Sunteți pe pagina 1din 107

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGASIBIU

FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILIAN


SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA GENERALA

LUCRARE DE
LICENTA

Coordonator stiintific:
Absolvent:
Sef lucrari
Capatana Ghe.Ionelia Liana
DR. ROMAN FILIP CORINA
(Moraru)

SIBIU 2012

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGASIBIU


FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILIAN
SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA GENERALA

ASPECTE NURSINGING
IN
DISCOPATIA LOMBARA

Coordonator stiintific:
Absolvent:
Sef lucrari
Capatana Ghe.Ionelia Liana
DR. ROMAN FILIP CORINA
(Moraru)

SIBIU 2012

Juramantul lui Florance Nightingale


Ma leg cu trup si suflet, in fata lui Dumnezeu si fata de
aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viata in cinste si ca voi practica profesia mea cu
loialitate.
Ma voi feri de tot ceea ce ester au si daunator si nu voi
intrebuinta si nu void a cu buna stiinta vre-un leac

vatamator.
Voi face tot ce sta in putinta mea spre a pastra si ridica
drapelul profesiei mele si voi tine in taina tot ceea ce mi se
va incredinta, precum si tot ce voi afla din treburile familial
in timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-I ajut cu loialitate pe medici in
tratamentul prescris de ei si ma voi devota celor pe care ii
ingrijesc.

CUPRINS

INTRODUCERE...pag.3
PARTEA I
CONSIDERATII TEORETICE.......pag.5

CAPITOLUL I.............pag.5
ANATOMIA FUNCTIONALA A COLOANEI VERTEBRALE...................pag.5

CAPITOLUL II-DISCOPATIA LOMBARA.......pag.34


2.1Definitie......pag.3
4
2.2Cauze......pag.
34 2.3Simptome.
......pag.35
2.4Tratament....pag.
35 2.5Investigatii
paraclinice....pag.36
2.6Tratamentul
recuperator..............pag.38 I.
Tratament fizical-kinetic.. pag.38
1.Terapia
fizicala..............pag.41
2.Hidrotermoterapia.............pag.
43
3.Electroterapia........pag.
43
4.Laserul...............pag.
46 5.Aplicatii de factori
mecanici.. ..........pag.46
6.Kinetoterapia............
pag.46
7.Tractiunea...
..........pag.47 8.Tratament
balnear... ..........pag.47
II.Tratamentul
medicamentos......pag.48 III.Evolutie
si prognostic... ..........pag.50

CAPITOLUL III-MANAGEMENTUL DISCOPATIEI LOMBARE..pag.51


3.1Recunoasterea precoce a
discopatiei......pag.51 3.2Accesul la serviciul
de asistenta medicala.....pag.51 3.3Acordarea
primului ajutor infaza acuta..... pag.52 3.4Rolul
indeplinit de asistenta medicala in procesul de ingrijire.......................pag.52
53.5Interventii nursing specifice pacientului cu discopatie lombara
ac..............pag.53
54 3.6Reabilitarea pacientilor cu discopatie
lombara...........................................pag.53

PARTEA II

CONTRIBUTII
PERSONALE........................................................................pag.54

CAPITOL IV-STUDIU DE CERCETARE....pag.54


4.1Motivatia studiului.pag.54
4.2Obiectivul studiuluipag.54
4.3Materiale si metodepag.54
4.4Proces de ingrijire.......... pag.55
4.5Nevoile fundamentale si stabilirea diagnosticului nursingpag.57

PARTEA SPECIALA-STATISTICACONCLUZII.............pag.58

CAPITOLUL V-PREZENTARE CAZURI............pag.63


5.1 CAZUL I...........pag.63

5.2 CAZUL II. pag.70


5.3 CAZULIII..................pag.77
5.4 CAZULIV.pag.84

CAPITOLULVIPLAN
RECUPERARE.......pag.92

TERAPEUTICDE

BIBLIOGRAFIE.......pag.95

INTRODUCERE

Sindroamele dureroase lombare, dei au o expresie clinic relativ monoton


(dureri i tulburri funcionale), au o etiopatogenie foarte variat, frecvent
plurifactorial, genernd o cazuistic foarte bogat (70-80% din populaia adult
prezint cel puin o dat n via un episod dureros lombar). Dup statistici fcute la
noi n ar doar 50 55% dintre acestea sunt raportate.
Frecvena foarte mare - i n cretere - a afeciunilor coloanei se explic prin
factorii de risc incriminai, tot mai actuali n societatea noastr: obezitatea, talia (mai
mare de 1,70 la femei i 1,80 la brbai) , tulburrile de static, conducerea
autovehiculelor, stresul i nu n ultimul rnd sportul (fotbal, rugby, hochei, golf,
bowling). Solicitrile sporite, asociate sindromului hipokinetic comun societii
actuale afecteaz veriga muscular, cu rol funcional i protectiv n complexul
lombar. Asocierea traumatismelor i a sindromului de dezadaptare a termoreglrii
cresc susceptibilitatea segmentului lombar la decompensare funcional.
Prognosticul vital este rar compromis, dar durerile au un caracter cvasi-cronic
(60% din pacienii care au prezentat un prim atac de lombalgie, repet episoadele
dureroase), cauz care nscrie sindromul dureros lombar ntre afeciunile cu mare
incapacitate de munc, cu repercursiuni socio-economice n toate rile. Din acest
motiv, tratamentul lombalgiilor acute i subacute trebuie instituit precoce pentru a
scdea riscul de evoluie spre cronicizare.

3
n algologia actual mijloacele fizice se constituie ntr-un element terapeutic
esenial asociindu-se sau succednd terapiei medicamentoase. Lucrarea de fa i
propune s evidenieze efectul terapiei cu cureni de joas frecven i importana
acestei metode n cadrul fizioterapiei antalgice complexe, particulariznd pentru
afeciunile coloanei lombare.
Pentru a se apra de nocicepie organismul posed dou mari sisteme: inhibitor i
morfomimetic. Mecanismele inhibitorii cele mai importante sunt: controlul de poart
i sistemul inhibitor descendent. Descoperirea a numeroase sisteme i trepte de
acionare au iniiat cercetri n direcia realizrii practice a unor metode de stimulare
a sistemelor antialgice proprii organismului. Prima metod pus n practic a fost
stimularea nervoas transcutan TENS, dar n prezent se practic numeroase
metode de electrostimulare analgezic din domeniul joasei frecvene: galvanizri,
ionizri cu novocain 1- 2% i histamin, care acioneaz la nivelul receptorilor
cutanai ca i curenii diadinamici, precum i prin blocarea transmiterii algice la
nivelul SNC: cureni de joas frecven rectangulari, triunghiulari, cu modulri de
frecven i intensitate.
Beneficiul principal i imediat al folosirii electroterapiei rezid n obinerea rapid
a unor condiii optime locale a structurilor anatomice care vor intra n programul de
kinetoterapie, fapt care scurteaz mult durata de spitalizare a bolnavului i crete
remarcabil eficiena terapeutic.

PARTEA I
CONSIDERATII TEORETICE

CAPITOLUL I
ANATOMIA FUNCIONAL A COLOANEI
VERTEBRALELOMBARE
Coloana vertebral este segmentul cel mai important al aparatului locomotor,
formnd scheletul axial al trunchiului. Coloana vertebral este situat pe linia
median a trunchiului, n plan posterior i se articuleaz n sus cu extremitatea
cefalic, nainte cu coastele i n jos pe ambele laturi cu oasele coxale.
I. Scheletul coloanei vertebrale lombare
Segment complex, coloana vertebral rezult prin suprapunerea a 33 34 de piese
osoase, numite vertebre. Vertebrele sunt unite ntre ele prin articulaii i ligamente,
datorit crora coloana vertebral realizeaz un ntreg rezistent i flexibil, permind
trunchiului micri variate de flexie, extensie, nclinri la(rsucire n ax). n funcie
de regiunea topografic creia ii aparin,vertebrele se mpart n:
-vertebre cervicale C1 C7;
-vertebre toracale T1 T12
-vertebre lombare L1 L5;
-vertebre sacrale S1 S5;
-vertebre coccigiene C1 C4.5
Vertebrele primelor trei regiuni sunt oase mobile independente i poart numele de
vertebre adevrate.
5

Vertebrele regiunilor sacral i coccigian se sudeaz la natere, rezultnd dou


formaiuni osoase: sacrul i coccisul, piesele componente fiind numite vertebre false .
Caracterele generale ale vertebrelor adevrate
Vertebrele au o parte anterioar, denumit corp i o parte posterioar, denumit
arc. Aceste dou pri nchid ntre ele canalul vertebral .Corpul vertebrei este partea
cea mai voluminoas i are forma unui cilindru scurt, care prezint dou fee
(superioar i inferioar) alctuite dintr-o lam de esut osos fibros, numit plac
terminal i o circumferinta.
Arcul vertebral are o form neregulat. Posterior i median prezint o apofiz
spinoas, lateral dou apofize transverse, iar superior i inferior cte dou
apofize articulare. ntre apofiza spinoas i apofizele articulare se gsesc lamele
vertebrale.
Poriunile care leag arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi.
Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofuncionale legate de
ndeplinirea celor dou funcii importante ale coloanei vertebrale
-funcia de a suporta greutatea capului, trunchiului i membrelor superioare ;
-funcia de a asigura o mobilitate suficient.
Suprafeele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebr la alta, forma lor
fiind determinat de solicitrile dinamice.
n regiunea cervical i n cea lombar, diametrul transversal al corpurilor vertebrale
este mai mare dect cel anteroposterior, ceea ce explic posibilitile mai mari ale
acestor regiuni de a realiza micrile de flexie i extensie.
Caracterele regionale ale vertebrelor lombare
corpul vertebral atinge cele mai mari dimensiuni i are diametrul transvers mai

mare dect cel antero- posterior. Cuningham a stabilit un indice lombar


dupformula:
Inaltimecorpulinao
Indicelombar 10
Inaltimecorpulinate

Vzut din profil, corpul vertebrelor lombare este mai nalt la partea lui anterioa
dect
la cea posterioarea
Valorile normale ale indicelui lombar la om variaz ntre 97,46 i 98,68 (spre
deosebire de celelalte animale vertebrate, unde indicele este superior lui 100).
Calculul acestuia se face pe radiografia de profil i permite aprecierea obiectiv a
lordozei lombare.

1)Procesul spinos este bine dezvoltat, de form dreptunghiular, cu direcie


orizontal.
Procesele articulare au o direcie vertical i sunt dispuse n plan sagital. Feele
articulare ale proceselor articulare superioare privesc medial i se prezint ca
segmente de cilindru gol.
Feele articulare ale proceselor articulare inferioare privesc lateral i sunt sub forma
unor segmente de cilindru plin.
2)Procesele costiforme sunt rudimente de coast, mari, turtite dinainte napoi i se pot
confunda cu procesele transverse. La nivel lombar, adevratele procese transverse
sunt mici proeminene pe faa posterioar i la rdcina proceselor costiforme i se
numesc procese accesorii.
3)Gaura vertebral este de form triunghiular, avnd diametru mare (n raport cu
gradul de mobilitate al coloanei).
n afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebr prezint i diferenieri
morfofuncionale individuale, rezultate din adaptarea specific de-a lungul evoluiei
filogenetice.
Vertebrele false coloana vertebral sacro coccigian
n continuarea vertebrelor lombare se afl sacrul os median nepereche, simetric,
rezultat prin sudarea celor cinci vertebre sacrate.
Are forma unei piramide cu baza n sus i vrful n jos, articulndu-se lateral cu
cele dou oase coxale prin faetele auriculare.
7
Baza sacrului prezint median o suprafa ovalar pentru articularea cu faa
inferioar a corpului celei de-a 5-a vertebre lombare, iar lateral de aceasta, apofizele
articulare ale sacrului care se articuleaz cu apofizele articulare inferioare ale
vertebrei L5.
Sacrul are o direcie oblic dinspre anterior spre posterior, formnd cu vertebra
lombar L5 un unghi care proemin anterior numit promontoriul.

Vrful sacrului este constituit dintr-o suprafa articular pentru coccis i din
dou mici coarne coarnele sacrului.
Coccisul este situat n continuarea sacrului, fiind format din cele 4-5
vertebre coccigiene atrofiate. Este un os mic, rudimentar, nepereche, de
forma unei piramide triunghiulare cu baza in sus.
II. Articulaiile coloanei vertebrale lombare
Articulaiile coloanei vertebrale pot fi mprite n articulaii intrinseci (articulaii
propriu-zise) i articulaii extrinseci (articulaii ale coloanei cu oasele nvecinate).
A.Articulaiile vertebrelor adevrate
Vertebrele adevrate se articuleaz ntre ele prin corpurile lor i prin procesele
articulare.

n acelai timp, ele se unesc la distan prin procesele

spinoase, lamele vertebrale i procesele transverse.


A.1.Articulaiile corpurilor vertebrale

Se

ncadreaz n grupul de articulaii numite simfize (amfiartroze semimobile n care


esutul de continuitate dintre oase este fibrocartilaginos). Suprafeele articulare sunt
reprezentate de feele superioare i inferioare ale corpurilor vertebrale, fiind uor
excavate, ntre ele se delimiteaz un spaiu eliptic n care se gsesc discurile
intervertebrale.

Mijloacele de

unire sunt discurile intervertebrale i ligamentele longitudinale anterior i posterior.


1.1Discurile intervertebrale au forma unor lentile biconvexe, care depesc
8
spaiul lenticular i ader la ligamentele longitudinale. Fiecrui disc i se descriu dou
poriuni: una periferic, inelul fibros i una central, nucleul pulpos.
DISCUL INTERVERTEBRAL ASPECT SUPERIOR I LATERAL
a) Inelul fibros este format din lamele fibrocartilaginoase concentrice. n interiorul
acestora, fibrele conjunctive sunt orientate oblic fa de vertebre i se ncrucieaz
ntre ele. Ele se inser profund pe zona compact a rebordurilor vertebrale,

continundu-se cu fibrele colagene ale osului.


n partea central, lamele de fibre se pierd n nucleul pulpos, unde se sudeaz la
matricea intercelular a acestuia. Sudura este att de strns nct deosebirea dintre
inelul fibros i nucleul pulpos se face cu mare greutate.
Lamele de fibre ale inelului fibros sunt unite ntre ele printr-o substan numit
ciment. Sunt mai numeroase la partea anterioar a inelului fibros i mai puin
numeroasela partea lui posterioar, unde i orientarea devine mai paralel. De
asemenea i cimentul interlamelar este n cantitate mai mic la partea posterioar a
inelului fibros, ceea ce favorizeaz hernierea nucleului pulpos spre canalul
vertebral.Cuprinznd un inel extern dur i fibros i un miez moale
inelul fibros

Nucleul gelatinos
9
nainte i lateral, inelul fibros este acoperit de ligamentul longitudinal anterior,
iar posterior de ligamentul longitudinal posterior, care este mai subire ca cel anterior.
Poriunea anterioar a inelului fibros este puin sensibil, n timp ce poriunea
posterioar i ligamentul posterior sunt foarte bine inervate i extrem de sensibile.
Inervaia discal reprezint suportul durerii n patologia discal, prin fibrele
subiri cu terminaii libere din lamele periferice ale inelului fibros. Lombalgia apare
prin distensia straturilor periferice, urmat de descompunerea ligamentului
longitudinal posterior i a esutului conjunctiv perivertebral.
Originea inervaiei discale este nervul sinuvertebral (Luschka), care ia natere
din rdcina posterioar, dup ieirea din gaura de conjugare, reintr n canalul spinal
prin acelai orificiu i coboar prin esutul extradural distribuindu-se discului i
ligamentului longitudinal posterior, situate cu dou segmente mai jos. De aceea, n

compresiunile spinale se consider c localizarea procesului patologic pe baza durerii


la presiune a apofizelor trebuie efectuat cu o corecie de dou vertebre mai jos.
Experienele efectuate de Balante au demonstrat c rezistena la traciune a
inelului fibros se aseamn cu aceea a tendoanelor i c ea crete de la centru spre
periferia inelului. Lamele externe care sunt supuse i celor mai mari eforturi sunt i
cele mai solide.
Vzute la

microscop, n plan

vertical, fibrele

inelului se ncrucieaz

oblic sub un

anumit unghi. Cnd

discul este

ncrcat, unghiul se

micoreaz,

discul diminu n nlime

i se latest.
10
DIRECIA FIBRELOR INELULUI FIBROS:

a)

n descrcare;
b) n ncrcare;
Nucleul pulpos este ovoid, de culoare albicioas la tineri, glbuie i consisten
crescut la btrni. Biochimic este format din condrocite, colagen,proteoglicani (50%
din cantitatea uscat a nucleului pulpos) alctuind un esut fibros foarte lax infiltrat cu
ap (75 90% din masa nucleului pulpos).
Datorit compoziiei sale bogate n ap, nucleul pulpos este elastic, deplasndu-se
n timpul micrii n sens opus direciei pe care o ia coloana, cu rolul de a sigura un
contact ct

mai bun ntre vertebre.


Comparativ

cu

regiunile

superioare

ale

coloanei

vertebrale, la nivel lombar nucleul pulpos este

situat

posterior (la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3

mai

posterioar

a inelului fibros).

POZIIA NUCLEULUI PULPOS FA DE CORPII VERTEBRALI


Din punct de vedere fizic, nucleul pulpos se comport ca un gel care pierde apa,diminundu-i fluiditatea n raport direct cu presiunea care se exercit asupra lui. Fora
care se dezvolt n interiorul gelului cnd acesta pierde apa se numete for de
imbibiie i ea crete proporional cu cantitatea de ap pierdut pn cnd va echilibra
presiunea exercitat asupra nucleului pulpos. Astfel, presiunea permanent n care se
afl face ca orice defect al inelului fibros care l nconjoar s permit hernierea lui.
Limita superioar i inferioar a discului intervertebral este alctuit din lamele
cartilaginoase care protejeaz nucleul pulpos de presiunile excessive.
11
Pn la adolescen, discurile dispun de vase sangvine. Acestea regreseaz n jurul
vrstei de 20-25 de ani, pentru ca la adult nutriia cartilajului s se fac prin
difuziune.
Rolul discurilor vertebrale este multiplu:
1) - meninerea curburilor coloanei, prin rezistena lor;
2) - favorizarea revenirii n starea de echilibru la sfritul micrii, prin

elasticitatea lor;
3) - transmiterea greutii corpului n toate direciile, la diferite segmente ale

coloanei;
4) - amortizarea ocurilor sau presiunilor la care este supus fiecare segment n

mod special, n cursul micrilor sau eforturilor.


1.Ligamentul vertebral longitudinal anterior este o panglic lung alb-sidefie
fibroconjunctiv, care se ntinde de la poriunea bazilar a occipitalului pn la
vertebra a-II-a sacral, pe faa anterioar a coloanei.
Ligamentul ader intim la corpurile vertebrale i mai slab la discuri. ntre ligament,
marginea vertebrei i disc se afl un spaiu ocupat de esut conjunctiv lax, plexuri
venoase i terminaii nervoase aici pot apare osteofite, semnul caracteristic al
discartrozelor.

2. Ligamentul vertebral longitudinal posterior, similar la aspect cu primul,


este o formaiune fibroconjunctiv aplicat pe faa posterioar a corpurilor vertebrale,
n interiorul canalului rahidian, naintea mduvei spinrii i a durei mater.
Acest ligament se ntinde de la faa endocranian a poriunii bazilare a occipitalului
pn la baza coccigelui, este mai lat la nivelul vertebrelor adevrate, iar n canalul
sacrat se reduce la dimensiunile unui ligament subire ligamentul sacrococcigian
dorsal profund.
12
A.2. Articulaiile proceselor articulare
Articulaiile regiunii lombare sunt articulaii de tip trahoid (permit numai micri
de rotaie).
Suprafeele articulare sunt acoperite de un strat subire de cartilaj hialin.
Mijloace de unire: sunt reprezentate de o capsul fibroas care se inser pe
periferia suprafeelor articulare. Capsulele regiunii toraco lombare sunt ngroate
comparativ cu regiunea cervical.
A.3. Unirea lamelor vertebrale
Se realizeaz prin intermediul ligamentelor galbene, numite astfel datorit culorii
lor. Sunt alctuite din fibre elastice anastomozate ntre ele, au o form
dreptunghiular i se ntind de la procesul articular pn la baza procesului spinos.
Rolul ligamentelor galbene este multiplu:
; prin elasticitatea lor, contribuie la readucerea coloanei n poziia normal, dup ce
a fost flectat;
; mpiedic flexia brusc sau exagerat a coloanei, protejnd discurile
intervertebrale de leziuni;
; contribuie la meninerea poziiei verticale a coloanei vertebrale.
A.4. Unirea proceselor spinoase
Se realizeaz prin dou feluri de ligamente:

1. ligamentele interspinoase sunt n numr egal cu spaiile interspinoase;


se prezint ca dou lame sagitale aflate n spaiul dintre dou procese spinoase
vecine; sunt dezvoltate mai bine n regiunea lombar unde sunt lite, avnd aspect
patrulater.
2. ligamentul supraspinos, cordon fibros puternic, pe toat lungimea
coloanei vertebrale, unete vrful proceselor spinoase; atinge dezvoltarea maxim n
regiunea cervical unde se numete ligamentul nucal.
A.5. Unirea proceselor transverse
Se realizeaz prin formaiunile fibroase numite ligamentele intertransversale.
Ele au o dezvoltare maxim n regiunea lombar .
13
B. Articulaiile vertebrelor false: coloana vertebral sacrococcigiana
B.1. Articulaia lombosacrat
Unete sacrul cu vertebra a-5-a lombar. n componena acestei vertebre intr:
un disc intervertebral; partea inferioar a ligamentelor vertebrale longitudinale:
anterior i posterior; o capsul articular pentru articulaia proceselor interarticulare;
ligamentele galbene; ligamentele supraspinos i interspinos.
B.2. Articulaia sacrococcigian
Este de tipul simfizelor. Ea permite mobilizarea pasiv napoi a vrfului
coccisului n timpul naterii. Odat cu naintarea n vrst aceast articulaie se
sinostozeaz.
Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament interosos i mai multe
ligamente periferice.
III. Canalul vertebral
Canalul vertebral este rezultatul suprapunerii gurilor vertebrale, adpostind n
interior mduva spinrii. Canalul vertebral se continu n sus cu cavitatea
neurocraniului, iar n jos se termin cu hiatul sacral.
Canalul vertebral urmrete toate inflexiunile coloanei vertebrale.
Mduva spinrii se adapteaz la curburile fiziologice ale coloanei vertebrale i

chiar i la cele patologice. Diametrul canalului vertebral variaz: ele sunt mai mari
n regiunea cervical i lombar, n raport cu mobilitatea mai mare a coloanei
vertebrale n aceste regiuni.
A.Mduva spinrii
Mduva spinrii este segmentul sistemului nervos central coninut n canalul
rahidian, pe care nu-l umple n ntregime. Superior se continu cu bulbul, la
nivelul articulaiei atlanto-occipitale (C1), iar inferior se termin la nivelul L2 sub
form de con conul medular.
14
De aici se continu pn la coccis cu filum terminale, o aglomerare de celule gliale
care strbat dura mater i se fixeaz pe a-2-a vertebr coccigian.
n ultima parte a canalului vertebral, trunchiurile nervilor spinali (lombari,
sacrali, coccigieni) n drumurile lor spre orificiile intervertebrale, au o direcie oblic
n jos i mpreun cu filum terminale alctuiesc aa numita coad de cal. Mduva
spinrii nu ocup nici toat grosimea canalului vertebral. ntre peretele osos al
vertebrelor i mduv se afl cele trei membrane ale sistemului meningeal: piamater,
arahnoida i duramater. ntre arahnoid i piamater exist un spaiu mai larg n care se
gsete lichidul cefalorahidian, cu rol de protecie mecanic i trofic.
A.1. Aspectul exterior al mduvei spinrii
La suprafaa mduvei spinrii se observ o serie de anuri: anterior i median
se afl fisura median; posterior i median se afl anul median dorsal, mai puin
adnc dect fisura median i continuat n mduv cu septul posterior format din
celule gliale; lateral de fisura median se observ anurile anterolaterale prin care ies
rdcinile anterioare ale nervilor spinali, iar lateral de anul dorsal se afl anurile
dorsolaterale prin care intr rdcinile posterioare ale nervilor spinali.
Traiectele nervoase spinale cuprind: rdcinile posterioare cu ganglionii lor
spinali; rdcinile anterioare; trunchiurile nervilor; nceputurile ramurilor anterioare
i posterioare.
Toate aceste formaiuni nervoase sunt acoperite de nveliurile meningeale, lng care

se afl artera vertebral.Att traiectele nervoase ct i artera vertebral sunt


15

nconjurate de plexuri venoase periradiculare i periarteriale. Ele comunic larg cu


sinusul venos epidural din canalul medular. Mduva lombar este irigat de artere
care provin din arterele sacrate laterale, iar sngele venos este colectat n venele
lombare i sacrale prin venele spinale aferente formate din trunchiurile colectoare.
Vascularizaia umflturii lombare i cozii de cal, dup:
A-Lazorthes;
B-Garcin
Limfa circul n tecile perivasculare i se dreneaz n spaiul subarahnoidian,
deoarece mduva nu are vase limfatice.
A.2. Nervii rahidieni
Rdcinile, anterioar i posterioar ale nervilor rahidieni se gsesc situate n
spaiul subarahnoidian spinal, avnd un traiect cu att mai oblic cu ct sunt mai
jos plasate.
1.Rdcina anterioar
Reprezint rdcina motorie a nervului spinal. Ea conine axonii neuronilor
visceromotori din cornul lateral.
Neuronii somatomotori se disting n axoni cu fibre groase, de tip A, care
inerveaz fibrele musculare striate ale muchilor scheletici cu care formeaz o
sinaps neuroefectorie numit placa muscular (contracie muscular) i axoni cu
fibre mijlocii, de tip A, care ajung la fibrele intrafusale ale fusurilor

neuromusculare (tonus muscular).


Fibrele de tip A sunt fibre tipice mielinizate ale nervilor spinali, avnd vitez
mare de conducere (60 120m/s).
La neuronii somatomotori din cornul anterior al mduvei sosesc impulsuri de
la scoara cerebral pe calea fasciculelor piramidale i extrapiramidale corticale i
16
subcorticale i de la ganglionul spinal de pe rdcina posterioar a nervului
spinal prin axonul neuronului somatosenzitiv care se pune n legtur cu neuronii
somatomotori din coarnele anterioare fie direct (reflex monosinaptic), fie prin
intermediul neuronilor de asociaie (reflex polisinaptic).
n rdcina anterioar a nervului spinal mai ptrund i axonii neuronilor
visceromotori preganglionari (simpatici) din coarnele laterale ale mduvei (din zona
visceromotorie), ct i neuronii preganglionari ai parasimpaticului sacrat.
Axonul mielinic al neuronului preganglionar simpatic ptrunde n rdcina
anterioar a nervului spinal pe care apoi o prsete prin ramura comunicant alb
ajungnd la un ganglion vegetativ simpatic latero-vertebral.
La acest nivel face sinaps cu un al doilea neuron al crui axon, amielinic, constituie
fibra postganglionar. Aceasta, avnd un traiect de-a lungul unui vas, ajunge la
organul efector (muchi neted sau gland), fie reintr prin ramura comunicant
cenuie n nervul spinal distribuindu-se la muchiul firului de pr, glandele sebacee i
sudoripare sau la musculatura neted a vaselor de snge din piele.
Axonul preganglionar al neuronului parasimpaticului sacrat ptrunde n
rdcina anterioar i pe aceast cale ajunge la un ganglion previsceral sau
intramural. Toate fibrele vegetative postganglionare sunt subiri, de tip C, amielinice
i cu vitez de conducere de 0,5 2 m/s.
Rdcina posterioar (dorsal)
Reprezint rdcina senzitiv, receptoare.Pe traiectul rdcinii dorsale se afl
ganglionul spinal, la nivelul cruia sunt localizai att neuronii somatosenzitivi ct i

viscerosenzitivi.
Neuronii somatosenzitivi au o dendrit lung care ajunge la nivelul receptorilor
cutanai (exteroreceptori) sau la nivelul receptorilor profunzi ai aparatului locomotor
(proprioreceptori). Axonul acestor neuroni ptrunde, pe calea rdcinii posterioare, n
mduv, unde se poate comporta n patru moduri diferite: face sinaps cu un
17
neuron somatomotor din cornul anterior formnd un arc reflex monosinaptic; face
sinaps cu unul sau mai muli neuroni de asociaie i prin intermediul acestora cu
nucleul somatomotor din coarnele anterioare, realiznd un reflex polisinaptic; face
sinaps n cornul posterior cu un neuron al crui axon formeaz fasciculele
spinocerebeloase (direct i ncruciat) i spinotalamice; ptrunde n substana
mduvei, n cordonul posterior, formnd fascicolele spinobulbare Goll i Burdach
care fac sinaps cu deutoneuronul n bulb.

Neuronii viscerosenzitivi au o dendrit lung care ajunge la interoreceptorii din


viscere i vase. Axonul lor ptrunde n cornul lateral al mduvei (zona posterioar,
viscerosenzitiv) pe calea rdcinii posterioare.
Axonii acestor neuroni sunt fibre de grosimi diferite, care se pot clasifica

astfel: mielinice groase, rapide, pentru sensibilitatea proprioceptiv incontient;


mielinice mijlocii, mai puin rapide, pentru sensibilitatea proprioceptiv contient i
tactil; mielinice subiri, cu conducere lent, pentru sensibilitatea termic i dureroas
somatic; amielinice, pentru sensibilitatea dureroas visceral.
Fibrele A conduc impulsuri pentru sensibilitatea tactil, presional i vibratorie,
fibrele A pentru durere tolerabil, relativ bine localizat, de tipul nepturii scurte, iar
fibrele C conduc impulsuri responsabile de apariia durerii intense i difuze.
18
Fibrele A subiri i srace n mielin i fibrele C amielinice sunt lent conductoare,
n timp ce fibrele A, cu diametrul mare, sunt rapid conductoare.
Cele dou rdcini ale nervului spinal, situate n spaiul subarahnoidian, se unesc
nainte de a iei din gurile intervertebrale ntr-un trunchi comun (veziFig.4).
Trunchiul nervului spinal este mixt, alctuit din fibre senzitive i motorii, somatice i
vegetative. Trunchiurile nervoase sunt dispuse simetric n prile laterale ale mduvei
i ies prin orificiile de conjugare ale vertebrelor, distribuindu-se metameric, astfel: 8
nervi cervicali, 12 nervi toracali, 5 nervi lombari, 5 nervi sacrali i 1 nerv coccigian;
n total 31 de perechi de nervi spinali.
Dup un scurt traiect de la ieirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface n
ramurile sale: ventral dorsal, meningeal i comunicanta. Nervii spinali sunt legai
de lanul ganglionar simpatic paravertebral prin ramura comunicant alb care
conine fibre preganglionare plecate din coloana vegetativ intramedular i ramuri
comunicante cenuii cu fibre postganglionare cu origine n ganglionii vegetativi
laterovertebrali.
Ramura meningeal are un traiect recurent prin gaura intervertebral i conine fibre
senzitive i vasomotorii pentru meninge.
Ramurile posterioare primare sunt mai mici dect cele anterioare i au n structura lor
fibre motorii i senzitive.
Cu excepia C1, C2, S4, S6 i coccigian, se bifurc mai departe n dou ramuri

(medial i lateral) care se distribuie muchilor posteriori (nucali, truncali, lombari i


ai anului sacrat) i tegumentului regiunilor posterioare corespunztoare acestor
muchi.
Ramurile posterioare ale nervilor lombari sunt n numr de 5, se divid n ramuri
laterale i mediale, inervnd motor muchii multifizi i sacrospinalul, iar din
primele trei se detaeaz nervi care asigur sensibilitatea tegumentului regiunii
fesiere.
19
Ramurile primare posterioare ale nervilor sacrai sunt n numr de 5, primele
trei divizndu-se n ramuri laterale i mediale. Teritoriul muscular este reprezentat de
masa comun sacrolombar i filete pentru marele fesier, iar teritoriul senzitiv este
dat de 2-3 ramuri fesiere inervnd pielea din regiunea superioar a fesei i de ramuri
din ultimii 2 nervi sacrai care se distribuie pielii regiunii coccisului.
Ramul coccigian nu se divide ci se distribuie pielii regiunii coccisului i atunci cnd
exist, muchiului sacrococcigian posterior.
Ramurile anterioare primare conin ca i cele posterioare, att fibre motorii ct i
fibre senzitive. Spre deosebire de cele posterioare, care se caracterizeaz prin
analogia distribuiei, prin faptul c rmn independente i merg solitare n traiectul
lor spre locurile de distribuie, ramurile primare anterioare sunt mai groase i cu
excepia celor din regiunea toracic se anastomozeaz i formeaz plexuri nervoase.
Se delimiteaz astfel 5 plexuri:
1)plexul cervical format din ramurile anterioare ale primilor patru
nervi cervicali;
2)plexul brahial format din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi
cervicali i primului toracal;
3)plexul lombar format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi
lombari;
4)plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al 5-lea nerv

lombar i a primilor 4 nervi sacrai, (vezi Fig.5);


5)plexul coccigian la constituia cruia particip prin ramurile lor
anterioare, ultimii doi nervi sacrai i nervul coccigian.
Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu excepia primului toracal), spre
deosebire de ramurile precedente, nu formeaz plexuri. Ele i pstreaz distribuia
metameric i merg izolat, ca nervi intercostali, la peretele toracic.

20
A.3.1.Plexul lombar
Plexul lombar se formeaz prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor L1,
L2 i L3 i ramura ascendent a nervului L4 (nervul furcal)precum i o
comunicant

din

ramura

ventral

nervului

T12

(nervul

subcostal).

Rdcinile de origine ale plexului lom-bar sunt din ce n ce mai oblice spre inferior i
n acelai timp cresc n volum. Forma plexului lombar este triunghiular cu vrful
spre diafragm i baza inferioar spre pelvis. Plexul lombar este situat n unghiul
diedru format ntre corpurile vertebrale (medial) i procesele costiforme ale
vertebrelor lombare (posterior) .
Anterior de plexul lombar se afl muchiul psoas. Abcesele acestuia sau
fracturi ale proceselor costiforme ale vertebrelor lombare genereaz dureri n
teritoriul ramurilor nervoase ale plexului.
Din marginea lateral se desprind cele 4 ramuri colaterale, iar din cea inferioar cele
2 ramuri terminale ale plexului, astfel:
-Ansa anastomotic din ramura anterioar a nervului T12 i ramura anterioar a
nervului L1, formeaz nervul ilioinghinal i nervul iliohipogastric. Acetia au un
traiect comun paralel cu creasta iliac i inerveaz motor: muchiul oblic intern, oblic
extern, transvers i drept abdominal iar senzitiv o parte din pielea abdomenului;

>Din ramura anterioar a nervului L2 mpreun cu o ans anastomotic din L1


se formeaz nervul femurocutanat lateral i nervul genitofemural. Nervul
femurocutanat lateral iese prin spaiul dintre cele dou spine iliace (antero-superioar
21
i antero-inferioar) i inerveaz senzitiv pielea din regiunea lateral a coapsei.
Nervul genitofemural are un traiect descendent i se ndreapt spre locul de bifurcare
a arterei iliace comune n iliaca extern i iliaca intern, unde se mparte n dou
ramuri: ramura genital, care strbate canalul inghinal i inerveaz organele genitale
externe i o ramur senzitiv pentru pielea de pe faa medial a coapsei.
>Din ramura anterioar a nervului L3, mpreun cu un contingent important
din L4 i unul accesor din L2 se formeaz nervul femural, ramur terminal i cel mai
voluminos nerv al plexului lombar. Nervul femural iese din bazin pe sub arcada
inghinal i ajunge pe faa anterioar a coapsei unde d ramuri musculare destinate
muchilor iliopsoas, pectineu, adductor lung, cvadriceps i croitor, precum i ramuri
cutanate pentru tegumentul anterior i medial al coapsei. Din nervul femural se
desprinde i nervul safen senzitiv, care asigur inervaia senzitiv pe faa medial a
patelei, gambei i halucelui.
>Din ramura anterioar a nervului L4, care primete i filete nervoase din L2 i
L3 se formeaz nervul obturator, ramura terminal medial a plexului lombar. El are
un traiect descendent i la ieirea din canalul obturator se mparte ntr-o ramur
anterioar i una posterioar. Din ramura anterioar se desprinde o ramur cutanat
pentru cele 2/3 inferioare ale feei mediale a coapsei i pentru faa medial a
genunchiului. Restul filetelor nervoase sunt motorii i inerveaz: muchiul adductor
lung (inervat i de nervul femural) i adductor mic, precum i muchii obturator
extern i drept anterior (gracilis)
>Din ramura anterioar a nervului L5, care primete un filet i de la L4, se
formeaz trunchiul lombosacrat, rdcina superioar a plexului sacrat.
A.3.2. Plexul sacrat
este constituit prin fuziunea

Plexul sacrat

trunchiului lombosacrat (L5 cu anastomoza din L4) i din ramurile ventrale ale
primilor trei
22
nervi sacrali, la care se adaug ramura superioar desprins din ramura ventral a
nervului S4.Ramura descendent a nervului S4 se anastomozeaz cu S5, lund parte
la formarea plexului coccigian.Unii autori mpart plexul n dou pri:
1)plexul sacrat propriu-zis, care cuprinde nervi care se distribuie
membrului inferior i bazinului;
2)plexul ruinos (S2, S3, S4), care d nervi ce merg la organele genitale
externe i viscerele pelvine.
Plexul sacrat are forma unui triunghi, cu baza corespunznd unei linii
verticale ce unete ultima gaur de conjugare a coloanei lombare cu a patra gaur de
conjugare sacrat. Vrful este plasat naintea incizurii ischiatice.
Plexul sacrat furnizeaz ramuri colaterale, divizate n anterioare i posterioare i un
ram reprezentat de nervul mare sciatic (ischiatic):
Ramurile colaterale anterioare au urmtorul teritoriu de distribuie:
-nervul pentru muchii obturator intern i gemen superior;
-nervul pentru muchiul sfincter ani i pielea din aceast zon;
-nervul pentru muchiul levator ani, nervul ruinos intern iese din bazin prin partea
inferioar a marii incizuri ischiatice, nconjoar spina sciatic i ptrunde n fosa
ischiorectal, unde se divide ntr-un ram inferior, perineal i altul superior, penian;
ramul perineal inerveaz motor muchii transvers, ischiocavernos i bulbocavernos,
iar cel senzitiv, tegumentul perineului anterior, scrotului i mucoas uretral; ramul
penian inerveaz tegumentul penian sau tegumentul prii antero-interne a buzelor
mari, corpul cavernos, mucoasa glandului sau a clitorisului; ramuri viscerale, care se
pierd n plexul hipogastric i sunt destinate organelor coninute n bazin;
Ramurile colaterale posterioare aparin plexului sacrat propriu-zis i au
urmtorul teritoriu de distribuie:
Teritoriul motor este reprezentat de:

- nervul fesier superior inerveaz muchii fesierul mic, fesierul mijlociu i tensor
fascia lata;
23
-nervul fesier inferior inerveaz muchiul fesier mare;
-ramuri musculare pentru muchii piriform, obturator intern, cei doi gemeni i
ptratul femural.
Teritoriul senzitiv este dat de nervul femurocutanat posterior al coapsei ce
asigur sensibilitatea tegumentului prilor inferioar i extern ale fesei, parial al
perineului i scrotului, prii posterioare a coapsei i prii posterioare a gambei n
jumtatea ei superioar.
Leziunea nervului se traduce exclusiv prin tulburri senzitive.
Ramul terminal al plexului sacrat este reprezentat de nervul mare sciatic, care
este cel mai lung i mai voluminos nerv din corpul uman. i are originea n ramurile
anterioare L4, L5, S1, S2, S3.
Iese din bazin prin hiatul intrapiriform sub muchiul marele fesier, coboar
spre coaps, fiind situat deasupra tendonului obturatorului intern, celor doi gemeni i
ptratului femural. Descinde pe faa posterioar a coapsei fiind intersectat, n
poriunea superioar, de lunga poriune a bicepsului femural, iar apoi trece ntre
semimembranos, semitendinos medial i biceps femural lateral.
n treimea mijlocie a coapsei se divide n cele dou ramuri terminale nervul tibial si
nervul fibular comun.
n treimea mijlocie a coapsei se divide n cele dou ramuri terminale nervul
tibial i nervul fibular comun.
Teritoriul de distribuie al nervului sciatic este exclusiv motor, reprezentat de:
semitendinos, lunga i scurta poriune a bicepsului femural, semimembranos i
parial, marele adductor.
Ramurile terminale ale nervului sunt:
a)Nervul sciatic popliteu extern (peronier, fibular) are un traiect pe

lng marginea medial a muchiului biceps, nconjoar faa lateral a gtului fibulei,
fiind foarte superficial la acest nivel, ptrunde n loja anterolateral a gambei, ntre
24
inseriile muchiului peronier lung i se divide n dou ramuri terminale, nervii
fibulari superficial i profund. nainte de bifurcare emite un ram cutanat, care se
anastomozeaz cu omologul su din nervul tibial i formeaz nervul sural.
Teritoriul senzitiv al nervului este reprezentat de tegumentul regiunilor
posterolateral i anterolateral ale gambei.De asemenea d ramuri articulare pentru
articulaia genunchiului.

Nervul fibular

profund coboar pe faa anterioar a membranei interosoase, mpreun cu artera


anterioar, ntre tibialul anterior i extensorul lung al halucelui, divizndu-se, la
glezn, n dou ramuri terminale, medial i lateral.
Teritoriul motor este reprezentat de muchii: tibial anterior, extensor comun al
degetelor, extensor propriu al halucelui, pedios, primul i al doilea interosoi dorsali.
Teritoriul senzitiv este foarte limitat, tegumentul feei dorsale al primului
metatarsian i primul spaiu intermetatarsian.
Nervul fibular superficial trece ntre peronieri i lungul extensor al degetelor,
strbate fascia profund, devine superficial n treimea inferioar a gambei i se divide
n dou ramuri terminale, care asigur inervaia senzitiv de pe faa dorsal a
piciorului i degetelor, cu excepia feelor lateral a halucelui i medial a degetului
doi.
Teritoriul motor al nervului este reprezentat de muchii peronieri. Teritoriul
senzitiv este limitat la tegumentul treimii laterale a prii inferioare a gambei i faa
dorsal a piciorului, cu excepia degetului V, inervat de safenul extern i a primului
spaiu interosos, inervat de tibialul anterior.
b)Nervul sciatic popliteu intern (tibial) continu traiectul nervului mare
sciatic. Vine n raport cu toate elementele rombului popliteu. La acest nivel emite un
25

ram cutanat, care se va uni cu ramul lateral al fibularului comun.Apoi trece pe


sub inelul solearului i ptrunde ntre tricepsul sural i muchii profunzi ai gambei.Pe
parcurs d ramuri pentru toi muchii flexori ai gambei; triceps sural (muchii
gastrocnemieni medial i lateral, solear) i muchiul popliteu.
Trece pe sub retinaculele flexorilor, napoia maleolei tibiale i se divide n
ramurile terminale: nervii plantari, medial i lateral.
Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentele prii posterolaterale din treimea
inferioar a gambei, regiunii maleolare laterale, marginii laterale a plantei, feei
dorsale a degetului V i a celui de-al cincilea spaiu interosos.
Nervul tibial posterior (plantar medial) merge de-a lungul muchiului abductor
al halucelui i inerveaz abductorul halucelui, scurtul flexor al halucelui, scurtul
flexor al degetelor i cei trei lombricali mediali.
Emite, n continuare, trei nervi digitali comuni, iar acetia, cte doi nervi
digitali proprii, care inerveaz regiunea lateral a degetelor.
Nervul plantar lateral urmeaz traiectul arterei plantare laterale i d un ram
superficial (motor i senzitiv), pentru ultimele trei laturi de degete i altul profund
(motor), ce ptrunde n profunzimea lojei mijlocii pentru a patrulea lombrical,
adductorul halucelui i toi muchii interosoi.
Deci teritoriul motor este destinat muchilor tibial posterior, flexor propriu al
halucelui, flexor comun al degetelor, scurt abductor al halucelui, scurt flexor comun
al degetelor, accesorul lungului flexor comun, abductorul degetului mic, scurtul
flexor al degetului mic, interosoii plantari, adductorul halucelui, interosoii dorsali.
Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul feei plantare a regiunii calcaneene,
tegumentul feei plantare a piciorului i degetelor.
b)Plexul ruinos

Este format din nervii S2,

S3 i S4 fiind situat pe faa anterioar a


muchiului coccigian.
26

Emite ramuri motorii la muchiul coccigian i ridictor anal i ramuri viscerale


pentru plexurile vegetative ale bazinului.
IV. Importana funcional a coloanei vertebrale lombare
Din punct de vedere funcional, coloana vertebral ndeplinete trei roluri majore: de
protecie a mduvei spinrii; rol static; rol biomecanic.
A.Rolul static al coloanei vertebrale lombare
n ortostatism, coloana vertebral reprezint un ax de rezisten solid, capabil
s susin capul, trunchiul i membrele superioare. De asemenea, prin intermediul
coloanei se transmite greutatea trunchiului pe pelvis i membrele inferioare. O
dovad a adaptrii ei la acest rol este marea dezvoltare a vertebrelor lombare i
prezena curburilor coloanei. Acestea au o valoare deosebit n static, jucnd dou
roluri fundamentale:
; Atenueaz ocurile verticale;
; Crete rezistena i elasticitatea coloanei.
Comparnd dou coloane, se constat c rezistena unei coloane cu curburi
este mai mare dect cea a unei coloane rectilinii dup formula:
R = (nr. de curburi)2 + 1
n consecin, deoarece coloana uman are trei curburi, rezistena ei va fi de:
32 + 1 = 10 ori mai mare dect dac ar fi rectilinie.
Meninerea curburilor coloanei este posibil datorit tonicitii, elasticitii
ligamentelor i discurilor, precum i mbinrii articulare a pieselor osoase.
Coloana lombar reprezint sediul solicitrilor, att n statica, ct i n
dinamica corpului omenesc. n condiii statice, la un individ de 80 kg, asupra
nucleului pulpos al discului intervertebral L5 S1 se exercit urmtoarele fore: n
decubit dorsal, 25 kg f; n decubit lateral, peste 70 kg f; n ortostatism, peste 100 kg f;
27
n poziie eznd, 142 kg f; n poziie eznd, aplecat nainte cu 20 i cu 20 kg n
mini, 280 kg f, aplecat nainte cu 20, 150kg f.

Relativ cretere i scadere a presiunii intradiscale n raport cu diferite posturi


ale organismului. Presiunea suportat de discul intervertebral n funcie de poziie .
A.1. Echilibrul intrinsec
Echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale face ca linia centrului de greutate a
organismului, urmrit n proiecie lateral, s treac n mod fiziologic prin
urmtoarele repere:
; tragus (naintea articulaiei atlanto occipitale);
; partea anterioar a umrului, uor posterior fa de o linie care ar uni cele dou
capete femurale;
; mijlocul feei externe a marelui trohanter, anterior axului transversal al
articulaiei genunchiului i puin posterior celui tibiotarsian.
n ortostatism, centrul de greutate al corpului se afl la nivelul marginii
superioare a vertebrei S3.
Datorit curburilor coloanei, proiecia centrilor de greutate ai diferitelor
segmente nu se gsete pe linia proieciei centrului general al corpului. De
aceea, aciunea gravitii determin de la o vertebr la alta solicitri rotaionale,
care tind s accentueze curburile i care trebuie neutralizate. Forele care se
opun solicitrilor rotaionale sunt ligamentele. De exemplu, la coloana lombar
proiecia centrului de greutate trece posterior coloanei, iar forele care se opun
prbuirii sunt reprezentate de rezistena ligamentului vertebral comun
anterior.
Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitrile sunt discurile intervertebrale.
28
Ele nu stau n tensiune ca ligamentele, ci sub presiune.
ntre aceste dou categorii de elemente anatomice, ligamentele pe de o parte i
discurile pe de alt parte, supuse unor fore contrare, se stabilete o anumit stare de
echilibru echilbruntisecrezistnaelstica ensiu at lgamentlor denumit de ctre Steindler echilibru intrinsec. Relaiile dintre cele
rezistnaelstica resiunap discurlo
dou
fore se pot transcrie n urmtoarea formul:
A.2. Echilibru extrinsec

n afara echilibrului intrinsec, coloana vertebral dispune de un mare numr de


grupe musculare, care prin tonicitatea lor i asigur un echilibru extrinsec corsetul
muscular.
AFECIUNILE COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE
ETIOPATOGENIE I ASPECTE CLINICE
Coloana vertebral lombar poate fi sediul diverselor afeciuni degenerative,
inflamatorii, neoplazice, metabolice sau traumatice, care se manifest clinic prin
sindroame dureroase sau tulburri motorii.
Sindroamele dureroase lombare au dou aspecte clinice:
- nevralgia, sindrom periferic iritativ, caracterizat prin dureri paroxistice n
teritoriul de distribuie a neuronului senzitiv;
- neuropatia, sindrom periferic deficitar, caracterizat prin tulburri senzitive,
trofice, vegetative i motorii, datorate ntreruperii continuitii anatomo funcionale
a neuronului motor periferic i protoneuronului senzitiv.
Manifestrile clinice ale celor dou sindroame sunt deseori combinate,
neputndu-se face o distincie net. Tulburrile motorii sunt de tip pareze sau
paralizii, n raport cu intensitatea procesului lezional i apar ca urmare a interesrii
neuronului motor central sau a neuronului motor periferic. Durerile lombare se pot
prezenta sub forma a trei aspecte clinice principale:
29
Lombalgia (lumbago acut sau cronic) este sindromul dureros al regiunii
lombare.
Lombosciatica este sindromul dureros al regiunii lombare i al teritoriului
nervului sciatic.
Lombocruralgia este sindromul dureros al regiunii lombare i al
teritoriului nervului crural (femural).Comparativ cu lombocruralgia, lombosciatica
apare n 80% din cazuri. Epidemiologic, s-a constatat c durerile lombare apar la 55%
din populaia adult, ncepnd de la vrste tinere pn la 60 de ani, cu o inciden
anual de 6%.Durerile lombare acute i cronice sunt produse de procese patologice

ale coloanei vertebrale sau de boli ale organelor abdomenopelvine i retroperitoneale,


concretizate ntr-un numr mare de afectiuni.
I. Cauze vertebrale de lombalgie i/sau lomboradiculit (clasificare)
Leziuni degenerative ale coloanei lombare:
(a) degenerescena discal fr ruperea inelului fibros (discartroza);
(b) alterri degenerative ale discului intervertebral cu protruzia sau prolapsul
discului (hernia de disc); boala artrozic, care poate afecta discurile (spondiloza) sau
articulaiile apofizelor i ligamentelor (hiperostoz scheletic idiopatic diseminat);
Patologie cu simptomatologie asemntoare herniei de disc, poate apare
n:
(a) stenoza de canal spinal (congenital sau dobndit);
(b) arahnoidia adeziv lombar;
(c) osteoartritele lombare.
Tulburri de static ale coloanei vertebrale,
aprute n:
(a) anomalii congenitale: spina bifid, asimetria feelor articulare, anomalii ale
proceselor transverse, lombalizarea S1 sau sacralizarea S5, hemivertebr, spondiloza
i spondilolisteza, liza istmic cu sau fr spondilolistezis

30

(b) asimetria membrelor inferioare;


(c) scolioza;
(d) hiperlordoz;
(e) sindromul trofostatic.
Lombalgia post traumatic produs de: tasarea vertebral, fisuri, fracturile
corpilor vertebrali, fracturile apofizelor transverse, fracturile pediculilor
vertebrali, fracturi pe os patologic.
Traumatismele regiunii lombare, chiar minime, pot determina lombalgia sau
lombosciatic, aprute imediat sau la distan de traumatism.

Afeciunile metabolice ale coloanei vertebrale: osteoporoza, osteomalacia, sciatica


din diabetul zaharat, lombalgia produs de sechelele osteodistrofiei de cretere
(boala
Scheuerman;
Teritoriul de inervatie senzitiv a rdcinilor nervoase lombare. Durerea de tip sciatic
iradiaz pe teritoriul rdcinilor nervoase. (L5 si S1 cel mai frecvent)

31

Procese inflamatorii ale coloanei

vertebrale:
(a) neinfecioase: spondilita anchilozant, spondilita enteropatic, poliartrita
reumatoid, poliartrita psoriazic, sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy;
(b) infecioase. Tuberculoza discului i corpului vertebral (Morbul lui Pott),
stafilocociile, febra tifoid, bruceloza;
(c) factori intrarahidieni de natur inflamatorie interesnd meningele,
arahnoidita spinal, epidurita.
Cauze metastatice i alte afeciuni vertebrale maligne: lombosacralgiile de
cauz tumoral intrarahidian (neurinom, hemangiom, ependimom); tumori ale

sistemului meningeal (subdurale, epidurale); metastazele unui proces neoplazic


osteofil, provenind de la un cancer primitiv de : plmn, rinichi, suprarenal, tiroid,
tub digestiv, sn, prostat; mielomul multiplu, limfoame (boala Hodgkin), boala
Kahler (osteoporoza difuz iniial la care se asociaz imagini lacunare).
II. Cauze extravertebrale de lombalgie i/sau lomboradiculit (clasificare).
Deseori, lombalgia poate fi o durere reflectat, avnd punctul de plecare organele
abdomenopelvine retroperitoneale.
Lombalgiile de origine renal apar n: litiaza reno-uretral (unilateral),
glomerulonefrite, pielonefrite acute i cronice (bilateral), rinichi polichistic, TBC
renal, abces pararenal, contuzii renale.
Lombalgiile de origine ginecologic apar n: disfuncii ovariene, metrite,
metroanexite acute i cronice, retroversie uterin, tumori uterine.
Lombalgii de origine vascular apar n: anevrism sau scleroza aortei i
ramurilor sale.
Lombalgii de origine digestiv apar n. Ulcer gastric i duodenal, neoplasm
32
gastric, pancreatita acut i cronic, apendicita retrocecal ascendent, afeciuni ale
colonului: colit, diverticulit, neoplasm de colon sau rect, constipaie cronic.
Un procent mai mic al lombalgiilor au cauze neorganice:
; lombalgii secundareiradierii locale (radioterapie,
cobaltoterapie);
; lombalgii psihogene: nevroze, psihoze, isteria, personalitate
hipocondri
Din aceast patologie foarte variat implicat n sindromul algo-funcional
lombosacrat, tratamentul fizicokinetic se adreseaz n special lombalgiilor benigne,
fiind cel mai judicios tratament n cazul etiopatogeniilor care nu sunt contraindicate.
n aceast clas intr urmtoarele categorii:
A 1.Alterarea degenerativ a discului intervertebral

1.Degenerescena discal fr ruperea inelului fibros


Alterri degenerative ale discurilor intervertebrale devin mai frecvente paralel
cu vrsta, fiind mai
accentuate la muncitorii care presteaz munci fizice grele, ca i la obezi sau la
bolnavi cu tulburri de static. Discartroza, nensoit de hernie a nucleului pulpos,
este ntlnit frecvent. Clinic ea se caracterizeaz printr-o durere localizat n regiunea lombar joas; de obicei moderat,
durerea poate deveni uneori foarte intens.
2. Degenerescena discal cu ruperea complet a inelului fibros se
realizeaz un prolaps discal: hernia de disc .
33

CAPITOLUL II
DISCOPATIA LOMBARA
Discopatia lombara este o afectiune a coloanei vertebrale manifestata
prin modificari degenerative ale discurilor intervertebrale din zona
lombara.

2.1Ce sunt discurile intervertabrale?

Coloana vertebrala este alcatuita din vertebre suprapuse. Fiecare vertebra


are un orificiu in mijloc. Prin suprapunerea lor se formeaza canalul
intravertebral, unde este localizata maduva spinarii. Intre vertebre se situeaza
discurile intervertebrale, formatiuni cartilaginoase ce confera coloanei
vertebrale flexibilitate si care absorb socurile exercitate asupra coloanei
vertebrale cand mergem pe jos, sarim, alergam sau cand ridicam obiecte.
Fibrele nervoase ce alcatuiesc maduva spinarii se ramifica in zona
intervertebrala. Cand este afectata integritatea discului intervertebral,
vertebrele vor exercita presiune asupra ramificatiilor nervoase si se
instaleaza durerea. Daca in stadiul acesta nu se actioneaza prin nici un

tratament exista riscul ca invelisul exterior al discului sa se rupa, afectiune


transformandu-se in hernie de disc.
2.2Cauze

Degenerarea

discurilor intervertebrale se produce pentru ca musculatura vertebrala isi


pierde tonusul si nu mai sustine coloana vertebrala. In mod normal muschii
prezinta un tonus nimim si in stare de repaus. Datorita acestui tonus ne
putem misca in timp real sau este mentinuta pozitia corecta a unor organe. In
cazul musculaturii vertebrale aceasta sustine coloana vertebrala in pozitie
optima.Tonusul musculaturii scade in timp daca sunt efectuate eforturi intense
fara sa fie pregatita musculatura inainte sau dupa perioade lungi de
sedentarism. Sedentarismul, postura vicioasa a corpului, o saltea
necorespunzatoare afecteaza de asemenea activitatea musculaturii si nivelul
tonusului muscular. Surplusul de greutate constituie o alta cauza a
discopatiilor, mai
34
ales datorita presiunii ce se exercita asupra coloanei vertebrale, orice surplus
greutate reprezentand un efort suplimentar al organismului pentru mentinerea
unei pozitii adecvate si pentru desfasurarea functiilor sale.Intrucat coloana
vertebrala nu mai este sustinuta adecvat, vertebrele se apropie tasand
discurile intervertebrale. Presiunea exercitata asupra vaselor de sange
incetineste activitatea metabolismului local, ceea ce va produce in timp
deshidratarea discurilor. Daca se mentine ritmul de scadere a tonusului
muscular cedeaza si ligamentele vertebrale, instalandu-se hernia de disc.
2.3Simptome
Durerile manifestate in discopatia lombara sunt situate in zona lombo-sacrala.
In marea majoritate a cazurilor durerea iradiaza pe unul dintre membrele
inferioare. Durerile vor determina bolnavul sa mearga schiopatat.Presiunea
exercitata asupra ramificatiilor nevoase intrerupe traseul comenzilor
transmise de creier catre organele inervate. Datorita bruierii fluxului

informational, organele inervate vor suporta dereglari functionale sau chiar


modificari structurale.Cand presiunea intervertebrala intrerupe circulatia
sangvina, terminatiile nervoase intra intr-un proces de necrozare. Distrugerea
ramificatiilor nervoase produce greutate in miscare, scaderea tonusului
muscular, scaderea capacitatii de control asupra membrelor, atrofie
musculara sau paralizia membrelor inferioare
2.4Tratament

Din

aceste motive tratamentul discopatiei lombare implica in primul rand


redobandirea tonusului muscular pentru a permite vertebrelor sa revina la
pozitia initiala. Reactivarea metabolismului local se realizeaza prin refacerea
spatiului intervertebral. Toate aceste proceduri de tratament permit vaselor de
sange presate sa isi recapete permeabilitatea si sa isi reia functia de
35
vascularizare. O data restabilita circulatia sangvina se vor normaliza si
schimburile metabolice locale iar discurile intervertebrale se vor rehidrata.
2.5 Investigatii paraclinice
Examenul radiologic al coloanei vertebrale arat absena ncovoierilor normale
ale coloanei, prezena unei scolioze, modificri artrozice, pensarea spaiilor
intervertebrale a nodului Schmarch, i n regiunea cervical ngustarea spaiilor
intervertebrale n poziiile oblice. Singura pensare, ngustarea unui spaiu
intervertebral nu este suficient pentru a pune diagnosticul de hernie discal. Totui o
ngustarea a spaiilor intervertebrale a regiunei cervicale mpreun cu o coloan
vertebral dreapt care a pierdut din curbaia ei normal are o mai mare valoare de
diagnoz dect acelai aspect n regiunea lombar. Modificri hipertrofice la nivelul
spaiului intervertebral nu sunt caracteristice pentru o hernie discal.
Semnele radiologice ale leziunii degenerative demonstreaza insa in mod
sigur ca simptomele clinice sunt datorate caracterelor anormale ale herniei.
Radiografia coloanei ne permite sa diferentiem hernia discala de tumori

medulare

Radiografia coloanei ne

permite s difereniem hernia discal de tumori


medulare benigne care erodeaz pedunculii, lamele sau
corpurile vertebrale, de spondilosistezie, de spondilita
deformant; toate aceste afeciuni pot genera sciatalgii
care se pot confunda cu hernia de discal.
Examenul RMN- imagistica prin rezonanta
magnetic este un test care se foloseste de un
camp
36

magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru


vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc
In multe din cazuri, IRM ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin
radigrafie, ultrasonografie sau tomografie computerizata. Rezonanta
magnetica nucleara (RMN) se poate folosi pentru confirmarea diagnosticului,
localizarea si severitatea discopatiei lombarede , precum si pentru a se
determina daca exista o boala asociata cum ar fi infectie sau tumora.Un RMN
produce imagini detaliate ale tesuturilor moi ale coloanei vertebrale ca si
muschi, nervi, tendoane, ligamente si discuri
Examenul CT -se poate realiza pentru
confirmarea diagnosticului cat si pentru
determinarea localizarii si severitatii unei
discopatii lombare.De asemenea se foloseste si
pentru determinarea altor probleme la nivelul
coloanei vertebrale. CT-ul dezvaluie imagini
detaliate ale structurilor osoase ale coloanei
vertebrale.

RMN-ul este preferat de obicei CT-ului pentru diagnosticarea herniilor de


disc situate in regiunea lombara. Examenul CT lombar este util in studiul
masuratorilor. In SCVL, valorile patologice sunt: diametrul sagital al canalului
lombar sub 15 mm, distanta interpediculara sub 25 mm, suprafata pe
sectiune sub 1,45 cm2, grosimea li-gamentului galben peste 4-5 mm,
inaltimea recesului la-teral sub 3 mm (indica interesarea foraminala, care
poate genera stenoza laterala,prin protuzie discala si artroza posterioara.
Dezavantajele examenului CT lombar: se
efecteaza in decubit dorsal, nu permite
evaluarea dinamica a stenozei, de obicei
examinarea se face pe 3-4 etaje, fiind dificil a
face o evaluare in extenso a intregului canal
lombar.

37
2.6 TRATAMENTUL RECUPERATOR COMPLEX N PATOLOGIA
COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE
Durerea lombo-sacrat localizat sau asociat cu un sindrom radicular constituie
peste 50 din cazurile care se prezint n serviciile de medicin fizic.
Pentru un tratament fizical-kinetic judicios trebuie s se exclud de la bun nceput
lombosacralgiile de cauze care contraindic acest gen de tratament. Acestea sunt:

Lombosacralgiile de cauz tumoral vertebral. Cel mai frecvent este

vorba de metastazele unui proces neoplazic osteofil (rinichi, bronhopulmon, sn,


prostat);

Lombosacralgiile de cauz tumoral intrarahidian (neurinom,

hemangiom, ependinom);

Tumori vertebrale primitive benigne sau maligne;

Neuropatiile maligne;

Lombalgiile de origine pelvin (ginecologic, vascular sau visceral).

O alt categorie sunt sindroamele algice lombo-sacrate care pot beneficia de un


tratament fizical simptomatic:

Lombalgiile de cauz endocrino-metabolic: osteoporoza,

osteoporomalacia, hiperparatiroidia, boala Paget, guta);

Lombalgiile posttraumatice, tulburrile de static i din distonii musculare;

Lombalgiile secundare iradierii locale (radioterapie, cobaltoterapie);

Lombalgiile psihogene

O alt categorie de lombosacralgii o reprezint cele incluse n tabloul clinic al unor


suferine reumatismale inflamatorii cronice:

Spondilita anchilozant;

Spondilartritele seronegative;

Pelvispondilitele secundare (psoriazis, sindrom Reiter)

I.Tratamentul fizical-kinetic este cel mai judicios tratament al


lombosacralgiilor care nu sunt contraindicate i nu se afl ntr-un stadiu ce impune
38
tratamentul neuro-chirurgical. n aceast categorie intr discopatiile vertebrale i
artroza interapofizar.
Terapia de stimulare, de reacie sau de reglare cum este denumit terapia fizical i
balnear i gsete astzi o motivaie tiinific n domeniul fiziologiei fiind
denumit terapie de adaptare.
Rspunsurile adaptative complexe ale funciilor organismului la aplicarea
sistematic, succesiv, dozat a unor factori termici, chimici, mecanici i kinetici pot
fi n prezent urmrite tiinific att n ceea ce privete principiile de aciune ale
tratamentului fizical i balnear, ct i sub raportul problematicii dinamicii temporale,
a structurilor temporare i a problemei de dozare a factorilor terapeutici.
Metodele medicinii fizice i cele ale balneoclimatologiei acioneaz prin
intermediul proceselor de reglare neurovegetative, lor fiindu-le caracteristic faptul c

funcioneaz printr-o alternant fizic de procese diametral opuse i ritmic repetate pe


o durat de aproximativ 20 de zile.
Evoluia tratamentelor fizicale reprezint un proces ritmic care determin
modificri periodice, progresive ale unor funcii ale organismului.

Principiile

care stau la baza tratamentului balneofizioterapic elaborate de Sezonov sunt:


1.Principiul selectivitii procedeelor i implicit de individualizare a tratamentului
balneofizioterapic n scopul unei eficiene optime;
2.Principiul aplicrii progresive n timp, n durat, nintensitate.
3.Principiul specificitii procedeelor prin axarea de la nceputul tratamentului pe
dou, trei sau patru proceduri cu eficien maxim.
4.Principiul menajrii organismului, dar i al antrenrii, care trebuie s fie
progresiv, continu, dar i precaut.
5.Principiul tratamentului balneofizioterapic ntr-o perioad de timp util.
6.Principiul neablonrii schemelor de tratament.
7.Principiul unui tratament complex al tuturor factorilor morbizi printr-un
39
consensualism polidirecional fa de toi acetia, fie prin mijloace
balneofizioterapice, fie prin tratament medicamentos specific.
8.Principiul activrii n zig-zag a procedurilor: prin alternana procedurilor se
antreneaz o stimulare a mijloacelor de reactivare ale organismului fr ns a-l
solicita n mod permanent.
9.Principiul unei programri orare judicioase pentru ca succesiunea factorilor s nu
oboseasc organismul.
10.Principiul aplicrii corecte a procedurilor

Tratamentul se

face pe verigi fiziopatologice avnd drept scop ndeprtarea durerii, contracturii,


inflamaiei, dezechilibrelor musculare.
Obiectivele tratamentului vizeaz:
analgeziei i modularea reactivitii individuale fa de durere;

a)-Asigurarea

b)-Ameliorarea, corectarea procesului inflamator;

c)-

Ameliorarea modificrilor de tonus, for, rezisten ale diferitelor grupe musculare;


d)-Echilibrarea balanei muchilor agoniti antagoniti;

e)-

Reechilibrarea neurovegetativ, metabolic, endocrin produs de


afeciunile care au determinat apariia lombosciaticii secundare.
Pentru asigurarea unui rspuns corespunztor din partea esuturilor este necesar n
prealabil un program de pregtire a structurilor.
Aceasta se obine utiliznd combinat terapia medicamentoas i fizical, dar n
principal factorii fizicali. Analgezia se poate obine prin repaus postural, utilizarea
adecvat a micrilor, medicaiei.
Foarte muli bolnavi cu lombosciatic secundar folosesc n exclusivitate
medicamentele antireumatice scontnd pe o vindecare cu ajutorul farmacoterapiei
ignornd faptul c aceste afeciuni sunt n esen mecanice i metabolice, durerea i
inflamaia fiind determinate att uzura esuturilor articulare, ct i de afectarea
40
esuturilor moi periarticulare ca rspuns la dezaxarea articular la posturile vicioase
ale segmentelor coloanei vertebrale sau la alte tulburri ale mecanicii articulare.
Participarea i a musculaturii prin hipotrofii, hipotonii, contractura de suprasolicitare
sau reflexe antalgice, retractive conduce la degradri funcionale i la decompensarea
dinamic muscular.
De aici rezult importana deosebit care revine metodelor fizicale, n primul rnd
terapiei prin micare, faz aplicabil numai dup dispariia durerii, n scurtatea acestei
perioade clinice intervenind electroterapia antalgic.
1. Terapia fizical
Metodele fizicale utilizate n cadrul curelor complexe balneofizicale, terapeutice i
de recuperare cuprind:
1.1Punerea n repaus a coloanei lombare.
Elementul central al tratamentului conservator este punerea n repaus a coloanei

lombare. Repausul ca terapeutic postural, realizeaz prin el nsui ruperea cercului


vicios, care ntreine suferinele bolnavului, diminuarea contracturii musculare i a
congestiei epidurale i mai ales, reducerea sarcinilor statico-dinamice.
1.2Imobilizarea la pat eficiena acesteia depinde de ndeplinirea urmtoarelor
condiii:

S fie absolut;

S aib durat satisfctoare;

S se fac ntr-o poziie adecvat.

Imobilizarea trebuie s fie absolut, deziderat greu acceptat de cea mai mare parte a
bolnavilor i de aceea rareori respectat n ntregime.
Durata imobilizrii este variabil de la autor la autor; majoritatea autorilor consider
ca timp optim dou, trei sptmni.
n funcie de rezultatele obinute (ameliorri sau dureri staionare) se pune problema
continurii tratamentului conservator sau se ridic problema interveniei chirurgicale.
41
Aceast perioad este scurtat prin practicarea la nceputul imobilizrii a unei
rahianestezii. Efectul decontracturant i decongestionant al acesteia compenseaz
multe zile de imobilizare si
Dup rahianestezie, pacientul este imobilizat absolut 3-4 zile, dup care este
mobilizat progresiv. ntreaga cur dureaz 5-7 zile.
Bolnavul i poate relua activitatea dup trei sptmni, respectnd ns un anumit
regim de eforturi fizice ca i un program de gimnastic medical.
Poziia n care se face imobilizarea urmrete punerea n repaus a coloanei
vertebrale lombare prin reducerea pn la anulare a lordozei.

Dintre

poziiile cele mai utilizate sunt:

Extensia complet pe un plan tare;

Hiperflexie a coloanei lombare fie pe un pat obinuit cu suporturi pentru

hiperflexie fie printr-un mulaj ghipsat (plaster-bed), dar este dificil;

n ceea ce privete hiperflexia prin sprijin exist mai multe poziii care pot fi
adoptate:

n decubit dorsal cu o pern sub umeri i un rulou sub genunchi;

n decubit dorsal cu gambele aezate pe un suport de 50 cm nlime;

n decubit ventral cu genunchii flectai i o pern sub genunchi;

n decubit ventral cu o pern sub abdomen.

Imobilizarea n corset ghipsat utilizarea ei rmne relativ restrns, doar


la bolnavii care din motive personale au absolut nevoie s-i pstreze posibilitatea
de a se deplasa.
Corsetul ghipsat trebuie s fie bine strns, confortabil, rigid; pentru a fi eficace
trebuie s se ntind de la pubis la 1/3 superioar a sternului i posterior din regiunea
mijlocie a sacrului pn sub scapul.
Bolnavul poart corsetul n general 4-6 luni i trebuie s respecte anumite restricii
fizice. Dup nlturarea corsetului ghipsat, bolnavul trebuie s poarte un lombostat pe
o perioad de nc cel puin 6 luni, evitnd n continuare orice efort fizic.
42
2.Hidrotermoterapia- care folosete cldur, se folosesc n afara procedeelor de
acutizare:
(a) General sub forma bilor cu ape minerale la cad sau la bazin la
temperaturi de:
- 36-37C (bi calde);
- 38-40C (bi hiperterme);
- mai rar 40-42C (bi intens hiperterme);
(b)Termoterapie local
- mpachetri cu parafin se utilizeaz un amestec de parafin (7 pri) i
ulei mineral (o parte), al crui punct de fuziune se situeaz la 50C. Aceast metod
permite obinerea unei vasodilataii superficiale foarte intense. Se folosete n stadii
subacute i cronice pentru efectul antalgic i decontracturant.

- bi pariale se asociaz adesea agitaia mecanic a apei care adaug


efectelor cldurii efectele mecanice ale hidromasajului. Se poate realiza acest
hidromasaj printr-un jet de ap, dirijat i de intensiti variabile (du subacval).
3.Electroterapia este o metod de aplicare a curentului electric, energiei
cuantice, undelor electromagnetice n scop profilactic i curativ.
Curentul electric reprezint un stimul pentru celulele vii, interesnd un numr mare
de receptori i provocnd reacii analoage celor ale excitanilor specifici.
Se folosete curentul continuu i curentul alternativ, precum i trei game de
frecven a electrozilor:
- frecven joas de la 0 la 1000 Hz;
- frecven medie 1000 la 30000 Hz;
- frecven nalt peste 300 kHz.
A. Curent galvanic.
Curentul galvanic (galvanizri, ionizri cu novocain 2%, clorur de calciu 2%,
histamin, etc.) i explic aciunea antalgic prin 2 mecanisme principale:
43
; hiperpolarizarea la nivelul electrodului pozitiv cu efect de scdere a
excitabilitii structurilor nervoase, interceptrii receptorilor i eventual a cilor de conducere a
sensibilitii dureroase, iar sub polul negativ se realizeaz fenomenul de depolarizare
inducnd blocajul catodic cu rezultat de reducere a excitabilitii membranare i
blocarea transmiterii influxului nervos;
; creterea circulaiei locale (tegumentare i musculare) prin ndeprtarea din zon de metabolii i substane de tip histaminic, serotonine, peptide (substane P,
bradikinine), ioni de hidrogen care ei nii se constituie n stimuli clinic nociceptivi.
Trecerea curentului continuu provoac o aciune sedativ la toate nivelurilor coloanei
vertebrale.Sub electrod se formeaz o zon de hipertermie care dureaz cteva ore.
-Efectul terapeutic al curentului galvanic este ntrit de aciune termohidrostatic a

apei i aditivului.
-Ionogalvanizri ionoforeza sau dielectroliza permite introducerea transcutanat a
unui medicament datorit deplasrii ionilor sub aciunea curentului galvanic (cationii
spre catod, anionii spre anod). Salicilaii se comport ca anioni, cationii fiind
histamin, Ca, Mg. Soluiile utilizate n ionoforez sunt foarte diluate.
A.Curenii de joas frecven-curenii diadinamici (Bernard) au o puternic
aciune analgezic i vasomotoare, de asemenea diminueaz contractura muscular,
neutraliznd punctele dureroase Trigger. Indicaia major a acestor cureni este
episodul acut.
B.Curenii de medie frecven au o aciune trofic i analgezic; curenii
interfereniali doi cureni de frecven mijlocie, uor decalai (4000 i 3000 Hz)
au proprieti analgezice i vasodilatatoare.Efectul antalgic al curenilor interfereniali
de medie frecven se realizeaz att prin activarea fenomenului de poart (gate
control) ct i prin aciunea vasculotrop cu combaterea hipoxiei generatoare de
durere.
C. Curenii de nalt frecven -influeneaz nclzirea profund a esutului,
44
producnd vasodilataie n zona de aplicare i ndeprtnd stimulii chimici
nociceptivi cu 2 consecine: efect antalgic sedativ i relaxant al musculaturii striate.
Diatermia cu unde scurte i ultrascurte traverseaz corpul crend un cmp electric
alternativ de nalt frecven, modificnd la fiecare alternan sensul orientrii
dipolilor organici; aciunea analgezic i sedativ se explic prin hipertermie.
D. Microundele cu putere de penetraie mai mare la nivelul esutului cu
conductibilitate proast ca esutul subcutanat sau cel grsos; absorbia este maxim la
nivelul esutului cu proporie mai mare de ap, respectiv musculatur, efectul lor fiind
decontracturant.
E. Ultrasunetele reprezint tehnica electroterapiei prin care efectul caloric
este capabil s ptrund cel mai profund.

Efectele neurale de inducere a analgeziei reflexe prin ultrasonoterapie se explic


prin 2 mecanisme:
- circuite reflexe paravertebrale, influennd la distan procese patologice
n funcie de distribuia radicular;
- efecte de simpaticoliz prin aplicarea de-a lungul nervilor periferici sau a
arterelor mari, influennd nervii sau ganglionii i producnd efecte la distan.
F.Fototerapia cu radiaii infraroii i actinoterapia ultravioletele n doze
eritem sau suberitem, pot fi folosite ca efect revulsiv local sau terapie reflexocutanat.
G. Curenii electromagnetici magnetodiafluxul, au efect sedativ, antalgic,
local i general, aplicat n regim ritmic, continuu cu bobinele cervicale, lombare i
locale.
H. Electrostimularea constituie o metod modern de tratament, folosind
impulsuri exponeniale pentru excitarea selectiv a fibrelor nervoase musculare; se
folosete n formele de radiculit sau paralizante ale lombosciaticii, folosind aparate
de tipul TUR RS 12, 21, Neuroton etc.
45
4. Laserul
Scopul principal al tratamentului cu laser este de a elimina durerea, prin imbibiia
stimulilor dureroi, prin mbuntirea irigaiei i oxigenrii regiunii, cu efect pe
troficitatea sa. n tratamentul durerii de origine discal trebuie folosite dou
modaliti de iradiere:
- iradierea sursei generatoare de durere (2-3 j/cm 2);
- iradierea ariei dureroase (0,5 j/cm2).

Laserul

este eficient n lombalgia acut.


n caz de lombosciatic, cnd durerea iradiaz la nivel fesier sau al membrelor
inferioare trebuie efectuate iradieri multiple pe traiectul ntregului nerv sciatic.
5.Aplicaii de factori mecanici

-masaj aciunea mecanic ajut la ntoarcerea venoas, dreneaz spaiile limfatice.


Are aciune pe circulaia superficial capilar, efect decontracturant muscular i efect
sedativ local, reduce sensibilitatea superficial i crete pragul durerii. Masajul
manual se aplic cu pruden n zona lombosacrat i pe membrele inferioare, dar nu
n stadiul acut.
6.Kinetoterapia
Kinetoterapia reprezint tratamentul de recuperare, oferind metodologii variate.
Kinetoterapia care pune n flexie maxim rahisul lombar are ca urmare
destinderea maselor contractate ale extensorilor, decomprimarea discurilor, lrgirea
gurilor de conjugare.
n tratamentul lombalgiilor de origine discogen, kinetoterapia utilizeaz att tehnici
akinetice, ct i kinetice, ncepnd de la postur i terminnd cu exerciiile de
contrarezisten, n funcie de etapa de boal.
Obiectivele n perioada acut se limiteaz la scderea contracturii musculo-lombare
i a iritaiei radiculare, pe lng o relaxare general cu reechilibrarea sistemului
neuro-vegetative.
Se recomand posturile antalgice, n plus exerciii de facilitare (pe diagonalele
46

Kabat i hold-relax, cu

alte cuvinte contracie-relaxare) crioterapia n tratamentul durerii acute.


n perioada subacut, obiectivele kinetoterapiei vizeaz:

relaxarea musculaturii contracturale;

tonifierea musculaturii abdominale;

asuplizarea trunchiului inferior prin mobilizarea coloanei lombare;

basculri de bazin;

ntinderea musculaturii paravertebrale, muchilor ischio-gambieri i

psoas-iliac.
7.Traciunea elongaia, manipularea
Mobilizarea coloanei vertebrale se poate realiza printr-un grup de modaliti

terapeutice care utilizeaz o for pasiv pentru refacerea mobilitii legturilor i


extensibilitii esuturilor, realizndu-se prin presiune redus i oscilaii asupra
zonelor afectate.
Traciunea are ca scop ntinderea musculaturii spinale.
Se poate aplica manual sau folosind mijloace mecanice sau gravitaionale, continuu
sau intermitent.
n elongaii, greutile care se aplic, trebuie s fie minim 25% din greutatea
corpului, pentru a nvinge ineria i rezistena grupelor musculare, pn la 60% pentru
modificarea presiunii intradiscale.
8.Tratament balnear
Se indic n formele cronice de lombosciatic, innd cont de bolile asociate i anume:la persoane tinere se recomand cur balnear cu ape cloruro-sodice:Mangalia,
Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud sau staiuni ca Amara, etc., sau pot beneficia de
cur cu ape sulfuroase (Bile Herculane, Pucioasa), staiunile de pe Valea Oltului.
De la caz la caz n forme trenante, cu frecvente pusee n antecedente, se indic ape
acrato-terme (Felix, Geoagiu etc.). La persoanele cu lombosciatic n faza IV
discopatie cu diartroz se recomand ape iodurate (Govora, Bazna) i/sau ape
47
sulfuroase (Climneti, Olneti).

II.Tratamentul medicamentos
Medicaia folosit este de tip analgetic, antiinflamator, sedativ.
Analgeticele
Sunt substane care produc diminuarea sau suprimarea senzaiei dureroase, acionnd
prin deprimarea selectiv a unor formaiuni centrale. n funcie de proprietile
farmacodinamice se mpart n dou grupe mari:

Analgetice morfinice, euforizante sau opiacee caracterizate prin aciunea

mai intens, obinuina, dependena fizic i psihic, sindromul de abstinen,


inhibiia centrului respirator;
Exemple: Fortral, Mialgin, Sintalgon, Hidromorfon, Morfina.

Analgetice antipiretice cu aciune mai puin intens, absena euforiei,

efecte antipiretice i antiinflamatoare. Au aciune deprimant selectiv pe sistemul


nervos central i aciune periferic cu efect antiinflamator.
Exemple: Acid acetilsalicilic (3-4 g/zi), Aminofenazon, Perclusone,
Paracetamol.
Antiinflamatoarele

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) amelioreaz durerea i

fenomenele congestive.
AINS acioneaz inhibnd enzima ciclooxigenaz i previn formarea de PGE i PG
12 cu efecte antiinflamatorii periradiculare i antalgice. Se pot administra cte dou
medicamente combinate n posologii diferite, n funcie de forma clinic de
manifestare: nevralgic, hiperalgic, nevritic etc.
Exemple: Indometacin (75-100 mg/zi), Fenilbutazon (600-800
mg/zi),
Acid acetilsalicilic, Paduden, Clofedin, Diclofenac (100-150 mg/zi),
Piroxicam.

Antiinflamatoare steroidiene pot fi utile n formele hiperalgice de

sciatica
Exemple: Prednison (30-40 mg/zi, 10-14 zile), Prednisolon,
48
Dexametazon, ACTH (Synachten). Terapia steroid oral, se poate aplica n
formele grave sau cele hiperalgice, radiculonevritice, paretice care rspund la un
tratament conservator bine aplicat i sunt la limita interveniei chirurgicale.

Sedative substane care produc diminuarea excitabilitii sistemului

nervos central fr a influena alte funcii nervoase importante.


Exemple: Fenobarbital, Bromura de calciu.

Decontracturante relaxante musculare prin blocarea polisinaptic, scad

contractura patologic a musculaturii striate inhibnd


reflexele.
Exemple: Clorzoxazona (250 mg/3-4 ori
pe zi),
Mydo-calm (Talperison, 50 mg, de 3-4 ori pe zi).

Miorelaxante
Exemple: Diazepam, Meprobamat, Napoton.

Xilina folosit n infiltraii paravertebrale n concentraii de 0,5%, 1% pentru


anestezie de suprafa sau de profunzime.
Pentru lombosciaticele severe sau care nu rspund n cteva zile la
tratamentul standard, se efectueaz infiltraii cu anestezice locale sau cu
Betametazon (Diprophos). Acestea pot fi paravertebrale la 3 cm distan de
apofizele spinoase, epidurale n hiatusul sacrococcigiene sau n prima gaur
sacrat i mai ales peridurale.
Infiltratiile cu steroizi si analgezic peridurale, articulare
posterioare,
foraminale Reprezint tratamentul de prim intentie dup esuarea tratamentului conservator. Infiltratiile reprezint injectarea unei substante anestezice locale si
a unui antiinflamator steroidian la nivelul unde terapeutul presupune c este cauza
durerii.
49
Infiltratia trebuie s fie precis, cu regului de asepsie stricte, si de aceea se
efectueaz la blocul operator cu control radiologic. n functie de patologie, infiltratia
se poate s se fac la nivelul articulatiilor posterioare, a punctului de iesire a rdcinii
nervoase din coloana vertebral (foramen), sau n jurul rdcinilor nervoase
(peridural).

III.Evoluie i prognostic

Lombosciatica comun prezint o evoluie favorabil, vindecndu-se n 2-3-4


sptmni la unii bolnavi, iar la alii poate dura cteva luni.
Se apreciaz c 10% din lombosciatice sunt severe, rebele la tratament, conservator,
necesitnd intervenii chirurgicale, existnd posibilitatea ca ntr-un procent de 5% s
apar sechele neuromotorii postchirurgicale.
Dup vindecarea crizei de lombosciatic aproximativ 1/3 din pacieni acuz o
lombalgie cronic, determinnd la unii schimbarea profesiei. n alte 25% din cazuri
cu lombosciatic, se produc recidive la intervale variabile de timp.
Prognosticul este favorabil n cazurile care rspund la o terapie complex, bine
instituit i este rezervat n special ad functione i ad labore n formele paretice
paralizante sau cu deficit neuromotor accentuat i la bolnavii cu lombosciatic
rezidual postlaminectomie, cu sindrom radicular manifestat prin deficit motor i
hipotrofie sau atrofie muscular accentuat (4,8%).

50

CAPITOLUL III.
MANAGEMENTUL DISCOPATIEI LOMBARE
Obiectivele majore ale managementului discopatiei lombare sunt:
-reducerea simptomatologiei,
-prevenirea complicatiilor,
-prevenirea recurentei

3.1Recunoasterea precoce a discopatiei lombare


In recunoasterea precoce a semnelor si simptomelor discopatiei lombare, un rol
important il are educatia populatiei.
Simptomatologia bolii fiind trenanta, pacientii apeleaza la medic cu intarziere, in
momentul acutizarii afectiunii.
Este foarte importanta adresarea spre serviciul medical, din momentul aparitiei
primelor simptome.
Discopatia lombara reprezinta o urgenta in momentul in care simptomele sunt acute.
Internarea este necesara in vederea instituirii tratamentului de urgenta si profilaxia
recurentei.
3.2 Accesul la serviciul de asistenta medicala
Dirijarea pacientului cu discopatie lombara catre un serviciu care sa corespunda
cerintelor de diagnostic si tratament , constitue un element de management prioritar
in acest sens s-au definit urmatoarele unitati clinice .
Cabinet medic de familie poate asigura un nivel de ingrijire intermediar, in fazele
cronice ale afectiunii
Unitatea de neurologie -pote asigura tratamentul in fazele acute avand personal
specializat pentru astfel de afectiuni
Toti bolnavii trebuie sa beneficieze de o asistenta medicala de calitate, care implica
o monitorizare atenta si prevenirea evntualelor complicatii ale afectiunii.
Internarea pacientului intr-un serviciu adecvat contribuie la rezolvara in timp scurt
51
a fazei acute a bolii si reduce riscul complicatiilor.
In urgenta deciziile de tratament sunt influentate de statusul neurologic al pacientului
in contextul unei evaluari globale. Initial eforturile sunt orientate spre reducerea
tabloului algic.
Marea majoritate a pacientilor cu discopatie lombara in faza acuta necesita
internare in vederea supravecherii medicale continua si pentru initierea unui program
ulterior de recuperare.

3.3Acordarea primului ajutor in faza acuta


1.Personalul asistentei medicale de urgenta va culege munutios
anamnesticul (semne de debut)
2.Personalul asistentei medicale de urgenta va exclude patologiile cu
pericol vital concomitent se va face evaluarea:
-ABC(permeabilitatea cailor respiratorii, respiratie, circulatie)
- Functiile vitale (respiratie,FCC,TA,saturatie arteriala cu O2
-Scara Glasgow
3.Personalul asistentei medicale de pe ambulanta va informa departamentul de
urgenta asupra tratamentului instituit.
4.Daca pacientul nu este specializat se recomanda investigarea prompta pentru
determinarea cauzelor afectiunii si pentru instituirea profilaxiei secundare.
5.Pacientul nu este specializat in cazul refuzului acestuia.
6.Toti pacientii cu discopatie lombara acuta vor fi transportati la departamentul
specializat pentru aceasta afectiune.
3.4Rolul indeplinit de asistenta medicala in procesul de ingrijire
Rolul esential al asistentei medicale (nursei) consta in a ajuta persoana bolnava sasi mentina sau recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care acesta le-ar fi
indeplinit singur. Aceasta trebuie sa indeplineasca aceste
functii astfel incat bolnavul sa-si recastige independenta cat mai curand posibil.
Asistenta medicala indeplineste functii proprii prin care ofera un serviciu unic
52
societatii: acela de acordare a ingrijirilor de baza.
Initiativele luate de asistenta medicala in prucesul acordarii ingrijirilor de baza poarta
numele de interventii nursing si sunt menite a creste gradul de independenta a
persoanei.

Interventiile

asistententei medicale ca membru al echipei de ingrijire este de un real folos atat


medicului, dar mai ales pacientului.
Dupa culegerea datelor de la pacient sau apartinatori (acolo unde este cazul ), le

analizeaza, le sintetizeaza, informeaza medicul si apoi in raport de rolul delegat si


propiu aplica manoperele de nursing cu impact asupra morbiditatii.
3.5 Interventii nursing specifice pacientului care prezinta discopatie
lombara acuta .
va administra tratamentul indicat de medicul curant
- va monitoriza functiile vitale ale pacientului
- in cazul modificarii starii pacientului va fi anuntat medicul
- bolnavul si familia vor fi informati despre boala in termeni accesibile acestora
- asistentul medical va ajuta pacientul sa se imbrace in cazul in care acesta nu o poate
face singur.
- asistenta medicala va incuraja familia sa viziteze pacientul si sa comunice cu el
- familia va fi educata sa creeze un mediu ambiant placut pentu pacient la domiciliu
dupa externare.

3.6 Reabilitarea pacientilor cu discopatie lombara


Programul de reabilitare a bolnavilor cu discopatie lombara este constituit
din totalitatea procedurilor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor.
Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand pentru a asigura desfasurarea unei vieti
normale .
Metodele de reabilitare au urmatoarele scopuri :
-dobandirea unui status functional care sa ofere independenta.
acomodarea fizica si psihica cu schimbarile determinae de boala.
53

PARTEA II
CONTRIBUTII PERSONALE

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CERCETARE
4.1 MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Am ales aceasta tema deoarece discopatialombara este o boala neurologica cu
incidenta mare in randul populatiei.
Boala are un impact major asupra vietii sociale si profesionalea pacientului.
4.2 OBIECTIVUL STUDIULUI
Obiectivul acestui studiu a fost stabilirea unui plan de ingrijire pentru
bolnavii care au fost internati prin serviciul de urgenta,pe baza informatiilor
culese din foile de observatie ale acestora.
4.3MATERIALE SI METODE
Studiul s-a efectuat prin intocmirea fisei specifice fiecarui pacient ,in care au
fost notate datele de la internare , examenul clinic ,testele de laborator , date
legate de tipul tumorilor operate , tratamentul si investigatiile efectuate in
clinica neurochirurgicala.
Toti pacientii au fost internati prin serviciul de urgenta ,in vederea continuarii
tratamentului medicamentos si recuperator.

54
4.4PROCES DE INGRIJIRE
Procesul de ingrijire reprezinta o metoda sistematica si organizata care
permite acordarea ingrijirilor individualizat, bazandu-se pe reactiile fiecarui
individ la o modificare a starii de sanatate.
Procesul de nursing este un instrument de diagnostic si management care
directioneaza practica nursing si care trebuie urmarit zilnic,in functie de
evolutia starii pacientului.

Procesul de ngrijire reprezint un set de aciuni prin care se ndeplinesc ngrijiri de


nursing de care pacientul are nevoie.
Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate avnd ca scop obinerea unei stri mai bune a pacientului. Acesta
permite acordarea de ngrijiri individualizate adaptate fiecrui pacient.
Aceste etape sunt:
Culegerea de date
Analiza i sinteza datelor
Planificarea ngrijirilor
Implementarea ngrijirilor
Evaluare
1. Culegerea de date este etapa iniial a procesului de ngrijire, aceasta reunete
toate informaiile necesare ngrijirii unui pacient. Se ncepe de la internarea
bolnavului i reprezint primul contact cu bolnavul care este foarte important pentru
obinerea acceptului colaborrii acestuia.
Asistentul medical prin comportamentul su trebuie s-i creeze bolnavului imaginea
unei persoane competente i s contribuie la ngrijirea sa.
2.Analiza i sinteza datelor presupune:examinarea datelor, clasificarea datelor
n independente i dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea
55
problemelor de ngrijire i a prioritilor i stabilirea cauzelor sau a surselor de
dificultate.
Asistentul medical trebuie s cunoasc exact cauza problemei ca prin aciunile proprii
s acioneze asupra acestei cauze.
3. Planificarea ngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de aciune a etapelor,
mijloacelor ce se impun n ngrijire, adic organizarea ngrijirilor conform unei
strategii bine definite innd cont n mod deosebit de ngrijirile i tratamentele
prescrise de medic.

4. Implementarea sau aplicarea ngrijirilor constituie momentul realizrii


interveniilor. Scopul este aducerea pacientului ntr-o stare optim de independen,
de satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical n funcie de
rezultatele obinute. Se face evaluarea dup o anumit perioad; n general un
obiectiv indic n ce ritm trebuie fcut evaluarea.
Scopul mobilizrii este micarea pacientului pentru a prevenii complicaiile ce pot
aprea din cauza imobilizrii i pentru rectigarea independenei.
Obiectivele urmrite:
normalizarea tonusului muscular
meninerea mobilitii articulare
asigurarea strii de bine i independena pacientului
stimularea metabolismului
favorizarea eliminrii de urin i fecale (pacientul poate s urineze i s-i
evacueze scaunul mai bine n afara patului dect n prezena altora sau n poziia
culcat pe bazin.
stimularea circulaiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor,
pneumoniilor,escarelor,contracturilor.
Mobilizarea face parte din terapia prescris de medic, n funcie de afeciune sau
starea pacientului, mobilizarea se face progresiv crescnd treptat gama de micri.
56
4.5NEVOILE FUNDAMENTALE SI STABILIREA DIAGNOSTICULUI
NURSING
Procesul de ingrijire are in centru situat individul, vazut ca un tot unitar,
prezentand 14 nevoi fundamentale pe care acesta trebuie sa fie capabil sa si
le indeplineasca .Asistenta medicala acorda ingrijiri in scopul de a ajuta
pacientul sa-si mentina sau sa-si recastige independenta , precum si de a
contribui la vindecare.
Conceptul V.Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale, care imbraca forme variate in functie de comportamentele biopsiho-culturare si spirituale ale individului.Cele 14 nevoi fundamentale
descrise (in cartea Basic principles of nursing care, Geneva 1960) sunt:
- Respiratiae normala
- Alimentare si ingrijire adecvata
- Eliminare
- Miscare si mentinerea unei bune posturi
- Somnul si odihna
- Alegerea imbracamintei corespunzatoare :imbracare, dezbracare
- Mentinerea temperaturii corporale in limite normale
- Pastrarea curateniei corpului si protectia tegumentelor
- Evitarea pericolelor
- Comunicarea si exprimarea emotiilor, nevoilor, temerilor si opiniilor
- Actiune in vederea auto realizarii
- Actiune conform convingerii religioase si sistemului de valori
- Recreerea
- Invatarea
Diagnosticul nursing permite punera in evidenta a problemelop de
dependenta si sursele de dificultate ce le-a generat.

57
PARTEA SPECIALA STATISTICA -CONCLUZII
Modelul conceptual din studiul de fata a pornit de la premisa ca evaluarea
clinica cu ajutorul scalelor de investigare a durerii, disabilitaii, capacitaii
functionale, cu depistarea unor corelatii ale acestor domenii, si evaluarea
imagistica stau la baza unei terapii adecvate.
Tipuri de lombalgii

Repartizarea pe criteriu de sex a afectiunilor sciatice:

Aceasta repartitie este valabila la bolnavii cu vrste cuprinseintre 25-50ani.


58

Repartizarea pecriteriu de sex,dupa varsta de 50 de ani se modifica , femeile devenind


cele mai expuse afectiunilor sciatice

Epidemiologia -Lombalgia este un simptom foarte frecvent. Astfel ntre 66 si 75%


dintre pacienti sufera cel putin odata n viata
o durere de tip lombalgie.
Una din zece lombalgii evolueaza catre o decompensare psihologica si fizica.

59
Din totalul pacientilor veniti la control cu dureri lombare , se impart pe tipuri de
dureri regionala vertebrala:

Clasificare dupa mecanismul de producre a durerii lombare:

60
Evolutia naturala a bolii:

Separatia dupa criterii de varsta in valori ;


maxima -vrsta superioara 70 de ani ;
inferioara - la 20 de ani

61
Durerea lombara afecteaza, n ordine ascendenta:
1. somnul - 35,7%

minima-

2. activitatea de ngrijire personala -39,3%


3. viata sexuala - 43,9%
4. viata sociala - 46,4%
5. mersul si viata profesionala - 47,5%
6. ortostatism - 49,6%
7. pozitia seznd - 53,2 %
8. ridicarea de greutati - 62,1%
9. starea de bine fizic 68,2%

Degenerarea discului interveretbral este caracterizata printr-o


deshidratare a nucleului pulpos si uzura inelului fibros ca rezultat a
unor multipli factori mecanici si biochimici. O serie de modificari degenerative pot fi
descrise ca si procese de destabilizare urmate de restabilizare.

62

CAPITOLUL V
PREZENTARE CAZURI
CAZ CLINIC NR.I
Nume:M.A
Sex:feminin
Varsta:28ani
Ocupatia: studenta
Motivele internarii: -durere la nivelul coloanei vertebrale lombare cu
parestezii

pe piciorul stg.

Diagnostic la internare:Discopatie lombara


Perioada internarii 11.04.2012-28.04.2012
CULEGEREA DATELOR IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-torace normal conformat
-murmur vezicular bilateral
-zgomote cardiace ritmice,AV=74b/min.
TA=120/70mm/Hg
2. Nevoia de a bea si a manca
-cavitate bucala libera

-abdomen suplu, nedureros la palpare


3. Nevoia de a elimina
-mictiuni fiziologice
4. Nevoia de a se misca
-Pacienta are tulburari de motilitate .
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
-somn linistit
63
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
-pacienta se imbraca singur
7. Nevoia de a isi mentine temperatura in limite normale
-bolnava este afebrila
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoaselor
-pacienta isi poate face toaleta corporala fara ajutor
9. Nevoia de a evita pericolele
-capabila de a evita pericolele
- nu necesita supraveghere
10.Nevoia de a comunica
-bolnava comunica
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a isi
practica religia
-religie -ortodoxa
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
-pacienta este preocurat de viitorul familial si profesional( bolnava este
preocupat de coal)
13.Nevoia de a se recrea
- bolnava citeste si asculta muzica
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

-bolnava are multe informaii despre boala sa, pune ntrebri i


coopereaz cu personalul medical.
ISTORIC:Pacienta se interneaza pentru-durere la nivelul coloanei vertebrale
lombare , cu parestezii ale membrului inferior stg ; mobilitate dezechilibrata;
anxietate;inapeten ;insomnie
ANAMNEZA
-antecedente heredocolaterale:neaga
64
-antecedente personale fiziologice si patologice: displazie luxant de old
drept la vrsta de 1an ;intervenie cu aparat de distensie Hessing
-conditii de viata si munca: studenta
-comportament(fumat,alcool, cafea):nu
EXAMEN CLINIC:
-Stare generala : buna
-Tegumente si mucoase: de aspect normal
-Tesut adipos: normal reprezentat
- Sist. gg . limfatic: ganglioni superficiali nepalpabili, nedurerosi
-Sistem muscular: normoton, normotrof
-Sistem osteo-articular: integru morfofunctional
-Aparat respirator: torace normal conformat; murmur vezicular
prezent;fara semne de insuficienta respiratorie
-Aparat cardiovascular: cord in limite normale;zgomote cardiace ritmice
TA=120/70mmHg
-Aparat digestiv:abdomen suplu,nedureros la palpare; ficat,splina in
limite normale;tranzit intestinal pastrat
-Aparat uro-genital:rinichi nepalpabili,nedurerosi; mictiuni fiziologice
EXAMEN NEUROLOGIC :Lasengue+ la 300-400 stg ; Hipoestezie
membrul stg ;Reflex achilian usor diminuat;Contractura musculara

paravertebrala.
INVESTIGATII
-Ex.de laborator:Hb=13,4%,Ht=38%;glicemie=80mg/dl;uree=25mg/dl;
creatinina=1,1 mg/dl;VSH=10mm/h;colesterol=150mg/dl;
-Ex.paraclinice: -CT coloana lombara Ingustarea spatiilor intervertebrale L4L5. Protuzia discala L4-L5 posterioara lombara cu conflict radicular L5
dreapta
65
TRATAMENT MEDICAMENTOS
11- 04 -2012<>16-o4 -2012
-Glucoz 5% 250ml /zi
-Solu-medrol 250ml /zi
-Diazepam 1f/zi(seara).
-Arnetin 2f/zi
-Tador 2f/zi
-Milgamma N1f /zi
17-04-2012<>21-04-2012
-Neo-endusix1fl/zi
-Tador 2f/zi
-MilgammaN1f/zi
-Arnetin 1f/zi
-Diazepam 1cp/ seara
22-04-2012<>28-04-2012
-Neo-endusix1cp/zi
-Famotidina 20mg 2cp/zi
-Tador2cp/zi
-Diazepam 1cp/seara

66

PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTICE
NURSING
1.alterarea strii de
bine datorita
discopatiei
manifestata prin
durere

OBIECTIVE
NURSING
-pacienta sa aiba o
stare de bine fizic si
psihic
-sa nu mai prezinte
dureri lombare

- reducerea strii de
2. Anxietate
anxietate;
datorat spitalizrii - reinstalarea
calmului;

INTERVENII
NURSING
- administrarea
medicatiei
recomandate de
medic, respectand
doza,orarul
- nursa s fie calm i
s ofere explicaii
clare;
- permite pacientei s
adopte poziia
preferata si comoda

EVALURI
NURSING
- durerile scad in
intensitate

- reducerea
manifestrilor
anxietii, a
amplitudinii acestora ;
- dup o sptmn de
intervenii, pacienta
este linitita.
3 Alterarea functiei -pacienta sa castige o -ajutarea pacientei sa- -se evalueaza reluarea
de mobilitate legata autonomie a miscarii si schimbe pozitia la progresiva a
de starea de blocaj in functie de evolutia 2-4h
mobilitatii
lombar
bolii
-efectuarea de miscari
pasive si active

4. Necesitatea
tratamentului
antialgic si
antiinflamator
5.Potential de
deshidratare

6. Deficit de
nutriie datorat
inapetenei.

67
- administrarea
corect i la timp a
- efectuarea
tratamentului
tratamentului antialgic medicamentos
si antiinflamator

- se obin informaii
asupra evoluiei bolii;
- pacienta prezint o
stare bun de confort.
-asigurarea hidratarii - asigurarea unui aport - pacienta este
pacientului si
corespunzator de
alimentata
urmarirea bilantului lichide,parenteral sau corespunzator si nu
hidric
oral cand este posibil prezinta semne de
deshidratare
- nutriie adecvat
- se vor asigura mese - pacienta prezint o
bolii i strii generale cu alimente uor
stare de nutriie bun.
a pacientei
digerabile, aport
caloric, vitaminic i
hidroelectrolitic
corespunztor;

7. incapacitatea de - ajuta pacienta in


- se monteaza sonda - asigura confortul
a-si asigura
satisfacerea nevoilor urinara in caz de
pacientei
eliminarile
de eliminare
incontinenta
-tranzit
-se urmareste tranzitul intestinal,urina de
intestinal
aspect normal
- ajuta pacienta sa
utilizeze plosca
8. Pierderea
-mentinerea dem-asigura intimitatea -previne si
demnitatii si a
nitatii si autonomiei -implicarea pacientei minimalizeaza aparitia
autonomiei
pacientei
in luarea deciziilor
sentimentului de
inutilitate
-creste stima de sine
68

CONCLUZII
In decursul spitalizarii pacienta a fost supravegheata.La indicatia
medicului sau efectuat examinari paraclinice si tratamentele indicate.
Pacienta a cooperat cu echipa de ingrijire.
Alimentatia pacientei s-a facut conform recomandarilor primite.
Diagnostic la externare:
-DISCOPATIE LOMBARA
Evolutie favorabila,motiv pentru care se decide externarea in data de
28.04.2012.
RECOMANDARI :
1)Tratament fizioterapic in sectia de profil
2) Control prin cabinetul de Neurologie
3) Cura balneara o data pe an
4)Evitarea eforturilor fizice mari
5)Dispensarizare prin medicul de fam

69

CAZ CLINIC NR.II


Nume:R.S
Sex:masculin
Varsta:46ani
Ocupatia:pensionat medical
Motivele internarii: - Pacientul se interneaz pentru:
-dureri la nivelul articulaiei coxobilaterale i sacro-lombare bilateral
-retitudinea coloanei vertebrale i limitarea micrilor matinale
-tremor accentuat al membrelor drepte.
-Diagnostic la internare:
-boala Parkinson n evoluie
-spondilit anchilozant n observaie
Perioada internarii 12.03.2012-28.03.2012
CULEGEREA DATELOR IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-torace normal conformat
-murmur vezicular bilateral
-zgomote cardiace ritmice,AV=80b/min.TA=130/80mm/Hg
2. Nevoia de a bea si a manca
-cavitate bucala libera
- alimentaie inadecvata datorita tremorului

-abdomen suplu, nedureros la palpare


3. Nevoia de a elimina
-mictiuni fiziologic

70
4. Nevoia de a se misca
-Pacientul are tulburari de motilitate .
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
-somn linistit
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
-pacientul se imbraca singur
7. Nevoia de a isi mentine temperatura in limite normale
-bolnavul este afebril
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
- pacientul isi poate face toaleta corporala fara ajutor
9. Nevoia de a evita pericolele
-capabil de a evita pericolele
- nu necesita supraveghere
10.Nevoia de a comunica
-bolnavul comunica
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a isi
practica religia
-religie -ortodoxa
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
-pacientul este preocurat de viitorul familial
13.Nevoia de a se recrea
- bolnavul citeste si asculta muzica
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

- bolnavul este contient de starea sa de sntate,fiind cooperant cu


personalul medical, preocupndu-se de starea de sntate i ngrijind-o.
ISTORIC
Bolnav cunoscut cu boala Parkinson n 1997 cu tratament cronic intermitent
(afirmativ) cu Nakom 2tb/zi Selegin 2tb/zi i Viregyt
71
2tb/zi.Se interneaz pentu reevaluarea acestei boli precum i a persistenei durerilor la
nivelul micrilor matinale (n special) in sectia Neurologie din Dr.Tr-Severin
ANAMNEZA
-antecedente heredocolaterale:neaga
-antecedente personale fiziologice si patologice:
-TBC pulmonar 2002
-boala Parkinson 2008
-hernie inghinal operat
-conditii de viata si munca: pensionar
-comportament(fumat,alcool, cafea):nu
EXAMEN CLINIC:
-Stare generala : buna
-Tegumente si mucoase: de aspect normal
-Tesut adipos: normal reprezentat
- Sist. gg . limfatic: ganglioni superficiali nepalpabili, nedurerosi
-Sistem muscular: normoton, normotrof
-Sistem osteo-articular: integru morfofunctional
-Aparat respirator: torace normal conformat; murmur vezicular
prezent;fara semne de insuficienta respiratorie
-Aparat cardiovascular: cord in limite normale;zgomote cardiace ritmice
TA=130/80mmHg
-Aparat digestiv:abdomen suplu,nedureros la palpare; ficat,splina in
limite normale;tranzit intestinal pastrat

Aparat renal :
-miciuni spontane
-semnul Giordano () bilateral
-Examen neurologic
72
-micri involuntare,tremor de repaus al membrelor dr sup > inf
-ROTachiliene abolite pe dreapta
-hipotonie polielastica Noica(+)pe dreapta
-mersul-posibil cu pai mici
-hiperestezie, hiperpatie, parestezii
INVESTIGATII
- Ex. de laborator:-HLG: Hb 15,9 mg%,Ht 46%,leucocite 7700 mm;
VSH 6 mm/h;uree24mg; creatinin 1,0mg%;glicemia 75mg/dl;TGO 80
UI ;TGP150 UI;colesterol 168mg% lipide 700mg%;trigliceride
74mg%;proteine totale 7,6mg%; sumar de urin: leucocite
frecvente,mucus frecvent
- Ex. paraclinice : Rx.grafie pulmonara
-Sechele TBC pulmonar,modificari fibroase
- Radiografie lombara fata si profil :Leziuni degenerative
discale.Pensarea spatiilor intervertebrale lombo-sacrate.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
-Nakom 1cp/zi
- Selegina 2cp/zi
-Dexametazona 1f/dim.
-Piafen 2f/zi
-Tramal 1f/zi
-Diclofenac 1f /seara
-Arnetine 1f

-Rupan 3cp./zi
-Hepaton 3cp./zi
-Pentoxifilin 3cp./zi
-Aspirin 1cp/zi
-Triferment 3cp./zi
-Diazepam 1f/seara

73

PLAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTICE

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALURI

NURSING
1. Anxietate
datorat
spitalizarii

NURSING
NURSING
NURSING
- reducerea strii de
- nursa s fie calm i - reducerea manianxietate;
s ofere explicaii
festrilor anxiet-ii,
- reinstalarea calmului; clare;
a amplitudinii
- permite pacientului acestora ;
s adopte poziia
- dup o sptm-n
preferata si comoda; de intervenii,
pacientul este
linitit.

2.alterarea strii
de bine datorita
discopatiei
manifestata prin
durere

-pacientul sa aiba o stare - administrarea


de bine fizic si psihic medicatiei
-sa nu mai prezinte
recomandate de
dureri lombare
medic, respectand
doza,orarul

- durerile scad in
intensitate ;

3 Alterarea
-pacientul sa castige o -ajutarea pacientului -se evalueaza
functiei de
autonomie a miscarii in sa-si schimbe pozitia reluarea progresiva a
mobilitate legata functie de evolutia bolii; la 2-4h
mobilitatii;
de starea de blocaj
-efectuarea de miscari
lombar si
pasive si active;
parkinsonului

4. Pierderea
demnitatii si a
autonomiei

5.Necesitatea
tratamentului
antialgic si
antiinflamator

-mentinerea dem-nitatii -asigura intimitatea


si autonomiei
-implicarea
pacientului
pacientului in luarea
deciziilor

-previne si
minimalizeaza
aparitia
sentimentului de
inutilitate
-creste stima de sine

74
- efectuarea
- administrarea
- se obin informaii
tratamentului antialgic si corect i la timp a asupra evoluiei
antiinflamator
tratamentului
bolii;
medicamentos propriu- pacientul prezint o
stare bun de
confort.

6.Potential de
deshidratare

-asigurarea hidratarii
- asigurarea unui
pacientului si urmarirea aport corespunzator
bilantului hidric
de lichide,parenteral
sau oral cand este
posibil

- pacientul este
alimentata
corespunzator si nu
prezinta semne de
deshidratare

7. Deficit de
nutriie datorat
inapetenei.

- nutriie adecvat bolii - se vor asigura mese - pacientul prezint o


i strii generale a
cu alimente uor
stare de nutriie bun
pacientului
digerabile, aport
caloric, vitaminic i
hidroelectrolitic
corespunztor;

8. incapacitatea de - ajuta pacientul in


- se monteaza sonda - asigura confortul
a-si asigura
satisfacerea nevoilor de urinara in caz de
pacientului
eliminarile
eliminare
incontinenta
-tranzit
-se urmareste tranzitul intestinal,urina de
intestinal
aspect normal
- ajuta pacientul sa
utilizeze plosca

75

CONCLUZII
In decursul spitalizarii pacientul a fost supravegheat.La indicatia medicului
sau efectuat examinari paraclinice si tratamentele indicate.
Pacientul a fost cooperant cu echipa de ingrijire.
Diagnostic la externare
-Discopatie lombara std II
-Boala Parkinson
Evolutie favorabila,motiv pentru care se decide externarea in data de
28.03.2012.
RECOMANDARI :
1)Tratament:antiparkinsonian cu: -Nakom 1cp/zi
- Selegina 2cp/zi
2) Control prin policlinica de Neurologie pentru dispensarizarea Parkinsonului
3)Evitarea frigului,umezelii,eforturilor fizice mari
4)Tratament fizioterapic in sectia de specialitate
4)Dispensarizare prin medical de familie

76

CAZ CLINIC NR. III


Perioada internarii:2.04.2012 12.04.2012
Nume:T.S
Sex:feminin
Varsta:63ani
Ocupatia: pensionara
Motivele internarii: - dureri i impoten funcional , old drept , dureri
lombare, parestezii picior drept. ; HTA std II ;CIC
Diagnostic la internare:Lombosciatica dr ;Suspect fractura de col femuraldr.
CULEGEREA DATELOR IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-torace normal conformat
-murmur vezicular bilateral
-zgomote cardiace ritmice,AV=74b/min.TA=180/90mm/Hg
2. Nevoia de a bea si a manca
-cavitate bucala libera
-abdomen suplu, nedureros la palpare
3. Nevoia de a elimina

-mictiuni fiziologice
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
-Pacienta are tulburari de motilitate .
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
-insomni din cauza durerilor
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
-pacienta se imbraca cu ajutor
77
7. Nevoia de a isi mentine temperatura in limite normale
-bolnava este afebrila
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
- pacienta nu isi poate face toaleta corporala fara ajutor.
9. Nevoia de a evita pericolele
-capabila de a evita pericolele
- nu necesita supraveghere
10.Nevoia de a comunica
-bolnava comunica cu persoanele din jur
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a isi
practica religia
-religie -ortodoxa
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
-pacienta este preocurata de viitorul familial (bolnava este preocupata de
situatia sotului care este imobilizat la pat in urma unui AVC)
13.Nevoia de a se recrea
- bolnava asculta discutiile di salon
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
-bolnava pune ntrebri referitoare la evolutia bolii i coopereaz cu
personalul medical.
- Istoricul Pacienta, pe data de 2.04.2012 a plecat la primaria din comuna

pentru a ridica ajutorul de alimente cuvenite sotului care e incadrat intrun grad de handicap si incercand sa ridice sacosile de la nivelul solului,
simte o durere vie si apare o contractura musculara care o obliga sa
ramana in pozitia procliva. Ajungand acasa si durerea persistand , cheama
serviciul de ambulanta ,care o aduce in serviciul de urgenta a Spitalului
Judetean din Dr. Tr-Severin unde a fost internata in sectia de Neurologie
78

ANAMNEZA
-antecedente heredocolaterale:neaga
-antecedente personale fiziologice si patologice: HTA std II ; CIC
-conditii de viata si munca: pensionara
-comportament(fumat,alcool, cafea):nu
EXAMEN CLINIC:
-Stare generala : astenie ,dureri lombare, parestezii picior dr.
-Tegumente si mucoase: de aspect normal
-Tesut adipos: normal reprezentat
- Sist. gg . limfatic: ganglioni superficiali nepalpabili, nedurerosi
-Sistem muscular: normoton, normotrof
-Sistem osteo-articular: durere la nivelul soldului dr.
-Aparat respirator: torace normal conformat; murmur vezicular
prezent;fara semne de insuficienta respiratorie
-Aparat cardiovascular: cord in limite normale;zgomote cardiace ritmice
TA=180/90mmHg
-Aparat digestiv:abdomen suplu,nedureros la palpare; ficat,splina in
limite normale;tranzit intestinal pastrat
-Aparat uro-genital:rinichi nepalpabili,nedurerosi; mictiuni fiziologice

EXAMEN NEUROLOGIC :Lasengue+ la 200-300 stg ; Hipoestezie


membrul dr. ;Reflex achilian diminuat;Contractura musculara
paravertebrala.
INVESTIGATII :
-Ex.de laborator:Hb=11,4%,Ht=33mg%;glicemie=110mg/dl;uree=14,5mg/dl;
creatinina=0,9 mg/dl;VSH=20mm/h;L=6.000/
mm;colesterol=237mg/dl;TGO=45UI;TGP=35UI
79
-Ex.paraclinice:-Rx-grafie:- lombara fata si profil:Leziuni degenerative ,
demineralizare osoasa. Pensarea spatiilor intervertebrale ; L4-L5;L5-S1
-bazin(articulatia coxo-femurala dr)-nu se observa leziuni osoase.
- RMN:Corpi vertebrali aliniati la marginea posterioara fara modificari de
semnal.Discul vertebral L2-L3 este in hiposemnal degenerate hidric
TRATAMENT MEDICAMENTOS
1.Tador 2f/zi
2. Diclofenac2f/zi
3.Piafen 2f/zi
4.Famotidina20mg 2cp/zi
5.Zomen30mg 2cp/zi
6.Aspacardin 3cp/zi
7.Preductal35mg 2cp/zi
8.Isodinit20mg1/2cp/pranz
9.Aspirin cardio1cp/zi
10.Diazepam1f/ora22
11.Tramadol1

80

PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTICE OBIECTIVE
INTERVENII
EVALURI
NURSING
NURSING
NURSING
NURSING
1. Alterarea
-pacienta sa castige -ajutarea pacientei sa- -se evalueaza reluarea
functiei de
o autonomie a
si schimbe pozitia la 2- progresiva a mobilitatii
mobilitate legata miscarii in functie 4h
de starea de blocaj de evolutia bolii
-efectuarea de miscari
lombar
pasive si active

2.alterarea strii
de bine datorita
discopatiei
manifestata prin
durere

-pacienta sa aiba o - administrarea


- durerile scad in
stare de bine fizic si medicatiei
intensitate
psihic
recomandate de medic,
-sa nu mai prezinte respectand doza,orarul
dureri lombare

3. . Necesitatea
tratamentului
antialgic si

- efectuarea
tratamentului
antialgic si

- administrarea corect - se obin informaii


i la timp a
asupra evoluiei bolii;
tratamentului
- pacienta prezint o

antiinflamator

antiinflamator

4. . Anxietate
datorat
spitalizrii

- reducerea strii de - nursa s fie calm i


anxietate;
s ofere explicaii
- reinstalarea
clare;
calmului;
- permite pacientei s
adopte poziia
preferata si comoda

5. Deficit de
nutriie datorat
inapetenei.

medicamentos pr

stare bun de confort.

- reducerea manifestri
-lor anxietii,amplitudinii acestora ;
- dup o sptmn de
intervenii, pacienta
este linitita.

81
- nutriie adecvat - se vor asigura mese - pacienta prezint o
bolii i strii
cu alimente uor
stare de nutriie bun.
generale a pacientei digera-bile, aport
caloric, vitaminic i
hidro- electrolitic
corespunztor;

6. incapacitatea de - ajuta pacienta in -se urmareste tranzitul


a-si asigura
satisfacerea
intestinal
eliminarile
nevoilor de
- ajuta pacienta sa
eliminare
utilizeze plosca
7 . Pierderea
- mentinerea dem- - asigura intimitatea
demnitatii si a
nitatii si autonomiei -implicarea pacientei
autonomiei
pacientei
in luarea deciziilor

- asigura confortul
pacientei
-tranzit intestinal,urina
de aspect normal
- previne si
minimalizeaza aparitia
sentimentului de
inutilitate
-creste stima de sine

8. Potential de
deshidratare

- pacienta este
alimentata
corespunzator si nu
prezinta semne de
deshidratare

-asigurarea
- asigurarea unui aport
hidratarii
corespunzator de
pacientului si
lichide,parenteral sau
urmarirea bilantului oral cand este posibil
hidric

82

CONCLUZII
Pacienta a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu
echipa de ngrijire; evoluia bolii pe perioda spitalizrii este
satisfctoare, simptomatologia prezent la internare s-a ameliorat.
Diagnostic la externare
-DISCOPATIE LOMBARA
-HTA std II; CIC.
Evolutie

favorabila,motiv pentru care se decide externarea in data de

12.04.2012.
RECOMANDARI :
1) Control prin cabinetul de Neurologie
2)Control prin cabinetul de Cardiologie
3) Cura balneara o data pe an
4)Evitarea eforturilor fizice mari
5)Continuarea tratamentului cu:
Xefo2cp/zi;Tador2cp/zi;Neuromultivit1cp/zi;Famotidina20mg 2cp/zitimp de10 zile plus tratamentul pentru TA siCIC.

6)Dispensarizare prin medicul de familie

83
CAZ CLINIC NR.IV
Nume:G.M
Sex:masculin
Varsta:36ani
Ocupatia:Sofer
internarii: - Pacientul se interneaz pentru
cu iradiere pe membrul inferior drept
-contractura musculara paravertebrala lombara
-impotenta functionala ;mers schiopat
-Diagnostic la internare:
- Lombosciatica hiperalgica cu
-Obezitate Gr II(98Kg)
-Perioada internarii 26.02.2012-08.03.2012
CULEGEREA DATELOR IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-torace normal conformat
-murmur vezicular bilateral
-zgomote cardiace ritmice,AV=80b/min.TA=140/85mm/Hg
2. Nevoia de a bea si a manca
-cavitate bucala libera
-refuzul de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
-mictiuni fiziologice
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
-dificultate in a se misca

Motivele
-dureri lombare

84
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
-dificultate in a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
-pacientul se imbraca c ajutor
7. Nevoia de a isi mentine temperatura in limite normale
-bolnavul este afebril
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
- pacientul isi poate face toaleta corporala cu ajutor
9. Nevoia de a evita pericolele
-capabil de a evita pericolele
- nu necesita supraveghere
10.Nevoia de a comunica
-bolnavul comunica
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a isi
practica religia
-religie -ortodoxa
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
-pacientul este preocurat de viitorul profesional
13.Nevoia de a se recrea
- bolnavul citeste si asculta radioul
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
- bolnavul este contient de starea sa de sntate,fiind cooperant cu
personalul medical, preocupndu-se de starea de sntate .
ISTORIC: Bolnavul afirma ca in urma cu 1an a avut un blocaj lombar pe care
la tratat prin medicul de familie, apoi a urmat tratament balnear la
B.Herculane. In prezent simptomatologia apare brusc, dupa un efort
mare(ridicare de greutate)fiind insotita de limitarea mobilitatii coloanei

85
lombare si a mersului(durere intensa) motiv pentru care este internat in sectia
Neurologie din Dr.Tr-Severin.
ANAMNEZA
-antecedente heredocolaterale:neaga
-antecedente personale fiziologice si patologice:
-Lombosciatica in2011
-apendicectomie 2006
-conditii de viata si munca: sofer (pe masina de mare tonaj)
-comportament(fumat,alcool, cafea):fumeaza si bea cafea
EXAMEN CLINIC:
-Stare generala : influentata
-Tegumente si mucoase: de aspect normal
-Tesut adipos: oezitate grII
- Sist. gg . limfatic: ganglioni superficiali nepalpabili, nedurerosi
-Sistem muscular: normoton, normotrof
-Sistem osteo-articular: integru morfofunctional
-Aparat respirator: torace normal conformat; murmur vezicular prezent;fara
semne de insuficienta respiratorie
-Aparat cardiovascular: cord in limite normale;zgomote cardiace ritmice
TA=140/85mmHg
-Aparat digestiv:abdomen suplu,nedureros la palpare; ficat,splina in limite
normale;tranzit intestinal pastrat
Aparat renal :
-miciuni spontane
-semnul Giordano () bilateral
-Examen neurologic
-contractura muscular paravertebrala;parestezii membrul inf dr.

86
- Lasengue(+) la 250-300 stg ; Hipoestezie
membrul dr. ;Reflex achilian diminuat;
INVESTIGATII
Ex. de laborator:-HLG: Hb 14,2 mg%,Ht 40%,leucocite 4500 mm;
VSH 7 mm/h;uree30mg; creatinin 1,1mg%;glicemia 110mg/dl; colesterol 268mg
% ;trigliceride 330mg%;ex. sumar de urin: normal
- Ex. paraclinice :
- Radiografie lombara fata si profil Leziuni degenerative
discale.Ingustarea spatiilor intervertebrale L4-L5 si L5-S1.
RMN=Tendinta la osteofiza anterioara,etajata de la L4 la S1 si posterioara
mai evidentiata la L4-L5 si L5-S1. La nivel L5-S1protuzie discala
trasligamentara, lateralizata spre stanga de aprox.12\8 mm. cu traect
descendent,cu compresia sacului dural in 1\2 stanga si conflict
disco-readicular cu radacina S1 pre si intraforaminal.
Absenta anomaliilor de semnal la nivelul conului medular.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
-Neo-endusix2fl/zi
-Tador 2f/zi
-MilgammaN1f/zi
-Arnetin 1f/zi
-Mydocalm2cp/zi
-Diazepam 1f/ora22
-Algifen2f/ZI

87

PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTICE

OBIECTIVE

INTERVENII

NURSING
1. Necesitatea
tratamentului
antialgic si
antiinflamator

NURSING
- efectuarea
tratamentului
antialgic si
antiinflamator

2. Potential de
deshidratare

-asigurarea
- asigurarea unui aport
hidratarii
corespunzator de
pacientului si
lichide,parenteral sau
urmarirea bilantuluioral
hidric
cand este posibil

3. Anxietate datorat -reducerea strii de


spitalizarii
anxietate;
- reinstalarea
calmului;

EVALURI

NURSING
NURSING
- administrarea corect - se obin informaii
i la timp a
asupra evoluiei
tratamentului
bolii;
medicamentos
- pacientul prezint o
stare bun de
confort.

- pacientul este
alimentat
corespunzator si nu
prezinta semne de
deshidratare

- nursa s fie calm i s - reducerea


ofere explicaii clare; manifestrilor
- permite pacientului s anxietii, a
adopte poziia preferata amplitudinii acestora
si
;
comoda;
- dup o sptmn
de
88
intervenii,pacien-tul
este linitit.

3. Anxietate datorat -reducerea strii de


spitalizarii
anxietate;
- reinstalarea
calmului;

- nursa s fie calm i s - reducerea


ofere explicaii clare; manifestrilor
- permite pacientului s anxietii, a
adopte poziia preferata amplitudinii acestora
si
;
comoda;
- dup o sptmn
de
intervenii,pacientul este linitit.

4. Deficit de nutriie - nutriie adecvat


datorat inapetenei. bolii i strii
generale a
pacientului

- se vor asigura mese cu - pacientul prezint o


alimente uor digerabile, stare de nutriie
aport caloric, vitaminic bun.
i hidroelectrolitic
corespunztor;

5. . incapacitatea de - ajuta pacientul in


a-si asigura
satisfacerea
eliminarile
nevoilor de
eliminare

- se monteaza sonda
urinara in caz de
incontinenta
-se urmareste tranzitul
intestinal
- ajuta pacientul sa
utilizeze plosca
6. alterarea strii de -pacientul sa aiba o - administrarea
bine datorita
stare de bine fizic medicatiei recomandate
discopatiei
si psihic
de medic, respectand
manifestata prin
-sa nu mai prezinte doza, orarul
durere
dureri lombare
7.Alterarea functiei
de mobilitate legata
de starea de blocaj
lombar

-pacientul sa
castige o
autonomie a
miscarii in functie
de evolutia bolii;

- asigura confortul
pacientului
-tranzit
intestinal,urina de
aspect normal

- durerile scad in
intensitate

-ajutarea pacientului sa- -se evalueaza


si schimbe pozitia la 2- reluarea progresiva a
4h
mobilitatii;
-efectuarea de miscari
pasive si active;
89

8. Pierderea
demnitatii si a
autonomiei

mentinerea dem- -asigura intimitatea


-previne si
nitatii si autonomi- -implicarea pacientului minimalizeaza
ei pacientului
in luarea deciziilor
aparitia
sentimentului de
inutilitate
-creste stima de sine

90

CONCLUZII
Pacientul a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu
echipa de ngrijire; evoluia bolii pe perioda spitalizrii este
satisfctoare, simptomatologia prezent la internare s-a ameliorat.
Diagnostic la externare:
-DISCOPATIE LOMBARA L5-S1 CU SINDROM IRITATIV RADICULAR
-OBEZITATE GR II
-Evolutie favorabila, motiv pentru care se decide externarea in data de
08.03.2012.
-RECOMANDARI:
1) Control prin cabinetul de Neurologie
2) Control prin cabinetul de Nutritie
3) Tratament balneo-fizical
4) Evitarea eforturilor fizice mari
5) Continuarea tratamentului cu:
Celebrex2cp/zi; Tador2cp/zi; Neuromultivit1cp/zi; Famotidina20mg 2cp/zi-timp
de10 zile
6) Dispensarizare prin medicul de familie
7) Control med. la neurochirurgie

91

CAPITOLUL VI
PLAN TERAPEUTIC DE RECUPERARE
Discopatia lombara atat prin frecventa si implicatiile medicale, reprezinta o
problema de larg interes. Examenul clinic medical efectuat la timp atat de medicul de
familie cat si de cel de specialitate, pune un diagnostic corect si stabileste daca este
nevoie doar de recuperare sau bolnavul trebuie sa ajunga la operatie si apoi la
recuperare. Insa, in ambele cazuri, factorul esential care poate asigura o reusita
terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a riscurilor de recidiva sunt date
de adaptarea riguroasa a unui program de recuperare, program ce trebuie stabilit in
functie de elementele generatoare de suferinta ale bolnavului .
Recuperarea urmareste :
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombare (durere
de spate);
-profilaxia activa a recidivelor (atunci cand durerile reapar);
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare si a sindromului dureros lombar;
-excluderea prin diagnostic corect a tratamentelor empirice si de "ultima noutate"
care nu au baza stiintifica relevanta .

Tratamentul

recuperator in lombosciatalgia fara indicatie operatorie se adreseaza durerii, care este


invalidanta si se exacerbeaza la mobilizare (creste in intenstitate in timpul
miscarilor).

-La domiciliu, bolnavul v-a

trebui sa fie asezat in postura antalgica clasica

92

- asezat pe spate, pe un pat tare cu genunchii flectati sau decubit lateral, tot cu
genunchii flectati.
Adeseori este indicat ca bolnavul sa-si aleaga singur pozitia cea mai
convenabila, care sa fie mentinuta cat mai mult timp si sa se mobilizeze doar pentru a
merge la toaleta.
-Tratamentul fizical kinetic in acest stadiu de evolutie se limiteaza la posturarea
descrisa anterior si la unele proceduri de termoterapie locala.

- Electroterapia cu curenti de joasa si medie frecventa (curent galvanic, curent


diadinamic sau curenti interferentiali) se aplica in functie de experienta medicului
recuperator si a particularitatilor fiecarui caz in parte. Durata procedurii trebuie sa fie
suficient de mare pentru a se simti efectul antalgic si decontracturant", spune dr.
Stratulat.

-Ultrasonoterapia,

laser-terapia, terapia cu lumina polarizata se asociaza pe durata a 5-6 zile de


tratament. Bineinteles, tratamentul antalgic si cu antiinflamatorii se asociaza in
scheme care sunt la latitudinea fiecarui medic.

-Atat in

perioada acuta, cat si in perioada subacuta, pe langa obiectivele principale enumerate,


pentru parezele periferice (durere pe traiectul nervilor periferici de la nivelul
membrelor inferioare) sint necesare programe de
93
electrostimulare musculara cu curenti de joasa frecventa adaptate fiecarui pacient in

parte.
Este esentiala instruirea bolnavului asupra principalilor factori de risc care trebuie sai evite tot timpul:
- frigul, umezeala, miscarile bruste necontrolate, ridicarea de greutati, cresterea in
greutate;
- purtarea de greutati care afecteaza biomecanica coloanei vertebrale (cap, mana, pe
umar);
-educarea bolnavului de a realiza gesturile uzuale corecte in timpul efortului fizic
sustinut sau la unele miscari de flexie, extensie sau rotatie in ax a coloanei vertebrale.

94

BIBLIOGRAFIE

1. Arseni, C.; Oprescu, I.- Durerea - Ed. Didactic i pedagogic 1982;


2. Arseni, C.; Stanciu, M.- Discopatiile vertebrale lombare- Ed.Medical1970;
3.Baciu, Cl.- Anatomia funcional a aparatului locomotor- Ed.Medical1981;
4. Banciu, M.- Balneofizioterapie clinic i recuperare- Ed. Mirton 1998;
5. Baican, I.; Sidenco, E.L.; Cintez, D.- Dificulti de diagnostic n sindromul de
canal ngust lombar- Balneofizioterapie i Recuperare medical 1996;
6. Chiriac, R. - Stimularea electric cu rol analgetic- Balneofizioterapie i
Recuperare medical 1996;
7. Danciu, D.- Lumbago prin tasare osteoporotic la pacientul vrstnicBalneofizioterapie i Recuperare medical 1996;
8, Guyton, A.C.-Fiziologie- Ed. Medical Amaltea 1999;
9. Kiss, I- Fizio-kinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile
aparatului locomotor- Ed. Medical, Bucureti 1999;
10. Klein, J.; Pariser, D.-Transcutaneous electrical nerve stimulation
-Clinical Electrotherapy (Nelson, R.M.; Currier, P.D., eds Norwalk, Connecticut:
Appleton and Lange, 1987 p. 209-30;
11.Macfarlane, G.J.; Thomas, E.; Papagiorgiu, A.C.; Craft, P.R.;Jayson, M.I.;Silman,
A.j.-Employment and Physical Worc Activities as Predictors of Future Low Back
Pain- Spine 22 (10): 1143-9, 1997;
12. Nica, A.Mologhianu, G.; Scarlet, R.; Andronache, L.-Studiul comparativ asupra
programelor de recuperare n sindromul dureros lombar Balneofizioterapie i
Recuperare Medical, 1996
13. Popescu, E.; Ionescu, R.-Compendiu de reumatologie- Ed. Tehnic,
Bucureti, 1998;
95
14. Ranga, V.- Anatomia omului- volumul II- Pereii trunchiului- Ed. Cerma,
Bucureti 1993;

15. Rdulescu, A.- Electroterapie- Ed, Medical, Bucureti 1993;


16. Reed, A.; Low, J.- Electrotherapy Explained- Principles and practice
- Butterworth-Heinemann Ltd Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP,
1992;
17. Rennie, S.-Diadynamic current therapy-Current Physical Therapy (Peat M. ed.)
Toronto: B.C. Decker, p 207-211, 1988;
18. Richardson, J.K.; Chunh, T.; Schultz, J.S.; Hurvitz, E,- A Familial Predisposition
Toward Lumbar Disc Injury- Spine 22 (13): 1487-92, 1997;
19. Rothenbacher, D.; Brenner, H.; Arndt, V.; Frasser, E.; Zschenderlein, B.; Fliedner,
T.M.-Disorders of the Back and Spine in Construction Workers. Prevalence and
Prognostic Value fot Disability- Spine 22 (13(: 1481-6, 1997;
20. Sidenco, L.;- Bilanul articular i muscular- Ed. A.P.P., Bucureti 1999;
21.ueanu, t.- Actualiti n Medicina Intern, Ed. Medical 1992;
22. Thorsteinsson, G.-Electrical stimulation for analgesia- Therapeutic Electricity
and Ultra-violer Radiation (Stillwell, K.-ed) Baltimore: Williams & Williams, p 10923, 1983;
23. Hoertensiu Aldea Patologia degenerativa Neurochirurgicala a coloanei
vertebrala lombare p5-10,1997
24. Lucretia Titirca (Coord)-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale-Ed. Viata Medicala Romaneasca 2008;
25. Lucretia Titirca-Ghid de nursing-Ed. Viata Medicala Romaneasca, 1997;
26. Lucretia Titirca-Breviar de explorari functionale si ingrijiri acordate
bolnavului-Ed.Viata Medicala Romaneasca, editia III,1997.

96