEFONUL:0723654787
DATA INTERNĂRII: 09.05.2023
CRITERIU INTERNARE: DURERI LOMBARE
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE: DISCOPATIE LOMBARĂ
ANAMNEZA – GENERALITĂŢI: DURERI ÎN ZONA LOMBARĂ , JENĂ LA APLECARE ,
SENZAŢIE DE ARSURĂ
INTERVIU LA INTERNARE
Data : 09.05.2023 Ora: 18:30

Motivele internării: pacienta prezinta dureri in zona lombara , senzatie de intepenire , usoara
arsură
Simptomele bolii: Durere profundă în partea de jos a spatelui, intensificându-se în timpul
mișcării
Așteptările pacientului (durata spitalizării, prognostic): Pacienta nu dorește multe zile de
spitalizare, ea crede că primind tratamentul potrivit afecțiunii în 3-4 zile se poate externa
Internări anterioare și motivul: nu există internări anterioare
ANTECEDENTE
Antecedente personale fiziologice la femei:
Menarha: vârsta de 11 ani
Periodicitatea ciclului, durata şi cantitatea: ciclu regulat, durata 4 zile, cantitate 2-3 linguri
Data ultimei menstruații:12-06-15-06
Numărul sarcinilor și evoluția: 2 sarcini fară probleme și naștere la termen
Numărul naşterilor: 2
Avorturi spontane, terapeutice (pentru ce afecțiuni) sau provocate: nu există
Antecedente personale patologice și chirurgicale: operație de apendicită
Medicație actuală: seleniu și eythyrox
Alergii: nu prezintă
Antecedente heredocolaterale: nu prezintă
CONDIŢII DE VIAŢĂ
Comportamente (fumat, alcool, droguri…) pacienta nu are nicun tabuu
CONDIŢII DE MUNCĂ: optime
Ocupaţia: Lucrător comercial
Locul de muncă: Carrefour
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: DISCOPATIA LOMBARĂ
ISTORICUL BOLII:
Simptomele au inceput să apară în luna Februarie, durerea ușor suportabilă, dar sa intensificat
în următoarele luni
EXAMENUL CLINIC GENERAL
EXAMEN OBIECTIV
Starea generală: bună
Talie: 66cm
Greutate: 68
Starea de nutriţie: ponderată
Starea de conştienţă: normală
Facies:
Tegumente: integre
Mucoase:
Fanere:
Ţesut conjunctiv-adipos:
Sistem ganglionar:
Sistem muscular: slab
Sistem osteo-articular:
APARAT RESPIRATOR: pacienta prezintă tahipnee , având 26 respirații pe minut

APARAT CARDIOVASCULAR: pacienta are hipertensiune, iar valorile obțtinute sunt

140/90
APARAT DIGESTIV: alimentație nealterată
APARAT UROGENITAL: nu prezintă niciun simptom
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ: nu prezintă niciun sistem

Particularităţi în îngrijirile acordate de asistentul medical pacientului cu discopatie

lombară.
Asistentul medical se implică activ în îngrijirile pacienţilor cu discopatie lombară, de la
internare până la externare şi se asigură să aplice intervenţiile cu rol propriu şi delegat în
tratarea pacientului.
a) Intervenţiile proprii sunt concretizate de :
Elaborarea planului de îngrijire şi identificarea problemelor de dependenţă a pacientului.
Enumerarea obiectivelor şi a intervenţiilor necesare:
Educarea pacientului privind un mod de viaţă sănătos , pentru a preveni complicaţiile bolii,
asigurarea unui microclimat corespunzător şi igiena apoi o şedere odihnitoare pe timpul
spitalizării.
Un regim igieno-dietetic în funcţie şi de medicaţia prescrisă de medic. Supravegherea
generală a pacientului şi mobilizarea activă şi pasivă a pacientului pentru a prevenii apariţia
complicaţiilor invalidante.
Este foarte important ca asistentul medical să asigure îngrijirile de bază a pacientului
imobilizat la pat dar şi pacienţilor cu mobilitate scăzută .
Pentru recuperarea eficientă şi cât mai rapidă a pacientului, asistentul medical se implică foarte
mult şi în educarea pacientului pentru a aborda un stil de viaţă sănătos şi de aşi menţine starea
de sănătate, să asigure măsuri de profilaxie primară şi secundară .
Dacă pacientul a înţeles măsurile pe care trebuie să le execute şi după ce a fost externat
atunci prognosticul bolii este favorabil şi asistentul medical şi-a îndeplinit cu succes unul din
obiectivele propuse pentru tratarea pacientului. Asistentul
medical are în vedere mai multe obiective dar unul dintre cele mai promte trebuie să fie
ameliorarea durerii pacientului deoarece prima problemă de dependenţă este durerea în aceste
afecţiuni.
La fel de importantă poate fi şi mobilitatea perturbată pe care o prezintă pacientul astfel
asistentul medical va asigura un grad de autonomie maxim prin diminuarea durerii şi
executarea de exerciţii corespunzătoare afecţiunii .
Asistentul medical pune în aplicare planul de îngrijiri specific bolii şi este atent la
intervenţiile delegate şi participă la efectuarea examenului clinic de către medic pentru
certitudinea datelor din planul de îngrijire .
Asistentul medical va oferi şi un suport psihologic crescut şi încredere în echipa
medicală acestor pacienţi deoarece un anumit grad de imobilizare chiar şi provizoriu al
pacientului poate avea efecte negative pe plan psiho-emotional şi social.
b) Intervenţiile delegate constau în participarea la examenul clinic efectuat de către
medic, recoltarea de probe de laborator, participarea la examenul radiologic, administrarea
medicamentelor şi pregatirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii unde este cazul.
Astfel îngrijirea şi intervenţiile specifice afecţiunilor degenerative la nivelul coloanei
vertebrale lombare se pot descrie ca tehnici de îngrijire uzuale dar au anumite particularităţi în
practică care includ anumite tehnici de masaj şi kineto-terapie care se întâlnesc mai rar în alte
secţii.
Astfel de pacienţi sunt familiarizaţi cu diferite secţii de fizioterapie, reumatologie,
ortopedie, neurologie, neurochirurgie, medicină internă deoarece sunt numeroşi factorii care
influenţează durerea lombo-sacrală.
În funcţie de starea pacientului asistentul medical va administra medicaţie antialgică şi
antiinflamatorie nesteroidiană sub diferite forme ( injectabile / tablete ) dar şi un regim
alimentar hipolipidic şi hiposodat plus un microclimat corespunzător pentru ca schimbările
bruşte şi mai ales scăzute de temperatură şi umiditate crescută pot afecta starea de bine a
pacientului.
De obicei pacienţii sunt adulţi şi care au fost afectaţi din cauze traumatice sau au avut o
evoluţie lentă a bolii deoarece au neglijat primele simptome şi astfel s-au agravat în timp şi
ajung în stări destul de avansate iar îngrijirile acordate de catre asistentul medical devin mai
complexe.
 Asistentul medical va cunoaşte investigaţiile paraclinice specifice cum ar fi explorarea
radiologică a coloanei vertebrale lombare, recoltarea de probe biologice pentru determinarea
valorilor patologice ale bolii.
Efectuarea intervenţiilor specifice corecte de către asistentul medical pacientului cu discopatie
lombară, intervine în tratarea bolii şi previne complicaţiile neurologice şi motorii care au
nevoie de obicei intervenţii chirurgicale asfel timpul de vindecare a pacientului se prelungeşte
foarte mult şi tratamentul devine invaziv şi dureros.

Asistentul medical se asigură că şi pacientul a înţeles mecanismul afecţiunii sale şi că se

va comforma regulilor de profilaxie secundară şi de continuare a tratamentului la domiciliu şi
a recomandărilor de externare.

Asistentul medical va lămurii pacientul la externare asupra următoarelor aspecte :

-să nu ridice greutăţi de jos decât în poziţia cu genunchii îndoiţi şi coloana neflectată (cât mai
dreaptâ);
-să evite pe cât posibil transportul greutăţilor în spate, care măresc solicitarea discurilor
intervertebrale;
-să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineaţa şi la sfârşitul
programului;
-să evite creşterea ponderală, respectând dieta conform sezonului şi efortului fizic pe care-l
practică;
-să se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate în regiunea lombară;
Dacă a aparut după un efort criza acută de lombosciatică să solicite şi să consulte imediat
medicul.
Până la sosirea medicului să respecte repausul absolut la pat.

Administrarea antialgicelor şi antiinflamatoarelor nesteroidiene pe cale orală

Medicamentul este prescris de către medic în foaia de observaţie, în rubrica specială (pentru
pacientul internat).
Pentru această tehnică pregătesc materialele necesare : linguriţă, pahar, apă / ceai,
medicamentul respectiv sub forma de tabletă în ambalajul propiu nesigilat.
Verific doza, integritatea, valabilitatea medicamentului şi incompatibilităţile posibile cu
alte medicamente.
Respect orarul de administrare dar şi programul de somn fiziologic al pacientului.
Administrarea o aplic la patul bolnavului..înaintea administrării explic pacientului scopul
şi efectele medicaţiei dar şi eventualele efecte secundare.
Pregătesc pacientul în poziţie şezândă după care mă spăl pe mâini cu apă şi săpun pentru
a manipula materialele necesare administrării.
Aşez tableta pe limba pacientului şi se înghite ca atare cu apă sau ceai.
După ce pacientul a confirmat că a înghiţit tableta fără probleme îl repoziţionez în pat.
Execut din nou spălatul pe măini, reorganizez locul de muncă şi intrumentele folosite le
spăl şi le dezinfectez.
Administrarea medicamentului o notez în foaia de observaţie.cu data şi ora exactă.
Exemple de medicamente :
 - antialgice : algocalmin, tramadol,. aspirina şi paracetamol fiind antiinflamatoare
nesteroidiene având acţiune algică mai mare.
- antiinflamatoare nesteroidiene :diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, nurofen.
Investigaţia radiologică a sistemului osteoarticular la nivelul coloanei vertebrale lombare.
Examenul radiologic se efectuează prin radiografie simplă (faţă, profil şi incidenţa 3/4) şi este
efectuat la indicaţia medicului pentru a asigura un diagnostic de confirmare a bolii prin
evidenţierea unor modificări anatomo-funcţionale a colonei vertebrale lombare.
Înainte de a transporta pacientul la serviciul radiologic îl anunţ şi îi explic necesitatea
tehnicii dar şi condiţiile în care se desfăşoară (examinarea în obscuritate şi cu ajutorul unor
aparate speciale).
Completez biletul de trimitere pentru examenul radiologic cu datele personale şi de
spitalizare.
Explic pacientului că trebuie să dezbrac complet regiunea toracică şi abdominală ce urmează a
fi examinată şi trebuie îndepărtate toate obiectele radioopace (nasturi, mărgele, medalioane,
etc.).
Dacă există pansament îl voi îndepărta.
Ajut pacientul să urce pe masa de examinare şi să păstreze poziţia indicată de medicul
radiolog după care mă protejez faţă de sursa de raze Roentgen cu şorţ şi mănuşi speciale.
După efectuarea examenului radiologic ajut pacientul să se ridice de pe masa de
examinare şi să se îmbrace.
Transport pacientul de la serviciul radiologic la patul său. Examenul radiologic efectuat
îl notez în foaia de observaţie a pacientului împreună cu data respectivă.

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE/ PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

PROBLEME DE OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

DEPENDENȚĂ AUTONOME DELEGATE
Durere Pacineta să Asigur repaus la Administrez 1 În decurs de
prezinte o pat, pe un plan fiolă algocalmin 48h pacienta
diminuare a tare și neted, în la 12h, prezintă dureri
durerii în decubit dorsal Administrez diminuate în
decurs de 48h. sau lateral fără tramadol, intensitate.
pernă, cu Recoltez probele
membrele de laborator
inferioare menționate în
flectate. tabel.
Asigur pacienta
să folosească
poziții antalgice
pentru a diminua
durerea.
Mobilitate Pacienta să Învăț pacienta să Particip la După 48h
perturbată prezinte o execute mișcări efectuarea pacientul
mobilitate mai posturale(ortostat examenului execută mișcări
bună în ism cu spatele la clinic de către posturale cu
decurs de 48h. perete, mers cu medic, ajutorul și
capul ridicat și evidențierea gimnastică
retropulsia semnului medicală
umerilor), Lassague + 30* recomandată de
Transport bilateral. către
pacienta la kinetoterapeut.
kinetoterapeut și
asist la efectuarea
exercițiilor de
gimnastică,
Educ pacienta să
execute
exercițiile la
dimiciliu.

Postură Pacienta să Asigur poziții Transport/pregăt După 48h

inadecvată prezinte o corespunzătoare esc pacientul și postura
postură și confortabile. asist la pacientului se
adecvată în Asigur un efectuarea îmbunătățește.
decurs de 48h. microclimat examenului
corespunzător. radiologic al
Educ pacienta să coloanei
evite anumite vertebrale
poziții vicioase în lombare și
timpul spitalizării genunchi.
dar și după
exeternare.
Risc de Pacienta să nu Educ pacienta să Administrez După 48h
complicații prezintge ia măsuri ketonal 10 mg, 1 pacienta a
neurologice complicații profilactice: capsula/2x pe zi înteles și aplică
neurologice. -să evite timp de 7 zile. măsurile de
suprasolicitări profilaxie
fizice/psihice, pentru
 -să evite prevenirea
obezitate, H.T.A, complicatiilor.
-să evite
expunerea la frig,
umezeală,
hipertermii,
-să evite poziții
vicioase în
activitățile pe
care le depune la
serviciu sau în
timpul liber,
-să urmeze
periodic
tratament
balnear.
Anxietate Pacientul să Asigur suport Administrez După 48h
prezinte moral pacientei și anxiar 1 pacientul s-a
diminuarea încredere în capsulă/zi. acomodat și
anxietății în echipa medicală, prezintă o stare
decurs de 48h. asigur liniștea psihică bună.
nocturnă,
În timpul zilei
asigur pacientului
momente de
recreere,
Asigurf aerisirea
salonului.

În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toată durata

spitalizării (cu excepţia investigaţiilor paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile)
Astfel după 3 zile de spitalizare pacientul internat mai prezintă următoarele probleme de
dependenţă : durere, mobilitate perturbată, motiv pentru care am întocmit următorul plan de
îngrijiri :

Probleme de Obictive Intervenții Intervenții Evaluare

dependență autonome delegate
Durere Pacienta să Asigur repaus la Administrez 1 In decurs de
prezinte o pat, pe un plan fiolă algocalmin 48h pacienta
diminuare a tare și neted, în la 12h prezintă dureri
durerii în ducurs decubit dorsal Administrez diminuate în
de 48h sau lateral fără tramadol intensitate .
pernă, cu
membrele
flectate.
 Mobilitatea Pacientul să Învăț pacientul Particip la După 48h
perturbată prezinte o să execute efectuarea pacienta
mobilitate mai mișcări vizitei în salon a execută mișcări
bună în decurs posturale(ortost medicului și la posturale cu
de 48h. atism cu spatele observarea ajutorul și
la perete, mers evoluției gimnastică
cu capul ridicat pacientului. medicală
și retropulsia recomandată de
umerilor), către
Transport kinetoterapeut.
pacientul la
kinetoterapeut
și asist la
efectuarea
exercițiilor de
gimnastică,
Educ pacientul
sa execute
exercitiile la
domiciliu.

Evaluare :

Pacientei I.M internata în data de 09.05.2023, în secţia de reumatologie având manifestările

de dependenţă, durere lombară cu iradiere în membrele inferioare, dureri la mobilizarea
articulaţiei genunchiului , dureri coxofemurale, mers antalgic, s-au efectuat următoarele
investigaţii :
- monitorizarea semnelor vitale,
- examene de laborator,
- examen radiologic al coloanei vertebrale lombare şi genunchi,
- examenul clinic, diagnosticat cu discopatie lombară.
Astfel după 3 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere,
dificultate la mobilizare, postură inadecvată şi anxietate. De asemenea pe perioada spitalizării
nu au apărut complicaţii neurologice.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos ;
- evitarea frigului, umezelii ;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- tratamente balneoclimaterice ;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE

PACIENT CU DISCOPATIE LOMBARĂ

NUME: C
PRENUME: R
SEX: M
DATA NAŞTERII: 08.11.1993
RELIGIA : ORTODOX
ADRESA : Târgoviște , Str 1 Iunie , nr 45
TELEFONUL:0743567887
DATA INTERNĂRII: 13.03.2023
CRITERIU INTERNARE: DURERI LOMBARE
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE: DISCOPATIE LOMBARĂ
ANAMNEZA – GENERALITĂŢI: DURERI ÎN ZONA LOMBARĂ , JENĂ LA
APLECARE , SENZAŢIE DE ARSURĂ
INTERVIU LA INTERNARE

Data :13.03.2023 Ora: 21:00

Motivele internării: pacientul prezinta dureri in zona lombara , senzatie de intepenire , usoara
arsura
Simptomele bolii: Durere profundă în partea de jos a spatelui, intensificându-se în timpul
mișcării.
Așteptările pacientului (durata spitalizării, prognostic): Pacientul nu dorește multe zile de
spitalizare, el crede că se va vindeca rapid.
Internări anterioare și motivul: nu există internări anterioare
ANTECEDENTE
Antecedente personale fiziologice la femei:
Menarha:
Periodicitatea ciclului, durata şi cantitatea: -
Data ultimei menstruații:-
Numărul sarcinilor și evoluția:-
Numărul naşterilor: -
Avorturi spontane, terapeutice (pentru ce afecțiuni) sau provocate: -
Antecedente personale patologice și chirurgicale: operație de apendicită
Medicație actuală: nu administrează niciun tratament
Alergii: nu prezintă
Antecedente heredocolaterale: nu prezintă
CONDIŢII DE VIAŢĂ
Comportamente (fumat, alcool, droguri…) pacienta nu are nicun tabuu
CONDIŢII DE MUNCĂ: optime
Ocupaţia: Contabil
Locul de muncă:SC.VG&OIL SRL
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: DISCOPATIA LOMBARĂ
ISTORICUL BOLII:
Simptomele au inceput să apară în luna Februarie, durerea ușor suportabilă, dar sa intensificat
în următoarele luni
EXAMENUL CLINIC GENERAL
EXAMEN OBIECTIV
Starea generală: bună
Talie: 70cm
Greutate: 75
Starea de nutriţie: ponderată
Starea de conştienţă: normală
Tegumente: integre
Ţesut conjunctiv-adipos:
Sistem muscular: slab
Sistem osteo-articular:
APARAT RESPIRATOR: pacientul prezintă tahipnee , având 24 respirații pe minut
APARAT CARDIOVASCULAR: pacientul are hipertensiune, iar valorile obțtinute sunt
140/95
APARAT DIGESTIV: alimentație nealterată
APARAT UROGENITAL: nu prezintă niciun simptom

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE/ PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Probleme de Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
depență autonome delegate
Durere Pacientul să Mobilizez pasiv Administrez 1 În decurs de
prezinte o pacientul, asigur fiolă algocalmin 48h pacientul
diminuare a poziție comoda la 12 h , prezintă dureri
durerii în decurs și Recoltez intense.
a 48h corespunzătoare probele de
pentru a laborator
prevenii menționate în
durerea. tabel.
Mobilitate Pacientul să Transport Particip la După 48h
prezinte un grad pacientul la efectuarea pacientul
de autonomie kinetoterapeut examenului execută cu greu
maxim în și asist la clinic de către mișcări
decurs de 48h. efectuarea medic. posturale .
exercițiilor.
Educ pacientul
să execute
exercițiile la
domiciliu și să
folosească
mijloace
auxiliare de
gimnastică.
Postură Pacientul să Asigur un Transport/pregă După 48h
inadecvată prezinte o microclimat tesc pacientul și postura
postură corespunzător. asist la pacientului este
adecvată în Asigur un regim efectuarea la fel.
decurs de 48h. alimentar în examenului
funcție de radiologic al
medicație coloanei
prescrisă și vertebrale
administrată, lombare.
hiposodat,
hipolipidic,
hipoproteic.
Integritate fizică Pacientul să Educ pacientul Administrez După 48h
alterată prezinte o să ia masuri ketonal 10 mg, pacientul nu are
integritate fizică profilactice: 1 capsulă 2x/zi o integritate
bună în 48h. -să evite timp de 7 zile. fizică bună.
suprasolicitări
fizice/psihice,
-să evite
obezitatea,
H.T.A,
-să evite
expunerea la
frig, umezeală,
 -să execute
mișcări
posturale.
Dificultatea de a Pacientul să Asigur liniștea Administrez După 48h
se odihnii obțina un somn nocturnă și anxiar 1 pacientul s-a
neîntrerupt și condiții de capsulă/zi acomodat și
odihnitor în confort termic, prezintă un
decurs de 48h. Asigur somn liniștit și
microclimat neîntrerupt.
corespunzător.

În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toată durata

spitalizării (cu excepţia investigaţiilor paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile )
Astfel după 3 zile de spitalizare pacientul internat mai prezintă urmatoarele probleme de
dependenţă :durere, dificultatea de a se odihnii, motiv pentru care am întocmit următorul plan
de îngrijiri