Atestat - PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE MODERNE

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEŢEAN
BISTRIȚA-NĂSĂUD
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRIȚA
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Prof. Indrumător Absolvent
Săplăcan Cornel Buta Maria Teodora
CLS. a XII-a A
=Bistrița 2012=
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEŢEAN
BISTRIȚA-NĂSĂUD
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRIȚA
“PARTICIPAREA ROMANIEI LA
JOCURILE OLIMPICE MODERNE”
=Bistrița 2012=
1
CUPRINS
ARGUMENT...............................................................................................4
CAPITOLUL I. FENOMENUL OLIMPIC. ESENŢA, ISTORIE,
CARACTERISTICI, ORGANIZARE.......................................................6
1.1. De la Olimpiadele antice la Jocurile Olimpice moderne.........................6
1.2. Geneza Olimpiadelor antice....................................................................7
1.3. Începuturile si apogeul olimpiadelor antice............................................8
1.4. Primii pasi ai olimpismului modern........................................................10
1.5. Renaşterea Jocurilor Olimpice moderne. Olimpisrnul, mişcarea olimpica,
activitatea olimpica.........................................................................................12
1.6. Primul Comitet International Olimpic.....................................................18
CAPITOLUL II. ROMANIA IN FAMILIA OLIMPICA.........................19
2.1. Sportul romanesc postbelic in familia olimpica.......................................19
CAPITOLUL III. ROMANIA IN COMPETIŢIILE SPORTIVE...........21
3.1. Începuturile olimpismului in Romania.....................................................21
3.2. Romania la JO moderne...........................................................................25
1924 – Paris.....................................................................................................25
1928 - Amsterdam ..........................................................................................25
1936 - Berlin...................................................................................................25
1952 - Helsinki...............................................................................................26
1956 - Stockholm............................................................................................27
1960 - Roma....................................................................................................28
1964 - Tokyo...................................................................................................29
1968 - Mexico.................................................................................................30
1972 - München..............................................................................................31
1976 - Montréal...............................................................................................33
1980 - Moscova...............................................................................................35
2
1984 - Los Angeles.........................................................................................37
1988 - Seul......................................................................................................40
1992 - Barcelona.............................................................................................42
1996 - Atlanta..................................................................................................43
2000 - Sydney.................................................................................................45
2004 - Atena....................................................................................................47
3.3. Ediţiile JO de iarna ..................................................................................49
1924 - Chamonix ............................................................................................49
1928 - Saint Moritz ........................................................................................49
1932 - Lake Placid .........................................................................................49
1936 - Garmisci Partenkirchen........................................................................50
1948 - SaintMoritz..........................................................................................50
1952 - Ölso......................................................................................................50
1956 – Cortina D'Ampezzo.............................................................................50
1964 - Innsbruck.............................................................................................50
1968 - Grenoble .............................................................................................51
1972 - Sapporo ...............................................................................................51
1976 - Innsbruck ............................................................................................51
1980 - Lake Placid..........................................................................................51
1984 - Sarajevo...............................................................................................52
1988 - Calgary.................................................................................................52
1992 - Albertville ...........................................................................................52
1994 - Lillehammer.........................................................................................52
1998 - Nagano.................................................................................................53
2002 - Salt Lake City......................................................................................53
2006 - Torino...................................................................................................53
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................54
3
ARGUMENT
Apărute in veche Elada, si desfasurate cu scopul de a stimula si

contribui atingerea idealului dezvoltării armonioase a finite umane si a celui
mai potrivit echilibru spirit - corp, "patronate" de zei tinzând spre glorificarea
celor mai aleşi barbati ai timpului, Jocurile Olimpice antice au dăinuit, din
cate cunoaştem astazi, peste 1150 de ani. Ele s-au remarcat printr-o viabilitate
si o regularitate cu totul neobişnuite. Ce acţiuni sau manifestari umane se mai
pot mândri cu o intindere, in timp, de milenii si cu atare ritmicitate, demne de
invidiat?!
Esenţa profunda umana si idealurile care au inspirit Jocurile Olimpice
au supravieţuit peste veacuri, ceea ce a făcut posibil ca ele sa fie reluate la
sfarsitul secolului al XIX - lea si sa se impună si azi ca o grandioasa
sarbatoare a tineretului sportiv din Întreaga lume.
Încercarea despre a scrie despre o mare intrecere sportiva si, in mod
deosebit, despre cea mai importanta dintre ele este o acţiune atragatoare si in
acelaşi timp emotionanta pentru orice om care a practicat sportul sau care si-a
petrecut o parte din timpul sau in lumea clocotitoare de tinereţe si dăruire a
stadioanelor. Fenomenul olimpic constituie o tema pasionata si generoasa,
dar, datorita longevitatii si complexităţii sale, creea anumite dificultati, in
cuprinderea lui integrala intr-o singura lucrare. Conştienta de existenta acestui
obstacol, m-am străduit sa alcatuiesc o lucrare de sinteza care sa prezinte
laturile principale ale olimpismului, de la primele sale manifestari pana in
zilele noastre. Am cautat sa reţin numai elementele Drincinale sau mai
semnificative, care sadea cititorului o imagine de ansamblu asupra
fenomenului de care iha ocup, pe cele care au o doza inedita. Considerând ca
vin in intampinarea interesului cititorului contemporan, am acordat o atentie
mai mare Jocurilor Olimpice moderne, problemelor actuale ale mişcării
4
olimpice internaţionale, manifestării olimpismului in Romania si, mai ales
participării sportivilor romani la Jocurile Olimpice. Apreciez ca aceasta
lucrare se adreseaza, prin continutul sau, unui cerc larg de cititori, cu cele mai
diferite preocupări. Ea poate trezi atat interesul lucratorului pe taramul
activitatilor sportive, specialistului, care gaseste aici principalele aspecte ale
olimpismului, cat si a iubitorului de sport in general, marelui public, care vrea
sa urmareasca, dupa preferinţa, un anumit aspect, o anumita ediţie a JO sau
un anumit sport pe care 1-a indragit.
Este foarte probabil, avand in vedere multitudinea de cifre si date,
precum si existenta mai multor versiuni cu privire la aceleaşi fapte, ca
anumite referiri din acest volum sa prezinte neconcordanta fata de unele
izvoare. Exista situatii cand menţionez datele a doi sau mai mulţi autori,
intmcat, cu toata staruinta mea, nu am reuşit sa stabilesc care dintre ele
prezintă un coeficient mai mare de certitudine.
In speranţa ca am desfasurat o munca ce se va dovedi utila si
interesanta, invite cititorii sa parcurga paginile ce vor urma.
5
CAPITOLUL I.
FENOMENUL OLIMPIC.
ESENŢA, ISTORIE, CARACTERISTICI,
ORGANIZARE
1.1. DE LA OLIMPIADELE ANTICE LA JOCURILE

OLIMPICE MODERNE
In sudul Greciei, dincolo de hotarul Arcadiei cu Elida, la locul de

intalnire al râurilor Alpheios si Klaudeus, intre coline împădurite si poieni cu
măslini, se afla stravechea Olimpie, cunoscutul sanctuar grec, locul ce a atras
la fiecare patru ani, timp de peste un mileniu, o mulţime de barbati greci
veniţi din toate tinuturile unde se raspandisera per ;ru a se intrece paşnic, sub
semnul idealurilor olimpice, intr-un imn inchinat armoniei si perfecţiunii
umane. Aceste manifestari aveau un caracter complex. Ele cuprindeau acţiuni
menite sa incununeze atat pe cei cu capacitati fizice deosebite, cat si pe cei
dotati cu aptitudini muzicale sau poetice. Fiecare dintre participanţi trebuia
insa sa probeze in prealabil o buna reputatie si o perfecta moralitate. Minţile
cele mai luminate ale antichitatii au sesizat inca de atunci cele trei
componente ale formaţiei umane complete - dezvoltare spirituala, intarirea
fizica si perfecţionarea morala - manifestate atat de reuşit in cadrai Jocurilor
Olimpice.luvenal, exprimandu-si adeziunea fata de sistemul grec al
exercitiilor fizice, ne-a lasat celebrul hexametrul din Satira a X - a :
„Gptandum est ut sit mens sana in corpore sano" (., E de dorit ca o minte
sanatoasa sa fie intr-un corp sănătos")
6
1.2. GENEZA OLIMPIADELOR ANTICE
Originea Jocurilor Olimpice se pierde in negura vremurilor. Unii

cercetători ai genezei olimpice afuma ca asemenea întreceri s-au organizat
inca de acum 4000 de ani. Unele referinţe s-au găsit in numeroasele legende,
care in pofida caracterului lor mistic si fantastic, consemneaza si fapte
petrecute aievea. Se spune ca Heracles ( Hercule la romani) fiul lui Zeus si al
reginei Alemena, plecând spre Elida in secolul al XV - lea i. e . n, s-a oprit in
Olimpia, unde a organizat o intrecere pentru cei patru fraţi ai sai. El a masurat
o distanta egala cu sase sute de tălpi proprii, in linie dreapta, cunoscuta mai
târziu sub denumirea de 1 stadiu ( 192, 7 m), pe care au alergat fraţii sai;
învingătorului i-a decernat o ramura de măslin. lata cum elemente de legenda
se imbina cu elemente reale pastrate de-a lungul secolelor: distanta de
alergare de 1 stadiu, devenita clasica sub forma probei dromos, si
incununairea invingatorilor cu ramuri de măslin.
Se relateaza.ca Jocurile Olimpice cu caracter local au fost organizate in
Altis ( Dumbrava Sacra), la poalele muntelui Kronion, in apropierea unui
altar al zeiţei Hera, in secolul al XII - lea i. e. n. intrerupte in urma invaziei
dorice, ele au fost reluate de Iphitos, regele Elidei in anul 884 i. e. n.
7
1.3. ÎNCEPUTURILE SI APOGEUL OLIMPIADELOR
ANTICE
Săpăturile arheologice întreprinse in Olimpia in sec al XIX - 1ea au dat

la iveala, pe langa rămăşiţele unor importante constructii, numerose statui sau
obiecte de cult si plăcile de marmura pe care erau imortalizate numele
invingatorilor la jocuri, ale olimpicilor. Dintre aceştia Korebos, bucatar si
negustor in Elida, este consemnat ca cel mai vechi campion olimpic, in anul
776 i. e. n.. De aici s-a considerat ca ei este, totodata, si primul laureat al
Jocurilor Olimpice, iar numaratoarea acestora s-a făcut incepand cu ediţia din
776 i, e. m Din acest moment am pasit pe terenul ferm al cunoaşterii istorice
reale, indubitabile. In galeria de veacuri a acestor manifestari găsim
nenumarate chipuri de barbati deosebit de inzestrati, onoraţi de cetatile lor
asemenea conducătorilor politici sau militari, poeţilor sau filozofilor.
Ni se relateaza fapte bogate in invataminte si demne de admiraţie, ca si
unele intamplari pline de dramatism. Datoria păcii sacre ce domnea in timpul
desfasurarii Jocurilor, tinerii spartani aflaţi la Olimpia in anul 480 i. e. n. nu l-
au putut ajuta pe regele lor, Leonida si pe cei 300 de ostasi ai sai, care au
pierit pana la unul in batalia de la Termopile, incercand sa opreasca Înaintarea
perşilor conduşi de Xerxes.
Calitatile fizice ale unui competitor au ramas proverbiale. Despre
Milon din Crotona, Învingător la 6 ediţii olimpice ( 540 - 516 i. e. n.), se zice
ca putea duce o junca in spate pe distanta unui stadion intreg; sau ca, datorita
forţei sale impresionante a castigat o olimpiada prin ... neprezentarea
adversarului, cum am spune azi, intru Cat- nimeni nu s-a încumetat sa se ia
1a. Întrecere cu. el. Mai târziu ( 480 i. e. n.) avem imaginea unui atlet
complet, Theagene din Thasos, excelent la. alergari, dar si puternic si curajos.
Cand avea doar 9 ani a reuşit sa transporte
8
singur o statuie de bronz din piaţa publica pana acasa. Uri alt olimpic (la
ediţia din anul 408 i. e. n.), Polidamas din Tesalia, nevoit odata sa se apere de
un leu, 1-a omorât strangandu-1 de gat cu mâinile sale puternice. Regi si
generali, poeţi si filozofi, dand importanta cuvenita acestor manifestari, au
fost prezenţi la diferite întreceri in tribune si chiar in arena. Se cunoaşte ca
Gelon si Hieron, regii Siracuziei, Fiiip, puternicul rege al Macedoniei, sau,
mai târziu, Nero, cel ce a fost bănuit ca a incendiat Roma la i. e. n. a participat
la JO in renumita proba de cvadrige ( car tras de cai).
Pe langa capacitatile sale inovatoare si indrazneala in idei, Pitagora a
dat dovada de calitati fizice si voinţa deosebite, devenind si invigator in
Olimpia, intr-una din cele mai dure lupte, pugilatul. Gânditor ca Platou si
Crisip, dramaturgi sau poeţi ca Sofocle si Euritide isi petreceau o ma^g parte
din timp pregatindu-se in palestre si reuşeau chiar sa obtina premii la
concursurile organizate cu prilejul diferitelor Jocuri. Despre Tales se spune ca
a murit de insolatie in timp ce participa ca spectator la intrecerile olimpice.
Admiraţia fata de eroii stadioanelor si de idealul perfecţiunii umane a inspirat
pe celebrii artişti ai vremii care au cantat in ode nemuritoare sau au sapat in
piatra chipurile si fapte vitejeşti. Pindar, din ale cărui opere s-au pastrat
integral „odele triumfale", dedicate celor mai de seama barbati ai Jocurilor a
evocat intr-o maniera grandioasa bucuriile sau dramele trăite in amfiteatrele
olimpice, pitice, istmice si nemeice. In templul din Olimpia era aşezata
celebra statuie a lui Zeus sub patronajul caruia se desfasurau JO, considerata
una dintre cele 7 minuni ale lumii arhitecturale antice. înalta de 12 metrii,
confectionata din aur, marmura si fildeş, purta pe soclu inscripţia : „Fidias
antemianul, fiul lui Charmidas, m-a creat". In prima zi a manifestărilor
olimpice avea loc aici procesiuni solemne, prilej cu care se ofereau daruri si
se savarseau sacrificii. La altarul stapanului fulgerelor, hallanodicii (un fel de
oficiali - arbitrii antici) si atletii depuneau juramantul olimpic. Armonia
corporala, forţa si frumuseţea omului in efort sunt
9
imortalizate in celebre opere de arta, create incepand cu perioada clasica elena
(sec V i. e. n.) ca Doriforul (purtătorul de lance), capodopera aparţinând lui
Policlet, Discobolul lui Miron, Apoxiomenos (luptătorul ce se curata cu un
st.ri.gil), creaţia lui Lisip, sau asa numitul grup al Luptătorilor Borghese.
Daca la inceput dromosul, era, se pare. singura proba a Jocurilor, odata
cu trecerea anilor concursurile s-au amplificat si diversificat ajungand sa
cuprindă si întreceri de diaulos ( parcurgerea a doua stadii), dolicos ( 12
stadii), cursa hoplitilor ( a oamenilor in armaţi), sărituri, aruncarea suliţei si a
discului, lupta, pugilatul, pancratiul ( o îmbinare a pugilatului cu luptele ),
pentalonul, întreceri de care si curse de cai, ca si probe pentru adolescenţi.
1.4. PRIMII PASI AI OLIMPISMULUI MODERN
De la apariţia unor ideii privind reînvierea fenomenului olimpic si

organizarea unor acţiuni menite sa conducă la reluarea întrecerilor olimpice
dupa modelul celor antice, pana la realizarea in fapt a unor competiţii sportive
olimpice, cu caracter pregnant internaţional si fundamentate in concordanta
cu realitatile epocii respective, mai era un drum lung si plin de neprevăzut.
Acest drum avea sa fie, insa luminat de clarviziunea, perseverenta si
indrazneala mintii unui pedagog inascut - francezul Pierre de Coubertin. El si-
a intitulat sugestiv una dintre lucrări, cea in care descrie etapele succesive ale
atingerii telului sau, Une campagne de vingt et un ans, 1887 - 1908 ( O
campanie desfasurata timp de 21 de ani), relevând ca avea numai 24 de ani
atunci cand a inceput pregătirile in vederea renaşterii JO, acţiune careia i-a
dedicat intreaga sa Viata. La adunarea pentru aniversarea a 5 ani de existenta
a Uniunii Societarilor Franceze a Sporturilor Atletice, din 1892, Coubertin a
dezvăluit public, pentru intaia oara, intentia sa de a relua JO, folosind
minatoarele cuvinte : „Sa exportam canotori, scrimeri, alergatori, iata liberul
10
schimb al viitorului... ( astfel) cauza păcii va primi un nou si puternic
sprijin.". Acesta ar fi fost primul pas prin intermediul careia el putea trece la
restabilirea JO „ ... pe o baza conform cu condiţiile vieţii moderne".
Auditoriul nu a putut sesiza atunci importanta covarsitoare a acestor cuvinte
pentru viitorul sportului.
Departe de a se descuraja, Coubertin, împreuna cu cativa susţinători ai
ideilor sale, a reuşit sa impună discutarea renaşterii JO la următorul Congres
al uniunii, cel din 1894, in ciuda faptului ca existau foruri sportive indiferente
sau ostile telului sau.
Marea adunare a sportului s-a deschis sub presedentia de onoare a
rectorului Gerard, in cadrul Universităţii Sorbona, la 16 iunie 1894, sub
denumire! de Congresul International din Paris pentru Studierea si
Propagarea Principiilor Amatorismului, intr-un mare amfiteatru pe a cărui
frontspiciu se afla si azi placa ce aminteşte de acest deosebit eveniment.
Delegaţi din 17 tari ale Europei si Americii si reprezentanţi a 49 de societati
sportive au luat parte la lucrările congresului. Dupa discutarea celei de a opta
teme, intitulata „Despre posibilitatea restabilirii JO. In ce condiţii ar putea fi
ele restabilite?", delegaţii au acceptat in unanimitate „ideea celebrării de acum
inainte, la fiecare 4 ani si pe rand, in diferite tari, a JO, cuprinzând toate
formele de exerciţii folosite in lumea civilizata". Acesta a fost textul oficial
sub care JO si~au făcut apariţia pe scena lumii contemporane. Dupa o
intrerupere de 15 secole, si condiţiile social - economice ale sfarsitului
secolului al XIX - lea, ale marilor cuceriri stiintifice si dezvoltării legatarilor
de tot felul intre tarile lumii, prin eforturile si tenacitatea lui Pierre de
Coubertin a fost posibil sa se puna piatra de temelie a institutiei olimpice
moderne.
11
1.5. RENAŞTEREA JOCURILOR OLIMPICE
MODERNE. OLIMPISRNUL, MIŞCAREA
OLIMPICA, ACTIVITATEA OLIMPICA
La rascrucea secolelor al XIX - lea si al XX - lea sportul a capaţat noi

semnificaţii. Daca pana in ultimul deceniu al sec al XIX - lea spoitul s-a
dezvoltat aproape numai pe plan naţional, din aceasta perioada tinde sa se
internaţionalizeze, sa străpungă graniţele naţionale, organizandu-se competiţii
si Întreceri intre mai multe tari.
Nu a fost uşor, perioada de pionerat a sportului competitional pe plan
naţional si apoi pe arena internaţionala a fost deosebit de dificila, cu multe
piedici din partea oficialitatilor si a unor specialisti. Principalii adversari ai
sporturilor insa au fost adepţii sistemului de gimnastica german, pe de o parte,
si susţinătorii si propagatorii „gimngimnasticii suedeze" si „metodei
naturale", pe de alta parte.J3i unii si alţii au văzut numai aspectele negative
ale spoitului (specializarea ingusta, racilele profesionismului) si nu au reuşit
sa inteleaga valoarea educativa a acestora, in accepţia integrala a respectivului
domeniu de activitate. Sportul, prin insasi esenţa lui, inseamna disciplina,
contribuie la dezvoltarea unor calitati fizice si morale necesare individului in
societate, in viata de zi cu zi. In acelaşi timp, prin varietatea mijloacelor si
metodelor de care dispune, sportul este atractiv, place oamenilor, este abil
generator de sanatate, stimulând atat funcţiile fiziologice ale organismului cat
si pe cele fizice. Numai astfel se explica interesul mereu sporit înregistrat de
sport pe plan mondial, el devenind unul din fenomenele social majore ale
secolului al XX - lea.
12
Un rol insemnat in dezvoltarea sportului mondial l-au avut desigur,
olimpismul, mişcarea olimpica, in ansamblu si, bineînţeles, expresia acestora
- Jocurile Olimpice.
In conjunctura dezvoltării istorice a educaţiei fizice si sportului de la sf.
sec al XIX - lea, cand sportul isi croia drum in lumea civilizata, a aparat
necesitatea unei consultări internaţionale in vederea stabilirii unor reguli
general valabile pentru întrecerile sportive internaţionale. De fapt, in acea
perioada erau numai cateva organisme sportive Internationale, deci puţine
reguli si regulamente recunoscute pe plan internaţional. Astfel, Pierre de
Coubertin, in anul 1893, in urma unor calatorii prin diferite tari si in special in
Anglia si SUA, convinge, in stilul sau caracteristic oficialitati sportive din
aceste tari sa accepte convocarea in anul următor, a unui congres sportiv
internaţional „pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului". Cu
aceasta ocazie urma sa se discute si problema reluării JO, precum si crearea
unui organism internaţional care sa se coordoneze, sa conducă, si sa
organizeze întrecerile olimpice, Dand dovada de perseverenta, si de un spirit
organizatoric demne de toata lauda, Pierre de Coubertin concepe in linii mari,
timp de 1 an"de zile, ceea ce urma sa devină mişcarea olimpica. Astfel, la
congresul din 16 - 24 iunie 1894, convocat din initiativa Uniunii Societarilor
Franceze a Sporturilor Atletice, al cărei secretar general era el insusi, Pierre
de Coubertin se prezintă cu un interesant program de reluare a JO. In
penultima zi a Congresului, in ziua de 23 iunie 1894, propunerile baronului
sunt primite cu entuziasm, hotarandu-se renaşterea JO si formarea unui
Comitet International Olimpic, insarcinat cu dezvoltarea mişcării olimpice,
iar pentru inceput cu organizarea primei ediţii a JO din 1896, la Atena.
Odata cu constituirea CIO si cu acceptarea ideii de organizare a JO s-a
născut, practic, olimpismul modem - mişcarea olimpica, recunoscuta astazi ca
una dintre cele mai raspandite institutii din viata sociala a omului
contemporan. Având in vedere aceste considerente, apreciem ca este necesar
13
ca, inca de la inceput, sa precizam unele aspecte terminologice, care sa duca
la o intelegere mai clara a fenomenului olimpic. De aceea, imi permit sa fac
apel la o lucrare de referinţa a reputatului membru a CIO pentru Romania,
Alexandru Siperco. In aceasta lucrare autorul arata ca : „Olimpismul cuprinde
in sfera sa ansamblul ideilor impartasite de membrii mişcării olimpice privind
modul inb care sportul ar putea fi pus in slujba dezvoltării armonioase a
omului si a construirii unei societati umane avansate. Mişcarea olimpica
inglobeaza totalitatea indivizilor si organizaţiilor din domeniul sportului care,
in activitatea lor, se ghideaza dupa principiile olimpismului. Activitatea
olimpica se refera in totalitatea acţiunilor in domeniul sportului intreprinse de
membrii mişcării olimpice, culminând cu JO, in vederea afirmarii si
promovării olimpismului".
Militând neobosit pentru renaşterea JO, pentru propagarea idealului
olimpic, Coubertin instituit mai mult ca oricine importanta si necesitatea
practicării exercitiilor fizice sub forma de sporturi, atat pentru cetatenii unei
naţiuni, cat si pentru tineretul din intreaga lume, dand viata olimpismului (
expresie ce aparţine) care prin deviza ci.ti.us --al.tius -fortius ( mai repede,
mai sus, mai puternic ) reflecta aspiraţia omenirii către progres. Sportul, asa
cum a evoluat si 1-a văzut Coubertin, reprezintă unul dintre cele mai
importante mijloace de dezvoltare armonioasa si multilaterala a omului.
Fiecare performanta sportiva nu este numai creaţia sportivului, ci reprezintă,
intr-un fel, o descoperire a umanitatii. Omul contemporan este departe de a-si
fi etalat toate posibilităţile fizice. Deviza citius - altius -fortius este mai mult
decât actuala in aceasta etapa a energiei nucleare, revoluţiei tehnico-
stiintifice, a exploziei informaţionale si a zborurilor cosmice.
Desigur, competiţia sportului, care reprezintă insasi esenţa sportului, si
anume cea mai grandioasa dintre ele - Jocurile Olimpice - a avut si are un
mare rol in progresul acestui domeniu de activitate. Numai astfel se explica
de ce JO ocupa un loc atat de important in viata tineretului, înlesnind intarirea
14
prieteniei, colaborarii si apropierii dintre tineri pentru cunoaştere reciproca,
buna Înţelegere si pace.
Mişcarea olimpica, olimpismul in ansamblu s-au situat in centrul
preocupărilor lui Coubertin care a făcut dovada unei dragoste profunde fata
de generaţia in creştere. El a dorit sa-i ofere tineretului lumii o noua institutie
sportiva, o noua concepţie despre sport, avand la baza idealul olimpic antic.
Sa-1 determine sa nu poata trai fara mişcare, fara exerciţiu fizic, fara sport.
Acum, dupa.un secol de la renaşterea JO pe buna dreptate se poate
spune ca intrecerile olimpice au intrat definitiv in viata omului contemporan,
ca el constituie un eveniment însemnat in activitatea tinerei.generaţii de pe
planeta noastra, reprezintă forumul mondial al sportivilor.
In cei peste 100 de ani existenta JO moderne s-au bucurat de o larga
raspandire. Daca la prima ediţie din anul 1896 au participat 285 de sportivi
din 13 tari, la Jocurile Olimpice din anul 2000 de la Sydney au luat parte
11084 de sportivi din 199 de tari. Sunt cifre intr-adevar impresionante, care
atesta, prestigiul de care se bucura intrecerile olimpice, popularitatea lor in
rândurile tineretului. Dezideratul Jocurilor Olimpice - unirea sportivilor din
toate tarile lumii, fara deosebire de culoare, religie sau apartenenţa politica, in
întreceri paşnice - a fost tradusa in viata, contribuind la cimentarea păcii si
intarirea relaţiilor de buna înţelegere intre popoare.
Astăzi, pe buna dreptate, JO sunt considerate nu numai cea mai mare
competitie sportiva organizata din patru in patru ani, dar si o acţiune cu
caracter umanitar de un excepţional răsunet, si o ocazie de infratire si
strângere a legaturilor de prietenie intre tineri si chiar intre popoarele din
intreaga lume.
Inca din prima pagina a statutului si regulilor olimpice, in partea care
defineşte principiile fundamentale, se sublineaza : „Scopul mişcării olimpice
este de a promova in rândurile tineretului dezvoltarea calitatilor fizice si
morale, care sunt baza sportului, de a reuni din patru in patru ani sportivii
15
lumii la un mare festival al sportului, trezind respectul si bunăvoinţă
internaţionala, contribuind astfel la construirea unei lumi mai bune si mai
paşnice".
Corespunzător concepţiei lui Coubertin, JO au fost reluate „nu pentru a
da posibilitatea participantiilor de a castiga medalii sau de a dobori recorduri,
nici pentru a distra publicul sau a servi ca trambulina concurenţilor pentru o
cariera profesionista si cu atat mai puţin pentru a demonstra ca un sistem
politic este superior altuia". Mai departe, Pierre de Coubertin, atunci cand s-a
gândit la reluarea Jocurilor Olimpice a avut in vedere scopul nobil „ca un
program naţional compus din educaţie fizica si sport de competitie dezvolta
nu numai sanatatea si forţa tinerilor de ambele sexe, insa ceea ce este poate
mai important, va. face din ei cetateni mai buni, deoarece participarea lor la
sportul amator, bine organizat, poate avea o influenta fericita asupra
personalitatii lor. Sa insufle principiile de loialitate si buna caramaderie, care
ar putea fi adoptate cu mult succes si in alte domenii, de activitate. De a
stimula artele frumoase prin organizarea de expoziţii sau demonstraţii pentru
imbogatirea spiritului si de a contribui astfel la o existenta mai fericita. De a
arata ca Sportul este o distrantie si nu expresia unui interes material si ca
devotamentul constituie el insusi recompensa. De a crea un spirit de prietenie
internaţionala si de buna Înţelegere pentru a contribui Ia pacea si fericirea
lumii".
Pornind de la aceste idei esenţiale, adaugand si alte doua principii
fundamentale „ele [JO] reunesc intr-un concurs loial si imparţial sportivii de
toate nationalitatile. Nici o discriminare nu este admisa, cu privire ia o tara
sau o persoana, din motive rasiale, religioase sau politice". Astfel, ne dam
seama de spiritul progresist al mişcării olimpice, de caracterul universal al
olimpismului, JO fiind expresia unei etici profund valabile pentru timpurile
noastre. Dezvoltarea fizica si morala a tineretului, intregirea personalitatii
16
acestuia, fairplay-ul, tinuta si comportamentul sunt atribute proprii mişcării
olimpice, acestea facand parte integranta din regulile olimpice.
„In esenţa, conceptul olimpismului pe care CIO, constituit la acelaşi
congres ( Congresul din 1894 - n. n.), 3-a elaborat si 1-a adancit in
continuare, inseamna considerarea sportului ca un puternic factor educativ, de
perfecţionare multilaterala a flintei umane, punerea iui in mod conştient si
activ, in slujba idealurilor umaniste in intelesul lor cel mai larg atat in
domeniul relaţiilor intre indivizi cat si al celor intre popoare, si anume :
 dezvoltarea flintei umane, echilibrata din punct de vedere fizic, psihic si
spiritual ;
 promovarea unor relaţii de „sportivitate" fata de adversari pe terenul de sport;
 eliberarea sportivului de condiţionarea materiala ;
 formarea unei atitudini morale elementare in viata sociala ;
 afirmarea universalitatii umane, stabilirea unor relaţii de respect si prietenie
intre oamenii de pretutindeni, in vederea intaririi păcii si bunei înţelegeri intre
popoare".
Aceasta scurta retrospectiva asupra începuturilor mişcării olimpice
moderne ne dovedeşte, inca o data, clarviziunea cu care baronul Pierre de
Coubertin a intuit posibilitatea renaşterii întrecerilor olimpice si popularitatea
de care se vor bucura JO.
17
1.6. PRIMUL COMITET INTERNATIONAL
OLIMPIC
Format cu ocazia Congresului din 1894, primul CIO a avut urmatoarea

componenta:
- preşedinte : Demetrius Vikelas ( Grecia) in calitate de reprezentant al tarii
gazda, organizatoare a primei ediţii a JO ;
- secretar geîferal: baronul Pierre de Coubertin, iar membrii:
Ernest Callot ( Franţa),
General A. D. Butovski (Rusia),
General Viktor Ballk ( Suedia),
Prof. William M. Sloane (SUA),
Consilierul Jiri Guth - Jarkovski ( Boemia ) ,
Dr. Franz Kemeny (Ungaria),
Lordul Ampthill (Anglia),
C. Herbert ( Anglia),
Dr. J. B. Zubiaur (Argentina ),
Leonard A. Cuff (Noua Zeelanda),
Contele Lucchesi Palii (Italia),
Contele Maxime de Bousies (Belgia)
Ducele D' Andria Carafa (Italia ).
18
CAPITOLUL II.
ROMANIA IN FAMILIA OLIMPICA
2.1. SPORTUL ROMANESC POSTBELIC IN

FAMILIA OLIMPICA
O data cu evenimentele de la 23 august 1944 prin introducerea armelor

de catre Romania întreaga viata sociala si economia tarii se schimba.
Inca din primele zile ale lui septembrie 1944, odata cu infiintarea OSP,
Organizaţia Sportului Popular, la 15 septembrie 1944 sportul romanesc intra
intr-o noua etapa de dezvoltare. „Toate sporturile pentru popor" este devizia
principala a noii organizaţii sportive. Aplicarea in practica a acestui obiectiv
nu era insa treaba uşoara, iar dramul parcurs n-a fost nici el neted. Moştenirea
lasata in acest domeniu era foarte saraca. Baza materiala, cadrele de
specialitate existente erau departe de a face fata cerinţelor. Obiectivul
principal al OSP era de a desfasura o larga campanie de popularizare a
binefacerilor practicarii exercitiilor fizice pentru sanatatea si randamentul in
activitatea profesionala, de atragere a tineretului in irivatarea anumitor
discipline sportive, pentru patrunderea sportului la sate, dar mai ales pentru
construirea si amenajarea unui minimum necesar de baze sportive.
Desigur, principala preocupare, obiectivele fundamentale, direcţiile de
orientare au fost indreptate spre dezvoltarea educaţiei fizice si sportului, spre
atragerea unui număr din ce in ce mai mare de tineri, vârstnici in folosirea
exercitiilor fizice in practicarea diferitelor sporturi.
De la cateva zeci de grupări sportive existente in 1944, numărul
acestora s-a mărit continuu sub forma de asociaţii si cluburi sportive,
organizate in scoli si facultati, in întreprinderi si institutii pretutindeni
19
desfasurandu-se o intensa activitate de masa si performanta. Astăzi sportul
romanesc dispune de o structura organizatorica perfectionata de profesori de
educaţie fizica, instructori, antrenori bine pregatiti si cu o înalta calificare, de
o baza materiala in continua dezvoltare, cu săli. polivalente, bazine de inot,
patinoare, piste speciale de atletism si popice, poligoane, sali destinate
jocurilor sportive, luptelor, halterelor si altor ramuri de sport, sute de sali si
mii de terenuri de sport, nu numai in Bucureşti, nu numai in principalele
centre industriale si universitare, ci in toate judeţele tarii.
Participarea larga si de prestigiu a unui număr din ce in ce mai mare de
sportivi romani la competitii desfasurate pe toate continentele lumii, ca si
găzduire calda., prieteneasca a delegaţiilor sportive venite in tara noastra de
pe toate meridianele globului au făcut ca mişcarea sportiva sa devină un
factor activ de consolidare continua a relaţiilor cu sportivi din toate tarile, de
cunoaştere si apropiere a tineretului din toata lumea, de întărire a păcii si
prieteniei.
20
CAPITOLUL III.
ROMANIA IN COMPETIŢIILE SPORTIVE
3.1. ÎNCEPUTURILE OLIMPISMULUI IN ROMANIA

In februarie 1883, se infiinteaza la Bucureşti „Societatea Olimpica
Romana", un fel de club de gimnastica, ce isi propunea, pentru membrii sai,
organizarea unor „exerciţii olimpice", adica a unor lecţii de gimnastica.
Pentru noi, nu atat activitatea acestei societati este interesanta, cat felul in care
a fost denumita, fapt ce'dovedeşte ca amatorilor de exerciţii fizice din acea
perioada nu le erau străine ideile olimpice.
In 1896, chiar la ediţia de debut a Jocurilor Olimpice modeme, s-a pus
problema participării romaneşti cu doua echipe de oina. „Momentul este bine
ales, deoarece in anul 1894, tara noastra primeşte invitatia de a participa la
prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, programata in anul 1896, la
Atena. Se preconizează sa ne prezentam la aceasta competitie internaţionala si
cu oina. La propunerea noastra de a prezenta oina in cadrul Jocurilor
Olimpice, organizatorii ne răspund ca la aceasta competitie nu se poate
participa decât la sporturile care au mare raspandire si pot intruni un număr
mare de concurenţi".
George Gh. Bibescu ( domnitor al Tarii Romaneşti in perioada 1843 -
1848 ) intra personal in contact cu Comitetul International Olimpic ( CIO ),
cu Pierre de Coubertin, iar in 1899 este ales membru al CIO. Romania a
devenit, astfel, a 16 -a naţiune din lume cu un membru in CIO (a.1 23 - lea pe
lista protocolara).
La 1 decembrie 1912, ia flinta „Federatiunea Societati lor Sportive
Romane" ( FSSR). Scopul acestei organizaţii, asa cum se arata in statutul ei,
era de a raspandi in rândul tineretului gustul pentru practicarea unor sporturi,
21
de a încuraja înfiinţarea de noi societati si cluburi, de a stabili reguli unitare
pentru fiecare sport, de a sprijini amenajarea unor spatii organizate pentru
sport etc.
A doua prezenta romaneasca oficiala in mişcarea internaţionala
olimpica aateaza din 1908, an in care, 1a. sesiunea CIO de la Londra, este
cooptat George A. Plagino, care devine al 57 - lea membru al CIO, conform
listei protocolare, si al 35 - lea in funcţie. Lui ii datoram si prima participare
a unui sportiv roman la Jocurile Olimpice. Potrivit informaţiei venite de la
Stockholm, la JO din 1900, de la Paris, printre concurenţii la întrecerile de tir,
proba de talere, s-a aflat si George A. Plagino.
In 1912 are loc, la Stockhlom, a V - a ediţie a JO. Presa vremii
comenteaza, tot mai amplu evenimentul. Mişcarea olimpica internaţionala,
sub conducerea baronului Pierre de Coubertin, capata un prestigiu si o
raspandire din ce in ce mai mari.
Astfel, intr-un articol intitulat „Jocurile Olimpice din Stockholm si
participarea gimnastilor romani", se relateaza: „Conform regulamentului
concursurilor, federatiunea romana ( Federatiunea Societarilor de Gimnastica
din Romania) va trimite o echipa de 16 gimnasti pe care îi va conduce dl.
inspector Th. Georgescu. Aceasta echipa va concura cu echipele celorlalte
federatiuni participante ( Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca,
Suedia, Italia, Ungaria, Boemia etc.). Federatiunea romana va face un apel la
autoritari si sprijinitorii ei, spre a strânge fondurile necesare pentru acoperirea
cheltuielilor". Consemnam acestea din dorinţa de a releva prima intentie
romaneasca de participare la Jocurile Olimpice.
Dupa constituirea „Federatiunii Societarilor Sportive Romane" (
FSSR), in decembrie 1912, tot mai multe voci cer aderarea sportului
romanesc la CIO.
În rândul oficialitatilor sportive romaneşti din anii 1913-1914, se
cunoştea faptul ca, in vara lui 1914, se convocase'al VI - lea Congres al
22
Comitetului International Olimpic si cea de-a 1 6 - a sesiune a membrilor sai.
Prin intermediul membrului CIO pentru Romania, George A. Plagino, precum
si prin relatarile presei, au pătruns in tara noastra Statutul CIO si Regulile
Jocurilor Olimpice.
Fondarea Comitetului Olimpic Roman a avut loc in luna martie sau
aprilie 1914. E posibil ca 27 martie 1914 sa reprezinte data la care a luat flinta
COR, deoarece: „La 27 martie 1914, dupa cererea dlui G. Plagino, membru in
CIO, FSSR desemneaza delegaţi la Congresul Olimpic ( Paris, iunie )". Dar,
pentru ca delegaţii COR sa poata participa la Congresul Olimpic de la Paris,
trebuiau îndeplinite o serie de formalitati, cea mai importanta fiind trimiterea
unei scrisori la CIO, prin care sa anunţe constituirea COR si numele
delegaţilor participanţi la acest congres.
Pe 19 mai 1914, este trimisa o scrisoare cu antetul „Federatiunii
Societatilor Sportive-Romane", către preşedintele CIO, baronul Pierre de
Coubertin, prin care se aduce la cunostinta constituirea si componenta COR,
precum si numele celor cinci delegaţi participanţi la Congresul Olimpic din
1914, avand anexate specimenele de semnătură ale acestora.
Odata cu constituirea COR s-a incheiat o prima etapa in istoria mişcării
olimpice romaneşti, s-a făcut un prim pas spre intrarea sportului romanesc in
arena internaţionala, nu numai prin oficialii din CIO, ci si prin reprezentanţi
ai tineretului la intrecerile olimpice.
In 1914, in colaborare cu FSSR, COR isi propune ca obiectiv sa
coordoneze practica sporturilor de la noi cu normele prescrise de amatorismul
strict, acesta fiind principiul de baza al JO, si sa stăruie pentru reglementarea
tuturor concursurilor sportive in acest sens.
In toamna anului 1919, COR, ca dovada a intrării sale in mişcarea
olimpica internaţionala, primeşte „... invitatia ce ni s-a făcut pentru prima
oara in mod oficial si direct sa participam la serbările mondiale ale celei ae-a
VII - a Olimpiade, ce vor avea loc in august viitor, la Anvers".
23
„La 8 octombrie 1919, FSSR accepta cu entuziasm invitatiunea ce i-a
facut-o COP. in numele CO Belgian pentru a trimite participanţi la Olimpiada
a VII - a ( Anvers )". Ca urmare, forurile noastre sportive confirma printr-o
scrisoare participarea sportivilor romani la JO de la Anvers. Dar totul a fost
zadarnic, din cauza neglijării unui „amanunt": fondurile necesare deplasarii si
participării la JO. Raportul oficial al JO din 1920 mentioneaza ca, din cele 31
de tari care si-au anuntat participarea, doua, si anume Romania si Polonia, au
renuntat in ultima clipa.
Revenind la activitatea COR, in ianuarie 1920 are loc o şedinţa de
reorganizare, din initiativa si starainta cllui George A. Plagino. COR,
reconstituit, il avea ca preşedinte pe George Gh. Bibescu si numara 15
membri.
In martie 1922, COR a avut o initiativa interesanta, si anume
convocarea unui „Congres olimpic", la care au fost invitati reprezentanţii CIO
din Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia si Grecia, „... in vederea strângerii
relatiunilor sportive ale acestor tari si a pregătirii participării la Jocurile
Olimpice Internationale".
Sportul romanesc, care depasise faza romantica si pitoreasca, obţine
unele realizari pe taram organizatoric si inregistreaza primele succese
internaţionale.
Astfel, in 1922, ia flinta Institutul National de Educaţie Fizica, prima
institutie de invatamant superior pentru pregatirea cadrelor de specialitate. In
1929, FSSR se transforma in UFSR. In aceasi perioada, se constituie
majoritatea federaţiilor de specialitate si au loc diferite acţiuni menite sa
intregeasca baza organizatorica a mişcării sportive.
24
3.2. ROMANIA LA JO MODERNE
Ediţia a VIII -a: 1924 (4 mai - 27 iulie), Paris

Învingând toate greutatile financiare cauzate de dezinteresul si lipsa de
sprijin din partea guvernului, prima delegaţie de sportivi romani ajunge sa
participe, in sfarsit, la JO, unde echipa noastra de rugbi obţine prima medalie
olimpica, si anume cea de bronz.
Delegaţia RoiMniei a fost compusa din 51 de sportivi (numai barbati).
S-a participat la 4 sporturi (rugbi, fotbal, tir, tenis) si la 7probe. S-au realizat
4puncte si s-a obtinut, dupa cum am menţionai anterior, o medalie de bronz,
la rugbi.
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul 29, iar in clasamentul
pe medalii - locul. 27.
Ediţia a IX - a: 1928 (17 mai - 12 august), Amsterdam

La aceasta ediţie, delegaţia României a fost compusa din 26. de sportivi
(24 de barbari si doua femei).
S-a participat la doua sporturi (atletism, scrima) si la 19probe (17
masculine si doua feminine).
Nu s-a obtinut niciun punct si nicio medalie.
Ediţia a XI - a: 1936 (30 iulie - 14 august), Berlin

La aceasta ediţie, deoarece se ducea o politica de apropiere fata de
Germania, oficia]itatile au sprijinit deplasarea unei delegaţii formate din 71
de sportivi (69 de barbati si doua femei). De remarcat ca, pe langa aceasta
delegaţie, au mai fost trimise grupuri de elevi, studenti, dansatori, corişti etc.
25
S-a participat la 8 sporturi (călărie, handbal, lupte greco-romane,
gimnastica, tir, atletism, box, scrima) si la 34 de probe (33 masculine si una
feminina).
S-au realizat 7puncte: 5 la călărie si doua pentru echipa de handbal
(locui 5) si s-a obtinut o medalie de argint la călărie (Henri Rang).
In clasamentul pe puncte, Romanía a ocupat locul 30, iar in
clasamentul oe medalii - locul 29.
Ediţia a XV - a: 1952 (19 iulie - 3 august), Helsinki

La aceasta ediţie, s-a împlinit un vis: prima medalie olimpica de aur.
Aceasta a fost casiigata de Iosif Sîrbu, la tir, proba de arma libera de calibru
redus, cu performanta de 400 de puncte, din tot atatea posibile. Tirul mai
adauga o medalie de bronz prin Gheorghe Lichiardopol.
Boxul aduce si el primele doua medalii: una de argint, prin Vasile Tita,
categoria 75 kg, si una de bronz, prin Gheorghe Fiat, categoria 60 kg.
Delegaţia tarii noastre a fost compusa din 128 de sportivi (117 barbati
si 11 femei).
S-a participat la 14 sporturi (tir, box, atletism, lupte greco-romane,
ciclism, gimnastica, haltere, călărie, polo, baschet, canotaj, caiac-canoe,
fotbal, scrima) si la 67 de probe (57 masculine, 10 feminine).
S-au realizat 27, 27 de puncte si s-au obtinut 4 medalii:
 1 de aur: Iosif Sîrbu - tir;

 1 de argint: Vasile Tita - box;
 2 de bronz: Gheorghe Fiat - box, Gheorghe Lichiardopol - tir.

In clasamentul pe puncte, Romanía a ocupat locul 22, in clasamentul pe
medalii - locul 23, iar in clasamentul pe medalii de aur - locul 27.
26
Ediţia a XVI - a: 1956 (22 noiembrie - 8 decembrie), Melbourne - (10 - 17
iunie), Stockliolm (întrecerile ecvestre)
La aceasta ediţie, canoistii romani au obtinut 3 din cele 4 medalii de
aur puse in joc, iar Leon Rotman, cu cele doua medalii de aur, a fost vedeta
echipei. A treia medalie de aur a fost obtinuta de Dumitru Alexe si Simion
Ismailiuc.
Tirul si-a reconfirmat valoarea obţinând inca o medalie de aur, prin
Ştefan Petrescu, si una de bronz.
Delegaţia de box, compusa din 4 sportivi, a avut o explozie la aceasta
ediţie, aducand 4 medalii: una de aur (din pacate, unica pana acum), prin
Nicolae Linca, categoria 67 kg, care in finala a boxat cu o fisura la brat, doua
de argint si una de bronz.
Scrima aduCe si ea o prima medalie de argint prin Olga Orban-Szabo,
la floreta individual.
Sunt de remarcat si primele medalii olimpice obtinute de delegaţia de
gimnastica, precum si medalia obtinuta la lupte greco-romane.
Delegaţia României a fost alcatuita din 52 de sportivi (40 de barbati si
12 femei).
S-a participat la 14 sporturi (caiac-canoe, box, tir, scrima, lupte greco-
romane, gimnastica, natatie, atletism, baschet, ciclism, fotbal, călărie, canotaj,
pentatlon modern) si la 39 de probe (28 masculine, 11 feminine).
S-au realizat 92 de puncte si s-au obtinut 13 medalii:
 5 de aur: Leon Rotman - caiac-canoe, 1.000 m, Leon Rotman - caiac- canoe,

10.000 m, Dumitru Alexe, Simion Ismailiuc - caiac-canoe, 1.000 m, Nicolae
Linca - box. Ştefan Petrescu - tir, pistol viteza;
 3 de argint: Gheorghe Negrea - box, Mircea Dobrescu - box, Olga Orban-

Szabo - scrima, floreta individual;
27
 5 de bronz: Constantin Dumitrescu - box, Elena Dobrovolski-F'odor,
Gftorgeta Hurmuzache, Sonia iovan, Elene Leustean, Ileana Sacaiici, Emilia
Vatasoiu - gimnastica., proba pe echipe, Francisc Horvath – lupte greco-
romane, Gheorghe Lichiardopol - tir. pistol viteza, Elena Leustean -
gimnastica, sol.
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul 11, iar in clasamentul pe
Ediţia a XVII - a;: 1960 (25 august - 11 septembrie), Roma

Romania este pentru prima oara in primele 10 naţiuni ale lumii. La aceasta
ediţie, atletismul avea sa se afume pe firmamentul JO prin medalia de aur
ohtinuta de Iolanda Balas, numita de italieni „la grande bionda", care, cu o
performanta de 1, 85 m, castiga proba la săritură in inaltime, iar Lia Manoliu
obţine si ea o medalie de bronz la aruncarea discului.
Luptele greco-romane obţin prima medalie olimpica de aur prin
Dumitru Pirvulescu, categoria 52 kg. Ion Cernea obţine si el o medalie de
argint, Ion Taranu, una de bronz.
Tirul isi mai adauga in colecţia de medalii inca una, de aur, prin Ion
Dumitrescu - talere.
Au mai fost obtinute medalii la box, caiac-canoe, scrima si gimnastica.
Delegaţia tarii noastre a fost compusa din 109 sportivi (90 de barbati si 19
femei).
S-a participat la 14 sporturi (caiac-canoe, box, tir, scrima, lupte greco-
romane, gimnastica, natatie, atletism, baschet, ciclism, fotbal, călărie, canotaj,
pentatlon modern) si la 65 de probe (52 masculine, 13 feminine). S-au
realizat 78 de puncte, si s-au obtinut 10 medalii:
 3 de aur: Iolanda Balas — atletism, inaltime, Dumitru Pirvulescu — lupte
greco-romane, Ion Dumitrescu - tir, talere;
28
 1 de argint: Ion Cernea - lupte greco-romane;
 6 de bronz: Lia Manoliu - atletism, disc, Ion Monea - box. Leon Rotman -
acaiac-canoe, 1.000 m, Elena Leustean, Atanasia lonescu, Sonia lovan,Emilia
Lita, Elena Niculescu, Utta Poreceanu - gimnastica, echipa, Ion Taranu -
lupte greco-romane, María Vicol - scrima, floreta.
Ediţia a XVIII - a: 1964 (10 - 24 octombrie), Tokyo

La aceasta ediţie, atletismul a fost sportul care avea sa obtina laurii
olimpici prin Iolanda Balas - inaltime si Mihaela Penes - suliţa. Lia Manoliu a
mai adus si ea o medalie de bronz.
Sportivii de la caiac-canoe au adaugat salbei de medalii inca 2 de argint
si 3 de bronz.
Luptele greco-romane au contribuit la zestrea de medalii cu una de
argint si doua de bronz.
Tirul isi continua traditia, aducand o medalie de argint. Delegaţia tarii
noastre a fost compusa din 147 de sporturi (114 barbati si 33 de femei).
S-a participat la 13 sporturi (atletism, caiac-canoe, lupte greco-romane si
libere, tir, volei, scrima, natatie, gimnastica, ciclism, canotaj, box, fotbal,
haltere) si la 75 de probe (59 masculine, 16 feminine).
S-au realizat 92, 50puncte si s-au obtinut 12 medalii:
 2 de aur: Iolanda Balas - atletism, inaltime, Mihaela Peles - atletism, suliţa;
 4 de argint: Andrei Igorov - caiac-canoe, 1.000 m, Hi Ide Lauer - caiac-

canoe, 500 m, Valeriu Bularca - lupte greco-romane, Ion Tripsa - tir, pistol
viteza;
29
 6 de bronz: Lia Manoliu - atletism, disc, Hilde Lauer, Cornelia Sideri - caiac-
canoe, 500 m, Aurel Vemescu - caiac-canoe, 1.000 m, Simion Cu cinc,
Afanase Sciotnic, Mihai Turcas, Aurel Vemescu - caiac-canoe, \ 1,000 m, Ion
Cernea - lupte greco-romane, Dumitru Pirvulescu - lupte greco-romane.
Ediţia a XIX - a: 1968: (12 - 27 octombrie), México

Si la aceasta ediţie atletismul a strălucit prin cele doua medalii de aur
obtinute la disc de Lia Manoliu care, accidentata fiind, reuşeşte din prima
încercare 58, 28 m, performanta ce nu avea sa fie egalata de vreo alta
sportiva, si de Viorica Viscopoleanu - lungime (6, 82 m). Zestrea de medalii a
atletismului a fost completata cu doua medalii de argint obtinute de Mihaela
Penes - suliţa, si de Ileana Silai - 800 m.
Întrecerile de caiac-canoe aveau sa propuna, din partea României, o
figura care a scrie istorie la JO: Ivan Patzaichin care, alaturi de Serghei
Covaliov, castiga proba de canoe dublu, 1.000 m. Caiacistii au obtinut si ei o
medalie de argint prin K-4 1.000 m si o medalie de bronz in proba feminina
de K-l. 500 m.
Scrima cucereşte si ea laurii olimpici prin Ionel Drimba, la floreta
individual. Se mai obţine si o medalie de bronz prin echipa feminina de
floreta.
S-au mai castigat medalii de argint la.lupte greco-romane, tir si box,
precum si medalii de bronz la box si lupte greco-romane.
Delegaţia noastra a cuprins 87 de sportivi (70 de barbati si 17 femei).
S-a participat la 9 sporturi (atletism, caiac-canoe, scrima, box, lupte greco-
romane, tir, canotaj, natatie, lupte libere) si la 63 de probe (50 masculine, 13
feminine).
30
S-au realizat 100, 5 puncte si s-au obtinut 15 medalii:
 4 de aur: Lia Manoliu - atletism, disc, Viorica Viscopoleanu - atletism,

lungime, Serghei Covaliov, Ivan Patzaichin - caiac-canoe, 1.000 m, Ionel
Drimba - scrima, floreta individual;
 6 de argint: Mihaela Penes- atletism, suliţa, Ileana Silai - atletism, 800 m, Ion
Monea - box, Anton Calenic, Dimitrie Ivanov, Haralambie Ivanov, Mihai
Turcas - caiac-canoe, 1.000 m, Ion Baciu - lupte greco-romane, Marcel
Rosca - tir, pistol viteza;
 5 de bronz: Calistrat Cutov - box, Nicolae Martinescu - lupte greco-

romane, Simion Popescu - lupte greco-romane, Viorica Dumitru. -
caiac-canoe, 1.500 m, Ileana Gzulai-Drimba, Ana Ene-Pascu, Ecaterina
Stahl, Olga Orban-Szabo, Maria Vicol -scrima, floreta, echipe.
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul 12, in clasamentul pe
medalii — locul 11, iar in clasamentul pe medalii de aur - locul 13.
Ediţia a XX - a: 1972 (26 august - 11 septembrie), Miinchen

Aceasta ediţie a JO avea sa scoata in prim plan echipa de lupte greco-
romane, care a obtinut doua medalii de aur prin Gheorghe Berceanu,
categoria 48 kg, si Nicolae Martinescu, categoria 100 kg. Colecţia de medalii
a luptătorilor a fost completata cu doua medalii de bronz, dintre care una la
lupte libere.
De remarcat ca luptătorii au adus mai mult de un sfert din punctele
obtinute la aceasta ediţie.
Si la aceasta olimpiada Ivan Patzaichin avea sa aduca o medalie de aur
in proba de caiac-canoe, 1.000 m. Aceasta a fost insotita de inca, o medalie de
argint, obtinuta de Patzaichin impreuna cu Covaliov, in proba de caiac-canoe,
1.000 m. Zestrea de medalii la caiac-canoe a fost comnletata cu o medalie de
31
argint si una de bronz.
Atletismul cucereşte o medalie de argint prin Argentina Menis - disc, si
o alta prin Valeria Bufanu-Stefanescu - 100 m garduri.
Tirul obţine o medalie de argint prin Dan luga - pistol liber, si una de
bronz.Boxul cucereşte o medalie de argint prin Ion Alexe, categoria +81 kg.
Handbalul castiga prima medalie olimpica de bronz, la fel si canotajul,
care cucereşte o medalie prin echipajul masculin de schif 2+1.
La aceasta ediţie, scrima obţine medalia de bronz la floreta feminin,
proba pe echipe.
Delegaţia noastra a cuprins 169 sportivi (139 de barbati si 30 de
femei). S-a participat la 14 sporturi (lupte, caiac-canoe, atletism, box, tir,
canotaj, scrima, handbal, volei, gimnastica, haltere, natatiev. pentatlon
modern, ciclism) si la 102 de probe (80 masculine, 22 feminine).
S-au realizat 115 puncte si s-au obtinut 16 medalii:
 3 de aur: Gheorghe Berceanu - lupte greco-romane, Nicolae Martinescu -
lupte greco-romane, Ivan Patzaichin - caiac-canoe, 1.000 m;
 6 de argint: Argentina Menis - atletism, disc, Valeria Bufanu-Stefanescu -
atletism, 100 m garduri, Ion Alexe - box, Serghei Covaliov, Ivan Patzaichin -
caiac-canoe, 1.000 m, Afanasie Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel
Vernescu, Mihai Zafîu - caiac-canoe, 1.000 m, Dan luga - tir, pistol liber;
 7 de bronz: Viorica Dumitra, Maria Nichiforov - caiac-canoe, 2.500 m, Petre
Ceapura, Ştefan Tudor, Ladislau Lovrenski - canotaj, Victor Dolipschi - lupte
greco-romane, Vasile lorga - lupte libere, Ileana Gzulai, Ana Pascu, Ecaterina
Stahl, Olga Orban-Szabo - scrima, floreta echipe, Ştefan Birtalan, Adrian
Cosma, Alexandra Dinca, Cristian Gatu, Gheorghe Gruia, Roland Gunesch,
Gavril Kicsid, Ghita Licu, Dan Marin, Valentin Samungi, Cornel Penu,
Simion Schóbel, Werner Stockl, Virgil Talie, Constantin Tudosie, Radu
Voina- handbal, Nicolae Rotaru - tir, puşca c.r. culcat.
32
Ediţia a XXI - a: 1976 (17 iulie - 1 august), Montréal

La aceasta ediţia a JO, eroina a fost o gimnasta de numai 14 ani din
Romania, care avea sa puna in mare dificultate organizatorii, deoarece pe
tabele de afisaj nu era prevăzută nota 10, nota obtinuta de 7 ori de Nadia
Comaneci, datorita gratiei, preciziei si puterii de exprimare a frumuseţii
mişcării. Aceasta a fost „Olimpiada Nadiei Comaneci", dupa cum. remarca, la
timpul respectiv,intreaga presa mondiala.
Nadia a cucerit laurii olimpici de 3 ori la gimnastica: individual
compus, paralele si bama. A mai obtinut medalia de argint pe echipe si
medalia de bronz 1a. sol. Nadia Comaneci a ridicat gimnastica la nivel de
arta.
Gimnastica feminina romaneasca a mai obtinut doua medalii de argint
prin Teodora Ungureanu, la paralele, si prin echipa feminina, si inca o
medalie de bronz.
Gimnastica masculina cucereşte si ea prima medalie de bronz prin Dan
Grecu, la inele.
La caiac-Canoe, medalia de aur a fast cucerita de Vasile Diba - caiac,
1.500 m, care a mai obtinut si o medalie de bronz. S-au mai castigat o
medalie de argint si una de bronz.
Luptele, desi nu au cucerit aurul, au contribuit semnificativ la colecţia
de medalii, prin cele 3 de argint si una de bronz, la greco-romane, si prin cele
2 de bronz, la lupte libere.
Boxul a obtinut 2 medalii de argint si 3 de bronz.
Echipa de handbal a cucerit medalia de argint.
33
Atletismul a obtinut o singura medalie de bronz prin Gheorghe
Megelea, la suliţa, aceasta fiind prima medalie ia întrecerile masculine. -
S-au mai castigat medalii de bronz la scrima si canotaj.
Delegaţia tarii noastre a fost formata din 166 sportivi. (107 barbati si 59
de femei).
S-a participat la 11 sporturi (gimnastica, lupte, caiac-canoe, handbal,
atletism, box, canotaj, scrima, natatie, gimnastica, tir) si la 92 de probe (70
masculine, 22 feminine).
S-au realizat 177, 50punctem s-au obtinut 27 de medalii:
 4 de aur: Nadia Comaneci - gimnastica, individual compus, Nadia Comaneci

- gimnastica, paralele, Nadia Comaneci - gimnastica, bama, Vasile Diba -
caiac-canoe, 1.500 m;
 9 de argint: Simion Cutov - box, Mircea Simion - box, Gheorghe Danilov,

Gheorghe Simionov - caiac-canoe, 1.000 m, Teodora Ungureanu -
gimnastica, paralele, Nadia Comaneci, Mariana Constantin, Anca Grigoras,
Georgeta Gabor, Teodora Ungureanu, Gabriela Trasca - gimnastica, echipe,
Ştefan Birtalan, Adrian Cosma, Cezar Draganita, Alexandra Folker, Cristian
Gatu, Gavril Kicsid, Mircea Grabovschi, Roland Gunesch, Cornel Penu,
Constantin Tudosie, Wemer Stockl, Radu Voina - handbal, Gheorghe
Berceanu - lupte greco-romane, N.icu Ginga - lupte greco-romane, Ştefan
Rusu - lupte greco-romane;
 14 de bronz: Gheorghe Megelea - atletism, suliţa, Alee Nastac - box, Costica

Dafînoiu - box, Victor Zilberman - box, Felicia Affasiloaie, Elisabeta Lazar,
Maria Micsa, Ioana Tudoran, Elena Grarca- canotaj, Vasile Diba - caiac-
canoe, 1.000 m, Policarp Malihin, Serghei Larion - caiac-canoe, 2.500 m,
Nadia Comaneci - gimnastica, sol, Teodora Ungureanu - gimnastica, bama,
Dan Grecu - gimnastica, inele, Roman Codreanu - lupte greco-romane,
Stelian Morcov - lupte libere, Ladislau Simion - lupte libere, Dan Irimiciuc,
34
Cornel Marin, Marin Mustata, Alexandra Nilca, loan Pop - scrima, sabie,
echipe.
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul. 6, in clasamentul pe
Ediţia a XXII - a: 1980 (19 iulie - 3 august), Moscova

Cu toate ca o serie de tari occidentale, in frunte cu SUA, au boicotat
aceasta ediţie a JO, sportivii romani si-au reconfirmat valoarea, cucerind de 6
ori laurii olimpici prin Nadia Comaneci, la gimnastica (barna. si sol).
Canotajul obţine prima medalie de aur prin Sanda Toma, in proba de
schif
Ivan Patzaichin isi mai adauga inca o medalie de aur in palmares
învingând, alaturi de Toma Simionov, in proba de canoe 2, 1.000 m.
Luptele greco-romane mai cuceresc o medalie de aur prin Ştefan Rusu,
categoria 68 kg.
Tirul isi reinnoada firul succeselor prin Ion Comeliu, care a castigat
proba de pistol viteza.
S-au obtinut 3 medalii de argint la gimnastica, doua la caiac-canoe si
una la lupte greco-romane.
Doua medalii de bronz au fost aduse de gimnastica, doua de caiac-
canoe, doua de box, doua de canotaj, doua de lupte greco-romane, si cate una
de handbal, volei si călărie.
Delegaţia tarii noastre a fost formata din 239 sportivi (163 de barbati si
76 de femei).
S-a participat la 18 sporturi (gimnastica, lupte, canotaj, caiac-canoe, tir,
box, handbal, scrima, volei, natatie, haltere, atletism, călărie, pentatlon
35
modern, iahting, ciclism, judo, tir cu arcul) si la 134 de probe (98 masculine,
36 feminine).
S-au realizat 205, 5puncte si s-au obtinut 25 de medalii:
 6 de aur: Sanda Toma - canotaj, Nadia Comaneci - gimnastica, barna, Nadia

Conraneci - gimnastica, sol, Ivan Patzaichin, Toma Simionov - caiac-canoe,
1.000 m, Ştefan Rusu - lupte greco-romane, Comeliu Ion - tir, pistol viteza;
 6 de argint: Nadia Comaneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina
Grigojas, Melita Ruhn, Dumitri ta Tumer --gimnastica, echipe, Nadia
Comaneci - gimnastica, individual compus, Emilia Eberle - gimnastica,
paralele, Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion. Geanta, Petre Capusta - caiac-
canoe, 1.000 m, Constantin Alexandru - lupte greco-romane:,
 13 de bronz: Dumitru Cipere - box, Valentin Silaghi - box, Olga Homeghi,
Valeria Rosca - canotaj, Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur,
Maria Constantinescu, Rodica Frintu, Ana Iliuta, Rodica Puscatu, Marlena
Predescu-Zagoni, Elena Dabritoru - canotaj, Anghelache Donescu, Petre
Rosca, Dumitru Velicu - călărie, dresaj, echipe, Melita Luhn - gimnastica,
sărituri, Melita Luhn - gimnastica, paralele, Ştefan Birtalan, losif Bors,
Adrian Cozma, Cezar Draganita, Marian Dumitra, Cornel Durau, Alexandru
Folker, Claudiu Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Vasilache Stanga,
Neculai Lucian Vasilica, Radu Voina, Măricel Voina - handbal, Ion
Birladeanu - caiac-canoe, 1.000 m, Vasile Diba - caiac-canoe, 500 m, Vasile
Andrei - lupte gr eco- romane, Petre Dicu - lupte gr eco-romane, Mânios
Catachitiga, Corneliu Chifu, Laurentiu Dumanoiu, Gunter Enescu, Dan
Girleanu, Cornel Oros, Sorin Macavei, Virgil Manole, Florin Minea, Nicolae
Pop, Constantin Sterea, Nicu Stoian - volei.
medalii - locul 6, in clasamentul pe medalii de aur - locul 8.
36
Ediţia XXIII - a: 1984 (27 iulie - 12 august), Los Angeles
Aceasta ediţie a JO a fost boicotata de toate tarile din. blocul comunist,
in afara de Romania. Acest fapt a atras clupa sine o simpatie deosebita pentru
delegaţia tarii noastre.
Gimnastica avea sa cucereasca laurii olimpici de 5 ori prin echipa
feminina, prin Simona Pauca, la barna, si prin excepţionala Ecaterina Szabo
care, pe langa medalia pe echipe, mai cucereşte inca 3, la sărituri, barna si sol.
iar acestora li se mai adauga medalia de argint la individual compus. A fost
performanta foarte greu de atins, ceea ce a făcut Ecaterina Szabo vedeta de
necontestat a delegaţiei noastre. S-au mai castigat si doua medalii de bronz.
Pentru prima data, gimnastica ritmica cucereşte o medalie prin Doina
Staiculescu, la individual compus.
Atletismul a cucerit laurii de 3 ori prin Doina Melinte, 800 m, Anisoara
Cusmir-Stanciu, lungime, si Maricica Puica, 3.000 m. S-au mai castigat 3
medalii de argint si 4 de bronz.
Canotajul avea sa cucereasca medalia de aur de 6 ori prin Valeria
Racila Rosca - schif 1, Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria
Fricioiu, Flori ca Lavric, Viorica loja-Veres - schif 4+1 vâsle, Elisabeta
Oleniuc (Lipa) (de remarcat ca aceasta a fost prima medalie de aur), Marioara
Popescu - schif 2 vâsle, Elena Horvath, Rodica Puscatu-Arba - schif 2 rame,
Sofia Bonovici- Corban, Ioana Badea, Anisoara Sorohan, Titie Taran,
Ecaterina Oancea - schif 4+1 vâsle, Vaier Toma, Petru Iosub - 2 rame,
precum si doua medalii de argint.
Luptele greco-romane au cucerit doua medalii de aur prin Ion Draica,
categoria 82 kg, si'prin Andrei Vasile, categoria 100 kg, una de argint si doua
de bronz. Luptele libere au cucerit o medalie de bronz.
37
Halterele obţin pentru prima oara laurii olimpici prin Nicu Vlad,
categoria 90 kg, si prin Petru Becheru, categoria 82, 5 kg. S-au mai obtinut 5
medalii de argint si una de bronz.
La caiac-canoe Ivan Patzaichin mai cucereşte o medalie de aur, de data
aceasta alaturi de Toma Simionov, in proba de canoe 2, 1.000 m. Caiacul de 4
feminin, compus din Agafia Constantin, Nastasia lonescu, Tecla Marinescu si
Maria Ştefan, cuceresc auail pe distanta de 500 m. S-a mai castigat o medalie
de argint si una de bronz.Au mai fost obtinute medalii de argint la tir si
scrima, si medalii de bronz la judo, box, handbal, natatie si scrima.Delegaţia
tarii noastrea a fost formata din 127 de sportivi (70 de barbati si 57 de femei).
S-a participat la 18 sporturi (gimnastica, canotaj, caiac-canoe, lupte, tir, box,
handbal, scrima, volei, natatie, haltere, atletism, călărie, pentatlon modem,
iahting, ciclism, judo, tir cu arcul) si la 86 de probe (56 masculine, 30
feminine). S-au realizat 325, 50 de puncte si s-au obtinut 53 de medalii:
 20 de aur: Doina Melinde - atletism, 800 m, Anisoara Cusmir-Stanciu -
atletism, lungime, Maricica Puica - atletism, 3.000 m, Ivan Patzaichin,
Toma Simionov - caiac-canoe, 1.000 m, Agafia Constantin, Nastasia
Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ştefan - caiac-canoe, 500 m, Valeria
Racila Rosca - canotaj, Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria
Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja-Veres - canotaj, Elisabeta Oleniuc
(Lipa), Marioara Popescu - canotaj, Elena Horvatb, Rodica Puscatu-
Arba - canotaj, Sofia Bonovici-Corban, Ioana Badea, Anisoara
Sorohan, Titie Taran, Ecaterina Oancea - canotaj, Vaier Toma, Petru
losub - canotaj, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Simona Pauca,
Laura Cutina, Cristina Grigoras, Mihaela Stanulet - gimnastica, echipe,
echipe, Ecaterina Szabo - gimnastica, sărituri, Ecaterina Szabo -
gimnastica, barna, Ecaterina Szabo - gimnastica, sol, Simona Pauca -
38
gimnastica, barna, Petre Becheru - haltere. Nicu VIad - haltere, Ion
Draica - lupte greco-romane, Andrei Vasile - lupte greco-romane;
 16 de argint: Mihaela Loghin - atletism, greutate, Vali lonescu -
atletism, lungime, Doina Melinte-Besliu - atletism, 1.500 m, Ivan
Patzaichin, Toma Simionov - caiac-canoe, 500 m, Lucia Sauca,
Camelia Diaconescu, Mihaela Armaseanu, Adriana Chelariu, Aneta
Mihaly, Aurora Plesca, Marioara Trasca, Doina Bal an, Viorica Ioja-
Veres - canotaj, Vasile Tomoiaga, Dimitrie Popescu, Dumitru
Raducanu - canotaj. Ecaterina Szabo - gimnastica, individual compus,
Doina Staiculescu - gimnastica ritmica, individual compus, Geîu Radu
- haltere, Andrei Socaci - haltere, Petre Dumitru - haltere, Vasile
Groapa - haltere, Ştefan Tasnadi - haltere, Ilie Matei - lupte greco-
romane,Aurora Dan, Elisabeta Guzganu, Rozalia Oros, Marcela Zsak,
Monica Weber - scrima, floreta, echipe, Comeliu Ion - tir, pistol viteza;
 17 de bronz: Fita Lovin - atletism, 800 m, Cristina Cojocam - atletism,
400 m garduri, Maricica Puica - atletism, 1.500 m, Florenţa
Craciunescu - atletism, disc, Mircea Fulger - box, Costica Olaru -
caiac-canoe, 500 in, Simona Pauca - gimnastica, individual compus,
Lavinia Agache- gimnastica, sărituri, Dragomir Cioroslan - haltere,
Nicolae Munteanu, Adrian Simion, Dumitm Berbec, Vasile Stanga,
Marian Dumitru, Comei Durau, Mircea Bedivan, Vasile Oprea,
Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogarescu, losif Boros, Măricel Voinea,
Alexandru Folker, Alexandru Buligan, Neculai Lucian Vasilica -
handbal, Anca Patrascoiu - natatie, 200 m spate, Mircea Fratica-yWo,
Mihai Cioc - judo, Ştefan Rusu - lupte greco-romane, Victor Dolipschi
- lupte greco-romane, Vasile Puscasu - lupte libere, Marian Mustata,
Ioan Pop, Cornel Marin, Alexandru Chiculita, Szabo Vilmos - scrima,
sabie, echipe.
39
In clasamentul.pe puncte, Romania a ocupat locul 3, in clasamentul pe
Ediţia a XXIV - a: 1988 (17 septembrie - 2 octombrie), Seul

La aceasta ediţie, tot gimnastica a adus cele mai multe medalii de aur
prin Daniela Silivas, la paralele, barna si sol. Ea a mai castigat doua medalii
de argint si una de bronz, fiind vedeta echipei noastre la aceste jocuri. Au mai
fost cucerite medalii de argint prin echipe de fete si prin Gabriela Potoroc, la
sărituri, precum si doua medalii de bronz, dintre care una la întrecerea
masculina.
Atletismul cucereşte din nou laurii olimpici prin Paula Ivan, la 1.500 m,
care mai obţine o medalie si in proba de 3.000 m.
Canotajul ia aurul prin echipajul de scliif 2 rame, compus din Rodica
Puscatu- Arbade si Olga Homeghi-Bularda. Se mai obţin doua medalii de
argint si doua de bronz.
Pentru prima oara, se castiga medalia olimpica la lupte libere prin
Vasile Puscasu, categoria 100 kg.
Tirul isi măreşte numărul victoriilor la JO prin Sorin Babii, pistol
liber. Medalii de argint s-au mai obtirmt la haltere, natatie si box, iar medalii
de bronz la natatie.
Delegaţia tarii noastre a fost formata din 62 de sportivi (31 de barbati
si. 31 de femei).
S-a participat la 9 sporturi (atletism, gimnastica, canotaj, lupte, tir,
box, haltere, natatie, caiac-canoe) si la 55 de probe (27 masculine, 28
feminine).
40
S-au realizat 162, 50 puncte si s-au obtinut 24 de medalii:
 7 de aur: Paula Ivan - atletism, 1.500 m, Daniela Silivas - gimnastica,
paralele, Daniela Silivas - gimnastica, barna, Daniela Silivas -
gimnastica, sol, Rodica Puscatu-Arba, Olga Homeghi-Bularda -
canotaj,Vasile Puscasu -lupte libere, Sorin Babii - tir, pistol liber;
 11 de argint: Paula Ivan - atletism, 3.000 m, Daniel Dumitrescu - box,
Elisabeta Oleniuc-Lipa, Veronica Cogeanu-Cochela - canotaj, Doina
Balan-Snep, Herta Anitas, Mihaela Armasescu, Rodica Puscatu-Arba,
Adriana Chelariu-Bazon, Olga Homeghi-Bularda, Veronica Necula,
Marioara Trasca-Curelea, Ecaterina Oancea - canotaj, Dimitrie
Popescu, loan Snep, Valentin Robu, Vasile Tomoiaga, Ladislau
Lovrenski - canotaj, Danut Dobre, Dragos Neagu - canotaj, Aurelia
Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela
Silivas, Camelia Voinea - gimnastica, echipe, Daniela Silivas -
gimnastica, individual compus, Gabriela Potorac - gimnastica, sărituri,
Ni cu Vlad - haltere, Noemi Ildiko Lung - natatie, 400 m mixt;
 6 de bronz: Herta Anitas, Doina Balan-Snep, Veronica Necula, Mioara
Trasca-Curelea, Ecaterina Oaneea- canotaj, Anisoara Balan-Dobre,
Veronica. Cogeanu-Cochela, Elisabeta Oleniuc-Lipa, Anisoara
Sorohan- Minea - canotaj, Marras Gherman - gimnastica, bara,
Gabriela Poiorac - gimnastica, barna, Daniela Silivas - gimnastica,
sărituri, Noemi Ildiko Lung - natatie, 200 m mixt.
41
Ediţia a XXV - a: 1992 (25 iulie - 9 august), Barcelona
La aceasta ediţie, pentru Romania imnul s-a cantat de 4 ori, datorita
medaliilor de aur cucerite de Lavinia Milosovici, la gimnastica, in probele de
sol si sărituri. Tot la gimnastica s-au mai obtinut o medalie de argint si doua
de bronz.
Canotajul a strălucit si de aceasta data, cucerind doua medalii de aur
prin Elisabeta Oleniuc-Lipa - schif 1, si Dimitrie Popescu, Viorel Talpan,
Mica Ruican, Nicolae Taga, Dumitru Raducanu - schif 4+1 rame. S-au mai
obtinut medalii de argint si una de bronz.
Colecţia de medalii a României a fost completata cu o medalie de
argint obtinuta de atletism si cu medalii de bronz la lupte greco-romane,
haltere, scrima si tir.
Delegaţia tarii noastre a fost formata din 179 sportivi (108 barbati si 71
de femei).
S-a participat la 16 sporturi (canotaj, gimnastica, atletism, box, lupte,
scrima, caiac-canoe, tir, natatie, pentatlon modern, haltere, badminton, judo,
tenis de camp, tenis de masa, handbal) si la 123 de probe (71 masculine, 52
feminine).
S-au realizat 153 de puncte si s-au obtinut 18 medalii:
 4 de aur: Elisabeta Oleniuc-Lipa - canotaj, Dimitrie Popescu, Viorel
Talpan, lulica Ruican, Nicolae Taga, Dumitru Raducanu - canotaj,
Lavinia Milosovici - gimnastica, sol, Lavinia Milosovici - gimnastica,
sărituri;
 6 de argint: Galina Astafei - atletism, inaltime, loan Iulian Vizitiu, Danut
Dobre, Claudiu Gabriel Marian, lulica Ruican, Viorel Talpan, Vasile
Dorel Nastase, Valentin Robu, Vasile Ionel Martacan, Marin Gheorghe -
canotaj, Veronica Cogeanu-Cochela, Elisabeta Oleniuc-Lipa - canotaj,
Constanta Pipota-Burcica, Doina Ignat, Veronica Cogeanu-Cochela,
Anisoara Dobre-Balan - canotaj, Doina Balan-Snep, Doina Robu, Ioana
42
Olteanu, Victoria Lapadatu, Iulia Bobeica-Bulie, Viorica Neculai,
Adriana Chelariu-Bazon, Maria Padurariu, Elena Georgescu - canotaj,
Cristina Bontas, Gina Gogeau, Vanda Hadarean, Lavinia Milosovici,
Maria Neculita, Mirela Pasca - gimnastica, echipe;
 8 de bronz: Leonard Doroftei - box, Dimitrie Popescu, Nicolae Taga,
Dumitru-Raducanu - canotaj, Lavinia Milosovici - gimnastica, individual
compus, Cristina Bontas - gimnastica, sol, Traian Ciharean - haltere, Ioan
Grigoras - lupte greco-romane, Laura Badea, Roxana Dumitrescu,
Claudia Grigorescu, Reka Lazar-Szabo, Elisabeta Guzganu-Tufan -
scrima, floreta, echipe, Sorin Babii - tir, pistol aer comprimat.
medalii - locu 16, iar in clasamentul pe medalii de aur - locul 16.
Ediţia a XXVI - a: 1996 (19 iulie - 4 august), Atlanta

La aceasta ediţie, gimnastica a obtinut o medalie de aur prin' Simona
Amanar, la sărituri, 4 de argint (doua la feminin si doua la masculin) si 5
medalii de bronz (la feminin).
Canotajul are si aceasta data rezultate foarte bune, cucerind doua
medalii de aur prin Constanta Pipota-Burcica si Camelia Macoviciuc, in
proba de schif 2 vâsle, categorie uşoara, si de echipajul de schif 8+1, compus
din Anca Tañase, Veronica Cogeanu-Cochela, Liliana Gafencu, Doina Spircu,
Ioana. Olteanu,. Elisabeta Oleniuc-Lipa, Marioara Popescu-Ciobanu, Doina
Ignat si Elena Georgescu-Nedelcu.
Scrima aduce o medalie de aur prin Laura. Badea, la floreta individual,
si una de argint prin echipa feminina de floreta.
Medalii de argint s-au mai obtinut la atletism si caiac-canoe, iar
medalii de bronz la box, haltere si caiac-canoe.
43
Delegaţia tarii noastre a fost formata din 168 de sportivi (99 de barbati
si 69 de femei).
S-a. participat la 15 sporturi, (canotaj, gimnastica, scrima, atletism,
caiac- canoe, box, haltere, judo, natatie, lupte, tir, pentatlon modern, iahting,
tenis de camp, tenis de masa) si la 120 de probe ( 69 masculine, 51 feminine).
S-au realizat 109puncte si s-au obtinut 20 de medalii:
 4 de aur: Constanta Pipota-Burcica, Camelia Macoviciuc - canotaj,
Anca Tañase, Veronica Cogeanu-Cochela, Liliana Gafencu, Doina
Spircu, Ioana Olteanu, Elisabeta Oleniuc-Lipa, Marioara Popescu-
Ciobanu, Doina Ignat, Elena Georgescu-Nedelcu - canotaj, Simona
Arninar - gimnastica, sărituri, Laura Badea- scrima, floreta, individual;
 7 de argint: Gabriela Szabo - atletism, 1.500 m, Simona Aminar -
gimnastica, sol, Gina Gigean - gimnastica, individual compus, Marius
Daniel Urzica - gimnastica, cal, Dan Burinca - gimnastica, inele.
Marcel Glavan, Antonel Borsan - caiac-canoe, 1.000 m, Laura Badea,
Reka Lazar-Szabo, Roxana Scarlat - scrima, floreta, echipe;
 9 de bronz: Leonard Doreftei - box, Marian Simion - box, Simona
Aminar - gimnastica, individual compus, Lavinia Milosovici -
gimnastica, individual compus, Gina Gogean - gimnastica, sărituri,
Gina Gogean - gimnastica, barna, Simona Aminar, Gina Gogean,
Ionela Loaies, Alexandra Marinescu, Lavinia Milosovici, Mirela
Tugurlan - gimnastica, echipe, Nicu Vlad - haltere, Gheorghe Andriev,
Grigore Obreia- caiac-canoe, 500 m.
44
Ediţia a XXVII - a: 2000 (15 septembrie - 1 octombrie), Sydney
A fost o ediţie fructuoasa pentru delegaţia României, care a obtinut 11
medalii de aur.
Gimnastica a realizat o performanta mai puţin, intalnita la individual
compus feminin, podiumul fiind format numai din gimnaste românce, insa
„bomba" avea sa explodeze in zilele urmatoare, cand Andreea Raducan a fost
acuzata pe nedrept de dopaj. In consecinţa, medalia de aur i-a fost retrasa,
aceasta revenindu-i Simonei Aminar. A doua medalie de aur a fost obtinuta
de echipa feminina, compusa din Simona Aminar, Loredana Boboc, Florenţa
Andreea Isaresou, Maria Olaru, Claudia Presacan, Andreea Raducan. S-au
mai obtinut doua medalii de argint si una de bronz.
Marius Daniel Urzica a cucerit prima medalie olimpica de aur pentru
gimnastica masculina, la cal cu mânere.
La canotaj s-au cucerit 3 medalii de aur prin Georgeta Damian si Doina
Ignat in proba de schif 2 rame, prin Angela Tamas-Alupei si Constanta
Pipota- Burcica in proba de schif 2 vâsle, categoria uşoara, si prin echipajul
de schif 8+1, compus din Veronica Cochela, Georgeta Damian, Maria
Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Doina Ignat, Elisabeta Oleniuc-
Lipa, Oana Olteanu-Calin, Viorica Susanu si Elena Georgescu-Nedelcu.
In probele de caiac-canoe s-a obtinut o medalie de aur prin Florin
Popescu si Mitica Pricop, in proba de canoe, 1.000 m, precum si doua medalii
de bronz.
Insa surpriza acestor JO avea sa fie natatia, care a cucerit de doua ori
laurii olimpici prin Diana Iuliana Mocanu, in probele de 100 m spate si 200 m
spate. S-a mai obtinut o medalie de argint si una de bronz.
La atletism, Gabriela Szabo a castigat medalia de aur in proba de 5.000
m. S-au mai cucerit doua medalii de argint si una de bronz.
Scrima a laut aurul olimpic prin Mihai Claudiu Covaliu, care a trimfat
in proba de sabie.
45
O medalie de argint s-a mai obtinut la box, iar de bronz, la box, judo si
tir. Delegaţia tarii noastre a fost formata din 156 sportivi (79 de barbati si 77
de femei).
S-a participat la 15 sporturi (gimnastica, atletism, canotaj, caiac-canoe,
box, tir, lupte, haltere, judo, natatie, handbal, pentatlon modern, tenis de
camp, tenis de masa, scrima) si la 111 probe (64 masculine, 47 feminine).
S-au realizat 172 de puncte si s-au obtinut 26 de medalii:
 11 de aur: Gabriela Szabo - atletism, 5.000 m, Georgeta Damian,
Doina Ignat - canotaj, Angela Tamas-Alupei, Constanta Pipota-
Burcica - canotaj, Veronica Cochela, Georgeta Damian, Maria
Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Doina Ignat, Elisabeta
Oleniuc-Lipa, Oana Olteanu-Calin, Viorica Susanu, Elena
Georgescu-Nedelcu - canotaj, Simona Aminar, Loredana Boboc,
Florenţa Andreea Isarescu, Maria Olaru, Claudia Presacan,
Andreea Raducan - gimnastica, echipe, Simona Aminar -
gimnastica, individual compus, Marius Daniel Urzica -
gimnastica, cal, Florin Popescu, Mitica Pricop - caiac-canoe,
1.000 m, Diana Iuliana Mocanu - natatie, 100 m spate, Diana
Iuliana Mocanu - natatie, 200 m spate, Mihai Claudiu Covaliu -
scrima, sabie;
 6 de argint: Simona Lidia Elena - atletism, maraton, Violeta
Beclea- Szekely - atletism, 1.500 m, Marian Simion - box, Maria
Olaru - gimnastica, Andreea Raducan - gimnastica, sărituri,
Beatrice Nicoleta Coada-Cislaru - natatie, 200 m mixt;
 9 de bronz: Oana Pantelimon - atletism, inaltime, Gabriela
Szabo - atletism, 1.500 m, Dorel Simion - box, Simona Aminar -
gimnastica, sol. Simona Richter - judo, Raluca lonita, Mariana
Limbau, Elena Radu, Sanda Toma-Niculae - caiac-canoe, 500
m, Florin Popescu, Mitica Pricop - caiac-canoe, 500 m, Beatrice
46
Nicoleta Coada-Cislara - natatie, 400 m mixt, Iulian Raicea - tir,
pistol viteza.
medalii - locul 11, iar in clasamentul pe medalii de aur - locui 11.
Ediţia a XXVIII - a: 2004 ( 11 - 29 august), Atena
La aceasta ediţie, Romania a cucerit aurul olimpic de 8 ori. La

gimnastica s-au castigat 4 medalii de aur prin echipa feminina formata din
Oana Ban, Dana Sofronie, Alexandra Eremia, Monica Roşu, Silvia Stroescu
si Cătălină Ponor, care a mai cucerit doua medalii la barna si la sol, devenind
astfel vedeta delegaţiei noastrea la aceste JO, si prin Monica Roşu, ia sărituri.
S- au mai cucerit o medalie de argint si una de bronz in intrecerile feminine.
La masculin s-au obtinut 2 medalii de argint si una de bronz.
Canotajul avea sa triumfe de 3 ori prin Georgeta Damian-Andronache si
Viorica Susanu, in proba schif 2 rame, prin Constanta Burcica si Angela
Alupei, in proba de schif 2 vâsle, categoria uşoara, si prin echipajul de schif
8+1, compus din Georgeta Damian-Andronache, Aurica Barascu, Rodica
Florea, Liliana Gafencu, Elena Gavrilescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana
Papuc si Elena Georgescu.
Înotul a cucerit din nou laurii olimpici prin Camelia Potec, la 200 m
liber. S-a cucerit si prima medalie olimpica de bronz in competitia masculina
prin Razvan Florea, la 200 m spate.
La atletism s-a obtinut prima medalie de argint in întrecerea masculina
prin Marian Oprea, la triplu-salt. S-a mai castigat o medalie de argint si una
de bronz.
Boxul avea sa câştige si el o medalie de bronz.
Delegaţia tarii noastre era formata din 112 sportivi (52 de barbafi si 60
de femei).
47
S-a participat la 15 sporturi (atletism, box, călărie, canotaj, ciclism,
gimnastica, haltere, inot, judo, caiac-canoe, lupte, scrima, tir, tenis de masa,
tenis) si la 87 de probe (37 masculine, 50 feminine).
S-au realizat 117puncte si s-au obtinut 19 medalii:
 8 de aur: Camelia Potec - natatie, 200 m liber, Oana Ban, Dana
Sofronie, Alexandra Eremia, Monica Roşu, Silvia
Stroescu,Cătălină Ponor - gimnastica, echipe, Georgeta Damian-
Andronache, Viorica Susanu - canotaj, Constanta Burcica,
Angela Alupei - canotaj, Georgeta Damian- Andronache, Aurica
Barascu, Rodica Florea, Liliana Gafencu, Elena Gavrilescu,
Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Papuc, Elena Georgescu -
canotaj, Monica Roşu - gimnastica, sărituri, Cătălină Ponor -
gimnastica, barna, Cătălină Ponor - gimnastica, sol;
 5 de argint: Dana Sofronie - gimnastica, sol, Marian Oprea -
atletism, triplu-salt, Marius Daniel Urzica - gimnastica, sol,
Marian Dragulescu - gimnastica, sol, Ionela Tarlea — atletism,
400 m garduri;
 6 de bronz: Marius Daniel Urzica, Ioan Silviu Suciu, Marian
Dragulescu, Razvan Selariu, DanNicolae Potra, Ilie Daniel
Popescu - gimnastica, echipe, Razvan Florea - natatie, 200 m
spate, Alexandra Eremia - gimnastica, barna, Marian Dragulescu
- gimnastica, sărituri: Ionut Gheorghe - box, 64 kg, Maria
Cioncan - atletism, 1.500 m.
medalii - locul 14, iar in clasamentul pe medalii de aur - locul 13-14.
48
3.3. EDIŢIILE JO DE IARNA
Din cauza obiecţiilor si a rezervelor manifestate de cativa conducători

ai mişcării olimnice din acea vreme, JO de iama si-au făcut debutai in condiţii
grele si sub un nume fals: „Saptamana internaţionala a sporturilor de iarna".
De aceea, francezul Gaston Vidai, in deschiderea Jocurilor de la
Chamonix, a folosit urmatoarea formula: „Proclam deschiderea Întrecerilor la
sporturile de iama de la Chamonic, organizate cu ocazia celei de-a VIII - a
Olimpiade a erei modeme, sub înaltul patronaj al Comitetului International
Olimpic".
Ediţia I: 1924 (25 ianuarie - 5 februarie), Chamonix

Romania nu a participat din cauza lipsei de fonduri, dar Iorgu Arsenie
si Tita Radulescu s-au deplasat la Chamonix si au luat parte la concursurile
preolimpice cucerind 3 etape.
Ediţia a II - a: 1928 (11-19 februarie), Saint Moritz

Delegaţia României a fost alcatuita din 17 sportivi (numai barbati). S-a
participat la doua sporturi (schi, bob) si la doua probe. Nu s-a obtinut niciun
punct si nicio medalie.
Ediţia a III - a: 1932 (4 - 15 februarie), Lake Placid

Delegaţia României a fost alcatuita din 6 sportivi (numai barbati). S-a
participat la un sport (bob). S-au obtinut 4puncte (locul 4 la bob doua
persoane si locul 6 la bob 4 persoane), dar nicio medalie.
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul 10.
49
Ediţia a IV - a: 1936 (6 - 16 februarie), Garmisch Partenkirehen
doua femei).
S-a participat la 3 sporturi (schi, bob, patinaj artistic). Nu s-a obtinut niciun
punct si nicio medalie.
Ediţia a V - a: 1948 (30 ianuarie - 8 februarie), Saînt Moritz

Delegaţia României a fost alcatuita din 15 sportivi (numai barbati).
S-a participat la un sport (schi).
Ediţia a VI - a: 1952 (14 - 25 februarie), Oslo

S-a participat la un sport (schi).
Ediţia a VII - a: 1956 (26 ianuarie - 5 februarie), Cortina D'Ampezzo

Delegaţia României a fost alcatuita din 21 de sportivi (15 barbati si 6
femei)
S-a participat la doua sporturi (schi, bob).
Ediţia a IX - a: 1964 (29 ianuarie - 9 februarie), Innsbruck

Delegaţia Pvomaniei a fost alcatuita din 28 de sportivi (numai barbati).
S-a participat la 4 sporturi (schi, bob, biatlon, hochei pe ghiata).
S-au obtinut doua puncte (locul 5 - Gheorghe Vilmos, biatlon, 20 km),
dar nicio medalie.
50
Ediţia a X - a: 1968 (6 - 18 februarie), Grenoble
o femeie),
S-a participat la 5 sporturi (schi, bob, biatlon, hochei pe ghiata, patinaj
artistic).
S-au obtinut 7puncte, dar si o medalie de bronz, la bob (Ion Panturu,
pilot si Nicolae Neagoe, franar).
In clasamentul pe puncte, Romania a ocupat locul 16, iar in
clasamentul pe medalii - locul 15.
Ediţia a XI - a: 1972 (3 - 13 februarie), Sapporo

S-a participat la 4 sporturi (schi, bob, biatlon, patinaj artistic).
S-au obtinut doua puncte (locul 5, la bob doua persoane), dar nicio
medalie.
Ediţia a XII - a: 1976 (4 - 15 februarie), Innsbruck

Delegaţia României a fost alcatuita din 33 de sportivi (numai barbati).
S-a participat la 4 sporturi (schi, bob, biatlon, hochei pe ghiata). Nu s-a
obtinut niciun punct si nicio medalie.
Ediţia a XIII - a: 1980 (13 - 24 februarie), Lake Placid

doua femei).
S-a participat la 4 sporturi (patinaj viteza, bob, sanie, hochei pe
gheata).
51
Ediţia a XIV - a: 1984 (8 - 19 februarie), Sarajevo
Delegaţia României a fost alcatuita din 19 sportivi (16 barbati si 3
femei)
S-a participat la 5 sporturi (schi, bob, biatlon, sanie, patinaj viteza).
Ediţia a XV - a: 1988 (13 - 28 februarie), Calgary

femei),
S-a participat la 3 sporturi (schi, bob, sanie).
Ediţia a XVI - a: 1992 (8 - 22 februarie), Albertville

femei).
S-a participat la 5 sporturi (schi, biatlon, sanie, patinaj viteza, patinaj
artistic).
S-au obtinut 4puncte (locul 4 la sanie doua persoane, si locul 6,
Mihaela Dascalu, patinaj viteza, 1.000 m), dar nicio medalie.
Ediţia a XVII - a: 1994 (12 - 27 februarie), Lillehammer

femei).
S-a participat la 5 sporturi (sanie, schi, bob, biatlon, patinaj).
S-a obtinut 1 punct (locul 6, la sanie doua persoane), dar nicio medalie.
52
Ediţia a XVIII - a: 1998 (7 - 22 februarie), Nagano
femei).
S-a participat la 5 sporturi (schi, bob, biatlon, patinaj, sanie).
Ediţia a XIX - a: 2002 (8 - 24 februarie), Salt Lake City

femei).
S-a participat la 5 sporturi (sanie, schi, bob, patinaj, biatlon).
Ediţia a XX - a: 2006 (10 - 26 februarie), Torino

femei).
S-a participat la 5 sporturi (schi, bob, sanie, biatlon, patinaj).
53
BIBLIOGRAFIE
1. ACSANION, Constelatia corifeilor, Editura Cartea Romaneasca,

Bucureşti, 1984
2. ALEXANDRU HORIA, Olimpiada ‘80, Editura Sport-Turism,
Bucureşti 1982
3. BANCIULESCU VICTOR, Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor,
Editura UCFS, Bucureşti 1964
4. FINTINEANU pMANUEL, Romania la Jocurile Olimpice, Redacţia
Publicaţilor pentru strainatate, 2000
5. GOGA, ILIE si VILARA, ROMEO, Tokio- Olimpiada recordurilor,
Editura UCFS Bucureşti, 1965
6. KTRITESCU CONSTANTIN, Istoria educaţiei fizice, Editura Cartea
Romaneasca, Bucureşti, 1936
7. VlITRA, GHEORGHE si RETINSCHI, ALEXANDRU, Constelatia
Olimpiadelor, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
8. URZICEANU, RADU, VORMCU, TUDOPv, Cu sportivii romani
laMelbourne, îditura Tineretului, Bucureşti, 1958
9. VILARA, ROMEO si GIRLESTEANU, DAN, Le sport en Romanie,
Editura Meridiane, Bucureşti, 1968
10.VRABIE, ANGHEL, Romania in familia olimpica
11.VRABIE, PINTILIE, ION, Romania Ia Jocurile Olimpice,Editura
Monitorul Oficial, Bucuesti, 2002
54

Atestat - PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE MODERNE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat - PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE MODERNE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEŢEAN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

Prof. Indrumător Absolvent

Săplăcan Cornel Buta Maria Teodora

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRIȚA

Apărute in veche Elada, si desfasurate cu scopul de a stimula si

1.1. DE LA OLIMPIADELE ANTICE LA JOCURILE

In sudul Greciei, dincolo de hotarul Arcadiei cu Elida, la locul de

Originea Jocurilor Olimpice se pierde in negura vremurilor. Unii

Săpăturile arheologice întreprinse in Olimpia in sec al XIX - 1ea au dat

1.4. PRIMII PASI AI OLIMPISMULUI MODERN

De la apariţia unor ideii privind reînvierea fenomenului olimpic si

La rascrucea secolelor al XIX - lea si al XX - lea sportul a capaţat noi

Format cu ocazia Congresului din 1894, primul CIO a avut urmatoarea

2.1. SPORTUL ROMANESC POSTBELIC IN

O data cu evenimentele de la 23 august 1944 prin introducerea armelor

3.1. ÎNCEPUTURILE OLIMPISMULUI IN ROMANIA

Ediţia a VIII -a: 1924 (4 mai - 27 iulie), Paris

Ediţia a IX - a: 1928 (17 mai - 12 august), Amsterdam

Ediţia a XI - a: 1936 (30 iulie - 14 august), Berlin

Ediţia a XV - a: 1952 (19 iulie - 3 august), Helsinki

 1 de aur: Iosif Sîrbu - tir;

 2 de bronz: Gheorghe Fiat - box, Gheorghe Lichiardopol - tir.

 5 de aur: Leon Rotman - caiac-canoe, 1.000 m, Leon Rotman - caiac- canoe,

 3 de argint: Gheorghe Negrea - box, Mircea Dobrescu - box, Olga Orban-

Ediţia a XVII - a;: 1960 (25 august - 11 septembrie), Roma

Ediţia a XVIII - a: 1964 (10 - 24 octombrie), Tokyo

 2 de aur: Iolanda Balas - atletism, inaltime, Mihaela Peles - atletism, suliţa;

 4 de argint: Andrei Igorov - caiac-canoe, 1.000 m, Hi Ide Lauer - caiac-

Ediţia a XIX - a: 1968: (12 - 27 octombrie), México

 4 de aur: Lia Manoliu - atletism, disc, Viorica Viscopoleanu - atletism,

 5 de bronz: Calistrat Cutov - box, Nicolae Martinescu - lupte greco-

Ediţia a XX - a: 1972 (26 august - 11 septembrie), Miinchen

Ediţia a XXI - a: 1976 (17 iulie - 1 august), Montréal

 4 de aur: Nadia Comaneci - gimnastica, individual compus, Nadia Comaneci

 9 de argint: Simion Cutov - box, Mircea Simion - box, Gheorghe Danilov,

 14 de bronz: Gheorghe Megelea - atletism, suliţa, Alee Nastac - box, Costica

Ediţia a XXII - a: 1980 (19 iulie - 3 august), Moscova

 6 de aur: Sanda Toma - canotaj, Nadia Comaneci - gimnastica, barna, Nadia

Ediţia a XXIV - a: 1988 (17 septembrie - 2 octombrie), Seul

Ediţia a XXVI - a: 1996 (19 iulie - 4 august), Atlanta

Ediţia a XXVIII - a: 2004 ( 11 - 29 august), Atena

La aceasta ediţie, Romania a cucerit aurul olimpic de 8 ori. La

Din cauza obiecţiilor si a rezervelor manifestate de cativa conducători

Ediţia I: 1924 (25 ianuarie - 5 februarie), Chamonix

Ediţia a II - a: 1928 (11-19 februarie), Saint Moritz

Ediţia a III - a: 1932 (4 - 15 februarie), Lake Placid

Ediţia a V - a: 1948 (30 ianuarie - 8 februarie), Saînt Moritz

Ediţia a VI - a: 1952 (14 - 25 februarie), Oslo

Ediţia a VII - a: 1956 (26 ianuarie - 5 februarie), Cortina D'Ampezzo

Ediţia a IX - a: 1964 (29 ianuarie - 9 februarie), Innsbruck

Ediţia a XI - a: 1972 (3 - 13 februarie), Sapporo

Ediţia a XII - a: 1976 (4 - 15 februarie), Innsbruck

Ediţia a XIII - a: 1980 (13 - 24 februarie), Lake Placid

Ediţia a XV - a: 1988 (13 - 28 februarie), Calgary

Ediţia a XVI - a: 1992 (8 - 22 februarie), Albertville

Ediţia a XVII - a: 1994 (12 - 27 februarie), Lillehammer

Ediţia a XIX - a: 2002 (8 - 24 februarie), Salt Lake City

Ediţia a XX - a: 2006 (10 - 26 februarie), Torino

1. ACSANION, Constelatia corifeilor, Editura Cartea Romaneasca,

S-ar putea să vă placă și