HERNIA DE DISC

Definitie
Herniile de disc sunt afectiuni neurologice aparute ca rezultat al
compresiunii exercitate prin alunecarea discului intervertebral catre
elementele canalului spinal. Cel mai frecvent asemenea afectiuni apar in
regiunea lombara,dar pot aparea si la nivelul regiunii cervicale si toracale.
Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina nervoasa se
descriu treí stadii de herniere de disc lombara:
Stadiul 1.Cu iritarea radacinii (durere pe traiect radicular) ;
Stadiul 2.Compresiea radacinii (durere si parestezii pe traiect radicular
cu modificari ale reflexelor osteotendinoase) ;
Stadiul 3.Paralizia radacinii (durerii, parastezii,pareza/paralizie pe
membrul inferior) .
 Factori
Hernia discului intervertebral este produsa de traumatisme,in
general traumatisme mici si repetate.Este posibil sa intervina si un
factor local predispozant in sensul existentei unor anomalii congenitale
ale regiunii lombo-sacrate.Patogenic exista 3 feluri de
factori:predispozanti,favorizanti si determinanti.
 1.Factorii predispozanti sunt:anomalii congenitale(lombalizarii,spina
bifida),constitutia individuala insuficienta a tesutului conjunctiv de
sustinere(normal ligamentul vertebral dorsal este slab reprezentat in
regiunea lombara).
 2.Factorii favorizanti sunt:modificarile fiziologice si patologice ale
discului,punctia lombara,sarcina si nasterea,anumite pozitii
ocupationale ale individului.
 3.Factorii determinanti sunt:traumatismul coloanei vertebrale si
efortul fizic.
Factori predispozanti

Factori favorizanti

Factori determinanti
 SIMPTOME

Simptomele depind de pozitia si de marimea herniei.

 Daca discul herniat:
- nu face presiune asupra unui nerv, pot sa nu fie dureri sau poate exista o durere lombara joasa
surda
- face presiune asupra unui nerv, va exista durere, amorteala sau slabiciune in zona prin care trece
nervul
- daca hernierea va fi la nivel lombar, va aparea sciatica. Sciatica este durerea care trece prin sezut
spre gamba si incheietura piciorului si se datoreaza presiunii asupra nervului sciatic.
- daca hernierea apare la nivelul lombar superior, imediat sub coaste, durerea va aparea la nivelul
anterior al coapselor
- daca hernierea apare la nivel cervical, durerea si amorteala vor aparea in umeri, brate sau piept.
 Durerea de picior cauzata de hernia de disc are urmatoarele caracteristici:
- de obicei apare doar pe un picior
- debut brusc sau graduat
- poate fi constanta sau intermitenta
- se poate accentua in anumite conditii de genul stranutului, tusei sau efortul din timpul defecatiei
- se poate agrava datorita sezutului, pozitiei bipede prelungita sau rasucirilor
- se amelioreaza in timpul mersului, pozitiei intinse sau altor pozitii care relaxeaza coloana vertebrala
si scad presiunea asupra discului herniat.
 Simptome legate de lezarea nervilor prin hernia de disc:
- furnicaturi (senzatie de injectie cu multe ace) sau amorteala pe un picior, care incepe la nivelul
sezutului sau in spatele genunchiului si se extinde spre sold, glezna sau picior
- slabiciune intr-o anumita grupa musculara sau in ambele picioare
- durere la nivelul anterior al coapsei
- slabiciune in ambele picioare si pierderea controlului vezicii urinare si/sau a colonului, ceea ce se
numeste sindromul de coada de cal, o forma severa de compresiune a radacinilor nervoase.
 Investigatii paraclinice

 Mielografia cu substante de contrast pune in evidenta hernia discala.Defectele de

umplere ale tecilor radacinilor indica existenta unei hernii laterale.Defecte ale
conturului spatiului subarahnoidian sau intreruperea totala a deschiderii substantei
de contrast, se vad in hernii mari si poate median radiare.
 Tomografia computerizata a catigat un loc primordial.Ea evidentiaza hernia,sediul
sau si eventual patologia asociata,da indicatii particulare privitoare la evolutia
stenozei canalelor spinale si proceselor articulare,iar prin injectarea substantelor de
contrast in sacul dural permite aprecierea modificarilor patologice din interiorul
canalului rahidian.
 Rezonanta magnetica nucleara permite observarea in conditii optime a
structurii coloanei vertebrale,a herniilor si deformarilor posterioare ale discurilor.
 Examenul lichidului cefalo-rahidian arata o usoara hiperproteinemie sub
0,50%.In caz ca valorile sunt mai mari trebuie eliminata posibilitatea existentei unei
neoformatii.Totusi exista cazuri de hernii mari care dau un bloc subarahnoidian in
care proteinemia poate depasi 1 gram la mie.
 Tratament
1.Profilactic.
 Se dau bolnavului indicatii asupra pozitiilor antalgice corecte,in repaos
 Se scadea progresiv inaltimea pernei
 Se interzic bonavului miscarile bruste,ridicarea de greutati care sa solicite
musculatura cervicala,pozitiile defectuase ale coloanei cervicale mentinute
prea mult timp si care deasemenea favorizeaza compresiunile
 De asemenea bolnavul sa prefere fotoliile care au sprijin pentru cap,daca are si
cervico-brahialgii va sprijini antebratul pe spatarul fotoliului pentru a usura
solicitarea muschilor subspinosi ai umarului,prin greutatea membrelor.
 Combaterea factorilor de risc este necesara inca din perioada
adolescentei,vizand profilaxia primara a herniei,cat si a cauzelor de intretinere
sau provocare a noilor recidive,avand drept obiectiv profilaxia secundara
 Se recomanda exercitii de kineto-profilaxie care vizeaza mentinerea fortei
musculare (la nivelul trunchiului superior si inferior)si exercitii de
constientizare a pozitiilor corecte ale coloanei si bazinului,cu adaptarea de
pozitii corectoare,evitarea eforturilor mari si ridicarea de greutati la
persoanele cu risc(varstnici,bolnavi cu spondiloza).
 2.Igieno-dietetic
 Repaosul la pat pe un plan dur(pat tare)pe durata variabila intre 5-7 si
10 zile,in pozitia antalgica
 Se indica pe parcursul manevrelor de ridicare si coborare din pat cu
sprijin in maini si genunchi,coborand cu membrul inferior bolnav si
sprijin pe cel sanatos invers
 In formele cronice la obezi sacaderea ponderala poate fi benefica.
 Regimul alimentar trebuie sa fie hiposodat,cand bonavului i se
prescrie o medicatie antiinflamatorie.
 Evitarea abuzului de alcool este benefica pentru evolutia bolii.
 Bolnavului trebuie sa i se explice ca boala lui nu este grava si sa
accepte un tratament complex care poate fi de mare ajutor.
 3.Medicamentos

 Antiinflamatoare nesteroidiene(AINS), cu efecte antiinflamatorii

periradiculare antalgice
 Analgezicele singure,mai ales cand AINS sunt contraindicate,sau in
asociere cu acestea
 Glucocoticoizii de tip hidrocotizon acetat,triamcinolon,acetonid
 Miorelaxantele centrale,folosite ca medicatie adjuvanta,asociate cu
AINS sunt mai eficace in faza acuta.
 Sedativele
 4.Ortopedico-chirurgical
 Cel mai bun tratament conservator il constituie repaosul prelungit la pat.
 In cazurile mai putin grave se recomanda purtarea unui corset ortopedic.
Recomandarile operatorii in discopatia cu radiculita se poate rezuma astfel:
-durerea instabila
-agravarea progresiva a deficitului neurologic
-recurenta dureroasa,imposibil de evitat si de tratat
-sindromul cozii de cal.
Indicatii absolute sunt formele hiperalgice radiculonevritice,care timp de trei
luni nu raspund la un tratament conservator corect,cat si lombosciaticele
paretice,paralizante si cele la care se suspecteaza o etiologie tumorala.
-Laminectomia decompresiva -chirurgia deschisa- are drept scop
decomprimarea radacinii prin indepartarea nucleului pulpos.
-Chimionucleoliza consta in injectatrea intradiscala sub anestezie si control
radiologic de chimiopapaina,care dizolva o parte din nucleul pulpos inclusiv cel
herniat.
-Nucleoctomia percutana este o tehnica mai recenta care realizeaza prin
microaspiratie decompresiunea interna a discului prin evacuarea mecanica a unei
mici cantitati de material discal.Se obtin rezultate favorabile la 50% dintre cei
operati si nu implica o laminectomie.
-Microdisectomia constituie o metoda chirurgicala mai putin
traumatizanta,prin faptul ca dupa partile moi,laminectomie sau hemilaminectomie
mica,se efectueaza disectonomia sub microscop,cu traumatism chirurgical redus si
perioda de reabilitare postoperatorie mai scurte
 Tratament fizical
Electroterapia
În herniile de disc lombare, electroterapia are doar efect adjuvant, fara
a putea înlocui celelalte forme de tratament.
Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici
în discopatiile lombare sunt:
· antialgic
· antiinflamator
· hiperemiant
· decontracturant
Se folosesc:
 Curentii diadinamici
 Curentul galvanic
 Curentul Träbert,
 Media frecventa sub forma curentilor interferentiali este mai putin
eficienta în acut. Are un bun efect decontracturant.
 Ultrasunetul se foloseste în formele subacute sau cronice recidivante
 Curentii exponentiali se folosesc pentru stimularea musculaturii total sau
partial denervate în herniile de disc cu deficit motor.
 Kinetoterapia
Obiectivele kinetoterapiei sunt diferite în functie de
stadiul suferintei: acut, subacut, cronic sau de remisiune
completa.
 În stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de
relaxare a musculaturii lombare.
 În subacut începe adevaratul program de kinetoterapie, cel
mai cunoscut fiind programul Williams.Pe langa tehnicile
de relaxare, acum se vor aplica si tehnici de asuplizare a
trunchiului inferior.
 În stadiul cronic se poate începe si tonifierea musculaturii
slabe.
 Programul Williams
FAZA I
 Exercitiul 1
Decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii.
 Exercitiul 2
Decubit dorsal: se trage un genunchi cu amandoua mainile la piept, încercand
atingerea lui cu fruntea; se procedeaza apoi la fel cu celalalt.
 Exercitiul 3
Ca la exercitiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi.
 Exercitiul 4
Decubit dorsal, cu mainile sub cap: se trage un genunchi la piept cat mai mult, apoi
celalalt, apoi
ambii.
 Exercitiul 5
Decubit dorsal cu bratele ridicate pe langa cap în sus, genunchii flectati la 90grade,
talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor
sacrul de pe pat; se revine, apoi se repeta.
 Exercitiul 6
În sezand pe scaun, cu genunchii mult departati: se apleaca mult înainte, astfel încat
sa atinga cu mainile solul de sub scaun; se mentine aceasta pozitie 4-5 secunde, se
revine, apoi se repeta.
Fiecare exercitiu al fazei I se executa de 3-5 ori, repetandu-se de 2-3 ori pe zi.
·Dupa doua saptamani, acestor exercitii li se adauga cele din faza a II-a.
 FAZA A II-A
 Exercitiul 7
Decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe pat: se apleaca ambii genunchi spre
dreapta, apoi
spre stanga, pana ating patul.
 Exercitiul 8
Decubit dorsal: calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang; se executa o abductie
cat mai interna a soldului drept, pana se atinge cu genunchiul drept planul patului,
apoi se inverseaza.
 Exercitiul 9
Decubit dorsal: se ridica alternativ cat mai sus cate un membru inferior extins.
 Exercitiul 10
În ortostatism: genuflexii cu mainile în sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect
drept, calcaiele
ramanand pe sol.
 Exercitiul 11
Pozitia de “cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90grade, sprijin si
pe sol cu mainile: se întinde genunchiul de sprijin, executand si o balansare care
trebuie sa întinda psoas- iliacul.
În aceasta perioada se fac si exercitii din atîrnat: cu fata sau cu spatele la spalier,
ridicare de genunchi la piept, rotare genunchi stanga-dreapta, bascularea membrelor
inferioare, cifozari lombare cu picioarele pe o bara.
 FAZA A III-A
 Exercitiul 12
Decubit dorsal, genunchii flectati la 90grade, talpile pe pat: se împinge
lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat;
treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu
genunchii tot mai putin flectati, pana ajung sa fie complet întinsi.
 Exercitiul 13
În ortostatism, la perete, taloanele la 25-30 cm de acesta: se aplica sacrul si
lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinand
contactul lombei cu acesta.
 Exercitiul 14
Decubit dorsal: se executa bicicleta cu bazinul mult basculat.
În stadiul de remisiune completa, programul de kinetoterapie urmareste
prevenirea recidivelor,urmarind constientizarea pozitiei corecte a coloanei
lombare si bazinului, ca si însusirea unor metode de ”înzavorare“ a
coloanei lombare în timpul efortului fizic, în special cu ridicare de greutati.
Realizatori:
Ciubuc Mariana, masterand anul II Fac de Ed Fizica
si Sport si Kinetoterapie
Doroi Anne-Marie, masterand anul II Fac de Ed
Fizica si Sport si Kinetoterapie