Hernia de Disc

MOTIVATIE
Am ales studiul ingrijirii bolnavilor cu hernie de disc datorita faptului ca este o

maladie tot mai frecvent intilnita incepind cu adultii tineri, fapt care determina un
impact social ce nu poate fi deloc neglijat.
Cresterea rapida in inaltime a copiilor in perioada pubertara si lipsa unei
alimentatii echilibrate cu aport crescut de calciu si magneziu in aceasta perioada,
precum si lipsa exercitiilor fizice de tonifiere a musculaturii de sustinere a coloanei
vertebrale poate fi unul din importantii factori favorizanti ai acestei boli.
De asemenea lipsa totala de informare si educare a populatiei in ce priveste
postura corecta mai ales in timpul activitatilor fizice intense, constituie de asemenea
un alt factor favorizant dar usor de prevenit printr-o buna educatie sanitara.
MOTTO
“ Nici un om nu are dreptul sa lase lumea noastra cu defectele cu care o gaseste. Noi
trebuie neaparat sa facem tot ceea ce ne sta in putinta pentru a creea o lume mai buna”
A.J. CRONIN
1
1.INTRODUCERE ÎN NURSING
Consiliul Internaţional al nurselor defineşte nursingul ca fiind o parte integrantă a

sistemului de asistenţă socială, ce cuprinde ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi
îngrijirilor bolnavilor fizic, psihic ca şi a celor infirmi (handicapaţi), de toate
vârstele, în toate formele de asistenţă socială şi aşezări comunitare.
În cadrul acestei noţiuni mai largi de asistenţă socială, fenomenele ce
privesc în special nursele sunt reacţii individuale familiale şi de grup, Ia
probleme actuale sau, potenţiale de sănătate.
Virginia Henderson defineşte nursingul astfel "Să ajuţi individul, fie acesta
bolnav sau sănătos să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuţi
individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a
promova sănătatea sau recuperarea cu condiţia ca acesta să aibă tăria, voinţa sau
cunoaşterea necesară pentru a o face şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi
poarte de grijă singur cât mai curând posibil".
Deşi teoriile şi conceptele despre îngrijiri sunt diverse ele toate au o anumită
înţelegere privind persoana îngrijită, sănătatea şi îngrijirile.
Conceptul despre Om: " Omul este o fiinţă unică, având nevoi biologice,
psihologice, sociale şi culturale, o fiinţă în continuă schimbare de a se adapta".
După Virginia Henderson: "Individul este o entitate bio-psiho-socială formând
un tot indivizibil. El are necesităţi fundamentale cu manifestări specifice pe
care şi le satisface singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie în
satisfacerea nevoilor sale".
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, defineşte sănătatea ca fiind "o stare de bine
fizic, mental sau social şi nu constă numai în absenţa bolii şi a infirmităţi".
"Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom, nu se limitează
la absenţa bolii" - Virginia Henderson.
"Sănătatea reprezintă ansamblul forţelor Bio-fizice, fizice, afective, psihice şi

2
sociale, mobilizabile pentru a compensa, a înfrunta boala, a o depăşi".
Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă tradus prin suferinţă
fizică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau
definitivă. Este un eveniment, putând merge până la respingerea socială a omului şi din
anturajul său.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneşte de la existenţa unor necesităţi
fiziologice şi aspiraţii ale fiinţei umane, numite nevoi fundamentale. Aceste nevoi
fundamentale comune tuturor fiinţelor umane trebuie satisfăcute pentru a atrage un nivel
optim de bunăstare.
Aceste nevoi fundamentale sunt:

1. Nevoia de a respira;
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se mişca ; şi de a păstra o bună postură;
5. Nevoia de a dormi, a se odihni;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite
normale;
8. Nevoia de a fi curat; de a-şi proteja tegumentele;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica;
11. Nevoia de a practica religia;
12. Nevoia de a se realiza;
13. Nevoia de a se recrea;
14. Nevoia de a învăţa.
Ţelul profesiei de asistentă medicală este atingerea de către pacient a independenţei în
satisfacerea acestei nevoi.
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE - este o metodă organizatorică şi sistematică care
3
permite organizarea şi acordarea de îngrijiri individualizate.
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:
1. Culegerea de date;
2. Analizarea şi interpretarea lor sau identificarea problemelor;
3. Planificarea îngrijirilor obiective;
4. Realizarea intervenţiilor sau aplicare în practică;
5. Evaloarea.
Rolul asistentei medicale în aplicarea procesului de îngrijire:
Asistenta medicală trebuie să fie un personal sanitar bine calificat, cu orizonturi
largi, să aibe cunoştinţe nu numai în domeniul sanitar ci şi în toate domeniile vieţii
economice, culturale şi sociale.
Asistenta medicală trebuie să cunoască toate semnele de boală, pentru a
recunoaşte modificările care pot apărea, să urmărească complicaţiile, să cunoască
tehnicile curente ale examinărilor pentru a interveni în caz de urgentă, să contribuie
la reducerea perioadei de îmbolnăvire, să ajute bolnavul să se reintegreze în societate.
Deviza asistentei medicale trebuie să fie: "ajută-i pe alţii, să se ajute singuri".
2. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

ALE COLOANEI VERTEBRALE
4
COLOANA VERTEBRALĂ: constituie axul de susţinere a întregului schelet al
corpului. Ea are forma unei coloane osoase, rezistentă şi flexibilă, situată pe linia
mediană, în partea posterioară a trunchiului. Are o lungime medie de 70 cm la bărbat şi 60
cm la femeie, reprezentând astfel 40% din lungimea totală a corpului.
Coloana vertebrală este formată din suprapunerea celor 33 - 34 de piese osoase-
vertebrele. Între aceste vertebre se găsesc nişte formaţiuni fibrocartilaginoase numite
discuri intervertebrale. Vertebrele dau coloanei vertebrale rezistenţa prin care se
îndeplineşte funcţia de susţinere a greutăţii corpului, iar discurile intervertebrale îi dau
flexibilitatea care îi asigură mişcările.
Urmând de sus în jos, vertebrele coloanei vertebrale corespund: gâtului,
toracelui, regiunii lombare şi pelvisului, şi poartă denumiri împrumutate de la aceste
regiuni:
- vertebrele cervicale - corespund gâtului, sunt în număr de 7 şi se notează de
la C1 la C7; împreună formează coloana cervicală;
- vertebrele toracale - răspund toracelui, sunt în număr de 12, se notează de la
T1 la T12; împreună formează coloana toracală;
- vertebrele lombare - răspund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului),
sunt în număr de 5 şi se notează de la L1 la L5; împreună formează coloana 4
lombară
- vertebrele sacrale, - în număr de 5, alcătuiesc regiunea sacrală şi sunt sudate între ele
formând osul sacrum.
- vertebrele coccigiene - în număr de 4 - 5, formează împreună osul coccis.
Vertebrele coloanei cervicale, toracale şi lombare sunt oase mobile şi independente
şi din această cauză se mai numesc şi vertebre adevărate.
Vertebrele regiunii sacrale şi coccigiene fiind sudate între ele, se mai numesc şi
vertebre false.
2.1 CARACTERELE GENERALE ALE

VERTEBRELOR ADEVĂRATE
Vertebrele adevărate se compun din următoarele părţi: corpul vertebral, arcul

5
vertebral, apofiza spinoasă, apofizele transversale şi apofizele articulare.
Corpul vertebral – are forma unui segment de cilindru, este situat în partea anterioară
a vertebrei şi prezintă două feţe (una superioară şi una inferioară) şi o circumferinţă.
Arcul vertebral - este format din doi pediculi vertebrali şi două lame vertebrale. Pediculii
vertebrali leagă arcul vertebral de corpul vertebrei. Corpul vertebral împreună cu arcul vertebral
delimitează orificiul numit gaura vertebrală. Prin suprapunerea
găurilor vertebrale se formează canalul vertebral unde se adăposteşte măduva spinării.
Apofiza spinoasă - este o proeminenţă osoasă care porneşte de pe faţa
posterioară a arcului vertebral.
Apofizele transversale - sunt două proeminenţe osoase care pornesc de pe fetele
laterale ale arcului vertebral.
Apofizele articulare - în număr de patru (două superioare şi două inferioare),
sunt proeminenţe osoase care pornesc din locul de unire a pediculilor cu lamele
vertebrale.
2.2 CARACTERELE SPECIFICE ALE VERTEBRELOR
Vertebrele regiunii cervicale cu excepţia primelor două prezintă unele particularităţi.

Astfel, corpul vertebral este mic iar gaura vertebrală are o formă triunghiulară. Apofizele
transversale, sunt străbătute la bază de câte un orificiu (gaura transversală), iar la vârf sunt
despicate, terminându-se cu doi tuberculi (unul anterior şi unul posterior). Prin găurile
transversale ale vertebrelor cervicale trec spre craniu artera şi vena vertebrală. Apofizele spinoase
sunt bifide terminându-se ca cele transversale cu doi tuberculi.
Atlasul - este prima vertebră cervicală şi prezintă unele particularităţi: nu are
corp vertebral, el fiind alcătuit din două arcuri (unul anterior şi unul posterior) şi din
două mase laterale. Pe faţa superioară a fiecărei mase laterale se găseşte câte o
adâncitură de formă ovală numită cavitatea glenoidă.
Axisul - a doua vertebră cervicală, prezintă ca element particular o proeminenţă
osoasă de forma unui dinte care se numeşte apofiza odontoidă sau dintele axisului.
Vertebra a 7 a cervicală - se deosebeşte de celelalte vertebre cervicale prin
faptul că apofiza spinoasă a acestuia nu se bifurcă, este lungă şi proeminează sub
piele.
Vertebrele toracale - prezintă pe părţile laterale ale corpului feţe articulare
6
pentru coaste, numite feţe articulare costale. Acestea sunt în număr de patru (două
superioare şi două inferioare). Apofizele transversale prezintă la vârf câte o faţă
articulară.
Vertebrele lombare - au corpul vertebral mare şi gaura vertebrală triunghiulară.
Apofizele transverse sunt mari şi se numesc apofize costiforme. Apofizele articulare
superioare au în partea lor laterală câte o proeminenţă osoasă , numită procesul sau
tuberculul mamilar.
Sacrul - este un os care rezultă din sudarea celor cinci vertebre ale regiunii
sacrale. El prezintă o bază, un vârf şi patru feţe (două laterale, una anterioară sau
pelviană şi alta dorsală sau posterioară).
Pe scheletul articular este oblic îndreptat de sus în jos şi dinainte înapoi, astfel că
formează cu ultima vertebră lombară un unghi numit promontoriu, de o mare
importanţă obstetricală şi antropologică.
Coccisul - se află situat în continuarea sacrului şi rezultă din unirea celor 4 - 5
vertebre ale regiunii coccigiene. El are două feţe (anterioară şi posterioară), două
margini laterale, o bază şi un vârf.
Coloana vertebrală - nu este rectilinie; prezintă două feluri de curburi: în plan
solgital şi în plan frontal (laterale).
Curburile în plan sagital sunt orientate fie cu convexitatea înainte - când se
numesc lordoze, fie cu convexitatea înapoi - când se numesc cifoze. La coloana vertebrală
aceste curburi sunt în număr de patru:
1 - curbura cervicală cu convexitatea înainte;
2 - curbura toracală cu convexitatea înapoi;
3 - curburara lombară cu convexitatea înainte;
4 - curbura sacrococcigiană cu convexitatea înapoi.
Curburile in plan frontal sunt mai puţin pronunţate ca cele în plan sagital. În mod
obişnuit întâlnim:
1 - curbura cervicală cu convexitate la stânga;
2 - curbura toracală cu convexitate la dreapta;
3 - curbura lombară cu convexitatea la stânga.
7
2.3 IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ A
COLOANEI VERTEBRALE
Coloana vertebrală îndeplineşte 3 roluri majore

1). PROTECTIA MĂDUVEI. În canalul vertebral se găseşte măduva spinării
învelită în meninge. Este evident rolul protector al coloanei vertebrale, formată anterior de corpuri
vertebrale iar posterior de arcurile vertebrale suprapuse. În unele cazuri fracturile coloanei
vertebrale pot interesa măduva sau meningele.
2). ROLUL STATIC. În staţiunea verticală (ortostatism) coloana vertebrală prezintă
un ax solid ce susţine capul, trunchiul şi membrele superioare, ea transmite apoi greutatea
la pelvis şi la membrele inferioare. Marea dezvoltare a membrelor lombare se explică prin
greutatea pe care trebuie să o susţină. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale au ca
rezultat mărirea rezistenţei. Coloana vertebrală poate prezenta şi curburi patologice, ca
urmare a exagerării curburilor normale:
- cifoza patologică - se caracterizează prin accentuarea convexităţii posterioare;
- lordeza patologică - se caracterizează prin accentuarea convexităţii anterioare;
- scolioza - este exagerarea curburilor în plan frontal.
Curburile patologice ale coloanei vertebrale pot fi ereditare sau dobândite.
3). ROLUL BIOMECANIC. Coloana vertebrală este antrenată în mişcări
numeroase şi complete; graţie acestora corpul are o mare mobilitate.
3. NOŢIUNI DE PATOLOGIE
Hernia de disc intervertebrală, este suferinţa nervului sciatic şi se caracterizează

8
clinic printr-un sindrom radicular (durere, tulburări de sensibilitate şi semne de deficit motor) şi
un sindrom vertebral (limitarea mişcărilor).
Boala este provocată în 80 - 90% din cazuri de compresiunea rădăcinilor L4 şi S1 al
nervului sciatic în spaţiul inter-disco-ligomentar.
Hernia discală se produce printr-un proces de degenerescentă a discului. Se ştie că discul
intervertebral este format din inelul fibros (este o pâslă fibroasă alcătuită din lamele
concentrice şi care înconjoară nucleul) şi nucleul pulpos (constituit din ţesut semilichid
incompresibil). Începând din decada a doua a vieţii, în nucleul pulpos apar leziuni
degenerative de dezhidratare şi eventual fragmentare, iar în inelul fibros apar manifestări
de involuţie (fisuri, calcifieri). Pierzându-şi capacitatea de deplasare, mobilitatea
nucleului pulpos nu mai transformă presiunea în distensie ci o trimite ca atare inelului
fibros. În urma unui efort depăşit, cu contracţie concomitentă a musculaturii vertebrale
anterioare şi posterioare, se învinge limita de siguranţă a inelului fibros şi se produce hernierea
(protruzia) nucleului pulpos prin fisurile preexistente.
Hernia de disc este boala adultului tânăr (30 - 50 ani), deoarece înainte de 30 de ani nu
apar modificări de senescenţă degerierativă, iar după 50 ani fibrozarea sfârşeşte iar degeneraţia discală
nu mai permite hernierea nucleului pulpos în spaţiul inter-disco-ligomentar.
3.1 SIMTOMELE CARACTERISTICE ALE HERNIEI DE DISC
Simtomele se grupează în două: - radicular

- vertebral
1. Simptomul radicular constă în durere, tulburări de sensibilitate şi deficit motor.

Durerea este simptomului cel mai caracteristic şi urmează un traiect continuu: lombar-
sacrat- fesă- coapsă- malet- picior. Uneori durerea este foarte intensă, alteori
diminuă în repaus. De obicei se exacerbează în ortostatism prelungit, aplecare, redresare, tuse,
strănut. Poate apărea după un traumatism, efort mare care solicită coloana vertebrală sau chiar
o simplă mişcare.
Obiectivarea durerii se face printr-o serie de semne, printre care amintim:

- semnul Bonnet: dureri ce apar la abducţia coapsei pe bazin, cu gamba în
9
flexie;
- semnul Neri: apariţia de dureri sacrate cu iradiere în şezut şi membrul inferior, la
flexia capului, atunci când bolnavul stă în decubit dorsal cu gambele întinse;
- semnul " călcâiului ": durere ce apare pe călcâi (în HDL L4 - L5);
- semnul " vârful piciorului ": durere ce apare la mersul pe vârful picioarelor (în L5-S1);
- semnul " Lassegue " (cel mai caracteristic şi cel mai folosit): dureri pe traiectul
nervului sciatic prin ridicarea de către examinator a membrelor inferioare cu
genunchiul în extensie.
Tulburarea de sensibilitate mai frecvent întâlnită este hipoestezia (scăderea sensibilităţii
cutanate). Ca semne de deficit motor, pot apărea: atonie sau atrofie musculară, reflexe
tendinoase abolite.
2. Sindromul vertebral: se caracterizează prin atitudini vicioase şi limitarea mişcării
coloanei vertebrale.
Pentru a se apăra împotriva durerilor, bolnavii iau atitudini antalgice; aşa cum sunt:
- scolioza homolaterală sau directă = cu concavitatea de partea bolnavă şi cu umărul
coborât de aceeaşi parte;
- scolioza heterolaterală sau încrucişată = cu concavitatea spre partea
sănătoasă ;
- contractura muşchilor paravertebrali imobilizează coloana vertebrală,
împiedicând mişcările coloanei provocatoare de dureri.
Mişcarea sau mobilitatea este redusă. Hiperextensia şi anteflexia coloanei sunt
dureroase, iar mersul este dificil.
Pentru diagnosticarea herniilor de disc nu este suficient numai examenul clinic ci
trebuie făcut şi examen radiologic sau eventual mielografic. Examenul radiologic simplu
executat din faţă şi profil, pune în evidenţă trioda lui Bar: pensarea (strâmtarea) spaţiului
intervertebral., scolioză homo sau heterolaterală şi 'dispariţia lordozei fiziologice (spate
drept). Mielografia (prin substanţă de contrast injectată în spaţiul subarahnoidian) ne
poate evidenţia stop parţial sau ancoşă laterală a substanţei la nivelul unui spaţiu
intervertebral. Lichidul cefalorahidian este normal.
10
3.2 FORMELE CLINICE ALE HERNIILOR DE DISC
Hernia de disc L1 - L2 şi L2 - L3 sunt întâlnite foarte rar şi debutează cel mai

frecvent cu dureri lombare , care pot iradia în ambele membre inferioare, sub formă de
sciatică, cu instalarea unui deficit motor sau chiar paraplegie flască.
Cele mai frecvente hernii de disc sunt întâlnite la nivelul discului L4 care
comprimă rădăcina L5 şi a discului l-5 care comprimă rădăcina S1.
Hernia de disc L4-L5 determină dureri lombare cu iradieri spre fesă, faţa
postero-laterală a coapsei, cea laterală a gambei spre maleola internă până Ia haluce
(deg. mare). Atitudinea antalgică este reprezentată de scelioza lombară încrucişată
(heterolaterală).
Hernia de disc L5 - S1 se caracterizează prin dureri lombo-sacrate cu• iradieri pe
faţa postero-laterală a coapsei şi pe faţa posterioară a gambei Ia nivelul tendonului lui
Achile până la călcâi, talpă şi ultimele trei degete. Atitudinea antalgică este de obicei
reprezentată de scolioză homolaterală (directă).
O altă regiune de predilecţie a herniilor este regiunea cervico-brahială dintre C6 - C7 sau
C7 - T1, constituind o cauză foarte frecventă a brahialgiilor.
3.3 TRATAMENTUL HERNIILOR DE DISC
Primul obiectiv important în ceea ce priveşte tratamentul HDL, este repaosul

obligatoriu la pat, aproximativ 10 - 14 zile (are acţiune decontracturantă si analgezică),
bolnavul trebuie să stea pe un pat tare; să aibe o poziţie de relaxare, de obicei în decubit
lateral ("cocoş de puşcă") sau decubit ventral.
Medicaţia constă în administrare de:
- antiinflamatoare şi analgezice ca: Aspirină (3 - 4 g/zi) Fenilbutazonă
(supozitoare sau drajeuri 2 - 4 pe zi) timp de 7 - 10 zile, sau
Indometacin (3 - 4 comprimate a 25 mg/zi) timp de 5 - 8 zile.
- decontracturante: Clorzoxozonă, Paraflex 1 - 2 comprimate de 3 - 4 ori/zi.
Infiltraţiile epidurale sau paravertebrale cu xilină 1% şi hidrocortizon sunt necesare în
unele forme foarte dureroase.
În stadiul subacut, medicaţia analgezică şi antiinflamatoare se reduce şi se recomandă
fizioterapia (curenţi dinamici, ionizări cu novocaină 2%, ultrasunete, băi galvanice).
Uneori este necesară roentgenterapia antiinflamatorie sacro-lombară. În funcţie de forma
clinică se pot executa exerciţii terapeutice gradate, cu efect relaxant şi decontracturant (la
11
începutu mişcări pasive apoi active). Reeducarea în piscină se poate încerca la 1 lună de la
dispariţia durerii (se interzice sportul 3 luni). Pentru prevenirea recidivelor se aplică
Lombostat flexibil (3 - 4 luni), reeducare musculară prin exerciţii zilnice sau reeducare
în piscină, se fac cure balneare (Băile Felix, Herculane, Amara) şi se evită mişcările
bruşte ce solicită coloana vertebrală.
Dacă prin administrarea tratamentului nu se obţin rezultate şi durerea încă mai
persistă, se va trece la intervenţie chirurgicală ( = ablacţia nucleului pulpos sau grefă).
În 90% din cazurile operate, durerile dispar imediat după operaţie, bolnavul se ridică după
câteva zile şi poate părăsi spitalul după 10 - 15 zile de la operaţie.
Uneori după operaţie, pot persista dureri de mijloc; de asemenea este de reţinut
faptul că un operat de coloană nu mai are aceeaşi rezistenţă la eforturi ca înainte de
îmbolnăvire.
Când asemenea recomandări nu sunt luate în seamă, exista primejdia ca hernia de disc
să se reproducă la un spaţiu discal vecin.
12
4. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN NURSING
4.1 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Asistenta medicală a cărei sarcină de bază este asigurarea condiţiilor optime de îngrijire a
bolnavilor, are atribuţii de îngrijire medicală propriu-zisă, igienico-sanitare, organizatorice,
educative şi gospodăreşti. Asigură toate îngrijirile prescrise, participă la examinarea
bolnavului, la supravegherea lui, prelevează produsele biologice şi patologice,
pregăteşte bolnavii pentru examinările radiologice, asigură tratamentul, păstrează şi întreţine
mobilierul, aparatura, instrumentarul-, conferind bolnavilor cele mai bune condiţii de igienă şi
confort.
Având obligaţia de a supraveghea bolnavii şi de a urmări toate complicaţiile şi
accidentele afecţiunilor şi tratamentelor aplicate, trebuie să le ştie bine şi să le
recunoască la nevoie.
În cazul bolnavilor internaţi cu HDL, se va recomanda repausul la pat şi evitarea mişcărilor
bruşte. Se vor administra medicamente ţinând cont de:
- identificarea prealabilă a medicamentelor şi verificarea calităţii lor;
- respectarea întocmai a medicamentului prescris;
- respectarea căilor, dozajul şi a orarului de administrare.
În cazul herniilor de disc operate, asistenta medicală trebuie să dea dovadă de
temeinice cunoştinţe practice, de mult devotament, înţelegere şi răbdare faţă de, bolnavii pe
care îi îngrijeşte, şi să se ocupe de realizarea asepsiei perfecte atât în schimbarea
pansamentelor cât şi în efectuarea tuturor manevrelor.
Asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe bolnav tot ceea ce este necesar de ştiut
în vederea prevenirii unor eventuale infecţii intraspitaliceşti, sau a unor complicaţii ce pot apărea
dacă nu respectă tratamentul prescris, repausul la pat sau evitarea unor mişcări bruşte.
Pentru evitarea recidivelor, asistenta îl încurajează pe bolnav pentru a urma un
tratament fizioterapic, îi explică ca în viitor să se ferească de frig, umezeală, să evite
mişcările bruşte şi greşite care solicită coloana vertebrală, să urmeze zilnic un program de gimnastică
medicală (atât în Clinica de Fizioterapie cât şi la domiciliu) iar anual să efectueze cure
balneare în anumite staţiuni (Băile Felix, Herculane, etc.).
13
4.2 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA ACTELOR DE
INVESTIGAŢIE ŞI TRATAMENT
A. Rolul asistentei în efectuarea actelor de investigaţie constă în:

- recoltări de sânge pentru: V.S.H., hemoglobină glicemie, uree, creatinină, acid
uric, grup sanguin, Rh;
- pregătirea bolnavului (fizic şi psihic) în efectuarea de: radiografie pulmonară,
E.K.G., radiografie lombară simplă, eventual mielografie (cu substanţă de
contrast) şi puncţie lombară pentru recoltarea L.C.R-ului.
B. Rolul asistentei în efectuarea actelor de tratament constă în administrare de:
- antialgice (piafen, algocalmin, paduden); '
- antiinflamatoare (atât tablete cât şi unguente: diclofenac, indometacin,
fenilbutazonă);
- uşoare sedative (distonocalm, fenobarbital);
- în caz de intervenţie chirurgicală se va mai administra:
- antibiotice (ampicilină, cloranfenicol)
- vitamine (B1, B6, B12)
şi se va mai avea în vedere schimbarea pansamentului şi îngrijirea plăgii.
4.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA

PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII
4.3.1 PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI
Se face în funcţie de:
- felul investigaţiei chirurgicale;

- starea fiziologică a bolnavului;
- bolile însoţitoare (anemie, diabet zaharat, boli pulmonare, etc.);
- timpul avut la dispoziţie.
Scopul: pregătirea preoperatorie se acordă bolnavului pentru asigurarea
condiţiilor necesare suportării intervenţiei chirurgicale şi prevenirii accidentelor, care pot
surveni în cursul acestuia sau în perioada postoperatorie imediată.
14
1. Pregătire generală preoperatorie
A. Examenul clinic: pune în evidenţă starea fiziologică a bolnavului, dând totodată
posibilitatea depistării unor deficienţe ale organismului şi a unor boli însoţitoare.
Este completat de examinările paraclinice.
B. Pregătirea psihică:
a) Medicul informează bolnavul privind intervenţia chirurgicală. Bolnavul este informat
despre necesitatea intervenţiei chirurgicale, riscuri sau eventuale mutilări. Pentru minori,
părinţii dau în scris consimţământul, la fel rudele pentru bolnavii inconştienţi
b) Pregătirea psihică a bolnavului:
Bolnavul este înconjurat cu atenţie şi solicitudine. Se suprimă tot ceea ce ar putea să
producă bolnavului o stare de nelinişte. Se va reduce starea de anxietate prin informaţii
sumare, privind intervenţia chirurgicală. Se încurajează şi linişteşte bolnavul, punându-l
în contact cu convalescenţi care au o evoluţie postoperatorie optimă.
Bolnavului i se creează o stare de confort psihic, i se asigură legătura cu aparţinătorii şi
la indicaţia medicului, asistenta îi va administra calmante.
C. Îngrijiri igienice:
a) Efectuarea băii sau a duşului.
Dacă starea bolnavului o permite, zilnic va face bolnavul duş sau baie, urmată de
igiena cavităţi bucale, îngrijirea părului.
b) Asanarea focarelor de infecţie.
Se efectuează controlul stomatologic, urmat la nevoie de tratament stomatologic.
D. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi observarea apariţiei unor schimbări în starea
bolnavului (care pot amâna intervenţia chirurgicală).
a) Măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative şi notarea lor:
- măsurarea şi notarea temperaturii;
- măsurarea şi notarea pulsului;
- observarea şi notarea respiraţiei;
- măsurarea şi notarea tensiunii arteriale;
- observarea diurezei;
- observarea scaunului.
b) Observarea unor schimbări în starea bolnavului:
- apariţia febrei;
15
- apariţia unor infecţii ale pielii, oto-rino-laringiene sau pulmonare;
- apariţia menstruaţie la femei.
E. Regimul dietetic preoperator este adecvat diagnosticul şi deficienţelor bolnavului;
va ţine seama de vârsta si greutatea acestuia , astfel încât sa-şi asigure caloriile
necesare, sa fie uşor digerabil şi bogat în vitamine.
2. Pregătirea din preziua intervenţiei chirurgicale
A. Pregătire generală
a) Asigurarea repausului.
b) Asigurarea alimentaţiei necesare: se asigură o alimentaţie normală, dacă
intervenţia nu se face pe tubul digestiv, cina va fi compusă din alimente uşor digerabile.
c) Evacuarea intestinului: se va efectua o clismă seara, se repetă clisma şi
dimineaţa la indicaţia medicului.
d) Asigurarea igienei corporale: se va efectua baie, duş sau baie pe regiuni, la pat.
B. Pregătire locală
Pregătirea câmpului operator:
se curăţă pielea, săpunând regiunea şi insistându-se la pliuri şi ombilic; - pielea
păroasă se rade cu grijă;
se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter; - se
dezinfectează pielea cu un antiseptic (alcool);
se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului.
3. Pregătirea din dimineaţa intervenţie
a) Se întrerupe alimentaţia: bolnavul nu mănâncă cel puţin 12 ore înaintea
intervenţiei chirurgicale.
b) Îmbrăcarea bolnavului: i se dă bolnavului pijamaua şi şosete în picioare, la;
femei părul lung se prinde într-o basma.
c) Îndepărtarea protezelor dentare.
d) Îndepărtarea bijuteriilor.
e) Îndepărtarea lacului de unghii.
f) Golirea vezicii urinare: se atenţionează bolnavul pentru micţiune voluntară, sau
se va efectua sondaj vezical (la indicaţia medicului). Se introduce "sondă
ademeure" la femei (în cazul intervenţiei pe micul bazin)
16
g) Administrarea medicaţiei preanestezice, indicată de medicul anestezist: se va administra
un hipnotic - opiacem (Morfină, Mialgin) sau un barbituric (Fenobarbital), se administrează
un vagolitic (Atropină). Dozele şi ora sunt indicate de medicul anestezist.
4. Pregătiri preoperatorii în cazul intervenţiei de urgentă
a) Tratamentul şocului, atunci când este cazul.
b) Dezbrăcarea bolnavului: se dezbracă bolnavul cu grijă, fără a-l traumatiza, eventual
se taie hainele.
c) Evacuarea stomacului, spălătură gastrică la indicaţia medicului.
d) Îngrijiri igienice (în funcţie de, gravitatea cazului şi timpul care stă la dispoziţie). Se
pregăteşte câmpul operator prin spălarea pielii cu apă şi săpun.
e) Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative: se măsoară şi se notează temperatura`. Se
măsoară din sfert în sfert de oră §i' se notează în foaia de temperatură valorile
pulsului, tensiunii arteriale.
f) Recoltări în vederea analizelor de laborator ce se efectuează în mod sistematic:
- se efectuează determinarea grupei sanguine şi a factorului Rh;
-se efectuează timpul de sângerare şi coagulare
5. Pregătirea specială a bolnavilor cu risc operator
Scop: îngrijirile acordate acestor bolnavi, urmăresc să corecteze deficienţele
organismului şi să restabilească echilibrul fiziologic al bolnavului pentru a suporta actul
operator şi pentru a evita complicaţiile ce se pot produce, atât în timpul intervenţiei i
chirurgicale, cât şi după aceasta.
4.3.2. ÎNIGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR
Îngrijirile postoperatorii, încep imediat după intervenţia chirurgicală şi durează până la

vindecarea bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de:
- felul anesteziei;
- natura intervenţiei;
- complicaţiile care au survenit intraoperator;
- starea generală a bolnavului.
Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor organismului,
asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.
1. Îngrijirile bolnavilor operaţi cu anestezie generală
17
A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat:
a) Pregătirea camerei: se aeriseşte încăperea, se schimbă lenjeria cu una curată, se
protejează patul cu aleză de cauciuc, acoperită cu o aleză din pânză, se controlează
temperatura camerei şi se menţine la 10-20° C.
b) Pregătirea materialelor în vederea reanimării postoperatorii: se pregătesc materialele
pentru perfuzie (seringi, ace, garou, soluţie de perfuzat); se verifică sursa de oxigen,
se pregătesc aspiratorul şi sondele, materialul pentru tratamentul medicamentos
(analeptice cardiovasculare si respiratorii, alcool, seringi, ace, borcane necesare cu
suporturi pentru aspiraţie).
c) Pregătirea materialelor necesare pentru supravegherea bolnavului: termometru,
cronometru, aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale, borcan pentru diureză. Se
pregăteşte foaia de temperatură pentru terapie intensivă'.
d) Transportul bolnavului operat: se pregăteşte căruciorul sau targa cu o pătură,
cearceaf, aleză; bolnavul este aşezat în decubit cu capul într-o parte; transportul se
realizează cu blândeţe, fără zdruncinături. Se supraveghează pulsul la carotidă
perfuzia şi drenurite, eventuala vărsătură sau apariţia cianozei.
e) Instalarea bolnavului operat la pat: până la trezire, bolnavul este aşezat în decubit
dorsal, cu capul într-o parte, sau în decubit lateral, dacă perfuzia se continuă, se
plasează flaconul pe suport, iar membrele bolnavului se aşează în jgheabul de fixare;
se verifică poziţia acului şi ritmul perfuziei.
B. Supravegherea şi îngrijirile imediate
a) Supravegherea faciesului:
apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea extremităţilor indică starea de şoc;
apariţia cianozei, chiar redusă, indică insuficienta respiratorie sau circulatorie se
administrează oxigen pe sonda endonazală.
b) Supravegherea comportamentului:
Bolnavul poate să prezinte la trezire o stare de agitaţie, deci trebuie să fim atenţi ca operatul să
nu-şi smulgă pansamentul, drenurile, perfuzia; să nu se ridice din pat. Va fi imobilizat
la nevoie "
c) Supravegherea respiraţiei:
respiraţia trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală;
dacă apare jena respiratorie, ea poate trăda:
18
 încărcarea bronşică cu mucozităţi - se va face aspiraţie faringiană.
 căderea limbii - este prevenită prin menţinerea pipei Gueddel, până la trezirea
bolnavului.
 inundarea căilor respiratorii cu vomisment - se previne prin poziţia bolnavului, se
face aspiraţie sau eventual intubaţie traheală.
d) Supravegherea pulsului:
pulsul trebuie să fie bine bătut, regulat, puţin accelerat, rărindu-se în mod
progresiv;
pulsul filiform - este semn de hemoragie sau altă stare critică.
e) Supravegherea tensiunii arteriale:
tensiunea arterială va fi controlată în mod ritmic.
f) Supravegherea pansamentului:
pansamentul trebuie sa rămână uscat, să nu se îmbibe cu sânge sau
serozitate.
g) Schimbarea poziţiei bolnavului.
h) Îngrijirea mucoasei bucale
pentru a umidifica mucoasa bucală se şterge cu tampoane umezite în soluţii
diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu.
i)Prevenirea escarelor:
se efectuează frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi călcâielor apoi se
pudrează cu talc şi se schimbă des poziţia bolnavului.
j) Evacuarea vezicii.
k) Asigurarea somnului: seara se administrează un sedativ uşor.
C. Supravegherea şi îngrijirile acordate în primele două zile după intervenirea chirurgicală.
a) Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
temperatura se măsoară dimineaţa şi seara;
pulsul şi tensiunea arterială;
se urmăreşte diureza şi se stabileşte bilanţul hidric.
b) Îngrijiri igienice:
va fi efectuată toaleta bolnavului în fiecare zi;
se reface patul de mai multe ori pe zi, schimbând lenjeria.
c) Prevenirea escarelor.
19
d) Exerciţii respiratorii:
se efectuează exerciţii şi gimnastică respiratorie;
bolnavul va fi pus să tuşească şi să elimine sputa pentru a evita încărcarea
bronşică.
e) Mobilizarea bolnavului.
f) Tubul de gaze - Ia nevoie.
g) Clismă cu apă şi sare.
h) Alimentaţia:
în prima zi bolnavul va ţine o dietă hidrică cu ceai ne îndulcit. După evacuarea spontană a
gazelor, bolnavul va primi ceaiuri îndulcite, citronade, supă de legume
strecurată, lapte.
2. Îngrijiri speciale după rahianestezie.
a) Transportul bolnavului: se efectuează în poziţie orizontală.
b) Instalarea operatului în pat: bolnavul va fi instalat în poziţie orizontală , cel puţin 24
ore fără pernă.
c) Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
pulsul poate fi uşor bradicardic;
tensiunea arterială poate fi uşor scăzută.
d)Supravegherea micţiunii:
micţiunea poate apărea spontan sau stimulată.
e) Revenirea sensibilităţii:
sensibilitatea membrelor inferioare reapare treptat la rădăcină spre extremităţi.
f) Depistarea incidentelor:
dacă apare cefalee, se combate prin aplicarea pungii cu gheaţă sau
compreselor reci pe cap şi prin administrarea antalgicelor.
20
PLAN UL 1
I. CULEGEREA DATELOR
Numele: R Prenumele E
Data: naşterii: 25.05.1940 Vârsta: 63 ani
Adresa: Timişoara Str. Paris nr. 3
Stare civilă: Căsătorit Copii: 4
Data internării: 12.06.2006
Serviciul: neuro-chirurgie
Motivul internării: dureri ale coloanei lombare cu 1 iradieri pe faţa postero-laterală
a coapsei pe faţa posterioară a gambei până la călcâi, talpă şi degete mici ale membrului drept
inferior; precum şi dificultate la mers.
Medicul care tratează: Dr. A. M.
Alergic: Nu
Antecedente: bolile copilăriei, infecţii urinare, veche suferinţă lombară
Informaţii fizice: - greutate: 74 Kg
- înălţime 1,75 m
Cunoaşterea pacientului. obiceiuri de viaţă
1. Nevoia de a respira:
poziţie obişnuită de confort: decubit lateral;
fumează: nu;
dificultăţi în respiraţie : nu.
2. Nevoia de a bea şi de a mânca
are gust : da;
proteză : da (superioară);
ajutor pentru a mânca : nu;
regim : nu;
dificultăţi la masticaţie : da;
consum de cafea şi alcool: ocazional.
21
3. Nevoia de a elimina
urina: - dificultăţi: nu;
- micţiuni nocturne: nu;
scaun: - dificultăţi: nu;
- frecvenţă: normală;
- constipaţie: nu;
- laxative: nu;
transpiraţie: normală.
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postură
-se deplasează singur: da;
activitate psihică: orientat temporo-spaţial.
5. Nevoia de a dormi şi de a s e odihni
numărul orelor de somn: 6 - 7 ore pe noapte;
obiceiuri de a dormi: decubit lateral în obscuritate şi linişte.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
ajutor: nu;
particularităţi vestimentare: îmbrăcăminte adecvate vârstei.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
friguros: da;
frică de căldură: da.
8. Nevoia de a fi curat, a îngriji şi proteja tegumentele
obiceiuri: face baia de două ori pe săptămână;
se spală singur: da.
9. Nevoia de a evita pericolele
durere: da;
îngrijorare pentru boala sa: da;
îngrijorare pentru familia sa: nu.
10. Nevoia de a comunica
limba vorbită: română;
căsătorit: da.
dificultăţi pentru recunoaştere persoanelor, pentru a se orienta în timp şi spaţiu nu.
22
11. Nevoia de a-şi practica religia
practică religia ortodoxă;
merge frecvent în Biserică.
12. Nevoia de a se realiza
pensionar- ajută la gospodărie, grădinărit.
13. Nevoia de a se recrea
obiceiuri: plimbări pe jos, grădinărit;
centre de interes: biserica.
14. Nevoia de a învăţa
caută să se informeze: da.
23
II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a respira
problemă : respiră mai greu;
manifestări de dependenţă: accelerarea ritmului respirator;
sursă de dificultate: durere.
2. Nevoia de a mânca şi a bea
- problemă: alimentaţie insuficientă;
- manifestări de dependenţă: deshidratare, greutate inferioară;
- sursă de dificultate: stres, imobilitate.
problemă: diaree;
manifestări de dependenţă: număr mare de scaune (5-6 pe zi) cu consistenţă
lichidă;
sursă de dificultate: stres, schimbarea mediului.
4. Nevoia de a se mişca
problemă: imobilitate parţială;
manifestări de dependenţă: şederea în pat, limitarea amplitudinii mişcării,
postură inadecvată;
sursă de dificultate: durerea.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
problema: insomnie;
manifestări de dependenţă: oboseală, nervozitate;
sursa de dificultate: durere, dificultate la schimbarea poziţiei în pat.
problemă: imobilitate în îmbrăcare şi dezbrăcare;
manifestări de dependenţă: dificultate în îmbrăcare şi dezbrăcare;
sursa de dificultate: imobilitate parţială.
problemă: hipertermie;
manifestări de dependenţă: creşterea temperaturii peste valoarea normală;
sursa de dificultate: anxietate, durere.
24
8. Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele
- problemă: dificultate în menţinerea igienei corporale;
- manifestări de dependenţă: carenţă de igienă;
- sursa de dificultate: durere, imobilitate parţială.
- problemă: boală, stres;
- manifestări de dependenţă: risc de dependenţă;
- problemă: singurătate, teamă de necunoscut, de boală;
- manifestări de dependenţă: comunicare ineficientă la nivel afectiv;
- sursa de dificultate: durere, stres, nozofobie (= teamă de boală).
11. Nevoia de a-si practica religia
- practică religia ortodoxă.
- bolnavul are o integritate fizică şi psihică, are manifestări de bucurie; şi fericire
şi ia singur decizii.
- citeşte, ascultă emisiuni la radio.
- se interesează să acumuleze cunoştinţe în diferite domenii, doreşte sa-şi
redobândească sănătatea.
25
III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
problemă: accelerarea ritmului respirator;
diagnostic de îngrijire: dificultatea în respiraţie (dispnee);
obiectiv: asigurarea unei respiraţii în limite normale.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
problemă: hidratare insuficientă, anorexie;
diagnostic de îngrijire: alimentare ineficientă;
obiectiv: asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare.
problemă: diaree;
diagnostic de îngrijire: scaune lichide si dese;
obiectiv: reluarea tranzitului în limite fiziologice.
4. Nevoia de a se mişca şi a păstra o bună postură
problemă: imobilitate parţială;
diagnostic de îngrijire : limitarea amplitudinii mişcării;
obiectiv: să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.
problemă: insomnie;
diagnostic de îngrijire: oboseală datorită imposibilităţii de a dormi;
obiectiv: să fie odihnit cu tonusul fizic şi psihic bun, şi să beneficieze de un somn
corespunzător calitativ şi cantitativ.
- problemă: deficit în a se îmbrăca şi dezbrăca;
- diagnostic de îngrijire: imobilitate în îmbrăcare şi dezbrăcare;
- obiectiv: asigurarea unei îmbrăcăminte adecvată, lejeră şi ajutarea pacientului să îşi
poată satisface singur nevoia.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
- problemă: hipertermie;
- diagnostic de îngrijire: febră, frisoane;
- obiectiv: menţinerea temperaturii corpului în limite normale.
26
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele
problemă: se spală greu parţial;
diagnostic de îngrijire: incapacitatea de a se mişca;
obiectiv: menţinerea tegumentelor şi mucoaselor curate.
problemă: nelinişte;
diagnostic de îngrijire: risc de accidentare;
obiectiv: să beneficieze de siguranţă psihologică.
problemă: teamă de boală şi de izolare de familie;
diagnostic de îngrijire: comunicare ineficientă la nivel afectiv;
obiectiv : să se poată afirma.
27
ZIUA ÎNTÂI
Diagnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare
ingrijire
Alterarea Combaterea Se administrează antalgice si Se constată o
confortului durerii antiinflamatoare la indicaţia ameliorare a
datorita durerii medicului (la nevoie medicul durerii
execută infiltraţii epidurale)
Îi spunem bolnavului sa stea
liniştit in pat şi-l ajutam sa-şi
caute o poziţie cât mai comodă
Risc de Sa aiba parametrii Se recoltează sânge pentru: S-au efectuat
dezechilibru al biologici in limite VSH, hemogramă, glicemie, analizele şi
homeostaziei normale uree, creatinină, acid uric, grup investigaţiile
şi Rh de laborator
Se va efectua şi EKG, Rx
pulmonar, radiografie lombară
şi eventual mielografie
Alterarea Asigurarea unei Se va indica bolnavului să îşi Respiraţia este
respiratiei respiraţii in limite găsească o poziţie comodă care favorizată
manifestata normale să îi favorizeze respiraţia, să se
prin dispnee liniştească
Se aeriseşte salonul si se ajută
bolnavul pentru a i se
îndepărta eventuala lenjerie
care îi incomodează respiraţia
Îl învăţăm să facă exerciţii
respiratorii (la nevoie se
administrează oxigen)
Alterarea Menţinerea Se administrează antipiretice Se constată
temperaturii temperaturii (Paracetamol, Aspirină) scăderea febrei
corpului corpului în limite Se aplică pe frunte şi pe
manifestata normale membre comprese reci, se
prin încălzeşte pacientul cu paturi
hipertermie (38 in caz de frison
gr) Se administrează multe lichide
Alterarea Tranzit intestinal Se asigură o alimentaţie Numărul de
eliminarilor în limite hidrică în primele 24-48 ore: scaune diareice
manifestata fiziologice ceai neândulcit, supă de a mai scăzut
prin diaree Prevenirea morcovi, zeamă de orez; apoi Pacientul nu
deshidratării se trece treptat la carne fiartă, are semne de
cartofi, pâine prăjită deshidratare
Se administrează Furazolidon
Imposibilitate Bolnavul să-şi Ajutăm bolnavul să se îmbrace Bolnavul a fost
de a se îmbrăca satisfacă singur cu calm şi blândeţe fără îmbrăcat cu
si dezbrăca nevoia într-un mişcări bruşte haine adecvate
timp cât mai scurt Îi asigurăm o îmbrăcăminte cât
mai lejeră
28
ingrijire
Risc de alterare Prevenirea Se realizează masaj în zonele Escarele au fost
a integritatii escarelor expuse la escare, se pudrează prevenite
tegumentelor cu praf de talc
datorita Se are în vedere ca lenjeria să
imobilitatii fie tot timpul curată si
cearşaful bine întins
Alterarea Pacientul să I se va administra pacientului Somnul a fost
somnului beneficieze de un o medicaţie care să-l ajute să- favorizat
manifestat prin somn şi satisfacă orele de somn
insomnie corespunzător (Dormicum, Diazepan,
vârstei, calitativ si Rudotel)
cantitativ
Risc de alterare Pacientul sa Ajutăm bolnavul să-şi facă I s-a asigurat o
igienei prezinte toaleta pe părţi, să-şi schimbe igienă corectă
tegumente şi lenjeria
mucoase curate
Alterarea Pacientul să aibă Planificăm un program de S-au executat
miscarilor tonusul si forţa exerciţii fizice (întâi pasive exerciţiile
manifestata musculară păstrată apoi active) pasive
prin imobilitate
Alterarea Asigurarea unei Se explică bolnavului Apetitul este
nutritieio alimentaţii necesitatea unei alimentaţii restabilit,
manifestata corespunzătoare, corespunzătoare, se asigură bolnavul începe
prin inapetenta calitativ şi necesarul de calorii si este să mănânce
cantitativ încurajat să mănânce
Stimularea I se recomanda să folosească
apetitului fructe proaspete, sucuri
naturale şi vitamine pentru
revenirea apetitului
ZIUA A DOUA
ingrijire
Risc de alterare Asigurarea igienei Se ajută bolnavul să-şi Bolnavul are
a igienei corporale efectueze toaleta cavităţii tegumente şi
bucale şi a întregului corp mucoase curate
Alterarea Suprimarea Se administrează pacientului Durerea s-a
confortului durerii antalgice şi antiinflamatoare la diminuat şi
datorita durerii indicaţia medicului (Piafen, bolnavul se
Diclofenac sau Indometacin, simte mai bine
Aspirină)
Ajutăm bolnavul să-şi
găsească o poziţie cât mai
comodă
29
Alterarea Reluarea Se va administra în continuare Scaunele revin
eliminarilor tranzitului Furazolidon la normal (atât
manifestata intestinal în limite Se va ţine în continuare regim numărul cât şi
prin diaree fiziologice consistenţa lor)
Imposibilitatea Bolnavul să-şi Ajutăm bolnavul la îmbrăcat şi Bolnavul a fost
de a se îmbrăca satisfacă singur la dezbrăcat, cu mişcări fine şi îmbrăcat în
şi dezbrăca nevoia cât mai cu răbdare haine cât mai
repede posibil lejere
Alterarea Pacientul să aibă Facem exerciţii fizice pasive S-au efectuat
miscarilor tonusul şi forţa cu bolnavul exerciţiile
manifestata musculară Se realizează masaj zonelor pasive
prin imobilitate păstrată expuse la escare iar apoi se Nu au apărut
Prevenirea pudrează escare
escarelor Îi explicăm bolnavului (îl
ajutăm la nevoie) necesitatea
schimbării cit mai des a
poziţiilor
Alterarea Pacientul să Se administrează în continuare Bolnavul a
somnului beneficieze de hipnotic slab (la indicaţia început să-şi
manifestat prin somn medicului) facă orele de
insomnie corespunzător Rugăm pe ceilalţi pacienţii din somn şi doarme
vârstei calitativ şi salon să respecte oralul de liniştit
cantitativ somn şi să păstreze linişte
Alimentaţia Asigurarea unei I se explică bolnavului I s-a asigurat
alimentaţii necesitatea unei alimentaţii necesarul de
corespunzătoare corecte şi corespunzătoare calorii
calitativ şi I se prezintă alimente şi este Bolnavul are
cantitativ încurajat se mănânce apetit şi
mănâncă bine
Alterarea Pacientul să fie Liniştim bolnavul şi îl Pacientul este
confortului echilibrat psihic asiguram că nu are de ce să-i mai liniştit, a
manifestata fie teamă prins curaj
prin anxietate Asigurăm un climat de linişte
şi siguranţă
Învăţăm pacientul tehnici de
relaxare
Asigurăm legătura pacientului
cu familia prin vizite frecvente
Comunicare Pacientul să se Îi dai posibilitatea să-şi Pacientul
ineficientă la poată afirma, să exprime nevoile, sentimentele, începe să
nivel afectiv aibă percepţie ideile şi dorinţele sale comunice, să-şi
(teamă de pozitivă de sine Îl încurajăm şi îi dăm exprime
boală) posibilitatea să ia singur sentimentele şi
decizii dorinţele
Îl asigurăm că nu are de ce să-i Nu îi mai este
fie frică de boală deoarece nu frică de boală
este foarte grav şi că se va
însănătoşi cât mai repede
30
ZIUA A TREIA
ingrijire
Dificultate în Asigurarea igienei Ajutăm bolnavul să-şi Pacientul este
efectuarea corespunzătoare efectueze toaleta corporală, curat
igienei bucală, să se pieptene, să-şi
corporale taie unghiile
Alterarea Obiectiv Se administrează Durea este
confortului combaterea antiinflamatoare şi antalgice ameliorată
datorita dureri durerii Se indică bolnavului să stea
lombare liniştit, să evite mişcările
bruşte
Alterarea Relaxarea Se efectuează un masaj Musculatura
posturii musculaturii medical al coloanei vertebrale paravertebrală
datorita paravertebrale dar şi a membrelor inferioare este relaxată
contractura Administrare de medicamente
musculaturii decontractante (Clorzoxazonă)
paravertebrale
Dificultate în Bolnavul să-şi Ajutăm bolnavul să se Bolnavul a fost
îmbrăcat şi satisfacă singur îmbrace, evităm mişcările îmbrăcat şi a
dezbrăcat nevoia cât mai bruşte reuşit să se
repede posibil Facem exerciţii pasive şi îl îmbrace singur
rugăm să încerce şi singur să parţial
facă exerciţii fizice şi să
încerce şi singur să se îmbrace
şi să se dezbrace
Alterarea Pacientul să aibă Purtăm discuţii cu bolnavul, îi Pacientul este
imaginii de o percepţie ascultăm problemele şi mai liniştit,
sine pozitivă despre sentimentele, îl încurajăm comunică mai
sine bine
ZIUA A PATRA
Diegnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

ingrijire
Alterarea Suprimarea Se administrează medicaţia Durerea este
confortului durerii antiinflamatoare şi antalgică ameliorată,
datorita durerii Explicăm bolnavului bolnavul se
necesitatea efectuării simte mai bine
infiltraţiilor epidurale şi
ajutăm medicul la efectuarea
tehnicii
Dificultate în Pacientul să Îl ajutăm pe bolnav să-şi Bolnavul este
efectuarea prezinte efectueze toaleta parţială a curat şi bine
31
igienei tegumente şi corpului, bucală îngrijit
corporale mucoase integre Îl rugăm să încerce şi singur
şi curate să-şi facă toaleta parţială
Hipertonia Relaxarea Se administrează medicaţie Musculatura
musculaturii musculaturii decontracturantă paravertebrală
paravertebrale paravertebrale (Clorzoxazonă) este
Se va face masaj coloanei decontracturată
vertebrale
Inabilitatea în a Pacientul să-şi Îl ajutăm să se îmbrace, îi Bolnavul a fost
se îmbrăca şi satisfacă singur asigurăm o îmbrăcăminte cât îmbrăcat în
dezbrăca nevoia cât mai mai lejeră haine adecvate
repede posibil Încurajăm bolnavul să încerce Bolnavul a
şi singur să se îmbrace şi reuşit parţial să
dezbrace, măcar parţial se îmbrace
Alterarea Pacientul să fie Liniştim bolnavul, îi explicăm Pacientul este
echilibrului echilibrat psihic că nu are motiv să fie agitat şi liniştit
psihic Să fie liniştit şi nervos pentru că boala este
manifestat prin odihnit ameliorată şi se va vindeca cât
agitatie de curând şi va putea pleca
acasă
ZIUA A CINCEA
ingrijire
Alterarea Combaterea Se administrează medicaţia Durerea este
confortului durerii corespunzătoare la indicaţia ameliorată,
datorita dureri medicului bolnavul se
lombare Încurajăm bolnavul şi ajutăm simte mai bine
medicul al efectuarea şi se poate şi
infiltraţiilor epidurale mişca mai bine
Dificultate în Asigurarea unor Îl ajutăm pe pacient la Pacientul este
efectuarea tegumente şi efectuarea toaletei corporale curat
toaletei mucoase curate Începe să-şi
corporale facă şi singur
toaleta dar doar
parţial
Greutate în Pacientul să se Îl ajutăm sa se îmbrace prin Pacientul a fost
satisfacerea îmbrace şi efectuarea unor manevre cât îmbrăcat cu
nevoii de a se dezbrace singur mai blânde şi cu multă răbdare haine lejere
îmbrăca şi cât mai repede Încurajăm bolnavul să încerce Începe şi singur
dezbrăca posibil şi singur să se îmbrace să se îmbrace
dar mai greu şi
doar parţial
Deficit de Sa aiba Ii explicam cauzele bolii, cum Pacientul a
cunostinte cunostintele trebuie sa faca miscarile in inteles planul
despre boala si necesare pentru mod corect pentru a prevenii terapeutic si de
prevenirea prevenirea recidivele, sa faca exercitii recuperare
complicatiilor recidivelor pentru tonofierea musculaturii
32
V. EVALUARE
Bolnavul cu mai veche suferinţă lombară, se internează pentru dureri marcate de coloană lombară
cu iradieri pe faţa posterioară a gambei până în călcâi, talpă şi degete mici ale membrului drept
inferior, precum şi dificultate la mers, prezentând şi o poziţie antalgică - scolioza.
Sub tratament antiinflamator, decontracturant, sedativ precum şi infiltraţii epidurale cu
Xilină 1% şi hidrocortizon, simptomatologia se ameliorează. Bolnavul prezintă o stare
generală bună, merge mai greu şi sprijinit iar durerea este puţin ameliorată.
Bolnavul va fi transferat la Clinica de Fizioterapie în vederea urmării unui
tratament adecvat.
33
PLANUL 2
Numele: G. Prenumele: G.
Data naşterii: 05.05.1953 Vârsta: 50 ani
Adresa: Timişoara Str. Panselelor nr.10
Starea civilă: Căsătorit Copii: Doi
Serviciul: neuro – chirurgie
Motivul internării: durerii accentuate la nivelul coloanei vertebrale lombo- sacrate cu iradieri
pe membrul stâng inferior.
Alergic: Nu
Antecedente: bolile copilăriei, pneumonie, diabet zaharat de tip II, lombosciatică vertebrală
- înălţime: 1,70 m
Cunoaşterea pacientului: obiceiuri de viaţă
- poziţie obişnuită de confort: decubit dorsal;
- fumează: da;
- dificultăţi în respiraţie: nu.
- are gust: da;
- proteză: nu;
- ajutor pentru a mânca: nu;
- regim: da (pentru diabet zaharat);
- consum de cafea şi alcool: nu.
- urina: - dificultăţi: nu;
- micţiuni nocturne: da;
- scaun: - dificultăţi: da;
34
- frecvenţă: 1 scaun / 2-3 zile;
- constipaţie: da;
- laxative: da;
- transpiraţie: normală.
- se deplasează singur: da;
- activitate psihică: orientat temporo- spaţial.
5. Nevoia de a dormii şi de a se odihni
- numărul orelor de somn: 7 - 8 ore pe noapte;
- obiceiuri de a dormi: decubit dorsal şi în linişte.
- ajutor: nu;
- particularităţi vestimentare: haina cât mai lejere.
7. Nevoia de a- şi menţine temperatura corpului în limite normale
- friguros: nu;
- frică de căldură: nu.
8. Nevoia de a fi curat, de a îngriji şi proteja tegumentele
- obiceiuri: face duş zilnic;
- se spală singur: da.
- durere: da;
- îngrijorare pentru boala sa: da;
- îngrijorare pentru familia sa: da.
- limba vorbită : română şi maghiară;
- căsătorit: da
- dificultăţi pentru recunoaşterea persoanelor: nu
- practică religia catolică;
- merge frecvent în Biserică.
- lucrează ca muncitor.
35
- obiceiuri: se uită Ia televizor, citeşte;
- centre de interes: cinematograf.
- caută să se informeze : da.
- problemă: respiră mai greu;
- manifestări de dependenţă: accelerarea ritmului respirator;
- sursă de dificultate: durere.
- manifestări de dependenţă: greutate inferioară;
- sursă de dificultate: stres, imobilitate.
- problemă: constipaţia;
- manifestări de dependenţă: număr scăzut de scaune pe zi;
- sursă de dificultate: stresul, alimentaţia.
- problemă: imobilitate parţială;
- manifestări de dependenţă: şederea la pat, limitarea amplitudinii mişcării,
postură inadecvată;
- sursă de dificultate: durerea.
- problema: insomnia, oboseala;
- manifestări de dependenţă: nervozitate, oboseală;
- sursa de dificultate: durere, dificultate la schimbarea poziţiei in pat,
schimbarea mediului şi a patului.
36
- problemă: imobilitate în îmbrăcare şi dezbrăcare;
- manifestări de dependenţă: imobilitate parţială;
- sursa de dificultate: durerea.
- nu sunt probleme ..
- problemă: dificultate în menţinerea igienei corporale, diaforeză (transpiraţie abundentă);
- sursa de dificultate: durerea, imobilitate parţială.
- problemă: anxietate, stres;
- manifestări de dependenţă: risc de accidente (complicaţii);
- sursa de dificultate: imobilitate parţială, mişcare dificilă.
- problemă: singurătate, teamă de boală;
- sursa de dificultate : stres, durere.
- practică religia catolică.
- nu sunt probleme.
- se interesează să acumuleze cunoştinţe despre boala sa şi înalte domenii.
37
- problemă: dificultate în respiraţie;
- diagnostic de îngrijire: accelerarea ritmului respirator datorită durerii, a stresului;
- obiectiv: asigurarea unei respiraţii normale.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- problemă: anorexie;
- diagnostic de îngrijire: alimentare ineficientă;
- obiectiv: asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare.
- problemă: constipaţia;
- diagnostic de îngrijire: dificultate în defecare;
- obiectiv: asigurarea unui tranzit intestinal normal.
4. Nevoia de a s e mişca şi a păstra o bună postură
- diagnostic de îngrijire: limitarea amplitudinii mişcării;
- obiectiv: să aibă tonusul şi forţa mu sculară păstrată.
- problemă: insomnie;
- diagnostic de îngrijire: oboseală;
- obiectiv: asigurarea unui număr de ore de somn corespunzător.
- problemă: dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca;
- obiectiv: pacienta să reuşească să-şi satisfacă singură nevoia..
- problemă: dificultate în igiena corporală;
- diagnostic de îngrijire: dificultate în efectuarea mişcărilor;
- obiectiv: menţinerea tegumentelor şi mucoaselor integre şi curate.
38
- problemă: nelinişte;
- diagnostic de îngrijire: risc de accidente;
- obiectiv: să beneficieze de siguranţă.
- problemă: teamă de boală şi de izolare de familie;
- diagnostic de îngrijire: comunicare ineficientă la nivel afectiv;
- obiectiv: să se poată afirma.
39
ZIUA ÎNTÂI

ingrijire
Risc de Revenirea la Se recoltează sânge pentru: VSH, În urma
dezechilibru valorile hemogramă, glicemie, uree, investigaţiilor
al fiziologice creatinină, acid uric, grup şi Rh făcute s-a putut
homeostaziei Depistarea unor Se va pregătii bolnavul atât fizic cât evidenţia
eventuale boli şi şi psihic în vederea efectuării de: HDL4-L5
verificarea stării radiografie lombară simplă sau S-a mai
de sănătate a mielografie, radiografie pulmonară observat o
bolnavului sau alte investigaţii care sunt creştere destul
considerate şi indicate de medic ca de mare a
fiind necesare glicemiei (230
mg)
Alterarea Suprimarea Se administrează antiinflamatoare şi Se constată o
confortului durerii analgezice (Diclofenac, Indometacin, ameliorare a
manifestat prin Piafen) la indicaţia medicului durerii
durere
Alterarea Asigurarea unei Învăţăm bolnavul să facă exerciţii Respiraţia este
respiratiei respiraţii în limite respiratorii favorizată,
manifestata normale, fără Deschidem fereastra şi invităm bolnavul este
prin dispnee dificultăţii bolnavul să respire adânc aer curat mai liniştit
Îl ajutăm să-şi îndepărteze eventuala
îmbrăcăminte care îi incomodează
respiraţia
Alterarea Scăderea valorii Datorită constatării creşterii Se constată o
constantelor glicemiei la glicemiei, bolnavul fiind de mult scădere uşoară
biologice valoarea normală bolnav de diabet zaharat de tip II, se a valorii
manifestat prin (între 80 şi 120) va creşte doza de medicaţie, glicemiei
hiperglicemie respectiv de Meguan şi se va trece pe
un regim adecvat bolii
Alterarea Pacientul să aibă Învăţăm pacientul să folosească o Tranzitul
eliminarilor un tranzit alimentaţie bogată în reziduuri şi să intestinal
manifestata intestinal normal ingere o cantitate mare de lichide începe să-şi rea
prin cu scaune zilnice Se administrează laxative la indicaţia activitatea
constipatie şi regulate medicului
Dificultate în Bolnavul să-şi Ajutăm bolnavul să se îmbrace şi Bolnavul a fost
satisfacerea satisfacă singur dezbrace cu răbdare şi fără mişcării îmbrăcat cu
nevii de a se nevoia într-un bruşte haine cât mai
îmbrăca şi timp cât mai scurt Îi asigurăm o îmbrăcăminte cât mai lejere
dezbrăca lejeră
40
ingrijire
Imobilitate Pacientul să aibă Se planifică un program de exerciţii S-au executat
parţială tonusul şi forţa fizice, dacă bolnavul nu poate singur exerciţiile
musculară îl vom ajuta pasive
păstrată Se efectuează un masaj în zonele Escarele au
Prevenirea expuse la escare şi se pudrează cu fost prevenite
escarelor talc
Se va avea în vedere ca tot timpul
lenjeria să fie uscată şi cearşaful bine
întins
Alterarea Pacientul să Se va administra pacientului uşoare Pacientul
somnului beneficieze de un hipnotice, la indicaţia medicului începe să-şi
manifestata somn satisfacă orele
prin insomnie corespunzător de somn
vârstei, atât
cantitativ cât şi
calitativ
Alterarea Bolnavul să Ajutăm bolnavul la efectuarea I s-a asigurat o
igienei beneficieze de toaletei pe părţi, îl ajutăm la igienă corectă
corporale tegumente şi pieptănatul părului
mucoase integre
şi curate
Alterarea Stimularea Îi prezentăm bolnavului felurile de Bolnavul
alimentatiei apetitului mâncare permise, îl încurajăm să începe să aibă
manifestata Asigurarea unei mănânce poftă de
prin inapetenta alimentaţii Îi recomandăm să folosească sucuri mâncare şi să
corespunzătoare naturale şi fructe proaspete (în mănânce
atât cantitativ cât special lămâia, pentru stimularea
şi calitativ apetitului)
Comunicare Pacientul să se Îi explicăm pacientului că nu are Pacientul
ineficientă la poată afirma, să motiv să se îngrijoreze de boala sa începe să-şi
nivel afectiv aibă o percepţie Îi dăm posibilitatea să-şi exprime exprime
pozitivă de sine nevoile, dorinţele, sentimentele şi îl sentimentele,
ajutăm să ia singur deciziile dorinţele
ZIUA A DOUA

ingrijire
Alterarea Combaterea Se administrează în continuare Durerea a fost
confortului durerii antiinflamatoare şi analgezice puţin
manifestat prin Ajutăm pacientul la găsirea unei ameliorată dar
durere poziţii cât mai comode totuşi mai
persistă
41
Alterarea Revenirea la Se administrează la indicaţia Se constată o
constantelor valoarea normală medicului tratamentul adecvat scădere a
biologice a glicemiei diabetului zaharat (Meguan) valorii crescute
manifestat prin Se explică bolnavului necesitatea a glicemiei
hiperglicemie respectării unui regim adecvat (180 mg)
Se va indica să consume multe
lichide
Dificultate în Pacientul să poată Ajutăm bolnavul să se îmbrace prin Bolnavul a fost
îmbrăcat şi singur să se efectuarea unor mişcări blânde îmbrăcat cu
dezbrăcat îmbrace şi haine adecvate
dezbrace
Alterarea Pacientul să aibă Ajutăm pacientul la efectuarea Exerciţiile
mobilitatii tonusul şi forţa exerciţiilor fizice, apoi îl ajutăm să pasive au fost
corpului musculară se ridice din pat şi să facă mici executate
manifestata pri păstrată plimbări Bolnavul a
imobilitate reuşit să facă o
parţială mică plimbare
în salon cu
ajutorul acordat
Dificultate în Asigurarea unei Se ajută bolnavul la efectuarea Pacientul are
efectuarea igiene corecte toaletei pe părţi, la efectuarea tegumente şi
igienei toaletei cavităţi bucale mucoase curate
corporale
Alterarea Pacientul să aibă Se administrează în continuare Constipaţia nu
eliminarilor un tranzit un laxative a fost
manifestata tranzit intestinal combătută
prin normal
constipatie
Alterarea Bolnavul să I se va administra o medicaţie Bolnavul a
somnului beneficieze de un corespunzătoare (Distonocalm, adormit mai
manifestata somn liniştit Rudotel) la indicaţia medicului liniştit
prin insomnie
Anxietate Pacientul să aibă Liniştim bolnavul, îl asigurăm că nu Pacientul este
un psihic are motiv de teamă mai liniştit are
echilibrat, să fie Îi administrăm uşoare sedative (la mai multă
liniştit indicaţia medicului) încredere în
sine
Hipertonia Relaxarea Se administrează medicaţie Musculatura
musculaturii musculaturii decontractantă la indicaţia medicului paravertebrală
paravertebrale paravertebrale (Clorzosazonă) este mai
Se va face un masaj medical atât relaxată
coloanei vertebrale cât şi membrelor
inferioare
42
ZIUA A TREIA
ingrijire
Alterarea Suprimarea Se va administra antiinflamatoare şi În urma
confortului durerii analgezice tratamentului
manifestat prin efectuat,
durere evoluţia a fost
nefavorabilă,
medicul
indicând
intervenţie
chirurgicală
Alterarea Revenirea la Se va recolta sânge pentru Se observă o
constantelor valoarea normală verificarea valorii glicemiei scădere a
biologice Datorită necesităţii intervenţiei glicemiei (110
manifestat prin chirurgicale se va trece pe un mg)
hiperglicemi tratament cu insulină
Dificultate în Pacientul să-şi Ajutăm bolnavul să-şi schimbe Bolnavul a fost
îmbrăcat şi satisfacă singur lenjeria îmbrăcat cu
dezbrăcat nevoia haine lejere
Dificultate la Asigurarea unei Ajutăm pacientul la efectuarea Pacientul are
efectuarea igiene toaletei pe părţi tegumentele şi
toaletei corespunzătoare mucoasele
corporale curate
Imobilitate Păstrarea Încurajăm pacientul şi îl ajutăm la Pacientul a
parţială tonusului şi forţei efectuarea unei mici plimbări reuşit (cu
musculare ajutor) să facă
o plimbare pe
coridor
Constipaţia Combaterea Explicăm bolnavului necesitatea Clisma a fost
constipaţiei efectuării unei clisme evacuatorii făcută, tranzitul
Pregătim bolnavul atât fizic cât şi intestinal fiind
psihic şi efectuăm clisma favorizat
Insomnia Bolnavul să I se va administra o medicaţie Bolnavul a
beneficieze de un corespunzătoare (Distonocalm, adormit mai
somn liniştit Rodotel) la indicaţia medicului liniştit
Pregătirea Pacientul să fie Încurajăm bolnavul pentru a nu-i fi Pacientul a
preoperatorie echilibrat psihic, frică de intervenţia chirurgicală, îi înţeles
din preziua să n-ui fie frică prezentăm atât avantajele intervenţiei necesitatea
intervenţiei cât şi dezavantaje postoperatorii intervenţiei
chirurgicale Se administrează la indicaţia chirurgicale
mediului un calmant uşor este mai
liniştit, a prins
curaj
Pacientul să fie Ajutăm bolnavul la efectuarea unei Igiena
pregătit fizic, în toalete corespunzătoare corporală a fost
vederea Îi spunem bolnavului să aibă în efectuată
43
intervenţiei ce va vedere ca alimentaţia din această zi Pacientul a
urma să fie cât mai uşor digerabilă şi respectat
bogată în vitamine indicaţiile date
Seara se va realiza o clismă în vederea
evacuatorie şi îi vom spune alimentaţiei
bolnavului să nu mănânce cu 12 ore S-a efectuat
înaintea intervenţiei chirurgicale clisma
evacuatorie
Urmărirea Observarea unor Măsurarea şi notarea temperaturii în Funcţiile vitale
funcţiilor eventuale foaia de observaţie au fost
vitale şi modificări în Măsurarea şi notarea pulsului măsurate şi au
vegetative starea de sănătate Observarea si notarea respiraţiei fost notate în
a bolnavului şi Observarea şi notarea diurezei şi a foaia de
care ar putea scaunului observaţie; nu
amâna intervenţia Observarea apariţiei unor schimbări s-au constatat
chirurgicală în starea bolnavului (apariţia febrei, modificări
a unor infecţii) Nu au fost
observate
modificări în
starea de
sănătate a
bolnavului
ZIUA A PATRA
ingrijire
Pregătirea Pacientul să fie Îi spunem bolnavului să nu mănânce Pacientul nu a
preoperatorie pregătit fizic şi să şi să nu bea nimic mâncat şi nu a
din dimineaţa prezinte Se va efectua o clismă evacuatorie băut nimic cu
intervenţiei tegumente şi Ajutăm pacientul la efectuarea 12 ore înainte
chirurgicale mucoase curate, toaletei corporale, îi spunem să-şi Pacientul ş-a
în vederea îndepărteze bijuteriile efectuat toaleta
intervenţiei ce va Îl ajutăm să-şi schimbe lenjeria şi şi-a schimbat
urma lenjeria
Pacientul să Vom linişti şi încuraja bolnavul, Pacientul este
prezinte un psihic administrăm un sedativ la indicaţia mai liniştit,
bine echilibrat medicului anestezist şi îl vom însoţii doreşte să se
la blocul operator (bolnavul va fi însănătoşească
transportat cu căruciorul sau cu cât mai repede
targa) Bolnavul a fost
transportat cu
targa la blocul
operator
Necesitatea Supravegherea Până la trezirea pacientului vom Pacientul este
acordării stării de sănătate supraveghea: aspectul faciesului, puţin palid, dar
îngrijirilor a bolnavului şi observarea respiraţiei, vom măsura în rest nu apar
postoperatorii prevenirea tensiunea arterială, pulsul, modificări
44
imediate complicaţiilor temperatura şi le vom trece în foaia Funcţiile vitale
de temperatură şi vegetative au
Vom supraveghea perfuzia fost măsurate şi
notate
Alterarea Suprimarea Se vor administra analgezice (Piafen, Durerea este
confortului durerii Algocalmin fiole) în perfuzie ameliorată
maniferstata
prin durere
Nelinişte, Pacientul să fie Încă de la trezire, pacientul este Pacientul este
agitaţie liniştit agitat, îi este frică, deci vom linişti echilibrat
bolnavul, vom purta discuţii cu el şi psihic
îl asigurăm că nu are motiv de teamă
Insomnie Pacientul să fie Îi vom administra uşoare sedative Pacientul
odihnit şi să pentru a se liniştii şi pentru a-i doarme liniştit
beneficieze de un favoriza şi somnul necesar
somn liniştit
Greţuri Combaterea Se va administra în perfuzie 1 fiolă Greţurile încep
greţurilor de Metoclopramid, la indicaţia să dispară
medicului
Risc de Combaterea Explicăm bolnavului că nu are voie Bolnavul a
deshidratare deshidratarii să ingere nimic înţeles că nu
manifestat prin Îi udăm buzele cu o compresă are voie să bea
sete intensă şi umezită cu apă, după care le vom şi să mănânce
uscarea gurii şi unge cu glicerină precum şi
a buzelor interiorul cavităţi bucale
Risc de Prevenirea Se va administra la indicaţia Pansamentul a
complicatii infectării plăgii medicului, antibiotice fost schimbat si
infectioase (Cloramfenicol 2 g/zi) nu prezinta
Se va schimba pansamentul şi se va secretii
îngriji plaga în condiţii perfecte de purulente
asepsie
Alterarea Controlarea şi Se va recolta sânge pentru glicemie Glicemia are
constantelor menţinerea valorii Se va administra insulină valoare
biologice glicemiei în limite normală
manifestat prin normale
hiperglicemi
ZIUA A CINCEA

ingrijire
Risc de alterare Menţinerea stării Se va măsura tensiunea arterială şi Funcţiile vitale
a homeostaziei de sănătate în pulsul, se va observa respiraţia şi se au fost
limite normale va lua temperatura de 2-3 ori pe zi observate şi
Depistarea Se va măsura şi observa aspectul măsurate şi au
eventualelor urinei, al scaunului şi se vor nota în fost trecute în
modificări ale foaia de observaţie foaia de
45
funcţiilor vitale temperatură
Nu s-au
constatat
modificări
Dificultate în Bolnavul să-şi Ajutăm bolnavul la schimbarea Bolnavul este
satisfacerea satisfacă singur lenjeriei, asigurându-i o îmbrăcat în
nevoii de a se nevoia într-un îmbrăcăminte cât mai lejeră haine cât mai
îmbrăca şi timp cât mai lejere
dezbrăca scurt
Dificultate în Să prezinte Îl ajutăm pe pacient la efectuarea S-a asigurat
efectuarea tegumente şi toaletei corporale precum şi a igiena
igienei mucoase integre cavităţii bucale corporală
corporale şi curate necesară
Alterarea Ameliorarea Se vor administra antalgice Durerea este
confortului durerii antiinflamatoare (Diclofenac, diminuată
datorita durerii Indometacin- supozitoare)
Risc de Prevenirea Se va îngriji plaga cu soluţii aseptice Pansamentul a
complicatii infectării plăgii şi dezinfectante şi se va schimba fost schimbat
manifestat prin Prevenire unor pansamentul respectând condiţiile de Plaga este
posibile infectii complicaţii ce asepsie curată, nu au
la nivelul plagii pot altera starea Se va administra în continuare survenit
generală a Cloramfenicol (2 g/zi) complicaţii
bolnavului
Alterarea Păstrarea Se vor face exerciţii pasive a le Exerciţiile
miscarii tonusului şi membrelor inferioare pasive au fost
forţei musculare Asigurarea unei poziţii de confort efectuate
Risc de alterare Prevenirea desh Se va alimenta bolnavul pe cale A fost asigurat
a echilibrului Menţinerea parentală prin perfuzii cu ser necesarul de c
metabolic valorii glicemiei fiziologic 9 % Glicemia are
datorita idratării Va consuma lichide: ceaiuri valoarea
diabetului neândulcite, sucuri naturale, supe normală alorii
zaharat strecurate
Se administrează în continuare
insulină
Se va avea în vedere regimul necesar
bolii
46
V. EVALUARE
În urma tratamentului cu antiinflamatoare şi analgezice evoluţia stării pacientei nu a

fost favorabilă şi deci a fost nevoie de intervenţie chirurgicală. Bolnavul a suportat bine
intervenţia iar starea lui s-a îmbunătăţit, tratamentul continuându-se tot cu
antiinflamatoare şi analgezice precum şi antibiotice şi sedative. Pacientul va fi
supravegheat în continuare iar după scoaterea firelor va fi externat. Se va programa pentru
control neuro-chirurgical.
Pentru prevenirea recidivelor se va explica bolnavului să evite efortul fizic,
umezeală şi frigul şi să efectueze anual cure balneare în staţiuni.
47
PLANUL 3
Numele: P Prenumele: D
Data naşterii: .10.03.1956 Vârsta: 47 ani
Adresa: Deta Str. Principală nr. 25
Stare civilă: Căsătorit Copii: Doi
Serviciul: neuro-chirurgie
Motivul internării: bolnavul prezintă dureri ale coloanei lombare cu iradiere pe fesă şi
membrul drept inferior.
Alergic: Nu
Antecedente: bolile copilăriei, infecţii urinare, lombosciatică vertebrală.
- înălţime: 1,71 m
Cunoaşterea pacientului: obiceiuri de viaţă
- poziţie obişnuită de confort: poziţie şezând;
- fumează: da;
- dificultăţi în respiraţie: nu.
- are gust: da;
- proteză: nu;
- ajutor pentru a mânca: nu;
- regim: nu;
- consum de cafea şi alcool: da.
- urina: - dificultăţi: nu;
- micţiuni nocturne: nu;
48
- scaun: - dificultăţi: da;
- frecvenţă: 1 scaun la 3-4 zile;
- constipaţie: da;
- laxative: nu;
- transpiraţie: normală.
- se deplasează singur: da;
- activitate psihică: orientat temporo-spaţial.
5. Nevoia de a dormii şi de a se odihni
- numărul orelor de somn: 6 - 7 ore pe noapte;
- obiceiuri de a dormi: decubit lateral.
- ajutor: nu;
- particularităţi vestimentare: haine cât mai lejere.
- friguros: nu;
- frică de căldură: nu.
8. Nevoia de a fi curat, de a-şi îngriji şi proteja tegumentele
- obiceiuri: se spală zilnic (preferă duşul);
- se spală singur: da.
- durere: da;
- îngrijorare pentru boala sa: da;
- îngrijorare pentru familie: da.
- limba vorbită: română;
- dificultăţi pentru recunoaştere persoanelor: nu.
- practică religia ortodoxă;
- merge frecvent la Biserică.
- casnic, lucrează în grădină.
49
- obiceiuri: plimbări pe jos;
- centre de interes: cinematograf.
- caută să se informeze: da.
- nu sunt probleme;
- bolnavul respiră bine.
- manifestări de dependenţă: greutate inferioară;
- sursă de dificultate: anorexie, stres.
- problemă: constipaţie;
- manifestări de dependenţă: scaune rare, balonări;
- sursă de dificultate: alimentaţie insuficientă
- manifestări de dependenţă: şederea la pat, postură inadecvată;
- sursă de dificultate: durere.
- manifestări de dependenţă: nervozitate, oboseală;
- sursa de dificultate: durerea, limitarea mişcărilor.
- problemă: imobilitate în îmbrăcare şi dezbrăcare;
- manifestări de dependenţă: dificultate în îmbrăcat şi dezbrăcat;
- sursa de dificultate: imobilitate parţială.
50
- nu sunt probleme.
- problemă: dificultate în menţinerea igienei corporale;
- problemă: stres;
- manifestări de dependenţă: risc de accidente;
- sursa de dificultate: limitarea amplitudinii mişcărilor.
- problemă: singurătate, teamă de boală;
- sursa de dificultate: durere, stres.
- practică religia ortodoxă.
- bolnavul are integritate psihică, are planuri pentru viitor.
- bolnavul citeşte, caută să se relaxeze.
- se interesează să acumuleze cunoştinţe despre boala sa precum şi în alte
domenii.

- problemă: anorexie;
- diagnostic de îngrijire: alimentare ineficientă;
- obiectiv: asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare.
- problemă : constipaţie;
51
- diagnostic de îngrijire: scaune rare;
- obiectiv: reluarea tranzitului intestinal.
- obiectiv: bolnavul să aibă tonusul şi forţa musculară păstrată.
- diagnostic de îngrijire: oboseală;
- obiectiv: satisfacerea orelor de somn.
- problemă: deficit în a se îmbrăca şi dezbrăca;
- diagnostic de îngrijire: imobilitate parţială;
- obiectiv: bolnavul să reuşească singur să-şi satisfacă nevoia într-un timp cât mai
scurt.
- problemă: dificultate în efectuarea igienei;
- diagnostic de îngrijire: incapacitatea de a se mişca;
- obiectiv: asigurarea unei igiene corespunzătoare.
- problemă: agitaţie;
- diagnostic de îngrijire: risc de accidente;
- obiectiv: bolnavul să beneficieze de siguranţă psihologică.
- problemă: teamă de boală;
- diagnostic de îngrijire: comunicare ineficientă la nivel afectiv;
- obiectiv: pacientul să se poată afirma.
52
ZIUA ÎNTÂI
Diagnostic Obiectiv Intervenţie Evaluare
de ingrijire
Risc de Menţinerea stării Se explică bolnavului necesitatea În urma
dezechilibru de sănătate a efectuării unor analize se va recolta investigaţiilor
al bolnavului sânge pentru: VSH, hemogramă, făcute s-a pus
homeostaziei Depistarea unor glicemie, uree, Rh, creatinină, acid uric, în evidenţă
eventuale boli ce grup sanguin hernia de disc
ar amâna Se va efectua la pat TS şi TC şi necesitatea
intervenţia Se va pregăti bolnavul atât fizic cât şi intervenţiei
chirurgicală psihic în vederea efectuării pentru: chirurgicale
EKG, mielografie, radiografie Analizele de
pulmonară laborator nu
prezintă
modificări
patologice
Alterarea Ameliorarea Se administrează antiinflamatoare şi Durerea s-a
confortului durerii analgezice (Piafen, Diclofenac, diminuat
manifestat Aspirină)
prin durere
Dificultate în Bolnavul să fie Ajutăm bolnavul la efectuarea toaletei Igiena
efectuarea curat şi îngrijit corporale pe părţi corporală a fost
igienei efectuată
corporale
Inabilitate în Bolnavul să fie Ajutăm bolnavul să-şi schimbe lenjeria Bolnavul a fost
îmbrăcat şi îmbrăcat lejer şi prin efectuarea unor mişcări fine, fără îmbrăcat cu
dezbrăcat să reuşească să-l bruscăm haine curate şi
singur să-şi lejere
satisfacă nevoia
Imobilitate Pacientul să aibă Se planifică un program de exerciţii S-au efectuat
parţială tonusul şi forţa fizice şi îl ajutăm la efectuarea lor exerciţiile
musculară Ajutăm bolnavul la schimbarea poziţiei pasive
păstrată
Alterarea Pacientul să I se administrează sedative, la indicaţia Pacientul
somnului beneficieze de medicului doarme liniştit
manifestata un somn liniştit Păstrarea linişti în salon şi respectarea
prin insomnia şi odihnitor orarului de somn
Alterarea Combaterea Se administrează laxative Scaunul a fost
eliminarilor constipaţie Recomandăm bolnavului să folosească favorizat
manifestata multe lichide
prin
constipaţia
Alterarea Stimularea Îi ducem bolnavului mâncare şi îl Bolnavul
nutritiei apetitului încurajăm să folosească sucuri naturale începe să
manifestata şi fructe proaspete mănânce
prin anorexie
53
de ingrijire
Necesitatea Pacientul să aibă Explicăm bolnavului necesitatea Pacientul a
pregătirii un psihic bine efectuării intervenţiei chirurgicale îi înţeles
preoperatorii echilibrat prezentăm atât avantaje intervenţiei cât necesitatea
din preziua şi dezavantajele postoperatorii intervenţiei
intervenţiei Administrăm un uşor sedativ chirurgicale şi
doreşte să se
facă bine, este
mai liniştit, a
mai prins curaj
Pacientul sa fie Îi explicăm bolnavului că nu are voie să Pacientul a
pregătit fizic mănânce cu 12 ore înaintea intervenţiei înţeles
pentru chirurgicale şi că alimentaţia în această necesitatea
intervenţia zi să fie cât mai uşor digerabilă şi respectării
chirurgicală ce bogată în vitamine indicaţiilor date
va urma Seara se va efectua o clismă în ceea ce
evacuatorie priveşte
alimentaţia
Urmărirea Observarea unor Vom măsura tensiunea arterială şi o Funcţiile vitale
funcţiilor eventuale vom nota au fost
vitale şi modificări în Vom observa respiraţia măsurate şi
vegetative starea de Vom măsura pulsul şi temperatura şi le notate în foaia
sănătate a vom nota în foaia de observaţie de observaţie
bolnavului, ceea Valorile sunt:
ce ar putea TA=
amâna 135/65mmHg
intervenţia puls=70p/minut
chirurgicală respiraţia=
16r/minut
temperatura=
36,5 ’C
ZIUA A DOUA
Problemă Obiectiv Intervenţie Evaluare
Pregătirea Pacientul să fie Îi spunem bolnavului să nu mănânce şi Bolnavul nu a
preoperatorie pregătit fizic şi să nu bea nimic mâncat şi nu a
din dimineaţa să prezinte Se va efectua o clismă evacuatorie băut nimic
intervenţiei tegumentele şi Ajutăm bolnavul să-şi efectueze igiena Sa efectuat
chirurgicale mucoasele corporală igiena
curate, pentru Îl ajutăm la schimbarea lenjeriei corporală şi s-a
intervenţia corporale ajutat la
chirurgicală schimbarea
lenjeriei
54
Pacientul să Vom linişti şi încuraja bolnavul, Pacientul este
prezinte un administrăm un sedativ (la indicaţia mai liniştit
psihic bine medicului anestezist) A fost
echilibrat Vom ajuta la instalarea bolnavului pe transportat la
targă şi-l vom însoţii la blocul operator blocul operator
Îngrijiri Supravegherea Până la trezirea bolnavului, vom Funcţiile vitale
postoperatorii stării de sănătate supraveghea: aspectul faciesului şi al şi vegetative au
imediate şi observarea tegumentelor, ritmul de scurgere al fost măsurate şi
eventualelor perfuziei notate, nu sunt
modificări în Vom măsura din 15 în 15 minute modificări
starea tensiunea arterială, pulsul, respiraţia şi patologice
bolnavului temperatura şi le vom trece în foaia de
observaţie
Durerea Suprimarea Se vor administra analgezice în Durerea este
durerii perfuzie (Algocalmin fiole, Piafen) ameliorată
Îl ajutăm la găsirea unei poziţii cât mai
comode
Agitaţie Pacientul să fie Încă de la trezire bolnavul este agitat, Pacientul este
liniştit cu neliniştit pentru boala sa, şi deci îl vom mai liniştit
psihicul bine încuraja, îi vom explica că nu are de ce
echilibrat se teme
Greţuri Combaterea Se va administra în perfuzie 1 fiolă de Greţurile s-au
greţurilor Metoclopramid (la indicaţia medicului) diminuat
Uscarea gurii Pacientul să Udăm buzele bolnavului cu un tampon Uscarea
şi a buzelor prezinte umezit în apă buzelor şi a
mucoase integre Badijonăm mucoasa bucală şi buzele cu mucoasei
glicerină bucale a fost
combătută
Prevenirea Menţinerea Se vor administra la indicaţia S-a administrat
infecţiilor stării de sănătate medicului, antibiotice (Ampicilină sau în perfuzie
în limite Cloramfenicol) Cloramfenicol
normale (2g/zi)
Îngrijirea Prevenirea Se va dezinfecta plaga cu soluţii Pansamentul a
plăgii infectării plăgii dezinfectante şi se va schimba fost schimbat
pansamentul respectând condiţiile
perfecte de asepsie
Insomnia Pacientul să Îi vom administra uşoare sedative (la Pacientul
beneficieze de indicaţia medicului) doarme liniştit
un somn Ajutăm bolnavul la schimbarea poziţiei
corespunzător şi găsirea uneia cât mai comode
Alimentaţia Asigurarea Se alimentează parental cu perfuzii de S-a asigurat
necesarului de Glucoză 10% şi Ser fiziologic 9% şi necesarul de
calorii prin ingerare de ceaiuri neândulcite calorii
Prevenirea (până la apariţia vânturilor)
deshidratării
55
ZIUA A TREIA

de ingrijire
Risc de Depistarea unor Se va măsura şi nota tensiunea S-a constatat o
alterare a modificări ale arterială, pulsul, temperatura, respiraţia creştere a
homeostaziei valorilor şi eliminările de 2 ori pe zi sau de câte temperaturii
normale ori se consideră necesar (38,7 ’C) şi o
retenţie urinară
Alterarea Menţinerea Se administrează antipiretice
temperaturii temperaturii Se pun comprese umede pe frunte şi la Bolnavul este
corpului corpului în membre mai liniştit, nu
manifestata limite Învelim bolnavul cu două pături pentru mai are
prin fiziologice a se încălzi şi îl linişti frisoane
hipertermia Pacientul să aibă Îi administrăm lichide călduţe Temperatura a
cu frison o stare fizică mai scăzut (38
bună fără ’C)
frisoane
Alterarea Pacientul sa aibă Se va avea în vedere efectuarea unei Pacientul are
eliminarilor o stare de bine igiene corporale şi schimbarea lenjerie tegumentele
manifestata fizic, fără de câte ori este necesar curate şi uscate
prin diaforeza transpiraţii iar lenjeria a
abundente fost schimbate
Alterarea Suprimarea Se vor administra analgezice în Durerea este
confortului durerii perfuzie şi se vor mai administra şi ameliorată
manifestata antiinflamatoare sub formă de
prin durerea supozitoare (Indometacin, Diclofenac)
Alterarea Asigurarea unei Se va alimenta pacientul parental prin Necesarul de
alimentatiei alimentaţii perfuzii de Glucoză 10% şi Ser calorii a fost
manifestata corespunzătoare fiziologic 9% respectând doza indicată asigurat
prin anorexie, atât calitativ cât de medic Greţurile au
greţuri şi cantitativ Se va administra în perfuzie 1 fiolă fost combătute
Combaterea Metoclopramid A început
greţurilor Se administrează ceaiuri neândulcite şi eliminarea
de chimion pentru favorizarea cât mai spontană a
repede a evacuării gazelor gazelor
Alterarea Pacientul să aibă Se va încerca stimularea evacuării Micţiunea nu a
eliminarilor micţiuni urinei prin aplicarea de comprese calde fost stimulată şi
manifestata spontane pe regiunii pubiană, se va lăsa robinetul s-a efectuat
prin retenţie Prevenirea deschis; iar dacă micţiunea nu este sondaj vezical
urinară globului vezical stimulată se va efectua sondaj vezical cu sonda Foley
(la indicaţia medicului) Nu s-a format
Micţiunea nu a fost stimulată şi deci glob vezical
vom pregăti bolnavul atât psihic cât şi
fizic în vederea efectuării sondajului
vezical
56
de ingrijire
Dificultate în Menţinerea Ajutăm bolnavul la efectuarea toaletei Igiena
efectuarea tegumentelor şi corporale pe părţi, la igiena cavităţii corporală a fost
igienei mucoaselor bucale asigurată
corporale integre şi curate
Inabilitate în Asigurarea unei Ajutăm bolnavul la schimbarea Bolnavul a fost
îmbrăcat şi îmbrăcăminte lenjeriei de corp, asigurându-i o ajutat la
dezbrăcat curată şi lejeră îmbrăcăminte cât mai lejeră schimbarea
lenjeriei
corporale
Risc de Se va schimba pansamentul şi se va Pansamentul a
complicatii Prevenirea îngriji plaga în condiţiile perfecte de fost schimbat
manifestat infectării plăgii asepsie Tratamentul cu
prin posibile Menţinerea Se vor administra antibiotice antibiotic a fost
infecţii stării de sănătate (Cloramfenicol 2g/zi) efectuat
în limite
normale
Alterarea Pacientul să aibă Se va efectua un masaj al membrelor şi
miscarii si a tonusul şi forţa se va ajuta bolnavul la efectuarea Tonusul şi forţa
posturii musculară exerciţiilor fizice musculară sunt
manifestata păstrate păstrate
prin Se vor administra decontractante Musculatura
ontractura (Clorzoxazonă la indicaţia medicului) paravertebrală
musculaturii Se ajută bolnavul la găsirea unei poziţii este mai
paravertebrale cât mai comode relaxată
si imobilitate
parţială
Alterarea Pacientul să Se va administra un sedativ uşor Bolnavul a
somnului beneficieze de Se vor asigura păstrarea liniştii în salon reuşit să
manifestata un somn precum şi respectarea orarului de somn doarmă liniştit
prin insomnie corespunzător
ZIUA A PATRA

ingrijire
Depistarea unor Se vor măsura şi nota: tensiunea Funcţiile vitale
Prevenirea modificări ale arterială, temperatura, frecvenţa au fost
dezechilibrului valorilor respiraţiei şi pulsul măsurate şi
homeostaziei normale notate
Se constată
creşterea
temperaturii
peste limitele
normale (38,5
’C)
57
Alterarea Menţinerea Se vor administra antipiretice Febra începe să
temperaturii temperaturii Se vor pune comprese umede pe mâini scadă
corpului corpului în şi pe picioare
manifestata limite
prin fiziologice
hipertermia
Alterarea Pacientul să aibă Se va schimba lenjeria de corp şi cea Pacientul are
eliminarilor transpiraţiile în de pat de câte ori este necesar şi se vor lenjeria uscată
manifestata cantitate menţine tegumentele curate şi este curat
prin diaforeza fiziologică
Alterarea Ameliorarea Se vor administra analgezice şi Durerea a fost
confortului durerii antiinflamatoare ameliorată
manifestata
prin durerea
Alterarea Pacientul să aibă Se controlează cantitatea de urnă Bolnavul
eliminarilor micţiuni eliminată de bolnav, verificând punga elimină urina
manifestata sondei vezicale din vezica
prin retenţie Se administrează Furosemid (la urinară prin
urinară indicaţia medicului) pentru a favoriza sonda vezicală
micţiunile pusă
Dificultate în Asigurarea unei Ajutăm bolnavul la schimbarea Bolnavul a fost
satisfacerea îmbrăcăminte lenjeriei şi îl încurajăm şi învăţăm să ajutat la
nevoii de a se cât mai lejere încerce şi singur să se îmbrace şi schimbare
îmbrăca şi dezbrace lenjeriei şi
dezbrăca începe şi
singur, dar mai
greu şi cu
ajutor
Dificultate în Asigurarea unei Ajutăm pacientul la efectuarea toaletei Igiena
efectuarea igiene corporale Îl încurajăm să încerce şi singur corporală i-a
igienei corespunzătoare fost asigurată
corporale
Alterarea Se va efectua un masaj al membrelor Bolnavul s-a
miscarii si a Pacientul să aibă Ajutăm bolnavul să se ridice din pat şi ridicat din pat
posturii tonusul şi forţa să facă un pic de mişcare şi a făcut o
manifestata musculară Se va administra medicaţie plimbare scurtă
prin păstrată decontractantă, la indicaţia medicului prin salon dar
hipertonia Relaxarea cu ajutor
musculaturii musculaturii Musculatura
paravertebrale paravertebrală
si imobilitate este mai
parţială relaxată
Risc de Prevenirea Se va îngriji plaga folosind soluţii Pansamentul a
complicatii infectării plăgii dezinfectante şi se va schimba fost schimbat
manifestat pansamentul, respectând condiţiile de
prin posibile asepsie
infecţii
58
ZIUA A CINCEA
de ingrijire
Alterarea Prevenirea unor Se va controla sonda vezicală, Nu au apărut
eliominarilor accidente sau scurgerea urinii în pungă şi cantitatea probleme
datorita complicaţii de urină eliminată
prezentei
sondei
vezicale
Dificultate în Asigurarea Ajutăm pacientul la efectuare toaletei Toaleta a fost
efectuarea igienei necesare pe părţi efectuată
igienei
corporale
Inabilitate în Asigurarea unei Ajutăm bolnavul la schimbarea Pacientul a fost
îmbrăcat şi lenjerii lenjeriei îmbrăcat cu
dezbrăcat corespunzătoare haine lejere
Alterarea Păstrarea Ajutăm pacientul la efectuarea unor Bolnavul
miscarii tonusului şi a exerciţii fizice şi de mici plimbări începe să se
datorita forţei musculare plimbe şi
restricţie în singur, dar mai
mişcări greu
Risc de Sa nu existe Se va îngriji plaga cu soluţii aseptice şi Pansamentul a
complicatii semne de se va schimba pansamentul în condiţii fost schimbat,
manifestat infectie a plagii perfecte de asepsie fiind respectate
prin posibile regulile de
infecţii asepsie
Plaga nu
prezintă
complicaţii
V. EVALUARE FINALA A CAZULUI
În urma tratamentului cu antiinflamatoare şi analgezice evoluţia stării pacientei nu a

fost favorabilă şi deci a fost nevoie de intervenţie chirurgicală. Bolnavul a suportat bine
intervenţia iar starea lui s-a îmbunătăţit, tratamentul continuându-se tot cu
antiinflamatoare şi analgezice precum şi antibiotice şi sedative. Pacientul va fi
supravegheat în continuare iar după scoaterea firelor va fi externat. Se va programa pentru
control neuro-chirurgical.
Pentru prevenirea recidivelor se va explica bolnavului să evite efortul fizic,
umezeală şi frigul şi să efectueze anual cure balneare în staţiuni.
59
CONCLUZII
Hernia de disc intervertebrală, este suferinţa nervului sciatic şi se caracterizează

clinic printr-un sindrom radicular (durere, tulburări de sensibilitate şi semne de deficit motor) şi
un sindrom vertebral (limitarea mişcărilor).
Boala este provocată în 80 - 90% din cazuri de compresiunea rădăcinilor L4 şi S1 al
nervului sciatic în spaţiul inter-disco-ligomentar.
Hernia de disc este boala adultului tânăr (30 - 50 ani), deoarece înainte de 30 de ani nu
apar modificări de senescenţă degerierativă, iar după 50 ani fibrozarea sfârşeşte iar degeneraţia discală
nu mai permite hernierea nucleului pulpos în spaţiul inter-disco-ligomentar.
Manifestari
1. Simptomul radicular constă în durere, tulburări de sensibilitate şi deficit motor.
2. Sindromul vertebral: se caracterizează prin atitudini vicioase şi limitarea mişcării
coloanei vertebrale.
Diagnosticarea herniilor de disc nu este suficient numai examenul clinic ci
trebuie făcut şi examen radiologic sau eventual mielografic.
TRATAMENTUL HERNIILOR DE DISC
Primul obiectiv important în ceea ce priveşte tratamentul HDL, este repaosul

obligatoriu la pat, aproximativ 10 - 14 zile (are acţiune decontracturantă si analgezică
- antiinflamatoare şi analgezice ca: Aspirină (3 - 4 g/zi) Fenilbutazonă
(supozitoare sau drajeuri 2 - 4 pe zi) timp de 7 - 10 zile, sau
Indometacin (3 - 4 comprimate a 25 mg/zi) timp de 5 - 8 zile.
- decontracturante: Clorzoxozonă, Paraflex 1 - 2 comprimate de 3 - 4 ori/zi.
- Infiltraţiile epidurale sau paravertebrale cu xilină 1% şi hidrocortizon sunt necesare
în unele forme foarte dureroase.
- În stadiul subacut, medicaţia analgezică şi antiinflamatoare se reduce şi se
recomandă fizioterapia sau roentgenterapia antiinflamatorie, reeducarea în piscină, cure
balneare
Dacă prin administrarea tratamentului nu se obţin rezultate şi durerea încă mai
persistă, se va trece la intervenţie chirurgicală
60
INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTA
Planul de ingrijire trebuie sa aiba ca obiective urmatoarele
1. Asigurarea confortului prin calmarea durerii
2. Administrarea tratamentului medicamentos indicat de medic
3. Ingrijiri specifice in functie de interventia chirurgicala
4. Educatia pentru sanatate
ÎNIGRIJIRILE POSTOPERATORII
Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor organismului,

asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.
1. Îngrijirile bolnavilor operaţi cu anestezie generală
d) Supravegherea faciesului:
apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea extremităţilor indică starea de şoc;
apariţia cianozei, chiar redusă, indică insuficienta respiratorie sau circulatorie se
administrează oxigen pe sonda endonazală.
e) Supravegherea comportamentului:
Bolnavul poate să prezinte la trezire o stare de agitaţie, deci trebuie să fim atenţi ca operatul să
nu-şi smulgă pansamentul, drenurile, perfuzia; să nu se ridice din pat. Va fi imobilizat
la nevoie "
f) Supravegherea respiraţiei:
respiraţia trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală;
dacă apare jena respiratorie, ea poate trăda:
 încărcarea bronşică cu mucozităţi - se va face aspiraţie faringiană.
 căderea limbii - este prevenită prin menţinerea pipei Gueddel, până la trezirea
bolnavului.
 inundarea căilor respiratorii cu vomisment - se previne prin poziţia bolnavului, se
face aspiraţie sau eventual intubaţie traheală.
d) Supravegherea pulsului:
pulsul trebuie să fie bine bătut, regulat, puţin accelerat, rărindu-se în mod
progresiv;
pulsul filiform - este semn de hemoragie sau altă stare critică.
i) Supravegherea tensiunii arteriale:
tensiunea arterială va fi controlată în mod ritmic.
61
j) Supravegherea pansamentului:
pansamentul trebuie sa rămână uscat, să nu se îmbibe cu sânge sau
serozitate.
k) Schimbarea poziţiei bolnavului.
- se face pentru prevenirea pneumoniei de decubit
l) Îngrijirea mucoasei bucale
pentru a umidifica mucoasa bucală se şterge cu tampoane umezite în soluţii
diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu.
i)Prevenirea escarelor:
se efectuează frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi călcâielor apoi se
pudrează cu talc şi se schimbă des poziţia bolnavului.
k) Evacuarea vezicii.
l) Asigurarea somnului:
- seara se administrează un sedativ uşor.
m) Alimentaţia:
în prima zi bolnavul va ţine o dietă hidrică cu ceai ne îndulcit. După evacuarea spontană a
gazelor, bolnavul va primi ceaiuri îndulcite, citronade, supă de legume
strecurată, lapte.
2. Îngrijiri speciale după rahianestezie.
d) Transportul bolnavului: se efectuează în poziţie orizontală.
e) Instalarea operatului în pat: bolnavul va fi instalat în poziţie orizontală , cel puţin 24
ore fără pernă.
f) Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
pulsul poate fi uşor bradicardic;
tensiunea arterială poate fi uşor scăzută.
e)Supravegherea micţiunii:
micţiunea poate apărea spontan sau stimulată.
e) Revenirea sensibilităţii:
sensibilitatea membrelor inferioare reapare treptat la rădăcină spre extremităţi.
f) Depistarea incidentelor:
dacă apare cefalee, se combate prin aplicarea pungii cu gheaţă sau
compreselor reci pe cap şi prin administrarea antalgicelor.
62
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Pentru evitarea recidivelor, asistenta îl încurajează pe bolnav pentru a urma un
tratament fizioterapic, îi explică ca în viitor să se ferească de frig, umezeală, să evite
mişcările bruşte şi greşite care solicită coloana vertebrală, să urmeze zilnic un program de gimnastică
medicală (atât în Clinica de Fizioterapie cât şi la domiciliu) iar anual să efectueze cure
balneare în anumite staţiuni (Băile Felix, Herculane, etc.).
63
BIBLIOGRAFIE
1.GHIDUL DE NURSING – LUCRETIA TITIRCA

2. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI –
LUCRETIA TITIRCA
3. MEDICINA GENERALA – BORUNDEL
4. CHIRURGIE – MANUAL PENTRU CADRE MEDII
5. TEHNICI DE EVALUARE PENTRU ASISTENTI – LUCRETIA TITIRCA
64

Hernia de Disc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hernia de Disc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOTIVATIE

Am ales studiul ingrijirii bolnavilor cu hernie de disc datorita faptului ca este o

Consiliul Internaţional al nurselor defineşte nursingul ca fiind o parte integrantă a

"Sănătatea reprezintă ansamblul forţelor Bio-fizice, fizice, afective, psihice şi

Aceste nevoi fundamentale sunt:

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE - este o metodă organizatorică şi sistematică care

2. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

2.1 CARACTERELE GENERALE ALE

Vertebrele adevărate se compun din următoarele părţi: corpul vertebral, arcul

2.2 CARACTERELE SPECIFICE ALE VERTEBRELOR

Vertebrele regiunii cervicale cu excepţia primelor două prezintă unele particularităţi.

Coloana vertebrală îndeplineşte 3 roluri majore

Hernia de disc intervertebrală, este suferinţa nervului sciatic şi se caracterizează

3.1 SIMTOMELE CARACTERISTICE ALE HERNIEI DE DISC

Simtomele se grupează în două: - radicular

1. Simptomul radicular constă în durere, tulburări de sensibilitate şi deficit motor.

Obiectivarea durerii se face printr-o serie de semne, printre care amintim:

Hernia de disc L1 - L2 şi L2 - L3 sunt întâlnite foarte rar şi debutează cel mai

3.3 TRATAMENTUL HERNIILOR DE DISC

Primul obiectiv important în ceea ce priveşte tratamentul HDL, este repaosul

4.1 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

A. Rolul asistentei în efectuarea actelor de investigaţie constă în:

4.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA

4.3.1 PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI

Se face în funcţie de:

- felul investigaţiei chirurgicale;

4.3.2. ÎNIGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR

Îngrijirile postoperatorii, încep imediat după intervenţia chirurgicală şi durează până la

Cunoaşterea pacientului. obiceiuri de viaţă

Diegnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

Cunoaşterea pacientului: obiceiuri de viaţă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Diagnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

Diagnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

Diagnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

În urma tratamentului cu antiinflamatoare şi analgezice evoluţia stării pacientei nu a

Cunoaşterea pacientului: obiceiuri de viaţă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

1. Nevoia de a mânca şi a bea

Diagnostic Obiectiv Intervenţie Evaluare

Diagnostic de Obiectiv Intervenţie Evaluare

V. EVALUARE FINALA A CAZULUI

În urma tratamentului cu antiinflamatoare şi analgezice evoluţia stării pacientei nu a

Hernia de disc intervertebrală, este suferinţa nervului sciatic şi se caracterizează

TRATAMENTUL HERNIILOR DE DISC

Primul obiectiv important în ceea ce priveşte tratamentul HDL, este repaosul

Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor organismului,

1.GHIDUL DE NURSING – LUCRETIA TITIRCA

S-ar putea să vă placă și