6.4.

KINETOTERAPIA ÎN BOLILE REUMATISMALE

Obiective :
Cunoa terea tipurilor de afec iuni reumatismale;
Clasificarea lor dup practica obi nuit în abordarea tratamentului kinetic.
Posibilitatea de informare i documentare rapid , fie a pacien ilor, fie a cadrelor medicale
implicate în tratamentul kinetic.
Posibilitatea cunoa terii gradului i formelor de afectare a aparatului locomotor, a altor aparate i
sisteme ale organismului uman.

Con inut:
6.4.1.Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor i
sistemelor
6.4.1.1.Afec iuni reumatismale ale membrelor superioare
6.4.1.2.Afec iuni reumatismale ale coloanei vertebrale
6.4.1.3.Afec iuni reumatismale ale membrelor inferioare

Cuvinte cheie: Investigare clinic ; Evaluare func ional ; Tratament kinetic; Recuperare.

6.4.1. Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor i
sistemelor

6.4.1.1. Afec iuni reumatismale ale membrelor superioare

Este o parte extrem de important a aparatului locomotor care realizeaz integrarea organismului în
mediul înconjut ror, rezolv necesit ile de intreven ie ale fiin ei umane în toate domeniile de activitate,
putând fi,deci considerat o adev rat prelugire a creierului, rezolv prehensiunea precum i apropierea i
dep rtarea obiectelor de corp, este mijloc de comunicare i expresie, contribuie la locomo ie.
Afectarea de orice fel a membrului superior duce la prejudicii majore, de aceea kinetoterapia este
extrem de util în profilaxia, tratamentul i recuperarea afec iunilor reumatismale ale membrului superior.
Poliartrita reumatoid (P.R.), reprezint o afec iune inflamatorie a esutului conjunctiv, cu evolu ie
cronic , caracterizat clinic prin artrite periferice, adesea simetrice, persistente, nesupurative, cu evolu ii
spre deform ri i anchiloze de etiologie multifactorial .
Alte denumiri ale poliartritei reumatoide: Boala Charcaut, Reumatism cronic progresiv, Poliartrit
cronic evolutiv , Artrit reumatoid .
Criteriile A.R.A. (American Rheumatism Association) de dioagnosticare a P.R.: 1. Redoare
matinal ; 2. Durere în cel pu in o articula ie; 3. Tumefierea cel pu in a unei articula ii timp de 6 s pt mâni;
4. Tumefierea unei alte articula ii peste un interval de 3 luni; 5. Tumefierea articular simetric; 6. Noduli
subcutana i; 7. Modific ri radiologice; 8. Modific ri în lichidul sinovial; 8. Reac ii de tip Waaler Rose.
Conform acestor criterii diagnosticarea poliartritei reumatoide este posibila în func ie de
îndeplinirea acestor criterii. Putem vorbii de poliartrita posibila, probabila, definit i clasic .
Leziuni i deform ri determinate de P.R.:
La nivelul pumnului: Tumefac ia pumnului prin sinovita radiocarpian . 2. Sindrom de cap cubital.
3. Redoarea pumnului mai ales în flexie.
La nivelul mâinii i degetelor: 1. Devia ia cubital a degetelor. 2. Devia ia în „gât de leb d ” a
degetelor. 3. Deforma ia în „butonier ” a degetelor (invers decât cea în „gât de leb d ”). Deformarea
policelui în „Z”.

164
 Obiectivele kinetoterapiei în P.R. 1. Realiniamentul i corectarea axelor articulare în scopul
men inerii mi c rii în axe i planuri anatomice normale; 2. Preîntâmpinarea deform rii articula iilor; 3.
Men inerea sau cre terea mobilit ii articulare pentru a permite men inerea amplitudinii de mi care în limite
func ionale; 4. Men inerea sau cre terea for ei musculare; 5. Recuperarea prehensiunii.
Alte forme inflamatorii de reumatism la nivelul mâinii. 1. Reumatismul poliarticular acut. 2.
Reumatismul psoriazic (P.R. psoriazic ); 3. Guta (P.R. gutoas – reomatism metabolic)
Obiectivele kinetice men ionate mai sus se aplic în mod curent i acestor forme de manifestare în
mod individualizat i creator din partea kinetoterapeutului
Mâna artrozic . Spre deosebire de formele inflamatorii, mâna artroizic cu toate formele de
manifestare, corespunde formelor de reumatism degenerativ.
Forme de manifestare: Artrozele interfalangiene distale (nodulii Heberden) sunt prezente ini ial la
index i medius, ulterior i la celelalte degete, adesea simetric la ambele mâini. Instalarea acestor nodozit i
determin limitarea mobilit iii interfalangiene distale. Artrozele interfalangiene proximale (nodulii
Bouchard). Aspectul pe care îl dau mâinii ace ti noduli este de îngro are i tumefac ie la nivelul I.F.P., cu
limitarea mobilit ii. Rizartroza (artroza metacarpofalangian ) a policelui reprezint o tumefac ie i
deformare a articula iei trapezometacarpiene cu pozi ia policelui în adduc ie i felxie. Boala Dupuytren
(retrac ia aponevrozei palmare), se mai cunoa te i ca boala Lederhose. Se caracterizeaz prin îngro area i
retrac ia aponevrozei palmare în zona mijlocie a palmei printr-o reac ie fibroblastic a aponevrozei.
Obiectivele de tratament kinetic în aceste forme artrozice degenerative ale mâinii se reg sesc în
obiectivele men ionate mai sus.
Toate formele reumatismale inflamatorii i degenerative men ionate beneficiaz i de posibilitatea
interven iei chirurgicale, rezolvând o parte din obiectivele de tratament obligatorii. Ceea ce r mâine sigur
de domeniul kinetoterapiei este p strarea i recuperarea mobilit ii articulare, a for ei i a îndemân rii.
Ergoterapia, al turi de kinetoterapie rezolv analitic (Kinetoterapia) i sintetic (Ergoterapia)
problema prehensiunii cu diferitele ei tipuri cunoscute.
Tehnici i metode aplicate în afec iunile reumatismale ale mâinii:
1. Tehnicile anakinetice, imobilizarea i posturarea se întrebuin eaz , mai ales, în faza acut pentru
men inerea formei pumnului, mâinii i degetelor pentru preîntâmpinarea deforma iilor posibile. Aceste
tehnici au dezavantajul pierderii for ei musculare i a instal rii anchilozelor par iale sau totale. De aceea
aparatele de mobilizare pot fi amovibile, adic permit par ial mi carea sau seriate, adic pozi ia de
imobilizare se schimb în mai multe serii pe direc iile anatomice i fiziologice normale, combinându-se
flexia cu extensia, abduc ia i adduc ia, etc.
2. Tehnicile kinetice, dinamice, permit mi carea începând cu exerci ii pasive i terminând cu
exerci ii active cu autorezisten i rezisten , cu îngreuieri i obiecte (mai ales pentru reeducarea
prehensiunii).
Se vor întrebuin a mai ales tehnicile de promovare a mobilit ii în cazul afec iunilor, care produc
anchiloz par ial sau total i/sau deform ri.
Aceste tehnici sunt: mi carea activ de relaxare, opunere, stabilizare ritmic , rota ie ritmic ,
inversare lent i cu opunere, contrac ii repetate i secven ialitate pentru înt rire. Ele întrebuin eaz diferite
tipuri de contrac ie muscular : izotonic , izometric i diferite combina ii între aceste tipuri de contrac ie.
În P.R. este de evitat mobilizarea pasiv , preferându-se automobilizarea. Sunt total contraindicate
trac iunile, iar dintre tipurile de contrac ie muscular izometria, deoarece exercit presiuni intraarticulare.
Va fi respectat cu mare stricte e principiul nondolorit ii, iar pacientului i se va cere o participare
activ i con tient în timpul tratamentului. Acest tip de participare creeaz premizele pentru înv area
corect a exerci iilor, ceea ce duce la eficientizarea autotratamentului.
Cotul reumatismal. Cotul este o combina ie de 3 articula ii oferind mâinii i antebra ului
posibilitatea apropierii i dep rt rii de corp. Este articula ia intermediar a membrului superior, a a cum
genunchiul este articula ia intermediar a membrului inferior.

165
 Afec iuni reumatismale inflamatorii i degenerative ale cotului: Poliatrita reumatoid (P.R.)
men ionat mai sus; Poliartrita gutoas ; Poliartrita juvenil (o form particular a poliartritei reumatoide
care afecteaz i copiii mici); Reumatismul articular acut; Artrozele cotului; Reumatisme abarticulare ale
cotului: 1.Epicondilita; 2. Epitrohleita; 3.Olecranalgia
Patologia cotului, indiferent de etiologie, determin una sau mai multe din urm toarele situa ii:
redoare articular , instabilitate articular sau disfunc ie-neuromuscular . Diferitele forme de afec iuni
reumatismale inflamatorii ale cotului, mai ales în cazul poliartritelor, datorit istal rii redorii articulare, a
esutului conjunctiv (a capsulei articulare, în mod deosebit) se instaleaz precoce limitarea extensiei,
evolu ia putând fi, de cele mai multe ori, spre anchiloz în semiflexie (mai ales poliartrita juvenil ) cu
compromiterea grav (instalarea de handicap) a unor mi c ri din cadrul A.D.L.-urilor i a activit ilor
profesionale.
Celelalte forme de suferin e ale cotului (cele artrozice), se instalez mai ales ca urmare a unor
luxa ii, fracturi sau microtraumatisme repetate.
Dintre formele abarticulare amintim: Epitrohleita, care este o tendinit de inser ie a mu chilor
epitrohleieni cu manifest ri dureroase la nivelui cotului i pumnului în cadrul mi c rii de flexie a
antebra ului pe bra , contra unei rezisten e; Epicondilita este tot o tendinit de inser ie a mu chilor
extensori, durerea se manifest în partea extern a cotului la mi carea de extensie, asociat cu prona ia;
Olecranalgia este tendinita de inser ie a tricepsului, durerea apare la extensia cotului, mai ales în mi carea
cu contrarezisten .
Obiective kinetice de tratament i recuperare a cotului: 1.Combaterea durerii prin tehnici
anakinetice (pozi ion ri i postur ri în limite func ionale); 2. Recâ tigarea mobilit ii func ionale i normale
prin exerci ii dinamice încep nd cu exerci ii autopasive(exerci iile pasive sunt total contraindicate din cauza
apari iei bru te a durerii la cea mai mic amplitudine); 3. Tonizarea musculaturii pentru recâ tigarea for ei
musculare i a stabilit ii în diferite grade de flexie i extensie.
Tehnici utilizate: Pentru refacerea for ei - inversare lent i inversare lent cu opunere, contrac ii
izometrice în zona scurtat , izometrie alternant . Pentru refacerea mobilit ii - ini iere ritmic , relaxare-
opunere, relaxare-contrac ie, stabilizare ritmic , rota ie ritmic , exerci ii active cu obiecte i cu rezisten a
corpului (flot ri). Se preteaz foarte bine metodele Klapp, Kabat i Bad Ragaz (hidrokinetoterapia), precum
i înotul terapeutic. Ca principii de respectat sunt: principiul nondolorit ii, principiul accesibilit ii ( de la
u or la greu, de la simoplu la complex, de la apropiat la îndep rtat), principiul particip rii con tiente i
active cu avantajul cre rii premizei de autotratament.
Um rul reumatismal. Um rul este regiunea anatomic a aparatului locomotor, care asigur , în
condi ii de mobilitate i stabilitate mi carea întregului membru superior. Mobilitatea for ei i stabilitatea la
acest nivel asigur celelalte func ii de mi care ale segmentelor membrului superior: (bra , cot, antebra ,
mân ).
Afec iunile reumatismale ale um rului:
- Artritele cronice ale um rului, din care amintim spondilita anchilozant (este tratat în
subcapitolul „Coloana vertebral ”. De men ionat c doar 5-10% din cazurile de spondilit afecteaz i
umerii în stadiul ini ial al bolii, dar în stadiile avansate procentul afect rii este mult mai mare. Afectarea
este întotdeauna bilateral . Semnele clinice în spondilita anchilozant sunt cele specifice din poliartrita
reumatoid , dar particularizate la um r. În toate situa iile sunt leza i mu chii rotatori, ceea ce duce la o
artroz acromioclavicular dureroas .
- Artrozele um rului ca localizare sunt rare i de obicei apar ca urmare a unor st ri posttraumatice
sau microtraumatisme suferite anterior. Ele fac parte din contextul general al poliartrozelor.
- Periartrita scapulo-humeral (P.S.H.) este de fapt o afec iune heterogen din grupul reumatismelor
abarticulare.
Localizarea proceselor reumatismale inflamatorii sau degenerative la nivelul structurilor
periarticulare determin suferin e specifice la nivelul tendoanelor, burselor i capsulei articulare. Acestea
reprezint aproximativ 80 % dintre afec iunile um rului, în accelerarea leziunilor degenerative i în
166
producerea inflama iei care contribuie la generarea unui tablou clinic caracterisrtic sunt incriminate:
traumatismele, microtraumatismele, expunerea prelungit la frig, factorii de stres.
În periartrita scapulo-humeral , leziunile sunt localizate mai ales la nivelul articula iei scapulo-
humerale, mai ales leziuni la nivelul tendonului mu chiului supraspinos, al bicepsului brahial, caracterizate
prin necroze, rupturi par iale i totale precum i calcifieri. Sunt cazuri în care pot fi incriminate leziuni la
nivelul capsulei glenohumrale, a c rei inflama ie evolueaz c tre fibroz realizând aspectul de um r blocat.
Cele mai dificile cazuri sunt datorate rupturii unor tendoane în special a celor patru mu chi rotatori, care
alc tuiesc calota rotatorilor, având ca urmare aspectul clinic de um r pseudo-paralitic.
Factorii nervo i mai bine cunoscu i în ultima vreme care pot fi incrimina i sunt: nevralgia cervico-
brahial , Zona Zoster (sistemul nervos periferic) i hemiplegia, boala Parkinson, traumatismele cerebrale
etc. (în sistemul nervos central). Alte situa ii generatoare în P.S.H. sunt: angina pectoral , preinfarctul i
infarctul miocardic, interven iile chirurgicale pe pl mâni (toracotomii), toracoplastii, cancerul de sân
operat. O categorie de factori incrimina i, dar greu de evaluat este expunerea la frig sau alternan a frig-cald,
boli profesionale (minerii, oferii de curs lung ). To i ace ti factori, unii laten i clinic, genereaz starea de
uzur a esuturilor moi, periarticulare, în mod deosebit la nivelul articula ie scapulo-humerale, afectând
direct sau indirect i celelalte articula ii ale um rului.
P.S.H.-ul evolueaz în pusee dureroase, generând impoten func ional în faza acut i tendin
spre anchiloz par ial în afara puseului. Din punct de vedere clinic P.S.H-ul include 3 forme de suferin :
um rul dureros simplu (tendinita supraspinosului i a bicepsului), um rul dureros acut (bursita
subacromiodeltoidian ), um rul blocat, um rul pseudo-paralitic.
Obiectivele tratamentului kinetic în P.S.H. 1. Combaterea durerii – prin tehnici anakinetice (în
puseu acut), postur ri i imobiliz ri de scurt durat ; 2. Refacerea mobilit ii în articula iile centurii
scapulare; 3. Tonizarea musculaturii; 4. Redobândirea stabilit ii i a abilit ii mi c rilor controlate.
Tehnici i metode kinetice: Pentru restabilirea mobilit ii în stadiu de puseu acut, imobilizarea i
posturarea se vor întrebuin a schimbând la intervale scurte de timp unghiul de deschidere (abduc ie-
adduc ie, flexie-extensie, rota ie intern -rota ie extern ). Pot fi întrebuin ate cu succes exerci ii pasive, în
mod special cele auto-pasive, dar se va c uta o trecere cât mai rapid la exerci iile active i active cu
rezisten . Pentru a ob ine o mai eficient tonizare în timp scurt, se vor promova exerci iile izometrice (cu
contraindica ie în cazurile de preinfarct i infarct miocardic). De asemenea exerci iile izotonice, au
avantajul c rezolv simultan atât redobândirea mobilit ii cât i a for ei. Sunt multe combina ii de exerci ii
care se compun din alternan a contrac ie izometric -contrac ie izotonic în lan cinematic închis i deschis.
Ca tehnici amintim: ini iere ritmic , mi care activ de relaxare-opunere, contrac ii repetate,
relaxare-contrac ie, stabilizare ritmic , inversare lent , inversare lent cu opunere, izometrie alternant (cu
respectarea contra-indica iilor), rota ie ritmic .
Metodele folosite: Klapp, Kabat i Bad Ragaz, metoda Codman, înotul terapeutic, jocul cu mingea
în ap etc.
Principiile în abordarea tratamentului kinetic sunt: cel al nondolorit ii, al accesibilit ii în cadrl
c ruia, ca o particularitate, se va trece treptat de la exerci ii kinetice în lan cinematic închis, apoi
semideschis i la sfîr it lan ul cinematic deschis. Tonizarea muscular de va rezolva simultan cu
recâ tigarea mobilit ii i stabilit ii. Pentru atingerea unui nivel func ional este suficient a se ajunge la
for a 4 (pe scara 0-5).
Nu sunt contraindicate exerci iile pasive, dar este bine a se ajunge c t mai repede la cele cctive. În
timpul edin elor de kinetoterapie este indicat ca ritmul de execu ie a mi c rilor s se fac în ritmul
respira iei deoarece este un ritm biologic, u or suportabil, iar exerci iile s nu dep easc patru timpi, de
preferin doi timpi. În formele de reumatism inflamator (spondilita anchilozant , poliartrita reumatoid )
umerii sunt afecta i în mod deosebit în pusee i mai ales în stadiile avansate de evolu ie. Tratamentul
kinetic se nuan eaz în func ie de starea de puseu sau faza cronic i se aplic simltan cu rezolvarea
obiectivelor specifice ale acestor boli.

167
 6.4.1.2. Afec iunile reumatismale ale coloanei vertebrale
Coloana vertebral pe bun dreptate este considerat a fi „organul axial” al aparatului locomotor.
Orice afectarea a sa precum i alte forme patologice duce, indirect, la afectarea aparatului, a locomo iei, cu
pericolul de instalare a handicapului. Din punct de vedere clinic articula iile care pot fi afectate în
afec iunile reumatismale sunt: atricula iile disco-somatice, articula iile, interepifizale, articula iile
aparatului ligamentar.
A. Forme inflamatorii de reumatism la nivelul colonei vertebrale
Spondilita anchilozant . Cea mai cunoscut form de reumatism inflamator la nivelul coloanei
vertebrale este aceast boal , c reia i se mai spune i „Boala Bechterew”, boala Strumpell-Pierre Marie etc.
Etiologie ei este înc insuficient cunoascurt . Predominan a ei la b rba i este recunoscut de statisticile
medicale. Sunt suspecta i mai mul i factori neinfec io i, dar mai ales cei infec io i i factorii genetici. În
cadrul teoriei interpret rii moleculare i se rezerv antigelului HLA-B27 un rol patogenetic de mare
certitudine. Leziunile ce le provoac sunt la nivelul articula iilor periferice (inflama ia) la nivelul coloanei
(osificarea capsular ), la nivelul articula iilor sacro-iliace (inflama ie i sinostoz ) la nivelul discurilor
intervertebrale (inflama ie i osificare) la nivelul aortei (inflama ie). Deci, din cele prezentate, rezult patru
tipuri de leziuni (inflama ie, osificare, fibrozare, depuneri de amiloid).
Aceast boal cunoa te o evolu ie de cele mai multe ori îndelungat i speciali tii au c zut de acord
asupra a patru stadii de evolu ie, apreciindu-se func ionalitatea coloanei din punct de vedere articular i
muscular. Stadiul ini ial este cel de sacro-ileit , fiind afectate doar articula iile sacro-iliace (dureri locale
nocturne, u oar subfebrilitate, st ri de inconfort. Stadiul doi afecteaz mobilitatea regiunii lombare dinspre
sacru spre lombar înalt . Stadiul trei se manifest prin anchiloz aproape total la nivelul coloanei
lombare, afectând totodat coloana toracal , inclusiv articula iile costo-vertebrale.Este limitat respira ia de
tip toracal. Stadiul patru fixeaz ca un b de bambus coloana lombar , toracal i cea cervical (par ial)
pân la diminuarea drastic în articula ia atlanto-axoidian i atlanato-occipital . Este ultimul stadiu de
evolu ie i handicapul este major. De fapt, handicapul se instaleaz înc din stadiul trei.
Kinetoterapia, în cadrul tratamentului complex al spondilitei anchilozante este foarte important .
În spondilita anchilozant obiectivele se subordoneaz stadiilor de evolu ie.
În stadiul unu de evolu ie activitatea coloanei este cvasifunc ional . Practic, dac boala este
depistat din acest stadiu, celelalte stadii se vor instala foarte târziu, pacientul având o via absolut
normal . Din punct de veedere kinetic ne vom propune în perioadele de puseu o pozi ionare a corpului
corect (pat tare cu o pern mic sub ceaf ) i apoi de îndat ce se trece la faza subacut i cronic exerci ii
de for i mobilitate în toate axele i planurile anatomo-fiziologice. Respira ia va fi intens întrebuin at , o
dat pentru o bun oxigenare în cadrul efortului apoi pentru ob inerea unui ritm de lucru optim. Foarte
important este ca s preîntâmpin m pierderea mobilit ii în articula iile costo-vertebrale. Pacientul trebuie
con tientizat de efectele bolii în stadiile avansate, de însu irea igienei zilnice i a necesit ii efectu rii unui
program zilnic cu exerci ii simple i eficiente.
Stadiile doi i trei de evolu ie au ca obiective p strarea i recâ tigarea mobilit ii coloanei, dac este
posibil revenirea la starea de mobilitate avut înainte de ultimul puseu. Este important p strarea mobilit ii
la articula iile sus men ionate, mai ales a celor costo-vertebrale. O anchiloz par ial în aceste articula ii
duce la diminuarea expansiunii toracice în inspira ie i expira ie, ceea ce este grav pentru ventila ia
pulmonar cu toate consecin ele.
În aceste stadii kinetoterapia mai are i rolul de a men ine coloana în forma ei fiziologic , dac se
poate p strând intacte curburile sale normale, chiar dac mobilitatea s-a diminuat par ial.
Stadiul patru pretinde conservarea cât mai bun a mobilit ii restante în segmentele afectate i o
preocupare major pentru mobilitatea coloanei în segmentul cervical. Umerii i oldurile, fiind afectate i
ele, kinetoterapia va pune un accent deosebit i pe p strarea mobilit ii articulare i a for ei musculare la
nivelul acestor zone anatomice. Practic, stadiul patru de evolu ie clinic poate fi bine tolarat de pacient dac
din punct de vedere func ional pacientul r mâne în stadiul trei.
Acest lucru este posibil dac pacientul este monitorizat i dispensarizat.
168
 Tehnici i metode: Accentul se va pune pe p strarea mobilit ii articulare, lucrându-se special
pentru fiecare segment al coloanei în parte i pentru coloan în ansamblul ei. For a se subordoneaz
mobilit ii i se va pune accent pe mu chii paravertebrali ai coloanei, pe mu chii intercostali i pe diafragm.
Exerci iile izometrice vor fi folosite pu in deoarece s-ar putea s fie afectat aorta, de aceea vor fi mult
întrebuin ate exerci iile izotonice. Anakinezia va fi promovat doar pe parcursul perioadelor de puseu i se
vor subordona preîntâmpin rii instal rii unor curburi deformante. Ca tehnici amintim: inversarea lent i cu
opunere, mi carea de relaxare-opunere, progresia cu rezisten . Ca metode sunt indicate: hidrokinetoterapia
i înotul terapeutic, metoda Kabat (ritmat de respira ie), metoda Klapp (adaptat pentru spondilita
anchilozant ).
De remarcat c pe m sur ce boala evolueaz spre stadiile terminale interven ia kinetic nu scade ca
importan , dar se împu ineaz mijloacele de interven ie. Practic, de îndat ce s-a pus diagnosticul acestei
boli interve ia kinetic este o parte a profilaxiei secundare i ter iare.
Trecerea dintr-un stadiu în cel lalt se face prin evaluare i apreciere clinico-func ional . Aceste
evalu ri se fac obligatoriu de câteva ori pe an i mai ales dup fiecare puseu. Din punct de vedere kinetic
este ideal dac se ajunge la rec tigarea func iilor coloanei de mobilitate i for avute înainte de ultimul
puseu.
Principiile care trebuie respectate în spondilita anchilozant sunt: Principiul nondolorit ii,
principiul accesibilit ii, participarea constant i activ a pacientului.
B. Afec iunile reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale
Aceste boli sunt echivalentul la nivel axial al bolilor degenerative articulare periferice. Dac la
nivelul acestor articula ii este afectat cartilajul hialin, la nivelul coloanei, aceste boli sunt rezultatul st rii
de uzur ce apare în urma suprasolicit rilor prin înc rcare mecanic .
Cervicartroza. Este boala reumatismal degenerativ a coloanei cervicale determinat de uzura
discurilor intervertebrale care include mai multe suferin e:
- discartroza cervical , cu sau f r hernie discal ,
- uncartroza
- degenerescen a ligamentelor intervertebrale.
Toate aceste suferin e afecteaz aproape exclusiv partea inferioar a coloanei cervicale (în special
C5 – C7).
Între factorii favorizan i specifici acestei afec iuni se num r anomaliile congenitale de tipul gât
scurt. În contextul cervicartrozei au fost descrise urm toarele sindroame:
- Cervicalgia cronic non-radicular . Substratul morfologic este determinat de o discartroz
incipient plus artroza interapofizar posterioar , ce determin trac iuni minore pe ligamente.
- Cervicalgia acut rigidizant (torticolisul acut vertebrogen). Substratul morfologic este
determinat de o protruzie discal plus artroza interapofizar posterioar .
- Nevralgia cervico-brahial . Substartul morfologic este o hernie discal cervical .
- Insuficien a vertebro-bazilar .Substratul morfologic este dat de uncartroz .
Dorsartroza. Este mai frecvent la adul i i la vârstnici.
- Dorsalgia cronic , datorat unei discartroze mai frecvent în zona mijlocie a coloanei vertebrale
dorsale mai ales în cadrul unei spondiloze deformante, în zona inferioar , sau printr-o artroz a
articula iilor costotransversale i costovertebrale (mai ales în partea inferioar a coloanei dorsale).
- Dorsalgo sau dorsalgia acut rigidizant . Prezint o oarecare similitudine cu lumbago. Se
datore te unei protuzii i hernii discale toracale.
- Cifoza senil Schmorl, are ca substrat morfopatologic degenerarea fibrelor inelului fibros în
regiunea dorsal mijlocie – ceea ce va determina rupturi translamelare anterioare i laterale cu pensarea
anterioar i apoi o scleroz anterioar a spa iului discal, osteofitoz anterioar i apoi o scleroz
anterioar a discurilor. Afec iunea apare la indivizii de peste 70 de ani.

169
 - Artroza articula iilor interapofizare posterioare. Afec iunea se comport patologic ca i
afec iunile periferice, cu deosebirea c , aceast artroz este rareori mecanic . Localiz rile sunt la nivelul
D10-L2 i lombar inferior L3-S1.
Caracteristic pentru aceast afec iune este manifestarea simptomatic la distan , distal fa de
sediul leziunii. Când apar fenomenele de compresiune se produce o simptomatologie caracteristic
fiec rei zone.
Sindroame clinice lombare
La nivelul coloanei lombare, atât datorit structurii sale cât i a particip rii ei func ionale la
ansamblul func ional i biomecanic al organismului, pot ap rea o serie de afec iuni, manifestându-se în
contextul unor sindroame. În alte tipuri de suferin e nemecanice ca de exmplu: inflamatorii sau tumorale,
istoricul i anamneza sunt cu totul altele.
Dintre cele opt sindroame clinice lombare cinci prezint o simptomatologie oarecum comun sub
aspectul durerii, un a a-zis complex dureros simptomatic comun: dureri lombare i care iradiaz în fes ;
dureri parasacrate; dureri peritrohanteriene; dureri scleromiotomiale (referite) care se extind pân la
genunchi; semne neurologice obiective absente.
A.Sindromul rahidian care se prezint cu trei tipuri de manifest ri:
a. Manifest ri statice: atitudini vicioase (scolioz , hiperlordoz , aplatizarea lordozei);
b. Manifest ri dinamice: limitarea func ional a mi c rilor în cursul unor activit i cotidiene;
limitarea flexiei, a mi c rilor de lateralitate, dificult i de mers; existen a unei neconcordan e între
mi c rile pasive i active; fenomenul de arc dureros; mi c ri dezaxate.
c. Manifest ri locale.
B. Sindromul dural – datorit unui conflict disco-radiculo-dural, care poate prezenta dou forme
sub aspectul durerii:
a. cu durere spontan dural - determinat de presiunea unei hernii discale asupra durei mater.
b. cu durere dural provocat - prin anumite manevre.
C. Sindromul neurologic, se realizeaz prin compresiunea pe elementele neurale în canalul
rahidian sau în gaura de conjugare (tulbur ri de sensibilitate).
D. Sindromul ligamentar:
a. algii ligamentare acute;
b. algii ligamentare cronice.
E. Sindromul psihic – înso e te orice durere i mai ales cronic , putând determina psihizarea
afec iunii.
F. Lumbago acut capsulo-ligamentar. Se caracterizeaz prin dureri de tip mecanic care se
amelioreaz în repaus i se accentueaz la mobilizare. Celelalte caracteristici ale durerii corespund
complexului dureros simptomatic comun.
G. Sindromul sacroiliac i/sau piramidal.
H. Prolapsul disacal postero-central acut / subacut (lumbago acut sau subacut discogen); discopatia
lombar stadiu II.
I.Sindroame de origine fascial (sindroamele miofasciale). Sunt legate de o patologie degenerativ
i se manifest prin miogeloze, zone dureroase cu sediul în straturi diferite: tegument, fascii, aponevroze,
ligamente, capsule, periost, mu chi. Aceste zone pot fi asimptomatice sau simptomatice, latente, sau
active, ca indura ii circumscrise din musculatura dorsal inferioar lombar , p tratul lombar, fesierii,
tensorul fasciei lata, tricepsul.
a. Stenoza de canal vertebral. Se poate manifesta sub forme latente, fruste sau severe, acestea fiind
de domeniul chirurgical.
b. Sindromul de tunel neural. Sindrom înrudit cu sindromul de tunel carpian. Este datorat unei
osteofitoze posterioare sau postero-laterale în gaura intervertebral .
Hernia de disc lombar cu afectarea radicular nevralgia sciatic (lombosciatica). Nevralgia
sciatic este o algie radicular care traduce suferin a unei r d cini a nervului sciatic i mult mai rar o
170
atingere a trunchiului nervos propriu-zis. Ea rezult , în majoritatea cazurilor dintr-un conflict disco-
radicular, consecutiv unei herneii intrarahidiene la nivelul discurilor intervertebrale L4-L5 sau L5-S1.
Sindromul de sciatic poate ap rea ca un simptom al unei afec iuni de alt natur – sciatica
simptomatic sau secundar – sau poate ap rea ca o sciatic primar , idiopatic - prin hernie de disc.
Sciatica secundar unor afec iuni generale cu r sunet pe nervul sciatic: intoxica ii endogene;
intoxica ii exogene; procese inflamatoare specifice (infec ioase), nespecifice, degenerative, tumorale;
scleroza în pl ci, arahnoiditele, infec ii neurotrope, tumori ale m duvei, ale înveli urilor m duvei;
spondilitele specifice: TBC, stafilococice, streptococice; discitele specifice, procese inflamatorii
nespecifice, spondiloza, tumorile vertebrale, st ri traumatice ale coloanei, spondilolisteza, spondiloza;
sacroileitele specifice i nespecifice, osteitele bazinului, tumori ale oaselor bazinului, afec iuni ale
organelor micului bazin (metrite, parametrite, tumori uterine, uterul gravid); i unele afec iuni
inflamatorii, degenerative i tumorale ale oaselor, tendoanelor, fasciilor etc. pe tot traiectul inferior al
nervului sciatic.
Sciatica primar :
a. Reumatic - foarte rar întâlnit , ap rând datorit prezen ei unor noduli reumatici în esutul
conjunctiv perineural.
b. Prin hernie de disc: sciatica medular , sciatica radicular i sciatica troncular .
Anatomopatologic, cauza sciaticii prin hernie de disc este fie o afectare degenerativ a discului, fie
o herniere a lui. Dup vârsta de 30 de ani apar primele modific ri de degenerescen a discului. La nivelul
inelului fibros are loc o sc dere a elasticit ii fibrelor circulare i radiare, iar la nivelul nucleului pulpos
scade capacitatea lui hidrofil ceea ce d posibilitatea producerii leziunilor traumatice cu ruperea par ial
sau total a inelului fibros ceea ce va determina protruzia discului, fie pe linia median , fie lateral, situa ie
în care produce compresiunea r d cinii nervoase pe plan eul posterior osos al g urii de conjugare.
Din punct de vedere anatomic se descriu trei faze de producere a herniei discale:
Faza I- fisura inelului fibros- f r protuzie, manifest clinic prin discopatie, lombalgia comun .
Faza II – ruptura incomplet a inelului – cu excentrarea discului spre gaura de conjugare realizând
compresiunea- clinic manifestându-se prin sciatica recidivant .
Faza III – ruptura total a inelului cu r sfrângerea capetelor inelului fibros în gaura de conjugare
cu compresiunea corespunz toare i cu pierdere de substan de la nivelul nucleului pulpos care va
protruziona, va hernia – ceea ce va duce la sc derea în l imii discului.
Obiective kinetice în afec iunile degenerative ale coloanei vertebrale cervico-dorso-lombare.
1. relaxarea muscular paravertebrale; 2. combaterea durerii; 3. asuplizarea articular i combaterea
curburilor nefiziologice, a devia iilor coloanei vertebrale i a mi c rilor dezaxate; 4. ob inerea stabilit ii
coloanei vertebrale în static i dinamic , în condi ii de desc rcare i în înc rcare treptat a ei; 5. tonizarea
musculaturii abdominale deoarece laxitatea acesteia las abdomenul inferior s cad înainte provocând
astfel accentuarea curburii lombare cu pericolul instal rii unor suferin e discogene lombare; 6. tonizarea
mu chilor gambei (triceps sural i peronieri care sunt afecta i în sindroamele sciatice).
Tehnici i metode indicate
Cea mai utilizat metod este metoda Williams care se aplic fiec rui pacient în mod creativ în
urma unor evalu ri clinice i func ionale. Aceast metod se poate aplica i în condi ii de
hidrokinetoterapie. Sunt indicate unele stiluri de înot terapeutic (crawl pe spate). Alte metode: metoda
Kabat, metoda Klapp, metoda Mc Kenzie (mai ales pentru afec iunile discale înalte (T12-L1 i L1-L2),
deasemenea aplicate în mod creativ i personalizat. (de la caz la caz).
Ca principii ale tratamentului kinetic se recomand asocierea respira iei la programul Willliams
(flexia pe expir revenirea din flexie pe inspir) ; nondoloritatea ; înc rcarea treptat a coloanei vertebrale cu
trecerea succesiv de la o etap la alta a programului Williams i a metodei Klapp (se aplica principiul
accesibilit ii). Este deosebit de important participarea activ a pacientului i însu irea exerci iilor de
c tre pacient în ordinea propus de kinetoterapeut.

171
 6.4.1.3. Afec iuni reumatismale ale membrelor inferioare
Este partea aparatului locomotor care asigur locomo ia, mersul în ortostatism prin succesiunea
pa ilor efectua i.Mobilitatea în condi ii de stabilitate a membrului inferior este asigurat de toate
articula iile mari i mici ale membrului inferior: old, genunchi i articila ia tibio-tarsian precum i de
articula iile labei piciorului.
A. oldul reumatismal . Patologia oldului reumatic este dominat pe de o parte de coxartroze iar
pe de alt parte de coxitele din poliartrita reumatoid i alte forme inflamatorii.
Coxartrozele primitive (cca 40-50% din coxartrozele) aparent f r cauze bine definite, pe un old
f r anomalii morfologice, la vârsta de 50-60 de ani, uneori în cadrul unei boli artrozice generale. Este o
coxartroz de obicei bilateral cu coxometrie normal . În general au o evolu ie lent . Marea majoritate a
coxartrozelor primitive beneficiaz de tratamente conservatoare i în special balneo-fizioterapeutice de
recuperare.
Coxartrozele secundare (50-60%) ridic cele mai dificile probleme de recuperare. Într-un anume
procent putem stabili c la originea coxartozei se afl o luxa ie congenital de old sau o subluxa ie.
Marea majoritate îns au la origine o displazie coxofemural simpl , o form minor de subluxa ie.
Interven ia chirurgical cât mai precoce permite i o recuperare mai bun . În cazurile avansate din punct
de vedere kinetic, se intervine mai pu in la nivelul oldului i mai mult în problemele ridicate de
supraponderabilitate.
Coxita reumatoid – apare în contextul tabloului clinic al unei poliartrite reumatoide evoluate.
Coxitele din spondilartrita anchilozant (forma rizomelic ) se pot prezenta sub patru forme: forma
eroziv i distructiv (idem ca în poliartrita reumatoid ) ; forma hiperostozant ; forma osifiant cu
anchiloz osoas ; forma mixt , eroziv-constructiv .
Simptomatologie. Indiferent de etiologia coxartrozei, ea prezint câteva semn comune, astfel c
într-o coxartroz avansat decompensarea poate fi algic , inflamatorie, static , muscular i dinamic .
Durerea este declan at de modific rile de la nivelul structurilor articulare, datorit contracturilor
musculare, tendinitelor mu chilor de for . Durerea este ini ial mecanic – apare la pornire, apoi
permanent , mai intens la urcatul i coborâtul sc rilor. Poate fi proiectat pe fa a anterioar a coapsei
spre genunchi.
Stadiile func ionale de evolu ie ale oldului reumatic. În ceea ce prive te etapele de instalare a
afec iunilor degenerative la nivelul oldului, acestea sunt:
- Etapa I în care sunt prezente modific ri patologice congenitale sau ap rute, dar nu sunt leziuni la
nivelul articula iei. La acest nivel coxartroza primitiv este reversibil ;
- Etapa II este etapa apari iei leziunilor minime (stadiul preartrozic, cu leziuni posibil reversibile) ;
- Etapa III – modific ri anatomice cu repercursiuni asupra func iei articula iei caracteristice pentru
stadiul de artroz coxo-femural cu expresie radiologic bine definit .
Igiena articula iilor oldului.
M suri profilactice la nivelul articula iei oldului: evitarea ortostatismului prelungit. Pacien ii care
sunt predispu i sau manifest un început de coxartroz , sunt sf tui i s se reorienteze profesional, s evite
mersul prelungit pe jos. De men ionat c mersul pe jos pentru între inerea func ionalit ii oldului este
necesar cu condi ia respect rii unei doz ri riguroase, coroborate cu alte m suri de igien corespunz toare
ca purtarea bastonului, ajutând astfel la desc rcarea oldului bolnav, pauze intermitente, evitarea mersului
pe teren accidentat, s se men in o greutate corporal în limite normale (evitarea supraponderabilit ii), se
va utiliza pentru plimb ri, mersul cu bicicleta, se va evita i pozi ia de ezând prelungit deoarece
favorizeaz instalarea flexumului de old, se va utiliza corect bastonul, partea opus oldului bolnav,
trecând greutatea pe oldul s n tos i baston, desc rcând astfel oldul bolnav, în nici un caz nu se va
adopta un mers chiop tat (pentru a nu purta baston !), dac nu exist inegalitate între lungimea
membrelor inferioare aceasta se va corecta începând cu o diferen mai mare de 0,5mm, se vor evita
purtarea tocurilor înalte la înc l minte, programele de gimnastic se vor executa de 1-3 ori pe zi, program

172
compus din exerci ii de mobilizare cât i de tonizare a grupelor de mu chi, ce dau stabilitate oldului, se
vor evita meseriile i îndeletnicirile care încearc mult oldurile (c ratul de greut i).
Obiectivele kinetice ale afec iunilor reumatice inflamatorii i degenerative ale oldului
reumatic: 1.recâ tigarea i men inerea mobilit ii articulare m car în limite func ionale a mi c rilor în
articula ia coxo-femural ; 2. prevenirea instal rii rota iei externe a membrului inferior (prin posturare în
repaus); 3.tonizarea musculaturii afectate, în mod deosebit a musculaturii extensoare (fesier mare), a
musculaturii abductoare (fesier mijlociu i a musculaturii care asigur rota ia intern pân la o valoare cât
mai apropiat de valoarea 5 (pe scara 0-5); 4. recuperarea mersului; 5. combaterea supraponderabilit ii.
De fapt obiectivele kinetice în astfel de afec iuni sunt strâns legate de m surile de profilaxie
secundar .
Tehnici i metode în tratamentul kinetic al oldului
- tehnici anakinetice – posturarea în condi ii de combatere a rota iei externe din pozi ia de decubit
dorsal;
- tehnici kinetice pentru recâ tigarea mobilit ii: ini iere ritmic , mi care activ de relaxare-
opunere, contrac ii repetate, relaxare opunere, relaxare contrac ie, rota ie ritmic ;
- tehnici kinetice pentru recâ tigarea for ei musculare: inversarea lent i cu opunere, contrac ie
izometric în zona scurtat , izometrie alternant i stabilizare ritmic .
Ca metode se pot utiliza hidro-kineto-terapia , metoda Klapp, metoda Kabat (diagonalele pentru
trunchiul inferior i pentru membrele inferioare), aplicate în mod creativ i personalizat.
Principii de tratament kinetic în coxartroze : 1. principiul nondolorit ii ( în perioadele acute se
recomand repausul la pat cu protejarea oldului afectat iar în perioadele cronice lucrul cu pacientul se va
face pân la limita durerii sau o limit de durere acceptat de pacient) ; 2. prelucrarea analitic a grupelor
musculare afectate ( principiul accesibilit ii) ; 3. înc rcarea treptat a membrului inferior afectat (acela i
principiu men ionat) ; 4. recuperarea mobilit ii articulare se va face i se va men ine la cel pu in la
valoarea de –5 (scara 0-5) ; 5. participarea activ i con tient precum i colaborarea pacientului cu
kinetoterapeutul, necesar mai ales din perspectiva însu irii programului kinetic pentru efectuarea lui
zilnice.
B. Genunchiul reumatismal. Genunchiul este articula ia intermediar a membrului inferior, fiind
totodat cea mai voluminoas articula ie din organism. Datorit faptului c este neprotejat de
musculatur este cea mai expus la traumatisme, frig i umezeal . Din punt de vedere reumatic este
dominat de artroze, artrite precum i de afectarea meniscurilor, ligamentelor, tendoanelor, burselor
seroase i a capsulei articulare.
Gonartroza este cea mai frecvent form de suferin reumatismal cauzat de uzura cartilajelor
articulare mai ales la nivelul articula iilor femuro-patelare i femuro-tibiale.
Deficitele func ionale determinate de genunchiul artrozic sunt: a. instabilitatea fie cea pasiv i
activ ; b. limitarea mobilit ii articulare pe flexie, extensie sau ambele; c. mobilitate patologic .
Gonartroza se poate prezenta clinic în 3 stadii:
- stadiul ini ial care manifest o incapacitate u oar i intermitent de „înz vorâre” a genunchiului
în mers, u oar hipotrofie a cvadricepsului, crepita ii moderate ;
- stadiul evoluat cu dureri intense care apar în ortostatism i mers, limitarea mobilit ii pân la 900;
cre terea în volum a genunchiului, crepita ii, u or flexum, hipotrofie i hipotonie important a
cvadricepsului, instabilitatea genunchiului în mers i uneori chiar i devia ii laterale ale sale (genu valgum
i genu varus) ;
- stadiul final cu dureri i în repaus, frecvente inflam ri ; mobilitate sub 900, deform ri evidente ale
articula iei, flexum i devia ii în plan sagital, frontal; mers greu f când absolut necesar utilizarea
bastonului.
Artritele genunchilor – survenite în contextul unei poliartrite reumatoide, spondilartrite
anchilozante periferice, poliartrite psoriazice, gut - au al turi de semnele obi nuite de artrit ,
particularit ile afec iunii de baz . Problemele cele mai dificile sub aspectul recuper rii le ridic artritele
173
reumatoide, de obicei bilaterale i caracterizate prin leziuni ulcerative femuro-patelare i femuro-tibiale,
geode, osteoporoz , îngustarea interliniei articulare, dezaxa ia lateral a genunchiului. În ceea ce prive te
spondiartrita anchilozant forma periferic - predomin forma constructiv sau hiperostozant (cu
osteocondensare i osteofitoz ). În formele în care nu s-a aplicat un tratament corespunz tor, mobilitatea
este grav afectat , iar deforma iile constituite ridic probleme de recuperare chirurgical deosebit de
dificile.
Tendinitele de inser ie ale „labei de gâsc ”, leziunile ligamentelor laterale i a ligamentelor
încruci ate, bursita prerotulian , meniscopatiile pot fi izolate sau se pot asocia la artritele sau artrozele
genunchilor.
Obiectivele kinetice ale afec iunilor inflamatorii i degenerative ale genunchiului reumatic: 1.
recuperarea stabilit ii pasive i active. Stabilitatea pasiv se ob ine prin integritatea i func ionalitatea
structurilor articulare – oase plus esuturi moi- în extensie 0 (zero) i la diferite grade de flexie i deflexie.
Stabilitatea activ este dat de musculatura care trebuie s fie perfect func ional de valori ale for ei cât
mai apropiate de 5 (scara 0-5). Valorile de 4 i +4 sunt insuficiente. Cea mai mic valoare care este în
acela i timp func ional este –5 ; 2. recuperarea tonusului muscular pe grupele de mu chi
antigravita ionali (care prin contrac ia lor asigur men inerea centrului de greutate al corpului în
ortostatism, mers i alergare, la în l imea bazinului osos în interiorul poligonului de sprijin) ;
3.recuperarea mobilit ii genunchiului ceea ce înseamn în primul rând extensia 0 (zero). Orice deficit de
extensie înseam diminuarea stabilit ii pasive ceea ce duce la întrebuin area excesiv doar a stabilit ii
active (oboseal muscular ), de asemenea înseamn scurtarea membrului inferior respectiv mers deformat
cu scurtarea pa ilor cu leg narea corpului, handicap de mers. Recuperarea mobilit ii mai înseamn
recâ tigarea unor unghiuri de flexie. Un minim func ional înseamn cel pu in o flexie de 900; o
func ionalitate optim înseamn 1200 flexie, iar normalitate înseamn 1450 flexie. Este important ca
mi carea flexie-extensie (deflexie) s se fac cu u urin i f r durere deoarece o asemenea alternan
înseamn trecere armonioas dinspre stabilitate activ spre cea pasiv i invers. Ori se tie la membrul
inferior primeaz stabilitatea secondat de mobilitate.
Indica ii generale de profilaxie secundar a genunchiului (asem n toare cu cele de la nivelul
articula ia oldului). Men inerea unei bune func ionalit i mio-artro-kinetice la nivelul articula iei femuro-
tibiale i a celorlalte articula ii se face printr-o respectare riguroas a regulilor de profilaxie secundar .
Acestea sunt: greutatea corporal normal i evitarea supraponderabilit ii, evitarea ortostatismului
prelungit, evitarea mersului pe teren accidentat, mersul cu sprijin pe baston, evitarea pozi iilor de flexie
maxim , evitarea men inerii prelungite a unei anumite pozi ii a genunchiului, mi c ri libere de flexie i
extensie (f r înc rcare) dup un repaus prelungit pentru lubrifierea articula iei, mersul (dac este cazul)
cu înc l minte cu talonete, evitarea tocurilor înalte, evitarea traumatismelor directe.
Tehnici i metode în tratamentul i recuperarea kinetic a genunchiului reumatic
În faza acut (fie c pacientul sufer de vreo form de artrit , fie c are vreo form de artroz ) sunt
recomandate tehnicile anakinetice de imobilizare i posturare conservând cât mai bine integritatea
articular i tonusul muscular (prin exerci ii izometrice).
Începând din faza subacut i apoi în cea cronic se pot întrebuin a tehnici care utilizeaz
contrac ia izometric sau combina ii de contrac ii izotonice (concentrice i excentrice) cu contrac ii
izometrice pe diferite grade de flexie i extensie.
Tehnici FNP: inversare lent i cu opunere, contrac ii repetate, secven ialitate pentru înt rire,
inversare agonistic , mi care activ de relaxare opunere, relaxare contrac ie, rota ie ritmic , izometrie
alternant i contrac ia izometric în zona scurtat .
Ca metode se recomand hidro-kineto-terapia - în mod deosebit pentru recuperarea mersului –
metoda Kabat aplicat creativ pentru problemele membrului inferior, metoda Klapp i metoda Bobath
(mai ales pentru câ tigarea echilibrului în mers).
Ca principii de lucru amintim pe cel al nondolorit ii. Este foarte important mai ales în recuperarea
mobilit ii, deoarece orice solicitare este foarte dureroas . Alt principiu extrem de important este cel al
174
accesibilit ii în forma sa de înc rcare treptat . Participarea con tient i activ a pacientului este
important pe de o parte pentru însu irea de c tre pacient a programului kinetic, a indica iilor i
contraindica iilor, pe de alt parte respectarea acestui principiu cre te mult eficien a tratamentului.
C. Piciorul reumatismal. În practica reumatologic , diagnosticul tulbur rilor statice i dinamice ale
piciorului, ca i analiza tipurilor lezionale i a disfunc iilor biomecanice podologice sunt în general trecute
cu vederea, f r a se aprecia corect importan a lor. Cele 26 de oase ale piciorului realizeaz un ansamblu
mecanic suplu i rezistent, perfect adaptat la ortostatism i mers.
Tipurile lezionale i deforma iile piciorului în afec iunile reumatismale
Localizarea proceselor reumatismale la nivelul piciorului poate permite un diagnostic clinic u or
atunci când se încadreaz în contextul unei boli generale sau poate fi mai dificil când atingerea piciorului
este izolat sau când reprezint modalitatea de debut a unei afec iuni generale.
Leziunile piciorului în poliartrita reumatoid – localiz rile mai frecvente ale artritelor în contextul
poliartritei reumatoide sunt la nivelul metatarsofalangienelor i intertarfalangienilor- realizând
deforma iicomplexe, apoi localiz ri tibio-tarsiene, calcaneene sub aspectul de osteoperiostite erozive.
Localiz rile medio-tarsiene sunt mai rare i consecin a lor este limitarea mi c rilor de inversiune i
eversiune. Caracterele artritelor corespund celor din poliartrita reumatoid .
Leziunile piciorului în spondilartrita anchilozant – cele mai frecvente sunt cele calcaneene - care
pot reprezenta chiar o modalitate de debut. Este vorba de tenobursita ahilian i osteoperiostita
calcanean , cu predominan a proceselor de osificare, de hipertrofie i apozi ii osoase.
În poliartrita psoriazic – predomin artrite metatarso-falangiene, interfalangiene i tibio- tarsiene
înso ite adesea de modific ri atrofice ale tegumentelor, miotendinite retractile i leziuni unghiale precum
i placarde psoriazice plantare.
În gut – predilec ia topografic a formei acute de gut pentru articula ia metatarso-falangian i
interfalangian a degetului mare este bine cunoscut .
Piciorul decalficiat dureros (algodistrofia simpatic a piciorului Sudeck-Leriche) determinat de un
traumatism, cu dureri difuze, tulbur ri vasomotorii i trofice i un grad de deficit motor, care ridic
probleme dificile de recuperare a mersului.
Obiectivele kinetoterapeutice ale afec iunilor reumatismale inflamatorii i degenerative ale
piciorului reumatic : 1. În formele de reumatism inflamator i degenerativ, în fazele acute se recomand
tehnici anakinetice (imobilizarea, posturarea) deoarece orice exerci iu care solicit articular i/sau
muscular piciorul contribuie la suprasolicitarea i deformarea lui, de aceea i din punct de vedere kinetic
este recomandabil un tratament conservator. Obiectivul num rul unu în aceste faze este combaterea
durerii i conservarea formei i structurii piciorului i preîntâmpinarea deform rilor ; 2. În formele
subacute i cronice de acalmie se poate trece la recuperarea for ei i mobilit ii prin tehnicile kinetice care
încep cu mobiliz rile autopasive (sub supravegherea kinetoterapeutului) i se continu cu cele active i
active cu rezisten , înc rcând treptat piciorul. Tehnicile active cu înc rcarea piciorului merg pân
larecuperarea for ei stabilit ii i mobilit ii în ortostatism, mers (inclusiv variantele de mers), urcat-
coborât trepte, mers pe plan înclinat etc.; 3. În aceste faze obiectivele sunt subordonate relu rii func iei
piciorului, respectiv : recuperarea mersului ca func ie esen ial a aparatului locomotor. În poliartrita
reumatoid i/sau spondilita anchilozant precum i-n alte forme de reumatism inflamatoriu, dac
pacientul se afl în faze avansate de evolu ie a bolii, revenirea la starea de normalitate este de cele mai
multe ori imposibil , de aceea sunt necesare aparate ajut toare sau chiar fotoliul rulant, deoarece leziunile
cauzate de boal sunt ireversibile.
Imposibilitatea mersului (chiar i ajutat) este un handicap major cu consecin e imprevizibile. Cu
alte cuvinte, recuperarea mersului i men inerea lui este obiectivul cel mai important al întregului membru
inferior.
Indica ii generale de profilaxie secundar a piciorului ; evitarea ortostatismului prelungit;
greutatea corporal normal i evitarea supraponderabilit ii; evitarea mersului pe teren accidentat, mersul
cu sprijin pe baston; evitarea men inerii prelungite a unei anumite pozi ii a genunchiului; mi c ri libere de
175