Sunteți pe pagina 1din 19

REFERAT LA DISCIPLINA GERIATRIE I APLICAII PRACTICE N CENTRE DE ASISTEN

SOCIAL
TEMA: "AFECIUNI N GERIATRIE-ARTROZA"

Iai, 2016

ARTROZA (Reumatism cronic degenerativ)


Definiie: reumatismul cronic degenerativ sau reumatismul artrozic este un proces
articular de uzur, spre deosebire de artrite, unde este vorba de inflamaie.
Artroza este o boala cronic caracterizat clinic prin durere, impoten funcional cu
reducerea dureroas a micrilor, avnd ca substrat anatomopatologic distrugerea cartilajului,
cu apariia de osteofite, chiste i geode n os cu dispariia interliniului articular; radiologic prin
modificri de structur la nivelul interliniului articular i la nivelul extremitilor osoase ce
concur la realizarea articulaiei; biologic negativitatea testelor inflamaie (VSH, proteina C
reactiv, fibrinogen).
Artrozele sunt afeciuni neinflamatoare ale articulaiilor, care se caracterizeaz prin
deteriorarea cartilajului articular nsoit de leziuni hipertrofice ale extremitilor osoase.
Suferina artrozic poate fi monoarticular sau poate afecta un numr crescut de articulaii
(poliartroze).1

Mecanismele implicate n procesul artrozic


n artroze, metabolismul cartilajului este afectat, realiznd o subiere a cartilajului. Cele mai
evidente modificri n artroz se vd de obicei n cele mai solicitate zone ale cartilajului
articular. n stadiile iniiale cartilajul afectat este mai ngroat dect cel normal, dar pe msur
ce artroza progreseaz suprafaa articular se ngusteaz, cartilajul se nmoaie, integritatea
suprafeei este compromis i apar anuri de fisur. n timp se produc fisuri i ulceraii care
se pot extinde la osul subiacent. Ulterior are loc o reacie proliferativ sub forma unui burelet
la periferia cartilajului, punct de plecare a osteofitelor. Uzura cartilajului duce la dezgolirea
osului subiacent, care devine sediul unui proces.
Kinetoterapia n recuperarea afeciunilor reumatologice de scleroz. Remodelarea i
hipertrofia osoas sunt asfel caracteristicile importante ale artrozei. Consecutiv apare atrofia
musculaturii periarticulare care poate juca unrol major n simptomatologie cu agravarea
dezechilibrului biomecanic alarticulaiei.

Clasificare clinic pe baza etiologiei predominante determinabile (dup Harrioson)


Pe baza acestui criteriu se disting dou grupe principale de artroze
A. ARTROZELE PRIMARE- n formele primare nu este posibil identificarea unui mecanism
Roulescu Eugenia, Kinetoterapia n recuperarea afeciunilor reumatologice, Editura
Universitaria, Craiova 2009, p 45
1

etiopatogenic specific.Aceste forme ar fi expresia unui defect intrinsec al cartilajului articular,


probabil de natur metabolic, condiionat genetic.
n aceast categorie sunt incluse artrozele de cauz nedeterminat .
n funcie de localizare se disting:
Forme localizate
Topografic, procesul artrozic afecteaz predominent urmtoarele articulaii:
artroza minilor:
o artroza interfalangian;
o artroza carpo-metacarpian a policelui;
artroza piciorului:
o artroza articulaiei metatarso-falangiene a halucelui;
o artroza articulaiei talo-calcaneene;
o artroza articulaiei medio-tarsiene;
artroza articulaiei genunchiului (gonartroza cu afectarea sectoarelor:
o femuro-tibial (compartimentul medial, lateral sau ambele);
o femuro-patelar;
o ambelor sectoare;
artroza articulaiei oldului (coxartroza) forme:
o excentrice (superioare);
o concentrice (axial, medial);
o difuze;
artrozele coloanei vertebrale (cervicale,dorsale i lombare);
artroze cu alte localizri:
o articulaia temporo-mandibular;

o articulaia sterno-clavicular;
o articulaia acromio-clavicular;
o articulaia scapulo-humeral;
o articulatia cotului;
o articulaia radiocarpian;
o articulaia costo-vertebral;
o articulaia gleznei;
o articulaia sacro-iliac;
Formele generalizate- cuprind trei sau mai multe forme localizate (Kelgren-Moore).
B. ARTOZELE SECUNDARE
n formele secundare este evident raportul de dependen cu condiiile sau strile morbide
care au favorizat iniierea procesului degenerativ la anumite niveluri.
n acest grup sun incluse:
a.artroze secundare traumatismelor acute i cronice:

artroze secundare traumatismelor acute:


o fracturi;
o luxaii habituale;
o leziuni meniscale;
o hemartroz;
o sinovite posttraumatice;

artroze secundare suprasolicitrii articulare datorate:


o displaziilor articulare;
o subluxaiilor articulare;
o instabilitii articulare;

o hiperactivitii profesionale sau sportive;


o ncrcrii articulare de tip ponderal;
o deformri n valg sau var;
o inegalitatea membrelor inferioare;
b. artrozele secundare deformrilor congenitale sau dobndite ale capetelor osoase:

luxaia congenital (old);

osteocondroza;

osteocondrite disecante;

osteonecroze (inclusiv maladia Legg-Calve-Perthes);

c. artrozele metabolice- n aceste forme degenerescena cartilajului articular este datorat


unei tulburri metabolice.
Forme de artoze dismetabolice:
artroza ocronotic depunerea pigmentului chininic n cartilaj (consecutiv unui defect
autosomal-recesiv a enzimei oxidative a acidului homogentinic) induce o
degenerescen precoce a cartilajului articular;

artroze microcristaline:
o artroza uric depunerea cristalelor de urat monosodic n cartilajul articular;
o artroza condrocalcinozic depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu n
cartilajul articular;

boala Wilson;

d. artrozele endocrine:
acromegalia osteopatie consecutiv unei producii excesive de hormon de cretere,
are aspect similar artrozei;
diabetul zaharat prin producerea artropatiei de tip neurogen i probabil prin
interferarea metabolismului glucidic i sintezei de glicozaminoglicani;
hiperparatiroidismul;
hipotiroidismul;
obezitatea;

e. artroze secundare artritelor:


artrite bacteriene;
artrite reumatismale:
o poliartrita reumatoid;
o spondilita anchilopoetic;
o artropatia psoriazic;
f. artroze secundare altor afeciuni:
boli neurologice sau tulburri nervoase (hipoestezie sau anestezie, tulburri de
sensibilitate profund);

tulburri circulatorii:
o insuficiena veno-limfatic;
o arteriopatiile;

endemice ( Kashin-Beck );

degerturi;

hemoglobinopatii.

Etiopatologie
Din acest punct de vedere, artroza nu se deosebete de bolile reumatice inflamatorii, deoarece
nici etiologia sa nu este cunoscut. Totui, au fost identificai numeroi factori favorizani:
A. Factorii care determin o predispoziie general pentru boal:
1.Ereditatea;
2.Vrsta;
3.Sexul;
4.Obezitatea;
5.Densitatea osoas;
6.Hipermobilitatea;
7.Alte boli: diabetul zaharat, hipertensiunea arterial, hiperuricemia.
B. Factori care determin anomalii biomecanice locale:
a) Solicitarea anormal a unor esuturi normale:

1. Stressul mecanic :
-suprasolicitri repetate (activiti sportive, artropatia ocupaional);
-obezitatea;
-anomalii de static.
2. Traumatisme : subluxaii, luxaii, fracturi.
b) Solicitarea normal a unor esuturi anormale.
A. Ereditatea: exist o agregare familial a bolii, dovedit de studii familiale i pe
gemeni monozigoi. Aceasta este mai evident pentru formele poliarticulare i pentru artroza
minii. Interesarea este poligenic, probabil la nivelul genelor care asigur sinteza colagenului
i a proteoglicanilor, iar transmiterea se face autozomal dominant.
Vrsta este un factor etiologic important, artrozele aparnd la o vrsta ceva mai
naintat. Este, dupa cum spun unii autori, reumatismul uzurii" i senescenei precoce".
Dei se ntlnete mai frecvent la femei de la 40 de ani n sus, iar la barbati de la 55 -60 de ani
n sus, totui poate apare i la o vrsta mai tanr, uneori chiar n adolescen.
Vrsta aa cum am artat, incidena bolii crete cu vrsta. Unii consider acest lucru un
proces fiziologic de mbtrnire al cartilajului, aa cum se ntmpl cu orice esut al
organismului, lansnd chiar termenul de "insuficien cartilaginoas". Totui, artroza este mai
mult dect att, lucru susinut i de observaia c modificrile articulare datorate exclusiv
vrstei difer de cele din artroz.
Sexul dup menopauz, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala; prevalena fiind mai
mare la femeile histerectomizate, n schimb, femeile care iau substituie hormonal
estrogenic au o inciden mai sczut a artrozei comparativ cu cele care nu iau o astfel de
terapie. Acest lucru este evident mai ales pentru formele poliarticulare. Aceste observaii nu
au nc o explicaie clar. S-a artat c pe suprafaa osteoblastelor exist receptori pentru
estrogen, iar studiile in vitro au evideniat c estrogenii modific culturile de condrocite.
Obezitatea s-a pus problema dac artroza, prin hipomobilitatea i sedentarismul pe
care le induce, favorizeaz obezitatea, sau dac obezitatea favorizeaz apariia artrozei. Studii
numeroase arat c reducerea greutii corporale ncetinete procesul artrozic. Asocierea
dintre artroz i obezitate este mai evident la femei i este legat mai ales de localizarea de la
nivelul genunchiului (unde determin afectare bilateral), mai puin de cea de la old i de la
mini. O reducere a greutii corporale cu 5 kilograme scade riscul de apariie al gonartrozei
simptomatice cu 50%. Pe lng suprasolicitarea mecanic, numeroi factori metabolici
contribuie la apariia artrozei la pacienii obezi, fcnd din obezitate un factor de risc sistemic.
Ponderea corporal crescut peste greutatea ideal supune sistemul osos la un efort deosebit,
exercitnd o presiune continu, o microtraumatizare permanent, pe care trebuie s o suporte
articulaia i, bineneles, osul. Aa se nasc artrozele oldului, genunchilor, coloanei lombare,
gleznelor etc;
Densitatea osoas exist o asociere negativ ntre osteoporoz i artroz. S-a emis
ipoteza c o densitate osoas sczut la nivelul osului subcondral suport mai bine
suprasolicitrile dect osul normal. De asemenea, boli asociate cu o densitate osoas crescut,
ca boala Paget sau osteopetroza, sunt asociate cu o frecven sporit a artrozei, cu afectare
poliarticular i precoce.

Hipermobilitatea articulaiile foarte mobile sunt cele mai afectate de procesul


artrozei.
B. n ceea ce privete cea de-a doua categorie de factori favorizani, cei locali, exist
dou situaii care predispun la artroz: solicitatea anormal a unor esuturi normale i
solicitarea normal a unor esuturi anormale.
a) solicitarea anormal a unor esuturi normale e produs de:
Stressul mecanic repetat, anormal exercitat pe unitatea de suprafa articular, datorat
unor fore mecanice excesive: eforturi fizice repetate, micri legate de activitatea
profesional (artropatia ocupaional), activitatea sportiv, obezitatea, anomaliile de static.
Traumatisme. Cele de la nivelul genunchilor pot duce la ruptura ligamentelor
ncruciate, meniscului, altereaz cartilajul i predispun la artroz chiar la vrste tinere. Dup
meniscectomie, pn la 89% dintre pacieni dezvolt gonartroz. Fracturile, subluxaiile,
luxaiile, prin schimbarea raporturilor normale din articulaii, afecteaz de asemenea funcia
mecanic i favorizeaz artroz.
b) Solicitarea normal a unor esuturi anormale e produs de:
Alterri primitive ale cartilajului i articulaiilor: displazii de old, luxaia
congenital de old, displazia de acetabul, displazia de condili femurali, boala Blount (necroza
aseptic a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenital a epifizei tibiale superioare),
etc.
Alterri secundare ale cartilajului articular: dup boli infecioase, inflamatorii,
metabolice, endocrine, neurologice.
C.Factorii meteorologici (frigul, umiditatea etc), prin tulburrile vasomotorii produse,
agraveaz leziunile articulare degenerative. Acest lucru explic de ce rile cu un climat rece
au o morbiditate mai crescut n reumatism artrozic.
PATOGENIE: toi factorii de mai sus concur la constituirea proceselor de degenerescen
articular. Important este c sunt interesate nu toate articulaiile, ci indeosebi articulaiile de
suport", de exemplu oldul, genunchiul, coloana vertebral i mult mai puin umerii care
prind membrele toracice i care au mai mult rol n prehensiune" (suferina acestora din urm
constituind periarteritele = afeciuni ale formaiunilor periarticulare - muchi, tendoane).
ANATOMIE PATOLOGICA: leziunile n reumatismul artrozic constau n:
- erodarea i distrugerea cartilajului articular;
- hipertrofie i proliferarea osului, cu formarea de excrescene osoase, denumite osteofite.
Principalele mecanisme implicate n procesul artrozic sunt:
A.Degradarea matricei cartilaginoase prin aciunea enzimelor care acioneaz prevalent n
sens proteolitic asupra constituenilor - proteoglicani i colagen.
Enzimele proteolitice sunt de origine condrocitar (catepsinele), polimorfonuclear (catepsina
i elastaze) i din celulele membranei sinoviale (colagenaze i metaloproteinaze).

B.Degradarea cartilajului n artroze este un proces foarte complex nc incomplet elucidat.


Principalul rol n degradarea matricei cartilaginoase l au condrocitele la care este perturbat
echilibrul dintre activitatea anabolic i activitatea catabolic cu depleia consecutiv de
proteoglicani i slbirea tramei fibrilare(teoria Freeman metabolismul proteoglicanilor este
mai intens dect cel al colagenului i deci rezistena acestora este mai mic la cicluri de uzur
asemntoare, rezultnd depleia proteoglicanilor).

C.Alterrile biochimice ale cartilajului articular, indiferent de cauzele i modalitatea de


apariie, implic modificarea proprietilor sale mecanice n special determin diminuarea
aciunii de amortizare a solicitrilor mecanice la care este supus osul subcondral.
Acest lucru se ntmpl n ariile supuse solicitrilor, cu consecine asupra osului subcondral
care va evolua ctre un proces de condensare sau scleroz, avnd ca rezultat creterea
rezistenei sale n prejudiciul elasticitii.
Cartilajul articular se va afla ntre osul subcondral de duritate crescut i solicitrile mecanice,
situaie care accelereaz distrucia cartilajului n ariile interesate, determinnd diminuarea
capacitii de distribuire a solicitrilor, cu creterea sarcinilor pe cartilajul nvecinat i
progresiunea procesului chiar n ariile iniial neportante.
D. Contribuia reaciei inflamatorii a sinovialei.
Dezagregarea cartilajului articular implic eliberarea n cavitarea articular de fragmente i
detritusuri celulare care provoac o reacie inflamatorie din partea membranei sinoviale.
Sinovita contribuie la rndul su la evoluia procesului artrozic prin enzimele proteolitice i
mediatorii (catabolinele) care reaprind procesele inflamatorii i degenerative articulare.
E. Proceselor regresive ale cartilajului articular li se opun tentative de reparare prin aanumita modulare condroblastic a condrocitelor. Tentativa de reparare a cartilajului
degenerat n condiiile regimului crescut de stress articular este frecvent destinat eecului; n
asemenea cazuri se asist la progresiunea leziunilor articulare pn la completa dezorganizare
structural i anularea funciilor articulaiei interesate de boala artrozic.
MANIFESTRI CLINICE N BOALA ARTROZIC
Boala artrozic prezint, independent de localizare, manifestri clinice relativ constante,
comune multor boli reumatice dar suficiente pentru stabilirea diagnosticului.
Semnele i simptomele suferinei sunt de obicei localizate la una sau dou articulaii
prezena lor la mai mult de dou articulaii sugereaz o alt suferin.

Subiectiv, simptomele artrozelor sunt reprezentate n principal de durere i redoarea


articular post-imobilizare iar obiectiv, de limitarea micrilor articulare i eventual semne
de interesare cartilaginoas sau sinovial.
Simptomele clinice sunt rareori n concordan cu semnele radiologice.

Durerea constituie n general semnul cel mai precoce i mai important al interesrii
artrozice a unei articulaii. n fazele iniiale ale bolii artrozice durerea este n general de
intensitate redus i inconstant, comportndu-se ca o durere de tip mecanic adic n relaie
direct cu utilizarea articulaiei. La nceput durerea poate apare doar cu ocazia eforturilor
intense i prelungite (n timp, eforturile care declanaz durerea devin din ce n ce mai mici) i
poate s se atenueze prin repausul articulaiei. n formele grave durerea poate fi subcontinu
sau continu persistnd chiar n timpul repausului sau pe durata nopii.
Cum cartilajul este lipsit de terminaii nervoase, durerea articular din artroze are ca sediu
membrana capsulo-sinovial i osul subcondral.
Durerea nocturn prezent n formele grave de artroz este corelat cu o inflamaie pronunat
a sinovialei sau cu modificri vasculare ale osului subcondral. Durerea poate apare i ca o
consecin a contracturii musculare. Fenomenele dureroase, ca n multe alte boli reumatice,
sunt influenate de numeroi factori secundari (n principal de cei de origine climatic - frigul
i umezeala pot accentua durerea), endocrini sau chiar i psihologici.
Redoarea articular dup imobilizare este i aceasta o caracteristic a mai multor
afeciuni reumatice dar are n general o durat mult mai scurt (rigiditatea matinal din artrita
reumatoid poate persista chiar ore).
Dup repausul nocturn sau dup imobilizarea pe o anumit perioad de timp, articulaia
interesat prezint o incapacitate cert de reluare a mobilitii sale obinuite care dispare n
general dup cteva minute (10 15 minute) de exerciiu ( nclzirea articulaiei ).
Limitarea micrilor articulare n articulaiile interesate de procesul artrozic se
observ o tendin de reducere a excursiei micrilor caracteristice. Limitarea micrilor
articulare din artroze se instaleaz gradat, afecteaz n general puine micri i numai n
cazurile grave evolueaz progresiv pn la blocarea articular complet. Aceast limitare este
n strns corelaie cu un mecanism antalgic i cu fenomenele de contractur-retractur
muscular, dar i cu alterrile arhitecturii articulare inclusiv prin structuri intraarticulare
(corpi strini, meniscuri etc.) ce pot determina blocajul articular.
Deformrile articulare- procesul artrozic poate conferi articulaiei afectate un aspect
modificat n raport cu procesele distructive ale capetelor osoase. Osteofitele pot determina
apariia nodozitilor, vizibile la inspecie i mult mai bine evideniabile prin palparea
capetelor articulare. Dezaxrile la deformrile capetelor articulare se pot aduga dezaxrile
segmentelor scheletale; rezult deformri caracteristice care justific denumirea, n cazurile
respective, de artroz deformant.
Alte semne de interesare articular
Zgomote articulare legate de mobilizare degenerarea cartilajului articular poate fi relevat
de apariia cracmentelor, crepitaiilor sau altor zgomote articulare ce se pot palpa sau auzi la
mobilizarea articulaiei.
Instabilitatea articular poate avea aceleai cauze ca i blocajul articular dar este
determinat n mod special de amiotrofie.

Semne obiective de interesare sinovial participarea sinovialei la procesul artrozic este


sugerat obiectiv de tumefacia esuturilor periarticulare i nu rareori de prezena unui revrsat
articular (hidartroza); dac componenta inflamatorie a artrozei este deosebit de pronunat la

nivelul articulaiei interesate poate apare i creterea temperaturii locale (calor).


Caracteristicile lichidului sinovial n hidartroz:
Lichidul sinovial prelevat din articulaiile artrozice cu revrsat este caracterizat prin:
aspect limpede, colorit citrin clar;
vscozitate nalt;
elemente celulare n numr redus ( n general sub 2000/mm2 ), cu procent sczut de
polimorfonucleare;
n sediment se ntlnesc fragmente mici de cartilaj articular.
Teste nespecifice de inflamaie n majoritatea cazurilor de artroz, examenele de
laborator nu arat modificri semnificative; totui n formele difuze sau n cele cu important
component flogistic sau degenerativ, se ntlnesc destul de frecvent alterri ale testelor
nespecifice inflamatorii: creterea vitezei de sedimentare a hematiilor, creterea
mucoproteinelor i a alfa-2- globulinelor serice, prezena proteinei C reactive.

Manifestari radiologice in boala artrozica


Investigaia de maxim utilitate n diagnosticul a numeroase forme de artroz rmne
studiul radiologic.
Dintre diversele structuri interesate de procesul artrozic numai osul poate fi explorat
radiologic, cartilajul articular i membrana capsulo-sinovial fiind radiotransparente.
Grosimea cartilajelor articulare poate fi totui apreciat dup lrgimea spaiului articular iar
prezena unei ngrori a membranei capsulo-sinoviale sau a revrsatului intraarticular este
sugerat radiologic de tumefacia prilor moi periarticulare.
Semne precoce de artroz
n stadiile iniiale tabloul radiologic poate fi complet mut; totui n majoritatea cazurilor de
artroz clinic simptomatice este prezent cel puin unul din cele dou semne precoce de
afectare artrozic:

Reducerea spaiului articular - semn datorat subierii cartilajului degenerat la ariile de


maxim solicitare ; fenomenul mai este denumit i pensare articular;

Scleroza osului subcondral (eburneizare) proces de osteocondensare propriu artrozei


ce const n accentuarea radioopacitii osoase n zonele n care ncepe s scad
aciunea de amortizare a cartilajului; osul, fiind supus unei stimulri mecanice majore,
se densific.

Semne ale artrozei avansate


n fazele avansate ale artrozei, n afara proliferrii osteofitice, sunt evidente radiologic i alte
semne:

apariia n capetele osoase a ariilor radiotransparente ce corespund cavitilor


pseudochistice sau geodelor ce sunt rotunjite, nedelimitate de contur sclerotic, uneori
de dimensiuni voluminoase; marginea acoperiului geodelor poate deveni mai
neregulat, reducnd mai mult spaiul articular.

deformarea progresiv a capetelor articulare, eventual subluxaia, care poate n final


determina dezaxarea acestora ;

n variante particulare ale bolii artrozice (coxartroza eroziv, artroza eroziv a


minilor) pot apare fenomene erozive evidente;

rar, articulaia afectat de boala artrozic poate s evolueze spreanchiloz.

Alterarea anatomic este suficient de fidel documentat de tabloul radiografic al articulaiei


interesate. n mod obinuit se disting patru grade de gravitate a procesului artrozic:
Gradul 1 artroz dubitabil;
Gradul 2 artroz minim;
Gradul 3 artroz moderat;
Gradul 4 artroz grav.
Un parametru important este i rapiditatea evoluiei procesului artrozic ce este evaluat prin
confruntarea radiografiilor executate n timpi succesivi.
Investigaiile imagistice moderne (tomografia computerizat sau rezonana magnetic
nuclear) aduc informaii extrem de utile legate de etiologie, modificrile articulare i
periarticulare, oferind posibilitatea elaborrii prognosticului i a deciziilor terapeutice.

Artroza- n funcie de localizare


Coxartroxa: se caracterizeaz prin localizarea reumatismului degenerativ la nivelul
oldului.Este cea mai invalidant form de artroz.
Gonartroza: se caracterizeaz prin localizarea reumatismului degenerativ la nivelul
genunchiulu (la nivelul articulaiilor femuropatelare,femurotibiale sau ambelor).
Artozele piciorului: este vorba de artrozele gleznei, care sunt destul de frecvente(artroza
tibio-tarsian). Mai ntlnim si artroze medio-tarsiene, talaso-metatarsiene.
Artrozele membrului superior: sunt mai rare. Explicaia const n funcia membrului
superior, adaptat la prehensiune, de aceea artroza fiind mai frecvent la nivelul articulaiilor
mici ale minii. La nivelul membrului superior sunt mai frecvent afectate forma iunile
periarticulare, de unde i incidena crescut a periartritelor. n cazuri de suprasolicitate, de
obicei profesional, pot aprea i artrozele.
Artrozele minii: la articulatia IFD(nodulii Heberden), la IFP(nodulii Bouchard) i artroza
carpo-metacarpian a policelui.
Artroza umrului: este foarte rar. Unele profesiuni o favorizeaz: pictori,zugravi, etc.
Caracteristice sunt durerea, cracmentele articulare i limitarea micrilor, n special abducia
i retroproiecia.Evoluia poate merge spre blocaj articular reversibil.

Artroza cotului: are un caracter mai mult profesional, aprnd mai ales la cei ce lucreaz cu
perforatoare pneumatice, strunguri, deci supui microtraumatismelor permanente, ca i la cei
care au suferit traumatisme.
Artrozele coloanei vertebrale: procesele de uzur la nivelul coloanei vertebrale afecteaz att
discul intrevertebral, determinnd o discartroz sau artroz meniscosomatic, ct i articulaia
interapofizar, producnd artroza posterioar sau interapofizar. De obicei, sunt afectate
mumeroase asemenea articulaii, leziunile predominnd la un anumit segment al coloanei
vertebrale. n funcie de segmentul de coloan afectat de procesul degenerativ, exist anumite
caractere morfopatologice i funcionale particulare.
Spondilartroza este o afeciune cronic caracterizat prin modificri degenerative localizate
la diferite nivele, dar mai alesn zonele de maxim mobilitate (C5, T8, L3, L4. L5), afectnd
articulaiile discovertebrale i/sau articulaiile interapofizare (posterior).
-spondilartroza cervical- discul vertebral sufer modificri traumatice sau de vrst;
-spondilartroza toracal- afectarea coloanei vertebrale dorsale poate fi cauzat de
senescen sau poate fi secundar unor modificri de static vertebral, iar la tineri de boala
Scheuermann( zona de cretere osteocartilaginoas a platourilor vertebrale sufer mici
necroze, ce pot induce modificri de nlime a corpilor vertebrali).
-spondiloza lombar: este o afeciune vertebral a coloanei lombare interesnd n principal
discurile intervertebrale i articulaiile interapofizare.
PRINCIPII DE TRATAMENT N ARTROZA
Artrozele beneficiaz de o terapie etiologic i o terapie simptomatic prima
tinde s intervin asupra factorilor etiopatogenici susceptibili coreciei, a doua are rolul de a
reduce sau elimina simptomele bolii, n special durerea, rigiditatea i limitarea funcional.
Dat fiind c premisa indispensabil a oricrei terapii este evaluarea exact a tabloului clinic,
programarea terapeutic a artrozei trebuie s ia n considerare urmtoarele elemente:
natura procesului artrozic;
factorii etiopatogenici implicai;
stadiul bolii.
Independent de natura procesului artrozic, i n consecin chiar n cazul formelor
primare, este ntotdeauna posibil recunoaterea altor factori care ar fi putut contribui la o
anumit localizare a bolii sau la accelerarea evoluiei acesteia. Aceti factori, fie c sunt
generali ca obezitatea sau tulburrile vasculare, fie locali ca atitudinile vicioase i solicitarea
funcional excesiv, trebuie individualizai i, pe ct posibil, corectai.
Rapiditatea evoluiei procesului artrozic poate fi un criteriu util n selecia msurilor
terapeutice, conservatoare (farmacologice sau fizioterapice) sau neconservatoare
(chirurgicale).
Remediile terapeutice utile n tratamentul artrozei sunt de natur divers; n general cele mai
bune rezultate se obin cu o abordare integrat ce ine cont de diversele posibiliti de
intervenie.
TRATAMENTUL ARTROZEI cuprinde:

A . MSURI CU CARACTER GENERAL:

ncurajarea pacientului ( psihoterapia )


Repausul articular
Msuri igienice i dietetice
Corectarea eventualelor dismetabolisme
Corectarea eventualelor tulburri vasculare
Corectarea eventualelor tulburri endocrine

B . MSURI CU CARACTER PARTICULAR:

Terapia farmacologic ( sistemic i local )


Programul complex de recuperare fizical-kinetic
Termoterapia , hidrotermoterapia , hidrokinetoterapia
Electroterapia
Kinetoterapia
Ortezarea
Plan Kinetic de recuperare

Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeuna inclus n orice schem terapeutic a


artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinico-anatomo-func ional al
bolii. Micarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii
articulare, ncetinnd limitarea progresic a amplorii micrilor articulare i conservarea
troficitii musculare.2
Obiectivele programului kinetic:
Scderea durerilor
Creterea stabilitii
Creterea mobilitii
Creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.
Programul kinetic cuprinde:
Posturarile- completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare.Se pornete de la
poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore exterioare cu
aciune prelungit n timp ce se ncearc creterea amplitudii unghiurilor de mi care. Se pot
utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-mucular proprioceptiv, cum ar fi: alternan a
contracie izometric-izotonic, stabilizare ritmic.
Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare
Traciunile- au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refacalinierea,potfi:
manuale executate n axul membrului inferior la sfarsjtul sedintelor de masaj; se execut
succesiv traciuni (moderate) i compresiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaz

2Cordun M., Kinetologie medicala, Editura Axa, Bucuresti 1999

circulaia j troficitatea); i mecanice - prin traciuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu


greutti de cca. 1 kg pe membru.
Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct iprin exerciii n
lan kinetic inchis;
Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare,echilibru, abilitate) astfel
ncat s fie evitat mersul chioptat.
Tonifierea musculaturii
KINETOTERAPIA
Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin mobilizarea pasiv articulatiei. n acest
fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, ntr ncomunicare cu pacientul,
ncercnd s-i ctige ncrederea i s-i asigure o buncolaborare pe durata programului
complex de recuperare.
Mobilizarea pasiv
Mobilizarea activ- refacerea forei musculare i a echilibrului dintre muchii agoniti i
antagoniti, n special a muchilor stabilizatori ai articulaiei trebuie nceput ct mai precoce
i continuat mereu printr-un program de meninere a tonusului i forei musculare. Se
realizeazprin exerciii izometrice i izodinamice contra unor rezistene, fiind recunoscut
necesitatea de a se lucra cu rezistent manual dirijat.
Exercitiul 1
1.pozitia de inceput: pe spate, cu genunchii indoiti si lipiti de sol, cu mainile sub cap si coatele
lipite de podea
2.executarea miscarii: intindeti ambii genunchi si miscati-i de la dreapta la stanga. Genunchii
trebuie sa ramana lipiti, umerii nu se misca
3.scopul: mobilizarea usoara a partii inferioare a spatelui
Exerciiul 2:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti, cu bratele intinse pe langa corp
2.executarea miscarii: miscati bratele intinse lateral si in spate pana cand dosul palmei atinge
podeaua. Lucrati foarte incet, lasati bratele sa se odihneasca, si ulterior puteti trece la un
tempo mai alert
3.scopul: mobilizarea umarului
Exerciiul 3
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti un genunchi si aduceti-l la piept cu ajutorul ambelor maini.
Lasati celalalt picior intins pe podea, cu genunchiul lipit de pamant. Mentineti pozitia cateva
secunde apoi schimbati pe celalalt picior
3.scopul: mobilizarea soldurilor la flexie.
Exerciiul 4:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti
2.executarea miscarii: duceti bratele intinse in lateral si in spate pana cand palmele ating
podeaua. Respirati adanc si incet. Aduceti mainile inapoi pe langa corp pe podea si expirati

incet. Odihniti-va o secunda. Tineti spatele lipit de podea.


3.scopul: exercitiu de refacere a respiratiei si exercitiu de intarire a musculaturii pieptului.
Exerciiul 5
1.Pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti alternativ cate un picior si apoi indreptati-l, in ritm alert.
Piciorul stang se indoaie in timp ce dreptul se indreapta. Repetati des. Aveti grija ca
genunchiul si pulpa sa ajunga pana la piept.
3.scopul: mobilizarea soldurilor in flexie

Exerciiul 6
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: inspirati adanc pe nas, controland miscarea din piept; abdomenul
ramane nemiscat. Controlati acest lucru cu mainile. Inspirati si expirati de maxim 5 ori.
scopul: exercitiu de respiratie
Exerciiul 7
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele drepte
2.executarea miscarii: trageti de degetele de la picioare si de labele picioarelor inspre in sus
spre dv., apasati genunchii pe podea, incordati muschii fesieri, apasati bratele de podea,
aduceti umerii unul spre celalalt, apasati capul de podea, ridicand barbia. Mentineti pozitia
cateva secunde
3.scopul: intarirea musculaturii laterale a spatelui.
Exerciiul 8
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: duceti mana stanga cat mai departe posibil peste umarul drept si invers.
Trunchiul se poate roti in aceasta miscare. Soldurile si genunchii raman nemiscate. Tineti
picioarele un pic departate unul de altul.
3.scopul: mobilizarea spatelui
Exerciiul 9
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele departate si mainile pe langa corp
2.executarea miscarii: balansati pe rand picioarele, tinandu-le intinse, trageti degetele de la
picioare in sus spre directia dv., rasuciti calcaiul inspre interior
3.scopul: elasticitatea muschilor posteriori ai piciorului si mobilizarea soldurilor
Exerciiul 10
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: intindeti simultan ambele brate lateral si pe spate, intindeti picioarele
pe podea si respirati adanc. Indoiti genunchii, prindeti bratele pe sub genunchi si expirati.
Apoi strangeti-va cat puteti de mult
3.scopul: intinderea si indoirea coloanei vertebrale. Exercitiu de respiratie.

Exerciiul 11
1.pozitia initiala: intins pe partea dreapta, cu genunchiul si soldul drept indoite, iar piciorul
stang intins
2.executarea miscarii: balansati piciorul intins inainte si inapoi, cat de mult puteti. Pastrati
spatele drept si ramaneti intins pe partea dreapta. Apoi intoarceti-va pe partea stanga pentru a
repeta exercitiul, in mod simetric
3.scopul: cresterea mobilitatii soldului.
Exerciiul 12
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele intinse inainte
2.executarea miscarii: intindeti bratele si picioarele cat de mult se poate. Apoi ridicati bratele
si priviti-va mainile.
3.scopul: intinderea extremitatilor si a coloanei cervicale
Exerciiul 13
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele pe langa corp si genunchii indoiti
2.executarea miscarii: ridicati alternativ genunchiul drept si pe cel stang, incercand sa nu
ridicati bazinul
3.scopul: intarirea muschilor fesieri, marirea mobilitatii soldurilor
Exerciiul 14
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: arcuiti spatele in jos, si dati capul pe ceafa. Expirati adanc. Apoi arcuiti
spatele in sus, barbia in piept, inspirati adanc.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale
Exerciiul 15
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: intindeti bratul drept lateral si in fata si aduceti-l inapoi. Acelasi lucru
cu bratul stang. Priviti-va mana in timpul exercitiului, si rasuciti-va partea superioara a
trunchiului.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale si flexibilitatea muschilor pieptului.
Exerciiul 16
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: aduceti un genunchi catre nas. Aduceti capul in directia genunchiului.
Spinarea este arcuita in sus. Intindeti piciorul indoit in spate, cat de mult posibil, intindeti
trunchiul si dati capul pe ceafa. Repetati cu celalalt picior. Eventual puteti intinde in fata
bratul opus piciorului exersat.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale. Intarirea tensorilor spatelui si ai soldurilor.
Exerciiul 17
1.pozitia initiala: in genunchi, cu bratele ridicate la 90 de grade
2.executarea miscarii: balansati ambele brate la dreapta si apoi la stanga. Priviti-va bratele in
timpul exercitiului. Executati miscarea mai intai linstit, apoi intr-un tempo mai alert.
3.scopul: exersarea vertebrelor dorsale

Exerciiul 18
1.pozitia initiala: in picioare
2.executarea miscarii: aplecati-va peste genunchi, ghemuindu-va . Apoi indreptati-va si rotiti
incet bratele spre spate, in timp ce inspirati.
3.scopul: exercitiu de relaxare, respiratie si stretching/ intindere
Exerciiul 19
1.pozitia initiala: in picioare
2.executarea miscarii: balansati piciorul drept cat de mult se poate inainte si inapoi. Tineti
trunchiul nemiscat. Repetati cu piciorul stang. Incercati sa balansati si in fata si lateral.
3.scopul: exersarea oldurilor
Exerciiul 20
1.pozitia initiala: asezat, cu picioarele larg deschise
2.executarea miscarii: duceti mainile intinse deasupra capului, aplecati trunchiul inainte si
apucati talpa stanga cu ambele maini. Indreptati-va si aplecati-va pe celalalt picior. Tineti
genunchii intinsi.
3.scopul: flexibilitatea muschilor coapsei.

Bibliografie
Surse bibliografice
1. Kinetologie medicala - Cordun M.- Editura Axa, Bucuresti 1999.
2. Artroza, Ghid clinic si terapeutic - Anusca Dan - Editura Agora, Craiova 2000.
3. Kinetoterapia n recuperarea afeciunilor reumatologice- Roulescu Eugenia- Editura
Universitaria, Craiova 2009
4. Recuperarea kinetic n reumatologie- Moraru Gheorghe- Editura Imprimeriei de vest,
Oradea 1999.
Surse electonice
1. http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/artroza_definitie_incidenta.html
2. https://www.scribd.com/doc/154457589/29732545-Curs-de-Reumatologie#download
3. https://www.scribd.com/doc/299218782/Artroza-cotului