SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT

„ GRIGORE GHICA VODA”

SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL DE

BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

PROIECT DE ABSOLVIRE

NUME INDRUMATOR: ELEV:

Semenov Doina Constantinescu Gabriela

PROMOTIA 2019

1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT „GRIGORE GHICA VODA”

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL DE BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI

RECUPERARE

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
AFECTIUNI TRAUMATICE SI
INFLAMATORIIALE
UMARULUI:PERIATRITA
SCAPULOHUMERALA

INDRUMATOR ELEV
SEMENOV DOINA CONSTANTINESCU GABRIELA

Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica-Vodă” din Iași

PROMOTIA 2019

2
 CUPRINS:

CAPITOLUL 1

I. Introducere ..................................................................................................................XX
II. Notiuni generale de anatomie functionala a umarului .................................................XX

CAPITOLUL 2

I. Mansonul rotator al umarului ......................................................................................XX

II. Fiziopatologia mansonului rotator ...............................................................................XX
III. Diagnosticul diferential ................................................................................................XX

CAPITOLUL 3

METODE DE BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE IN PATOLOGIA

UMARULUI

I. .................................................................................................................XX
II. .................................................................................................................XX
III. .................................................................................................................XX
IV. .................................................................................................................XX
V. .................................................................................................................XX
VI. .................................................................................................................XX
VII. .................................................................................................................XX
VIII. .................................................................................................................XX
IX. ................................................................................................................ XX
X. .................................................................................................................XX

CAPITOLUL 4

CAZURI CLINICE
I. ..........................................................................................................................
.XX
II. ...........................................................................................................................
.XX
III. ...........................................................................................................................
.XX

Bibliografie .....................................................................................................................XX

3
CAPITOLUL 1

I. INTRODUCERE

In cadrul afectiunilor umarului, cea mai frecventa patologie este reprezentata de leziunile
mansonului rotator.
Mentionarea scrisa acestei patologii, dateaza inca din anul 1834 in „The London Medical
Gazette” si apartine lui J. G. Smith90.
In 1872, S.E. Duplay92, atribuind o imagine de rigiditate si durere a umarului, introduce
termenul de “periartrita scapulohumerala”.
Meyer93 in 1924 si mai tarziu Bettman94 in 1926 dezvolta teoria rupturi mansonului
rotator datorata frictiunii acesteia de structurile osoase. Tot in acest timp a fost
dezvoltata tehnica artrografica de catre Oberholtzer95 in 1933.
In 1939 Lindblom96 si Palmer97, utilizeaza un mediu de contrast radio-opac vizualizand
pentru prima data imagistic schimbari patologice la nivelul bursei subacromiale.
Incepand cu Ernest Amory Codman98, 1934, termenul de „periartrita scapulohumerala”
capata o semnificatie mult mai generala.
E. A. Codman aduce o importanta contributie mentionand diferentierea patologica a
structurilor componentelor mansonului rotator. Inabilitatea abductiei bratului nu se
datoreaza in parte numai deficientei bursei subacromiale, dar si a rupturilor partiale sau
complete a tendonului m. supraspinatus, in abraziunea subacromiala generata de un
spatiu stramt.
In anul 1972, Charles Neer99 introduce termenul de „impingement”, explicand modul in
care tendonul m. supraspinatus in miscarea de abductie repetata a bratelor peste nivelul
umarului, este supus la solicitari de abraziune si compresie.
Tablou care defineste termenul de „impingement” este generat de o situatie de conflict a
spatiului subacromial, datorata structurilor rigide periarticulare si care act ioneaza asupra
tendonului m. supraspinatus in timpul abductiei.
Multe din teoriile elaborate de-a lungul timpului privind etiologia mansetei rotatorii, sunt
astazi tot mai des confruntate cu o noua si moderna conceptie patologica.
In general este unanim recunoscut ca producerea leziunilor mansonului rotator are o
origine multifactoriala.

4
Actualmente exista numeroase evidente care demonstraza producerea diferita si
multifactoriala a leziunilor mansonului rotator, fara a fi conditionata de starea de conflict
a spatiului subacromial.
Odata cu dezvoltarea tehnicii imagistice, analiza detaliata a patologiei mansonului
rotator este inlesnita prin intermediul examenului de rezonanta magnetica nucleara
RMN, a computerului tomografic CT, angiografiei RMN si CT, ecografiei, sau direct
vizualizata prin tehnica artroscopica.
Aceste tehnici imagistice fac posibila interpretarea diferentiata a diagnosticului in cele
mai mici detalii.
Abordarea noiilor metodode de investigare patologica in acest cadru, presupune noi
conceptii de evaluare si interpretare cu introducerea in acelasi timp a unor noi
terminologii patologice.
Analiza noilor elemente conceptuale, raportate la o varietatea patologica cu o
simptomatologie asemanatoare, creiaza de multe ori confuzii, facand dificila decizia
diagnosticului in vederea tratamnetului. Aceasta situatie necesita de stabilit un cadru
riguros de structurare a evaluarii patologiei mansonului rotator a umarului.
Diferentiierile existente in unele situatii patologice, intre rezultatele examinarilor clinice si
rezultatele imagistice ridica doua intrebari principale in acest context:
1. Ce confuzii se pot induce in diagnosticarea patologiei umarului?
2. Care dintre examenele clinice sunt reprezentative in stabilirea corecta a diagnosticului
patologiei umarului pentru abordarea corecta a terapiei de recuperare?

Ce stim deja referitor acestor intrebari?

a. complexitatea articulara a umarului este unica, facand posibila la nivelul articulatiei
glenohumerale o varietate de miscari in diferite axe.
b. aceste miscari se realizeaza cu ajutorul si participarea tuturor articulatiilor centurii
scapulare si in special a stabilizatorilor dinamici primari, reprezentati de mansonul
rotator, tendonul lung al m. biceps, m. deltoid, impreuna cu actiunea musculaturii
rotatorie a scapulei si a stabilizatorilor dinamici secundari, reprezentati de m. latissimus
dorsi, m. teres major si m. pectoral major.
c. actiunea stabilizatorilor dinamici este corelata cu intreg sistemul capsuloligamentar
articular al umarului si a stabilizatorilor statici de la nivelul articulatiilor.

5
d. pentru functionarea normala acestui sistem complex, pe langa integritatea
capsuloligamentara si a stabilizatorilor statici articulari, este imperativ conditionat ca
fiecare muschi sa fie sanatos.
Integritatea musculara permite functiei propioreceptive, ca fiecare muschi in parte, sa fie
corect coordonat individual, sinergic sau antagonist in generarea miscarii.

De ce este important?
a. in anumite conditii patologice ale mansonului rotator, fortele cuplurilor stabilizatoare
sunt preluate prin compensare de catre ceilalti muschi sanatosi care devin in acest fel
mai solicitati. Rezultanta acestui fenomen mascheaza pe de o parte patologia reala,
deregland treptat si in timp intregul sistem de actiune si totodata accelerand procese
degenerative desfasurate in lant.
b. in vederea abordarii deciziei terapeutice, atat metodele de investigare clinica cat si
examenele paraclinice trebuie sa conduca impreuna la determinarea unui diagnostic real
al patologiei existente.

Obiectivul acestei lucrari reprezinta o analiza a diferitelor situatii patologice care in

anumite circumstante, poate creia confuzii in decizia diagnosticului real care va decide
implicit abordarea terapeutica .

6
II. NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE FUNCTIONALA A UMARULUI

Obiective:
- descrierea structurilor anatomice de la nivelul umarului,
- explicarea cum acestea fac posibile miscarile, influientand articulatia umarului,
- identificarea factorilor care influienteaza mobilitatea si stabilitatea umarului,
- indentificarea grupurilor musculare active in anumite situatii specifice in miscarea
umarului.

Incepand prin cele mai simple miscari ale bratului de contact cu lumea
inconjuratoare din primii ani de copilarie, la miscarile de virtuozitatea ale violonistului
Paganini, sau gandindu-ne cu cata maiestrie au fost realizate sculpturile si grandioasa
compozitie pictata de Michelangelo a Capelei Sixtine, putem afirma ca prin miscarile
articulare, umarul reprezinta un sistem complex de actiuni si cupluri de forte musculare,
realizand un echilibru armonios in dirijarea bratului.
In articulatia umarului sunt realizate cele mai diverse si ample miscari, in comparatie cu
celelate articulatiii ale corpului uman.
Componenta articulara a umarului are angrenate un sistem de sase articulatii:
- articulatia glenohumerala,
- articulatia subacromiala,
- articulatia coracoacromiala,
- articulatia acromioclaviculara,
- articulatia sternoclaviculara,
- articulatia scapulotoracica.
Trei dintre articulatiile umarului, articulatia subacromiala, articulatia coracoacromiala si
articulatia scapulotoracica, sunt mai exact compartimente articulare, reprezentate de
spatii in cadrul carora se produc miscari fata de suprafetele care le delimiteaza.
Articulatia coracoacromiala este asemanatoare cu articulatia subacromiala si are spatiul
articular reprezentat de bursa subcoracoida. Miscarile articulatiei coracoacromiale sunt
foarte limitate, fiind considerata o articulatie de tip sindesmoza.
Aticulatia scapulotoracica este delimitata de burasa subscapulara, in care miscarile sunt
mai largi si de alunecare pe peretele posterior al toracelui, in functie de miscarile
scapulei.

7
Articulatia glenohumerala, articulatia acromioclaviculara si articulatia sternoclaviculara,
sunt articulatii reale propiuzise, realizate prin unirea articulara a doua extremitati osoase
diferite.
In general in jurul articulatiilor cu o amplitudine si flexibilitate mare in miscari, se gasesc
niste formatiuni reprezentate de compartimente inchise cu un continut fluid sinovial,
numite burse.
Rolul burselor este de a atenua si prelua presiunile si frictiunea proieminentelor osoase
articulare din timpul miscarilor, fata de musculatura supra si subadiacenta. Sacul bursal
este mobil si permite articulatiei, libertatea lejera a miscarilor.
Aceste formatiuni anatomice se pot inflama usor, in situatia unei solicitari musculare
continue si exagerate.
Deasemenea pot avea diferite alte cauze inflamatorii pe cale traumatica directa sau
sistemica, care poate influienta intreaga articulatie.
De obicei la nivelul umarului, inflamatia este datorata frictiunilor repetate a formatiunilor
anatomice supra si subadiacente, produsa intr-o situatie de conflict in timpul miscarilor.
Acesta situatie genereaza durere in timpul miscarilor, sau in repaus cand procesul
inflamator este avansat.
Bursele sunt localizate de regula in locurile, unde teoretic ar putea exista aceste situatii
conflictuale.
Un exemplu elocvent este bursa subacromiala, care se interpune intre partea inferioara
subacromiala si suprafata bursala a tendonului m. supraspinatus si care se comporta ca
o adevarata articulatie in cadrul miscarilor bratului.
Bursa subacromiala se continua cu bursa subdeltoidea, inlesniand si mai mult miscarile
de alunecare a bratului din timpul miscarilor.
Bursa subcoracoida, este localiza in asa fel, pentru a impiedica conflictul intern, intre
tuberculul minor al capului humeral si varful procesului coracoid in flexia orizontala a
bratului.
Miscarea in articulatia coracoacromiala este restrictionata datorita peretelui rigid din
posterior, reprezentat de fata anterioara si superioara a scapulei, de la baza procesului
coracoid si anterior de fata posterioara si curbata a coracoidei.
O alta bursa importanta a umarului este bursa subscapulara situata intre suprafata
anterioara a m. subscapularis si peretele posterior al toracelui.
In timpul miscarilor diferite ale umarului si odata cu cele ale bratului prin intregul sistem
articular, bursa subscapulara face posibila alunecarea scapulei pe peretele cutii toracice.

8
Articulatiile osoase propiuzise, reprezinta imbinarile a doua extremitati osoase.
De regula articulatiile fac parte componenta a unui ansamblu de structuri osoase care
delimiteaza o regiune a corpului, umar, coloana, torace, bazin, picior, etc.
Structura osoasa a umarului poarta denumirea de centura scapulara.
Componentele osoase ale umarului sunt reprezentate de clavicula, osul scapular, capul
humeral impreuna cu tubercolul major si tubercolul minor incluzand portiunea proximala
a humerusului, pana in dreptul colului chirurgical humeral(vezi tabel nr.1)
Centura scapulara este alcatuita din doua oase separate, clavicula si osul scapular,
unite intre ele prin articulatia acromioclaviculara si la randul lor unite de cutia toracica,
prin articulatia sternoclaviculara si articulatia costoclaviculara.

Tabel nr. 1- reprezinta descrierea oaselor componente ale umarului.

OS COMPONENTE DESCRIERE PARTICULARITATI

osul os lat in forma triunghiulara cu baza
scapula situata superior: prezinta anterior,
facies costalis, posterior, facies
dorsalis, margo superior, margo
lateralis, angulus superior, angulus
inferior, angulus lateralis;
fata anterioara este concava, numita
fosa subscapulara, posterior este
scapula este impartita prin spina
scapulara in fosa suprascapulara si
fosa infrascapulara;
scapula prezinta 2 apofize, procesul
acromion, aflat anterosuperior si
lateral in prelungirea spinei scapulare
si procesul coracoid anterior si
superior fosei subscapulare;
superior marginei laterale se afla
extremitatea glenoida formata din col
si cavitatea articulara glenoida;
superior de cavitatea glenoida se afla
tubercolul supraglenoid si inferior
cavitatii, tubercolul infraglenoid;
in plan coronal osul scapular are o
orientare de cca. 30°-45° fata de corp
si unghiul inferior inclinat de 3° spre
exterior, fata de axa mediana a
corpului;
din punc de vedere clinic privind
leziunile scapulei, aceasta este bine
protejata datorita formatiunilor
musculare care o acopera;
fracturarea scapulei este difcila
deoarece aluneca pe cutia toracica
prinsa de musculatura, fiind
articulata doar la o extrmitate cu
osul calavicular, prin articulatia
acromioclaviculara si articulatia
sternoclaviculara.
fracturile sunt realizate printr-u
impact de energie mare, mai
frecvente sunt fracturile apofizelor,
procesul acromion, procesul
coracoid sau fracturile
intraarticulare ale glenoidei.

marginea superioara conturul marginei superioare al fosei in conturul anterior si lateral se afla
scapulara sprascapulare. incizura scapulara, peste care se
intinde ligamentul scapular
transvers superior.

marginea mediala se intinde medial de la unghiul pe marginea mediala a scapulei sunt

scapulara superior pana la unghiul inferior. atasati importanti muschi pentru
miscarea scapulara: m. dintat
superior, mijlociu si inferior, m.
romboizi, major si minor.

9
unghiul este format prin intalnirea marginei
superior superioare si a marginei mediale
scapular angulate.
marginea laterala incepe de la tubercolul infraglenoid
scapulara pana la unghiul inferior al scapulei.
unghiul este format prin intalnirea marginei
inferior laterale angulate si marginei mediale
scapular
fosa glenoida reprezinta suprafata articulara a
glenoidei localizata intre tubercoulul
supraglenoid si tubercolul
infraglenoid al glenei;
suprafata glenoidala are 7° de
retroversie in plan coronal si priveste
5° spre superior, fata de linia verticala
a corpului;
aria suprafetei glenoide are un
diametru vertical de cca. 35 mm si un
diametru transversal de cca. 25 mm.
tuberclolul proieminenta superior de cavitatea
supraglenoid glenoida.
tuberclolul infraglenoid proieminenta inferior de cavitatea
glenoida.
spina scapulara reprezinta o punte osoasa groasa pe
posterioara a scapulei, care desparte
fosa suprascapulara de fosa
infrascapulara;
se intinde de la marginea mediala a
scapulei pana spre lateral, termindu-
se cu procesul acromion.
incizura scapular este localizata intre baza colului
procesului coracoid si marginea
superioara a scapulei
procesul coracoid se aseamana cu un “maner” osos
care proiemina anterior si apoi spre
lateral, din dreptul marginei externe si
superioare a scapulei.
acromion reprezinta proiemineta laterala a
spinei scapulare, de forma turtita care
se intinde lateral si anterolateral in
regiunea umarului.
fosa suprascapulara este o depresiune localizata in partea
10
de unghiul superior scapular este
atasat m. levator scapulae.
pe marginea laterala scapulara sunt
atasati m. teres major si m. teres
minor; superior se intalneste un
sant prin care trece artera scapulara
circumflexa
mai jos de unghiul inferior scapular,
trece marginea superioara a m.
latissimus dorsi, in unele cazurii
este atasata.
fosa glenoida este carilaginoasa si
prezinta de jur imprejur o formatiune
fibrocartilaginoasa denumita
labrum;
labrumul este un tesut
fibrocartilaginos avand o grosime
variabila de jur imrejurul glenei. In
partea superioara a glenoidei este
de 9 mm grosime anteroposterior,
iar in partea inferiora de 5 mm
grosime;
prin articulatia cu suprafata sferica
articulara a capului humeral, fosa
glenoida face legatura intre umar si
membrul superior prin articulatia
glenohumerala.
se insera tendonul capului lung al
m. biceps brahial.
se insera tendonul capului lung al
m. triceps brachial
pe suprafata scapulara posterioara
spina scapulara se poate palpa pe
toata lunngimea ei, din marginea
mediala a scapulei, in traiect
ascendent pana la acromion, in
portiunea laterala acromiala si in
portiunea anterioara acromiala pana
la articulatia acromioclaviculara.
pe deasupra incizurii se intinde lig.
scapular transvers superior, peste
care trece artera suprascapulara, iar
prin incizura nervul suprascapular.
palparea este dureroasa prin
apasare, reprezinta locul de origine
al ligamentelor, coracoacromiale,
coracoclaviculare, a tendoanelor
conjoint musculare, capul scurt al
m. biceps, m. coracobrachialis, m.
pectoralis minor.
se poate palpa, se articuleaza
anterolateral cu osul clavicula prin
articulatia acromioclaviculara;
exista mai multe forme ale
acromionului, biglianni I,II,III,;
osificarea acromionse face tarziu
intre 14 - 20 de ani (os acromiale)
in fosa suprascapulara isi are
 superioara si spre posterior a originea m. supraspinatus.
scapulei si este delimitate de
marginea superioara anterioara
scapulara si marginea superioara a
spinei scapulare; lateral se afla
tuberculu spraglenoid de pe colul
superior al glenoidei.

fosa infrascapulara este o depresiune localizata pe in fosa suprascapulara isi are

treimea posterioara a scapulei, originea m. infraspinatus.
incepand de la marginea inferioara a
spinei panala unghiul scapular
inferior.

osul asezat in partea anterioara a umarului, se palpeaza pe toata lungimea, in

clavicular este un os rotund in forma unui “S”
culcat avand 2 extremitati, etremitatea
sternala este mai groasa si bombata
si extremitatea acromiala care are un
aspect plat; in apropierea extremitatii
acromiale se afla tuberculum
conoideum, iar lateral de aceasta spre
extremitatea acromiala se afla linia
trapezoidea; la extremitatea sternala
se afla tuberozitatea ligamentului
costoclavicularis.
partea sternala se articuleaza cu
manubriu sternal prin articulatia
sternocostala si cu prima coasta
prin sineztoza costoclaviculara.
partea acromiala se articuleaza cu
acromion prin articulatia
acromioclaviculara;
din punct de vedere clinic clavicula
se poate impartii in 2 extremitati: ⅓
proximala in care se gasesc
ligamentele articulatiei
acromioclaviculare si ligamentele
coracoclaviculare iar restul portiunii
de ⅔ pana la articulatia
sternoclaviculara, osul este curbat
spre anterior, fracturilor la acest
nivel au risc de lezarea plexului
vasculonervos;
pe timpul dezvoltarii este primul os
care incepe osificarea

osul reprezinta osul lung al bratului osul humerus se articuleaza

humerus (os brachium) proximal prin capul humeral cu osul
prezinta proximal capul humeral si scapulei, respectiv fosa glenoida,
colul anatomic, imediat lateral formand articulatia glenohumerala;
tuberculum major si tuberculum distal se articuleaza cu osul radius
minor, care se continua distal cu si osul ulnar, formand articulatia
crista tuberculi majoris si minoris, cotului;
intre acestia se afla sulcusul din punct de vedere clinic, la nivelul
intertubercularis prin catre trece diafizei humerale se produc 50% din
tendonul capului lung al m. biceps fracturile osului humerus, cu
brahialis; proximal diafizei se afla pericolul de lezare a n. radialis.
colul chirurgical al humerus; la
aroximativ jumatate diafiza se afla
tuberozitatea deltoidea; diafiza
prezinta o fata anteromediala si o fata
anterolaterala, acestea se termina
distal cu crista supracondilaris medial
si lateral; posterior diafizei proximale
se afla sulcusul n. radialis; distal
diafizei ies in proiemina epicondilul
medial si epicondilul lateral; posterior
intre acestea se afla fosa olecrani, iar
anterior fosa radialis si fosa
coronoidea; cel mai distal se gasesc
capitulum humeri lateral si trohlea
medial; medial de trohlea se afla
sulcusul n. ulnaris.

capul are o forma semisferica si este se articuleaza cu fosa glenoida

11
 humeral cartilaginos, reprezentand in
intregime suprafata articulara;
prezinta un unghi de inclinatie de
120º-135º, fata de axul diafizei
humerale si este orientat 20º-30º in
retroversie fata de planul frontal;
dimensiunile medii ale suprafetei
articulare a capului humeral sunt cu
75% mai mari decat a suprafetei
glenoidale;
formand articulatia glenohumerala;
este de trei ori mai mare in
comparatie cu fosa glenoida, doar
35% din suprafata articulara a
capului humeral realizeaza contactul
articular;
diametrul vertical al capului humeral
este in medie de 48 mm, iar cel
transvers are o medie de cca. 45
mm.

colul lateral de capul humeral si superior se gaseste intraarticular pe toata

anatomic are forma unui sulcus care devine lungimea circumferintei.
humerus sters cu cat inainteaza in
circumferinta spre inferior unde este
sters;

colul chirurgical este localizat imediat inferior de crista clinic la acest nivel sunt frecvente
humerus tuberculi majoris si minoris si fracturi cu riscul lezarii n. axillar si
delimiteaza partea proximala arterei circumflexe posterioare.
humerala fata de diafiza.

tuberculul proieminenta cea mai mare situata se insera tendoanele m.

major lateral de capul humeral. supraspinatus, m. infraspinatus si
m. teres minor.

tuberculul proieminenta situata lateral de capul se insera tendonul m.

minor humeral medial de sulcusul subscapularis.
intertubercular si inpartea anterioara
a humerusului proximal.

sulcusul intertubercular este localizat in partea anterioara a fibrele tendonelor m. pectoralis

humerusului proximal, intre tuberculi
major si minor si cristele tuberculilor,
pe toata lungimea lor;
este ocupat de teaca sinoviala prin
care culiseaza tendonul lung al m.
biceps brachii; anterior tecii se
intinde orizontal ligamentul transvers
humeral;
major (partea laterala), m. teres
major (partea mediala), si fibrele m.
latissimus dorsi se imppletesc
anterior de teaca, in ordinea
prezentata, stabilizand luxatia
tendonului lung al bicepsului.

creasta tubercului extinderea distala a proieminentei formeaza marginea laterala a

major tubercului major spre inferioar pana la sulcusului intertubercular si insertia
stergerea sa la nivelul osului. ligamentului transvers humeral si a
tendonului m. pectoralis major.

creasta tubercului extinderea distala a proieminentei formeaza marginea mediala a

minor tubercului minor spre inferioar pana sulcusului intertubercular si insertia
la stergerea sa la nivelul osului. ligamentului transvers humeral si a
tendon teres major.

tuberozitatea deltoidea este un process rugos al diafizei pe se insera tendonul m. deltoid

suprafata laterala putin mai sus de
jumatatea diafizara a humerusului.

Centura scapulara realizeaza legatura intre corp si membeul superior, alcatuind un

angrenaj articular intre suprafata articulara glenoidala a osului scapular si suprafata
sferoidala si articulara a capului humerus. Musculatura articulatiei umarului, impreuna
cu musculatura adiacenta participanta la miscarile scapulare, delimitand in functie de
localizare mai multe regiuni topografice.

12
Regiunea anterioara este reprezentata de m. deltoid anterior, m. pectoralis major, m.
pectoralis minor, m. subclavius, m. coracobrahialis, m. biceps brahii si m. subscapularis.
In regiunea superioara, musculatura umarului este reprezentata de fibrele m. deltoid
inserate pe circumferinta laterala acromiala si de m. supraspinatus.
Regiunea mediala este reprezentata de m. seratus anterior.
In regiunea inferioara se gaseste m.teres major, tendonul capului lung al m. triceps
brahial si m. latissimus dorsi.
In regiunea posterioara a umarului, musculatura este reprezentata de m. infraspinatus,
m. teres minor, m. levator scapulae, m. romboid minor si major, m. trapez superior,
mijlociu si inferior(vezi tabel nr. 2)
Filogenetic, musculatura umarului s-a adaptat pozitiei ortostatice. Articulatia
scapulohumerala sau mai exact, articulatia glenohumerala formeaza articulatia cu cel
mai mare grad de libertate din articulatiile corpului uman.

Tabel nr.2 - musculatura umarului

Musculatura regiunii anterioare a umarului

MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE VASCULAR SPECIFICATII

m. deltoid lateral pe ⅓ tuberozitatea abductie brat; n. axilar a. este principal

claviculara, deltoida a flexie si rotatie (C5,6) circumflexa abductor al bratului;
pe acromion, humerusului. mediala brat prin din trunchiul posterioara m. supraspinat
si marginea fibrele anterioare; posterior al humerala. initiaza abductie
inferioara a extensie si rotatie plex brat.
spinei scapulare. laterala prin fibrele brachial.
posterioare.

m. pectoralis major pe 1/2 claviculei pe creasta flexia, adductia n. pectoral ramuri fascia profunda este
mediale, pe tubercului bratului si medial si pectorale si separata anterior de
manubrium sip e mare al participa la rotatia lateral deltoidienea glanda mamara si
lungimea capului interna a bratului. (C5-T1) trunchiului posterior de bursa
laterala a humeral. toracoacro retromamara.
sternului, in mial.
continuare pe
cartilajele
costale II-VI;

m. pectoralis minor pe coastele III-V procesul participa la n. pectoral ramuri ramuri din n.
coracoid al miscarile medial pectorale pectoral medial
scapulei. scapulare de (C8, T1) din strapunge m.
antepulsie, trunchiul pectoral minor
retropulsie si toracoacro pentru a vasculariza
rotatie interna. mial. m. pectoralis major.

13
m. subclavius pe prima coasta suprafata participa la n.subclaviu ramuri din din punct de vedere
si pe cartilajul inferioara a miscarile de (C5) trunchiul clinic indeplineste
acesteia. claviculei. elevatie si toracoacro un rol important prin
depresie mial. protejarea patului
claviculara. vasculonervos in
fracturile ½
claviculare.

m. coracobrahialis procesul regiunea flexia si adductia n. a. brahiala n. musculocutanat

coracoid al mijlocie si bratului. musculocuta strapunge m.
scapulei mediala a nat (C5,6) coracobrahialis
diafizei pentru a ajunge la
humerale. musculature
flexoare a bratului,
m. biceps brachial
si m. brahialis.

m. biceps brahii tendonul cap tuberozitatea flexia antebratului, n. a. brachiala m. biceps brahii
scurt, pe varful radiala capul lung face musculocuta este un puternic
coracoidei flexia si supinatia t (C5,6) supinator al al
scapulare, iar bratului. bratului cand cotoul
tendonul cap se afla in flexie;
lung pe tendonul cap lung,
tuberculul are un traiect
supraglenoid al intraarticular GH in
glenei scapulare. apropierea originei
pe tuberculul
supraglenoid.

m. subscapularis fosa tuberculul rotatie interna a n. a. m. subscapularis

subscapulara. minor al bratului si subscapular subscapular este component al
capului participa la superior si a. mansetei rotatorii,
humeral. extensia bratului. inferior. impreuna cu m.
(C5,6) supraspinatus, m.
infraspinatus si m.
teres minor.

Musculatura regiunii superioare a umarului

MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE VASCULAR SPECIFICATII

m. deltoid lateral pe ⅓ tuberozitatea abductie brat; n. axilar a. abductor al bratului;

claviculara, deltoida a flexie si rotatie (C5,6) circumflexa m. supraspinat
pe acromion, humerusului. mediala brat prin din trunchiul posterioara initiaza abductie
si marginea fibrele anterioare; posterior al humerala. bratului, dupa care
inferioara a extensie si rotatie plex este preluata de m.
spinei scapulare. laterala, fibrele brachial. deltoid de fibrele
posterioare. anterioare, laterale
si posterioare.

m. supraspinatus fosa pe varful initiaza abductia n. a. m. supraspinatus

supraspinoasa tuberculul bratului. suprascapul suprascapul initiaza abductia;
major al ar din (C5,6) ara. este depressor al
capului trunchiul capului humeral;
humeral. superior al participa cu ceilati
plexului muschi ai mansetei
brahial. la centrarea si
mentinerea capului
humeral in fosa
glenoida

14
Musculatura regiunii mediale a umarului

MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE VASCULAR SPECIFICATII

m. serratus anterior coastele I marginea antepulsia, n. thoracic a. toracica din punct de vedere
-VIII mediala a retropulsia; lung, din laterala. clinic, leziunea n.
scapulei. prin fibrele ramul thoracic lung
inferioare principal determina rotatia
roteste anterior interna a scapulei,
unghiul (C5-C7) expunand marginea
scapular mediala spre
superior. posterior “winging
scapulae”

Musculatura regiunii inferioare a umarului

MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE VASCULAR SPECIFICATII

m. teres major unghi inferior, creasta adductie si n.subscapul a. sinergic in actiunea

partea dorsala a tubercului rotatiae mediala ar inferior circumflexa m. latissimus dorsi.
scapulei. minor al brat. (C5,6) din scapulara.
capului trunchi ul
humeral. posterior
plex
brachial.

m. triceps brachii capul lung pe tendon comun de extensie n. radial. a. brahiala. tendonul capului
tuberculul al pe procesul antebrat; tendonul lung al m. triceps
scapulei; capul olecran al cap lung face trece printre m.
lateral cu origine ulnei. extensie si teres minor si
posterolaterala adductie a m.teres major si
humerus si pe bratului. separa spatiul de
septum lateral o parte si de alta
intermuscular; delimitand superior
capul medial pe un un spatiu
suprafata patrulater si inferior
posteromediala un spatiu triangular.
a jumatatii
inferioare a
humerusului.

m. latissimus dorsi spinele distal de extensie si rotatia n. a. participa la

vertebrale T7-S2, sulcusul interna a bratului toracodorsal toracodorsa miscarile principale
pe ⅓ posterioara intertubercular (C7,8) din la scapulare;
a crestei iliace si humeral. cordul fibrele musculare
pe suprafata posterior al ale tendonului de
laterala a plexului insertie se rasucesc
coastele T8-T12 brachial generand
forte minime
angle of the originilor distale.
scapula

15
Musculatura regiunii posterioare a umarului

MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE VASCULAR SPECIFICATII

m. infraspinatus fosa pe tuberculul rotatie externa a n. a. m. infraspinatus,

infrasinoasa. major, intre bratului. suprascapul suprascapul este component al
insertia m. ar. ara. mansetei rotatorii
supraspinat participand
si insertia m. impreuna cu ei la
teres minor. centrarea si
mentinerea capului
humeral in fosa
glenoida.

m. teres minor 2/3 a marginei distal de rotatie externa a n. axilar din a. scapulara este component al
laterale a insertia m. bratului. plex brahial circumflexa mansetei rotatorii si
scapulei. infraspinatus,p (C5,C6) participand
e tuberculul impreuna, la
major al centrarea si
capului mentinerea capului
humeral. humeral in fosa
glenoida.

m. levator scapulae Pe procesele unghiul ridica scapula n. scapular a. scapulara m. levator scapulae
transverse ale superior al dorsal (C5); dorsala. poarta denumirea
vertebrelor C1- marginei partea actiunii sale;
C4 mediale a superioara a este implicat in
scapulei. m. levator miscarea de
scapulae antepulsie
primeste scapulara.
ramuri din
C3 & C4

m. romboizi m. rhomboid marginei retropulsie, n. scapular a. scapulara m. romboizi

minor partea mediala a elevatie si rotatie dorsal (C5) dorsala poarta denumirea
inferioara a lig. scapulei inferioara a formei sale.
nucal si pe inferior de scapulara
spinele spina
vertebrale scapulei, pana
C7 and T1; la unghiului
m. romboid inferior
major, spinele scapular
vertebrale T2-T5

m. trapez ⅓ liniei nucale ⅓ laterala elevatie si n. accesor a. cervicala m. trapez poarta

superioare si aclaviculara, depresie scapulei XI, nerv transversa denumirea formei
mediale, partea mediala in functie de spinal sale;
protuberanta acromion si actiunea fibrelor motor, in functie de
occipitala, lig. marginea musculare propriorecep actiune, fibrele
nucal si pe superioara a componente tori C3-C4 musculare sunt
procesele spinei si a divizate in trapez
spinoase ale tubercului superior, trapez
vertebrelor spinal mijlociu si trapez
C7-T12 scapular. inferior.

16
Anatomia topografica a spatiilor delimitate de tendonul capului al m. triceps brahial
DENUMIREA SPATIULUI
spatiul patrulater superior
delimitat de capul lung al
tendonului m. triceps brahial.
spatiul triangular inferior delimitat superior delimitat de marginea inferioara a m. teres minor.
de capul lung al tendonului m.
triceps brahial.
intervalul triangular
spatiul axilar
triunghiul deltopectoral
DESCRIERE IMPORTANTA
superior delimitat de marginea inferioara a m. teres minor. la nivelu acestui spatiu
inferior delimitat de marginea superioara a m. teres major. trece a. artera circumflexa
medial delimitat de marginea superioara a tendonului capului posterioara, ramura din a.
lung al m. triceps brahial. axilara, impreuna cu nervul
lateral delimitat de latura medial-posterioara a osului humerus. axilar.
la acest nivel trec dinspre
inferior delimitat de marginea superioara a m. teres major. axial spre posteriorul
lateral delimitat de marginea mediala tendonului cap lung al scapulei, vasele
m. triceps brahial. circumflexei scapulare.
reprezinta intervalul delimitat superior de marginea inferioara a prin acest interval trece n.
m. teres major, medial de marginea laterala a tendonul lung al radial spre fata posterioara
m. triceps brachial, iar lateral de de latura medial-posterioara a a osului humerus.
osului humerus.
spatiu este delimitat medial de m. seratus anterior si peretele axiala este umpluta de
lateral thoracic; lateral de tendonul lung al m. biceps si grasime si contine partea
marginea mediala proximala a humerus; posterior de m. infraclaviculara a plexului
subscapularis, m. teres minor, m. teres major si m. latissimus brahial, a. axilara, v.
dorsi; anterior este delimitat de m. pectoralis minor si m. axilara, ganglioni si vase
pectoralis major; varful axilei este delimitat de suprafata limfatice.
inferioara claviculara si prima coasta.
Aflat in regiunea superioara si anterioara a umarului, este unit triunghiul deltopectoral se
medial de clavicula si delimitat superior de fibrele anterioare afla imediat sub fascia
ale m. deltoid, iar inferior de m. pectoralis major. deltopectorala, in sulcusul
sau urca v. cefalicais spre
v. axilara.
17
Faciile regiunii umarului

DENUMIRE LOCALIZARE SPECIFICATII

fascia profunda axilara este localizata in profunzime inferior de axila, formand baza
axilei.

fascia axilara este atasata

de lig. suspensor axilar si
se continua cu fascia
pectorala.

fascia clavipectorala reprezinta fascia atasata superior claviculei si inferior faciei

profunde axilarea.
fascia clavipectorala
cuprinde mai multe
diviziuni:
inconjoara m. subclavius
si se ingroasa inferior
deveniand ligamentul
costocoracoid;
se extinde inferior formand
o parte membrana
costocoracoida a m.
pectoralis minor, iar
cealalta parte dupa ce
inconjoara m. pectoralis
minor, continua inferior si
lateral, unindu-se cu fascia
profunda axilara si apoi cu
lig. suspensor axilar.

membrane costocoracoida se intinde de la clavicula inferior spre marginea superioara a m. membrane costocoracoida
pectoralis minor. se intinde intre primele
coaste medial si procesul
coracoid al scapulei;
este strapunsa de v.
cefalica, n. pectoral lateral
si a. toracoacromiala.

fascia brahiala fascia brahiala imbraca in forma tubulara regiunea proximala a fascia brahiala este atasata
membrului superior. de humerus prin septurile
laterale, mediale si
intermusculare.

Vascularizatia umarului provine din artera axilara care se afla in regiunea anterioara a
umarului. Artera axilara provine din artera subclavie, in cepand de la marginea laterala a
primei coaste si se termina la nivelul marginei inferioare a m. teres major.

18
Pe parcursul traiectului se afla in raport direct cu plexul brahial, fiind impreuna imbracate
de un tesut conjuctiv, denumit „teaca axilara”. Artera axilara da nastere mai multor
ramuri principale pentru tesuturile adiacente, care sunt impartite in functie de raportul
acesteia cu m. pectoralis minor in trei parti, inainte, posterior si dupa acesta(vezi fig nr.
1.)

Fig. nr. 1 - a. axilara principalele ramuri si raporturile acesteia in functie de m. pectoralis minor.

Vascularizatia, impreuna cu venele colectoare si sistemul limfatic, din regiunea umarului

sunt prezentate mai jos in tabelul nr. 3.

Tabel nr.3 - vascularizatia musculaturii umarului

ARTERA SURSA RAMURI VASCULARIZATIE SPECIFICATII

a. axilara (vezi fig. nr. 3 si 4) a. subclavie se a. toracica regiunea pectorala, m. pectoralis

continua cu a. superioara; umarul si regiunea minor trece
axilara la nivelul a. toracoacromiala proximala humerala; anterior de a.
primei coaste. si a. toracica prima parte: axilara,
laterala; a. toracica superior. delimitand cele
a. circumflexa a. toracoacromiala trei parti;
humerala a. subscapulara inaintea marginei
anterioara si partea a 2-a: superioare a
posterioara si a. a. toracica laterala muschiului,
subscapulara. a. circumflexa posterior si de la
anterioara humerus marginea
partea a 3-a: inferioara a
a. circumflexa acestuia
posterioara
humerus

19
a. toracica superioara prima parte din ramuri musculare musculatura a. toracica
a. axilara spatiilor intercostale superioara face
II - III anastomoza cu a.
intercostala.

a. suprascapulara trunchiul tirocervical musculare pentru m. anastomoza cu a.

supraspinatus, m. circumflexa
infraspinatus si scapulara si a.
articulatia umarului scapulara
dorsala.

a. cervicala transversa trunchiul tirocervical musculare pentru m. trapez si a. cervicala

tesutul inconjurator transversa
formeaza in 30%
a. dorsala
scapulara.

trunchiul toracoacromial din a 2-a parte a a. pectorale, m. pectoralis major, trunchiul

axilara claviculare, m. pectoralis minor, toracoacromial
acromial, ramuri m. deltoid si strapunge fascia
ptr. m. deltoid. articulatia umarului. costocoracoida

a. pectorala trunchiul musculare pentru m. a. pectorala

toracoacromial pectoralis major si insoteste n.
m. pectoralis minor. pectoral lateral.

a. subscapulara din a 3-a parte a a. a. circumflexa pentru m. ramurile a.

axilara scapulara si a. subscapularis, m. circumflexe
toracodorsala. teres major, m. teres scapulare din a.
minor si m. subscapular a
infraspinatus. fac anastomoza
cu a.
suprascapulara
si a. scapulara
dorsala.

a.circumflexa scapulara a. subscapulara musculare pentru m. teres a.circumflexa

(vezi fig. nr. 2) major, m. teres scapulara face
minor si anastomoza cu a.
m.infraspinatus. suprascapulara
si a. scapulara
dorsala.

Fig. nr. 2 – a. circumflexa scapulara si anastomozele in jurul umarului.

20
 Fig. Nr.3. – regiunea anterioara umar, a. axilara si relatia cu plexul brahial.

a. toracodorsala a. subscapulara musculare pentru m. latissimus a. toracodorsala

dorsi insoteste n.
toracodorsal.

a. scapulara dorsala din a 3-a partea a a. musculare pentru m. levator a. scapulara

subclavie scapulae, m. dorsala face
rhomboideus major anastomoza cu a.
si m. rhomboideus suprascapular a
minor. si a.
subscapulara.

a. subclavie a. brachiocefalica pe prima parte a. laingele, glanda a. subclavie

partea dreapta si din vertebrala, trunchi tiroida, gat, umar, continua cu a.
arcul aortic pe tirocervical, a. musculatura piept axilara, imediat
stanga. toracica interna, a dupa marginea
d 2-a parte trunchi laterala a primei
costocervical si a coaste; anterior
3-a parte a. se afla m. scalen.
scapulara dorsala
(70%)

a. toracica laterala din a 2-a parte a a. musculare pentru m. serratus a. toracica

axilare. anterior si pentru laterala in unele
musculatura cazuri rare

21
 adiacenta, fascie si patrunde m.
derma peretelui seratus anterior
toracic anterolateral. dinspre partea
superficiala.

a. circumflexa anterioara din partea a treia a ramuri musculare m. deltoid anastomoza

humerala si a. axilare pentru m. deltoid, si muschii din jurul cu a. circumflexa
a. circumflexa posterioara m. teres major colului chirurgical al posterioara
humerala manseta rotatorie capului humeral: humerala.
(vezi fig. nr. 4) si a. arcuata a m. teres major,
capului humeral. m. deltoid, fibrele
anterioare, laterale
si posterioare.

Fig. Nr.4. – regiunea posterioara si axila, a. axilara si spatiile topografice.

a. brahiala a. brahiala este ramuri musculare pentru musculatura a. brahiala se

continuarea a. profunde, a. bratului si desfasoara distal
axilare distal de m. ulnara colaterala musculature distala de m. teres major

22
 teres major. superioara, a. a membrului , pana la nivelul
ulnara colaterala superior. articulatiilor
inferioara; ramuri cotului.
terminale sunt a.
radiala si a.
ulnara.

ramuri profunde a. brahiala profunda ramuri musculatura a. brahiala

ascendente, compartimentului profunda
terminale a. posterior al bratului inconjoara
colaterala mijlocie diafiza humerus
si a. colaterala prin sulcusul
radiala radial, risc de
leziune prin
fracturarea
diafizei humerus

Venele colectoare din zona umarului

VENE TRIBUTARE DRENAJ REGIUNI SPECIFICATII

Ia nastere din in stanga si dreapta cap, gat,

v. brahiocefalica stanga
unirea v. venelor membrul
primeste legatura cu ductul
subclavie si v. brahiocefalice, superior,
toracic, iar v. brahiocefalica
jugulara formand impreuna regiunea
dreapta, primeste legatura
interna; sunt v. cava superioara anterioara a
ductului limfatic
tributare v. pieptului
v. brahiocefalica vertrebrale, v.
tiroida infer., v.
toracica, v.
intercostala

v. bazilica arcul medial si venele brahiale se partile mediane v. bazilica comunica cu

dorsal al unesc drenand in v. si superficiale venele profunde ale
mainii, venele axilara ale mainii si antebratului in special in
superficiale ale antebratului. regiunea cubitala.
antebratului
impreuna cu v.
cubitala
mediana

v. cefalica arcul lateral in vena axilara partile laterale v. cubitala mediana

dorsal a mainii si superficiale dreneaza direct in v.
si v.superficial ale mainii si cefalica.
antebratului. antebratului.

Ganglionii si sistemul limfatic din zona umarului

23
 CAI CAI
GANGLIONI LOCALIZARE DRENAJ SPECIFICATII
AFERENTE EFERENTE

ganglionii axila ganglionii vasele limfatice in regiunea Gangionii axilari sunt in

axilari cubitali, vasele eferente din superioara a numar de 20-30 si organizati
(vezi fig.nr.5) limfatice di trunchiul sub membrului in functie de localizare in 5
regiunea clavicular si superior, grupe.
superioara a vasele eferente regiunea 1. ganglionii pectorali de-a
membrului din ganglionii glandei lungul marginii laterale a m.
superior, cervicali mamare, pectoralis major.
peretele thoracic inferiori. peretele 2. ganglionii laterali localizati
si regiunea anterolateral distal de-a lungul v. axilare.
scapulara. pieptului, 3. ganglionii centrali, central
peretele de-a lungul v. axilare.
toracic 4. ganglionii subscapulari
posterior si de-a lungul v. subscapulare.
regiunea 5. ganglionii apicali localizati
scapulara in varful axilei.

Fig. nr.5 – ganglionii axilari si drenajul limfatic al glandei mamare.

24
ganglionii varful axilei ganglionii axilari trunchiul regiunea ganglionii axilari apicali sunt
axilari apicali laterali, limfatic superioara a in numar de 6-12 ganglioni,
ganglionii axilari subclavicular si membrului unii dintre acestia au
centrali, ganglionii superior, legatura cu ganglionii
ganglionii cervicali glanda profunzicervicali creiand
subscapulari, profunzi. mamara, metastaze, cancer
ganglionii regiunea cervical,cancer san.
pectorali, vasele anterolaterala
limfatice ale a pieptului,
glandei mare peretele
impreuna cu v. toracic
cefalica. posterior si
regiunea
scapulara

ganglionii la nivelul ganglionii ganglionii axilari regiunea ganglionii axilari centrali

axilari grasimii axilari laterali, apicali superioara a sunt in numar de 4-5
centrali axilare ganglionii membrului ganglioni si sunt implicate in
subscapulari, superior, cancerul glandei mamare.
ganglionii glanda
pectorali, vasele mamara,
limfatice ale regiunea
glandei mare anterolaterala
impreuna cu v. a pieptului,
cefalica. peretele
toracic
posterior si
regiunea
scapulara

ganglionii de-a lungul ganglionii ganglionii axilari regiunea ganglionii axilari laterali
axilari laterali traiectului cubitali si vasele centrali, superioara a se inflameaza si devin
v. axilare limfatice ale ganglionii axilari membrului durerosi in timpul infectiei
distale bratului. apicali superior articulatiei umarului.

ganglionii de-a lungul vasele limfatice ganglionii axilari derma ganglionii subscapulari sunt
subscapulari traiectului ale pielii si centrali posterioara a in numar de 5-6 ganglioni.
venei si regiunii gatului,
vaselor posterioare a spatelui si din
limfatice gatului si regiunea
subscapulare. regiunii musculaturii
posterioare scapulare
scapulare. posterioare.

ganglionii de-a lungul lantul ganglionar poate fi din regiunea ganglionii cervicali
cervicali traiectului cervical accesor trunchiul laterala gat, transverse sunt in numar de
transversi transvers al si uneori din limfatic jugular peretele 10 ganglioni si dreneaza
vaselor ganglionii axilari drept, sau din toracic direct in v. jugulara si/sau v.
cervicale apicali. ductul thoracic. anterior, subclavie.
glanda
mamara.

ganglionii de-a lungul ganglionii din trunchiul regiunea sunt cunoscuti sub numele
supraclavicul carotidei mai cervicali limfatic jugular. capului si a de ganglionii cervicali
ari jos de nivelul superiori, gatului. inferiori profunzi.
m. omohioid. ganglionii
cervicali
transverse,
ganglionii
cervicali spinali
accesorii.

ganglionii de-a lungul v. vasele limfatice ganglionii axilari derma si ganglionii infraclaviculari
infraclavicula cefalice in superficiale din apicali fascia se inflameaza si devin
ri spatiul regiunea superficiala a durerosi in timpul infectiei

25
 deltopectoral superioara a regiunii dermei si tesutului regiunii
membrului superioare a superioare a membrului
superior. membrului superior.
superior.

ganglionii de-a lungul vasele limfatice ganglionii axilari regiunea clinic important in timpul
pectorali marginii de la glanda centrali toracica examinarii fizice prin
laterale a m. mamara si anterolaterala palpare.
pectoralis peretele thoracic sic el mai mult
major pe anterolateral. a glandei
traiectul mamare.
vaselor
laterale
toracice.

Inervatia musculara a regiunii umarului este reprezentata in tabelul nr. 4.

Tabel nr.4 - inervatia musculara a regiunii umarului

NERV SURSA RAMURI MOTOR SENZITIV SPECIFICATII

n. axillar cordul n. cutanat brahial m. deltoid, m. derma regiunii risc de lezare a n.

posterior lateral superior teres minor laterale a axilar in fracturile
al plexului membrului colului chirurgical al
brahial superior capului humeral.

plexul brahial ramurile radacini: C5 – musculatura derma risc de a fi lezat in

ventrale C8,T1) membrului membrului timpul nasterilor
nervilor n. scapular dorsal superior, superior dificile.
spinali C5 excluzand m.
C5-C8 si n. toracic lung trapez.
T1 C5–C7
trunchi superior:
n. subclavius C5 –
C6
n. suprascapular
cordul lateral:
n. pectoral lateral
n.
musculocutanat
radacina laterala a
n.median
cordul medial:
n. pectoral medial
n. cutanat medial
brat
n. cutanat medial
antebrat
n. ulnar
radacina mediala
a n. median
cordul posterior:
n. subscapular
superior si
inferior
n. toracodorsal
n.axilar
n. radial;

C4 ventral ramura n. spinal n. supraclavicular, m. lung coli, m. derma bazei C4 face parte din
primara C4 n. frenic, ramuri scalen gatului si plexus cervical.
ptr. m. lung coli, mijlociu, m. regiunea
m. scalen levator umarului,

26
 mijlociu, m. scapulae propioreceptori
levator scapulae si diafragma. pentru m.
m. trapez trapez.

C5 ventral ramura n. spinal n. frenic si diafragma, derma in traiectul

primara C5 n. thoracic lung m. scalene, anterioara a descendent se
umar si bratului si uneste cu ramura C6
regiunea antebratului. din trunchiul
superioara a superior al plexului
bratului. brahial.

C6 ventral ramura n. spinal n. thoracic lung m. scalene, derma regiunii in traiectul

primara C6 musculatura laterale a descendent se
din regiunea membrului uneste cu ramura C5
inferioara umar superior. din trunchiul
si musculature superior al plexului
bratului. brachial.

C7 ventral ramura n. spinal n. thoracic lung musculatura derma regiunii continua traiectul
primara C7 din regiunea posterioare a descendent ca
inferioara umar membrului tunchi mijlociu a
si musculature superior. plexului brachial.
bratului.

C8 ventral ramura n. spinal ramuri musculatura derma regiunii in traiectul

primara C8 nenominalizate antebratului si mediale a descendent se
a mainii membrului uneste anterior cu
superior. ramura T1 din
trunchiul inferior al
plexului brahial.

n. scapular dorsal plexul ramuri m. romboid fara n. scapular dorsal

brahial nenominalizate major si minor, strapunge m. scalen
ramura m. levator mijlociu.
din C5 scapulae

n. supraclavicular plexul ramuri fara derma de la durere diafragmei

lateral intermediar si cervical nenominalizate baza gatului si respiratorii cu
medial (C3,C4) din regiunea rasunet la umar.
superioara a
pieptului.

nervul pentru m. tunchi ramuri m. subclavius fara ramuri nervul pentru m.

subclavius superior nenominalizate cutanate subclavius este unul
al plexului din cei 2 nervi care
brahial provin din trunchiul
superior al plexului
brahial;
n. suprascapular
este cel de al 2-lea

n. pectoral lateral cordul ramuri m. pectoralis fara ramuri n. pectoral lateral

lateral al nenominalizate major cutanate comunica cu n.
plexului pectoral medial
brahial anterior a. axilare;
srapunge fascia
clavipectorala.

n. pectoral medial cordul ramuri m. pectoralis fara ramuri n. pectoral lateral

medial al nenominalizate minor, m. cutanate comunica cu n.
plexului pectoralis pectoral medial
brahial major. anterior a. axilare;
strapunge m.
pectoralis minor.

27
n. brachial cutanat n. axilar ramuri fara derma regiunii localizat la marginea
superior lateral nenominalizate laterale umar si posterioara a m.
brat proximal. deltoid.

n. suprascapular trunchi ramuri m. fara ramuri n. suprascapular

superior al nenominalizate supraspinatus cutanate trece prin incizura
plexului m. suprascapulara
brahial infraspinatus inferior de lig.
(C5-C6) transvers scapular.

n. subscapular superior cordul ramuri m. fara ramuri n. subscapular

posterior nenominalizate subscapularis cutanate superior
al plexului mesenchimal deriva
(C5, C6) din somitele C5 si
C6

n.subscapular cordul ramuri m. latissimus fara ramuri numit deasemenea

mijlociu posterior nenominalizate dorsi cutanate n. thoracodorsal
al plexului
brahial
(C7, C8)

n. subscapular inferior cordul ramuri m. fara ramuri m. subscapularis si

posterior nenominalizate subscapularis, cutanate m. teres minor sunt
al plexului m.teres major antagonisti (rotatia
brahial interna vs. rotatia
(C5, C6) externa a bratului)

n. long thoracic plexul ramuri m. serratus fara ramuri este localizat

brahial nenominalizate anterior cutanate superficial pe
(C5-C7) suprafata m. seratus
anterior;
leziunea nervului are
ca efect “winging
scapulae”, C5, 6, si
C7

Articulatia glenohumerala, GH

Reprezinta articulatia cu cele mai ample si libere miscari ale corpului uman.
Miscarile in articulatia glenohumerala sunt sustinute cu ajutorul si participarea indirecta a
celorlalte articulatii ale umarului.
Articulatia glenohumerala este o diartroza sferoidala cu translatie si conducere
musculara (amfiatroza) denumita in limba engleza „ball-and-socket joint”, reprezentand o
sfera imbinata cu o suprafata concava.
In vest este intalnita des comparatia articulatiei glenohumerale cu o bila de golf asezata
pe „dintele” ei de sprijin (bila de golf are o suprafata mai mare, fiind sprijinita pentru
prima lansare cca. 15% pe suprafata concava a „dintelui” infipt in pamant)
Componentele anatomice ale articulatiei glenohumerale sunt reprezentate de mai multe
elemente anatomice:
- fosa glenoida delimiteaza suprafata articulara cartilaginoasa (vezi fig. nr. 6),

28
- labrumul glenoidal, un tesut fibrocartilaginos de jur imprejurul marginei glenoidale,
- suprafata sferica articulara cartilaginoasa, a capului humeral al osului humerus,
- capsula articulara cu insertia pe colul glenoidal si respectiv colul anatomic al capului
humeral,
- sistemul ligamentar glenohumeral superior, mijlociu si complexul ligamentar inferior,
- ligamentul coracohumeral.

Fig.nr. 6. - fosa glenoida inconjurata de elementele anatomice.

Suprafata glenoidala are o inclinatie de 7° retroversie in plan coronal si este orientata 5°

spre superior fata de linia verticala a corpului. Inclinatia de 5° superior previne pe de o
parte subluxatia inferioara a capului humeral, iar pe de alta parte ajuta rulajului de
alunecare pe suprafata glenoidala articulara, in timpul abductiei bratului(vezi fig. nr. 7)

29
 Fig. nr.7. rezistenta luxatiei inferioare a capului humeral datorata inclinatiei suprafetei glenoidale

Suprafata extremitatii glenoidale prezinta o usoara concavitate denumita fosa glenoida.

Cavitatea glenoida reprezinta aproximativ ⅓ din suprafata articulara a capului humeral.
Concavitatea fosei glenoidale este adancita de labrumul care inconjoara de jur imprejur
marginile acesteia, oferind prin elasticitatea sa, o complexitate de miscari de alunecare
si translatie, a sferei suprafetei articulare capului humeral(vezi fig. nr. 8)

Fig. nr.8. labrumul adanceste concavitatea fosei glenoidale.

Labrumul are un rol important de stabilizator static al articulatiei:

- adanceste fosa glenoida cu 2,5 mm
- mareste suprafata articulara de contact cu aproximativ 50%,

30
- ofera articulatiei stabilitate si elasticitate prin atasamentul bazei externe de
complexul capsuloligamentar si de capul lung al tendonului m. biceps,
- absoarbe socurile articulare,
- in timpul rulajului miscarii capului humeral pe suprafata glenoida impiedica luxatia
acestuia(vezi fig. nr. 9)

Fig. nr. 9 -. comparatia unei roati blocate in rulaj, cu labrumul care blocheaza luxatia capului humeral

In ciuda situatiei instabile creiata printr-un contact articular mai mic, acest fapt permite
articulatiei avantajul sa efectuieze miscarile mult mai ample in comparatie cu celelate
articulatii ale corpului(vezi fig. nr. 10)

Fig. nr. 10. diferntele a si b, reprezentand contactul articular in raport cu amplitudinea miscarii.

Articulatia glenohumerala este imbracata de capsula articulara reprezentata de un tesut

fibros subtire si lax, care are forma unui trunchi de con.
Capsula articulara care este atasata medial de jur imrejurul marginei fosei glenoidale, iar
lateral este atasata de circumferinta externa a colului anatomic al capului humeral.
In partea anterioara capsula este ferma si mai groasa decat in partea posterioara(vezi
fig. nr. 11 si nr. 12)

31
 Fig. nr. 11 – capsula articulara glenohumerala.

Partea inferioara a capsulei este mai lejera si mai elastica, formand recesul axilar.
Capsula articulara contribuie la stabilitatea articulatiei glenohumerale, preveniand luxatia
capului humeral in timpul miscarilor bratului.

Fig. 12. - . capsula articulara glenohumerala

Pe langa grosimea si fermitatea anterioara diferita, capsula articulara este dublu intarita
in anterior de ligamentele glenohumerale(vezi fig.nr. 13)

32
 Fig. nr.13 – ligamentele glenohumerale

Circumferinta anterioara capsulara in partea superioara si laterala este intarita, prin

fuzionarea cu tesutul tecii sinoviale intertuberculare a tendonului capului lung m. biceps.
Anterior de capsula si in partea anterioara, fuzioaneaza cu fibrele complexului
capsuloligamentar, format din trei ligamente, ligamentul glenohumeral superior,
ligamentul glenohumeral mijlociu si ligamentul glenohumeral inferior
Ligamentul glenohumeral superior are originea pe tuberculul glenoid superior, imediat
posterior de insertia capului lung al m. biceps.
Insertia ligamentului glenohumeral superior este in aproapierea portiunii superioare a
tuberculului minor al humerusului(vezi fig. nr.14)

Fig. 14. - suprafata articulara glenoidala labrum, complexul capsuloligamentar glenohumeral si

tendoanele musculare care dupa felul in care inconjoara articulatia dau denumirea de manseta rotatorie.

33
Ligamentul glenohumeral superior contribuie la stabilitatea posterioara si inferioara a
articulatiei glenohumerale cu rolul de a se opune subluxatiei inferioare a capului
humeral. Ligamentul glenohumeral superior se vizualizeaza artroscopic imediat medial si
in spatele tendonului cap lung al m. biceps(marcaj artroscopic – fig. nr.15)
In spatiul posterior acestuia se gaseste tendonul m. supraspinatus, care face jonctiune
cu fibrele musculare ale tendonului m. subscapularis formand intervalul rotator al
mansetei.

Fig. nr. 15 - anatomia topografica artroscopica a lig. superior glenohumeral

Ligamentul glenohumeral mijlociu are originea pe marginea glenoidei anterioare mijlocii,

avand fibrele impletite cu cele ale labrumului din portiunea sa imediata si apoi cu fibrele
capsulei anterioare.
La acest nivel se intalneste uneori complexul Buford, reprezentand o varianta anatomica
a labrumului anterior. Lipsa labrumului pe marginea anterioara a gleneoidei, din
complexul Buford este confundat deseori cu o leziune Bankart.
Insertia ligamentului glenohumeral mijlociu este atasta impreuna cu cea a fibrelor
tendonului m. subscapular, pe tuberculul minor al osului humerus.
Ligamentului glenohumeral mijlociu indeplineste rolul de stabilizator al luxatiei anterioare
a capului humeral, limitand rotatia externa a bratului cand bratul se afla la 45° in
abductie.
Ligamentul glenohumeral mijlociu se vizualizeaza artroscopic din portalul posterior, fiind
aproape perpendicular pe labrumul glenoidal. Ligamentul glenohumeral mijlociu face un

34
unghi de aproximativ 45° cu tendonul m. subscapular, care se indreapta dinspre medial
spre insertia sa pe tubercolul minor al humerusului (marcaj artroscopic – fig. nr.16)

Fig. nr. 16 – anatomica topograficaartroscopica a lig.mijlociu glenohumeral

Ligamentul glenohumeral inferior isi are originea pe marginea anterioara a glenoidei,

distal de originea ligamentului glenohumeral mijlociu si pe toata marginea circumferintei
inferioare si o ⅓ din circumferinta posterioara inferioara a glenoidei.
Insertia ligamentului inferior este pe marginea exterioara al colului anatomic humeral.
Ligamentul glenohumeral inferior reprezinta cel mai important ligament stabilizator in
articulatia umarului. Rolul principal este de a preveni luxatia anterioara a capului
humeral, cand bratul se afla in miscarea de abductie intre 45° si 90°, in extensie si
rotatie externa a bratului. Este situatia de pozitionare articulara a umarului intalnita des
la sportivi, la inceputul initierii momentul de azvarlire a unui obiect(vezi fig. nr.17)

Fig. nr. 17 - pozitia bratului in abductie si rotatie externa

35
Ligamentul glenohumeral inferior este format din trei bezi unite fara a fi delimitate fizic,
banda anterioara, banda inferioara si banda posterioara. Aceste benzi sunt separate
doar la nivel celular din punct de vedere al elasticitatii. De exemplu banda inferioara
anterioara este mai ferma, cea posterioara mai putin ferma, iar banda inferioara mijlocie
este foarte elastica, formand recesul axilar(vezi fig. nr.18)

Fig. nr. 18 - anatomia topografica vizualizata artroscopic a lig. inferior glenohumeral,

partea anterioara si recesul axilar
Un alt ligament important, aflat anterior complexului capsuloligamentar glenohumeral, il
reprezinta ligamentul coracohumeral.
Ligamentul coracohumeral este un ligament puternic din punct de vedere mecanic, cu
rolul de a sustine si suspenda capul humeral. Ligamentul coracohumeral este
echivalentul ligamentului Bigelow (rasturnat) din articulatia soldului.
Este format din doua benzi care au o origine comuna pe partea anterolaterala a
procesului coracoid, iar insertia prin cele doua benzi, una pe tubercolul major si alta pe
tubercolul minor al capului humeral(vezi fig. nr. 19)

Fig. nr 19 - ligamentul coracohumeral in raport cu formatiunile anatomice inconjuratoare

36
Ligamentul coracohumeral se tensioneaza in timpul rotatiei externe a bratului,
preveniand astfel subluxatia inferioara a capului humeral.
Capsula articulara si ligamentele capsulare sunt tensionate in urmatoarele situatii:
- cand bratul este rotat extern capsula anterioara si ligamentele glenohumerale
- cand bratul este in abductie, este tensionat complexul ligamentar inferior
- cand bratul este in abductie si in rotatie externa, complexul capsuloligamentar
glenohumeral este tensionat in jurul articulatiei pentru stabilitatea acesteia
Cand bratul se afla in pozitie neutrala, atarnand pe langa corp, ligamentele sunt
relaxate.
Mecanismul de mentinere a capului humeral centrat in cavitatea glenoida, in pozitie
relaxata sau in dinamica, este realizat prin existenta si cooperarea stabilizatorilor statici
si a stabilizatorilor dinamici ai articulatiei glenohumerale.
Stabilizatorii statici ai articulatiei glenohumerale sunt conditionati de mai multi factori
principali reprezentati de:
- forma si orientarea corecta a glenoidei,
- orientarea corecta a capului humeral (ex. brat in valgus/varus)
- integritatea labrumului si a concavitatii glenoidale,
- volumul intracapsular limitat necesar miscarilor,
- integritatea capsulei articulare,
- aderarea unui film subtire de lichid sinovial intre suprafetele articulare de contact,
pentru a creia conditia de ventuza si de rulaj prin alunecare intre acestea,
- compozitia normala a lichidului celular,
- integritatea complexul capsuloligamentar,
Stabilizatorii dinamici inconjoara articulatia glenohumerala ca un „manson”. Localizarea
si modul in care acestia actioaneaza de jur imprejurul articulatie, dau denumirea de
mansonul rotator al umarului. Din componenta mansonului rotator fac parte muschii si
tendoanele:
- m. supraspinatus,
- m. infraspinatus,
- m. teres minor,
- m. subscapularis
- incluzand tendonul capului lung al m. biceps brahial si m.deltoid. Tendonul capului lung
al m. biceps are un traiect intraarticular, in apropierea insertiei(vezi fig.nr. 20)

37
 Fig. nr 20. – vedere sagitala la nivelul articulatiei umarului.

Pentru ca bratul sa poata fi armonios dirijat in directia dorita, stabilizatorii dinamici

indeplinesc mecanismul de compresie si mentinere al capului humeral in concavitatea
glenoida, in timpul actiunii de miscare a umarului.
Conditia mecanismului sa functioneze corect este integritatea musculara, impreuna cu
participarea si ajutorul stabilizatorilor statici integri si sanatosi.
Integritatea stabilizatorilor statici este in raport direct proportional cu functionarea
corecta a stabilizatorii dinamici ai umarului.
Miscarile in articulatia glenohumerala sunt executate tridimensional, insumand un total
de trei rotatii si trei translatii de libertate. Miscarea de abductie si adductie, miscarea de
flexie si adductie orizontala, miscarea de extensie si abductie orizontala, miscarea de
rotatie interna, miscarea de rotatie externa si miscarea de circumductie a bratului.
Abductia umarului este initiata in primele grade de amplitudine de m. supraspinatus si
apoi este preluata de m. deltoid.
Adductia este executata prin actiunea m. pectoralis major si a m. latissimus dorsi.
Miscarea de flexie este executata prin contractia fibrelor anterioare a m. deltoid, m.
pectoralis major si cu ajutorul m. biceps.
Extensia este executata prin contractia fibrelor posterioare ale m. deltoid, actiunea m.
latissimus dorsi si a m. triceps brahial.
Rotatia interna este executata prin actiunea m. latissimus dorsi si a m. subscapularis.

38
Rotatia externa este executata prin contractia m. infraspinatus si a m. teres minor.
Flexia orizontala este executata de m. pectoralis major.
Extensia orizontala este executata prin actiunea fibrelor posterioare ale m. deltoid si a
m. triceps brahial.
Valorile normale ale amplitudinilor miscarilor umarului sunt:
Abductie (70°-180°) este limitata la 60 ° cand bratul este rotat intern.
Adductie (30°-45°) hiperadductie cca. 75°.
Flexie (160°-180°) este limitata la 30° cand bratul este rotat intern.
Flexia orizontala (0°-135°)
Extensie (45°-50°) hiperextensie cca. 60°.
Extensia orizontala (0°-45°)
Rotatie externa (80°-90°)
Rotatie interna (90°-110°)
Circumductia aproximativ 360°, poterior amplitidunea este limitata.
Miscarea de abductie si elevatie a bratului este executata in articulatia glenohumerala
de structurile dinamice ale umarului si sunt sustinute indirect prin participarea articulatiei
acromioclaviculare si articulatiei sternocostale, care isi modifica pozitiile in functie de
gradele de amplitudine.
Miscarea de abductie a bratului este initiata de m. supraspinatus, de la aproximativ 30°
de elevatie, apoi este preluata in principal de tractiunea puternica a m. deltoid.
Tendonul m. supraspinatus, ajutat de tendonul lung al m. biceps indeplineste un rol
important de depresor al capului humeral pe parcursul abductiei bratului.
In timpul elevatie bratului, prin tensionarea tendoanelor m. supraspinatus si a tendonului
lung al m. biceps, se exercita o presiune directa asupra capului humeral, impiedicand
tentatia de luxatie superioara a acestuia.
Actiunii depresoare a tendoanului m. supraspinatus si al tendonului lung al biceps, este
asociata concomitent, contractia anterioara a m. subscapular si cea posterioara de m.
teres infraspinatus si teres minor, care trag prin insertiile de pe tuberculi, capul humeral
in fosa glenoida, sustinand astfel pozitie de rulaj centrata.
Cand abductia bratului depaseste 90° intra in actiune m. seratus anterior si m. trapez
care rotesc extern scapula, pentru orientarea optimala a suprafetei glenoidale fata de
capul humeral, sustinand miscarea de abductie a bratului. Elevatia peste 90° este
posibila numai prin actiunea m. seratus anterior si ajutata de m. trapez (vezi fig. 21)

39
 Fig. 21 – abductia bratului schematic de la 1 – 5, din pozitia 0 neutrala
(sagetile colorate reprezentand directia de actiune musculara)

Din punct de vedere clinic, cand n. toracic lung este lezat din diverse cauze, paralizia m.
seratus anterior influienteaza cu aproximativ 15º elevatia bratului. Actiunea in acest caz
este preluata in intregime de m. trapez, marcand o intrerupere si o evidenta scadere in
amplitudinea abductiei bratului.

40
Miscarea de adductie a bratului este efectuata in articulatia glenohumerala cu
participarea mai multor muschi, care insumeaza un cuplu de forte in aceasta directie.
Actiunea este realizata concomitent de contractia m. pectoral major si a m. latissimus
dorsi, la care participa fibrele anterioare ale m. deltoid, m. subscapularis, tendonului
scurt al m. biceps, tendonul m. coracobrahial si cu relaxarea in acelasi timp a m. teres
major si a tendonului lung al m. triceps.
Miscarea de rotatia externa in articulatia glenohumerala este efectuata prin actiunea de
contractie a m. infraspinatus, a m. teres minor si cu ajutorul fibrelor posterioare de pe
spina scapulara ale m. deltoid. La realizarea acestei miscari participa implicit scapula si
clavicula, care sunt trase spre posterior prin actiunea m. trapez si a m. romboizi, cu
participarea indirecta a articulatiilor acromioclaviculara si sternocostala.
In rotatia externa brusca a bratului, in cazul situatiei de agatarea a bratului in cadere, m.
subscapularis actioneaza antagonist miscarii de rotatie externe, producand avulsia
tuberculul minor impreuna cu insertia tendonului sau.
Rotatia interna este efectuata in principal prin actiunea de contractie a m. subscapularis
si cu ajutorul m. pectoralis major, a fibrele claviculare ale m. deltoid si prin participarea
indirecta a tendonului lung al m. biceps, a m. teres major si m. latissimus dorsi, care
formeaza imreuna un cuplu de forte, rotand intern tot umarul.
Articulatia glenohumerala participa indirect si la miscarile de antepulsie si retropulsie a
scapulei.
Antepulsia umarului este efectuata de miscarea de elevatie si de rotatie interna a
scapulei, prin alunecarea pe peretele toracic. Aceasta actiune se realizeaza printr-un
cuplu de forte reprezentat de contractia fibrelor musculare claviculare si laterale ale m.
deltoid, a m. biceps brahial, fibrelor musculare claviculare si sternocostale, a m. pectoral
major, a m. coracobrahialis si a m. seratus anterior.
Leziunea n. toracic lung determina paralizia m. setatus anterior avand ca efect scapula
alata.
Retropulsia urmarului este efectuata prin actiunea cuplului de forte reprezentat de
contractia m. teres major, m.latissimus dorsi, capul lung al m. triceps si cu ajutorul fibrele
posterioare si acromiale ale m. deltoid.
Atat antepulsia cat si retropulsia umarului pot avea loc doar cu integritatea articulatiei
acromioclaviculare.

41
Amplitudinea miscarilor de elevatie/depresie, antepulsie/retropulsie si de rotatie in
articulatia acromioclaviculara si in articulatia sternocostala este reprezentata schematic
in fig. nr.22.

Fig. nr. 13. – amplitudinea miscarilor in articulatiile AC si SC odata cu miscarile scapulei.

In multe situatii un umar rigid poate fi cauza unei artroze avansate la nivelul articulatiei
acromioclaviculare, eliminand etiologia unei capsulite adezive si invers.

Articulatia subacromiala, SA

Articulatia subacromiala este supranumita a II-a articulatie importanta a umarului, fiind

implicata direct in miscarea de abductie, elevatie si rotatie a bratului.
Localizarea articulatiei este situata subacromial, aproximativ de la jumatate extremitatii
laterale acromiale, depasind cu 2-3 cm marginea acromiala laterala, fiind orientata mai
mult spre anterior.
Articulatia subacromiala se continua lateral, fara a fi delimitata, cu spatiul ocupat de
bursa subdeltoidea.
Articulatia subacromiala este reprezentata practic de spatiul ocupat de bursa
subacromiala, sub forma unei camere cu patru pereti, plafon si podea.
Plafonul articular este denumit arcul coracoacromial si este format de articulatia
acromioclaviculara, respectiv ligamentul acromioclavicular inferior, jumatate din
suprafata portiunii anterolaterale subacromiale si insertia ligamentului coracoacromial.
Peretele medial al articulatiei subacromiale este alcatuit din peretele medial al bursei
subacromiale, avand posterior m. supraspinatus.

42
Peretele anterior il reprezinta fata anterioara a bursei subacromiale si ligamentul
coracoacromial.
Peretele lateral este reprezentat de bursa subdeltoidiana in continuarea bursei
subacromiale si partea posterioara a fibrelor laterale ale m. deltoid.
Peretele posterior reprezinta peretele sacului bursal posterior, avand posterior de
acestea, fibrele posterioare ale m. deltoid.
Podeaua articulatiei subscapulare este alcatuita din fata bursala a tendonului m.
supraspinatus si spre lateral de suprafata superioara de insertie a acestuia pe o lungime
de cca. 2,4 cm pe creasta tubercului major.
Prin intermediul spatiului articular, reprezentat de bursa subacromiala are loc,
alunecarea acromionului si articulatiei acromioclaviculare pe suprafata bursala, in
miscarile de translatie scapulara si alunecarea suprafetei bursale a muschiului si
tendonului supraspinatus, fata de arcul coracoacromial.
Arcul coracoacromial reprezinta un segment rigid formand plafonul articulatiei
subacromiale. In componenta sa intra subextremitatea osoasa a ⅓ acromiale anterioare,
ligamentul coracoacromial si extremitatea laterala si superioara a procesului
coracoid(vezi fig. 23)

Fig. nr. 23 – arcul coracoacromial

Din punct de vedere clinic, subextremitatea ⅓ acromiala anterioara poate avea diferite
forme, tip Bliglianni I, II, III (vezi fig. nr.24) sau in cadrul artrozei poate prezinta osteofiti
acromiali, care miscsoreaza spatiul articular, provocand in timpul miscarilor frictiuni ale
bursei si a partii bursale a muschiului si tendonului supraspinatus.

43
 Fig. nr. 24 – forme acromiale Biglianni, tip I plat, tip II inconvoiat, tip III carlig si osteofit acromial.

Datorita acestor conditii patologice, intre arcul coracoacromial varful si creasta tubercului
major al humerusului, se produce un conflict subacromial, in timpul abductiei peste 90°
(vezi fig. nr. 25)

Fig. nr. 25 – conflictul subacromial in abductia bratului

Inceputul miscarii de abductie a bratului este initiat de m. supraspinatus( 0° - 30°) dupa

care intreaga actiune de continuare a miscarii de abductie este preluata de fibrele

44
anterioare, laterale si posterioare a m. deltoid, ajutat de m. seratus anterior, m. trapez si
de muschi rotatori ai scapulei.
Peste 90° amplitudine in miscarea de abductie a bratului, tendonul m. suprasinatus
indeplineste functia mai mult de depresor al capului humeral si in acelasi timp suprafata
sa bursala, este direct in contact cu arcul coracoacromial(vezi fig. 26)

Fig. nr. 26 – functia depresoare a tendonului m. supraspinatus in abductia bratului.

Miscarile repetate cu bratele deasupra nivelul umarului, in activitatile sportive sau in

diverse profesii, au ca rezultat producerea de leziuni inflamatorii sau leziuni partiale ale
mansetei rotatorii la nivelul articulatia subacromiale. Pe langa durerea marcata de arcul
dureros in amplitudinea abductiei bratului, este dereglat intregul sistem de stabilitate
articulara.
Rolul principal al mansonului rotator este de stabilizator dinamic al articulatiei
glenohumerale, prin mentinerea si centrarea capului humeral in fosa glenoida, in asa fel
incat miscarile de rulare a suprafetelor articulare sa ramana intotdeauna in contact, intr-o
pozitie optimala miscarii.

Articulatia acromioclaviculara AC

Articulatia acromioclaviculara este o diartroza planiforma compusa din urmatoarele

elemente anatomice:
- suprafata articulara a acromionului,
- suprafata articulara a extremitatii acromiale a claviculei
- capsula articulara, 40% din articulatiile acromioclaviculare prezinta disc articular.
- exista 3 variante de iterliniu articular, Urist1, tipul vertical, tipul superior si tipul inferior

45
Ligamentele articulatiei acromioclaviculare sunt reprezentate de ligamentul
acromioclavicular superior care poate fi palpat si ligamentul acromioclavicular inferior,
vizibil artroscopic in plafonul articulatiei subacromiale, printr-un marcaj galben de
grasime.
Articulatia acromioclaviculara face posibil antepulsia si retropulsia umarului prin
miscarile de:
- rotatie de 60°spre inainte si spre inapoi,
- elevatie si depresie de 30°
Datorita formei “S” claviculare se pot executa miscari de translatie, antepulsie si
retropulsie a scapulei. Cand articulatia acromioclaviculara este elevata, articulatia
sternoclaviculara se afla in depresie.
Complexul ligamentar (sindesmoza) format din cele doua ligamente, ligamentul
trapezoid si ligamentul conoid, inserat medial de articulatie, intareste pe vertical
stabilitatea articulara acromioclaviculara. In timpul abductiei bratului la nivelul articulatiei
acromioclaviculare se produce miscare de rotatie axiala a claviculei.
Fara aceasta rotatie ligamentele coracoclaviculare ar bloca miscarea articulara in timpul
abductiei bratului. Forma “S” claviculara permite relaxarea pe rand a ligamentelor
coracoacromiale in fazele miscarilor.
Articulatia acromioclaviculara permite executarea miscarii de translatie, de antepulsie si
retropulsie a scapulei, modificand in plan orizontal, prin elevatia scapulei, unghiul
acromioclavicular. In timpul antepulsiei scapulei, unghiul acromioclavicular se inchide
prin tensionarea ligamentului trapezoid.
Invers se intampla in miscarea de retropulsie a scapulei prin deschiderea acestui unghi
cu tensionarea in acelasi timp a ligamentului conoid(vezi fig. nr. 27 )

Fig. nr. 27 – unghiul acromial in antepulsia si retropulsia scapulara

46
In abductia bratului la 90° articulatia este stabila si practic inchisa. Suprafata articulara
claviculara acromiala efectuiaza o compresie perpendiculara pe discul articular, cand
acesta exista si implicit pe suprafata articulara acromiala claviculara.
Articulatia acromioclaviculara absoarbe impactul miscarilor umarului.
Articulatia acromioclaviculara este in raport cu musculatura m. deltoid, m. trapez si piele,
putand fi palpata. Inervatia este data de nervul suprascapular. Artroza articulatiei
acromioclaviculare se manifesta prin ingrosarea extremitatior articulare si osteofite
inferioare, care produc pe langa durere, o situatie de conflic subacromial inflamand
bursa si mansonul rotator.

Articulatia sternoclaviculara, SC

Articulatia sternoclaviculara este o articulatie sinoviala, diartroza selara intre

extremitatea sternala claviculara si fata claviculara a manubriului(vezi fig. nr.28)

Fig. nr.28 – articulatia sternocostala.

Miscarile in articulatia sternoclaviculara au trei grade de libertate:

- elevatie si depresie 30°- 40°
- rotatie anterioara si posterioara 40°- 50°
- antepulsie si retropulsie de 30°
Capsula articulara sternoclaviculara este intarita de mai multe ligamente capsulare si de
tip sindesmoza. Ligamentul sternoclavicular anterior, ligamentul sternoclavicular
posterior, ligamentul costoclavicular si ligamentul interclavicular.

47
Ligamentul costoclavicular este principalul element stabilizator articular al articulatiei
sternoclaviculare.
Capsula articulara este impartita in doua compartimente, medial si lateral, printr-un disc
articular fibrocartilaginos, fixat la marginea superioara a suprafetei claviculare si
pesuprafata auperioara a cartilajul primei coaste.
In compartimentul lateral al articulatiei este efectuata in plan frontal, miscarea de
elevatie claviculara prin actiunea m. trapez. (vezi fig. nr. 29)

Fig. nr. 29 – miscarile de elevatie, antepulsie si retropulsie in articulatia sternoclaviculare.

La fiecare 10º de abductie ii articulatia glenohumerala, clavicula se ridica cu 4º (Inman2)

in articulatia sternoclaviculara, realizand 30º de elevatie la 90º de abductie a bratului.
Antagonist miscari de elevatie este actiunea m. subclavius, cu restrictia ligamentul
costoclavicular intre extremitatea sternala claviculara si suprafata superioara a primei
coaste in apropierea manubriului(vezi fig. nr. 30)

Fig. nr. 30 -. reprezentand restrictia ligamentul costoclavicular.

In compartimentul medial al articulatiei sunt efectuate miscarile antepulsie si retropulsie,

reprezentand aroximativ 60º in extremitatea acromiala claviculara.

48
Miscarea de antepulsie si retropulsie a claviculei, are ca centrul de rotatie ligamentul
costoclavicular.
In plan orizontal antepulsia este limitata de tensionarea ligamentului trapezoid, iar
retropulsia restrictionata prin ligamentul conoid, o amplitudinea maxima de 30°.
Articulatia sternoclaviculara permite rotatia in ax, in plan frontal si transvers a miscarilor
claviculare impreuna cu cele ale scapulei (Smith3)
In plan sagital rotatia spre inainte si spre posterior a claviculei este limitata.
Miscarea de rotatie axiala a claviculei la nivelul articulatiei sternoclaviculare, in timpul
abductiei bratului este de aproximativ 50º (Kent4)

Articulatia coracoacromiala

Articulatia coracoaromiala este o articulatie realizata de spatiul ocupat de bursa

subcoracoida, care comunica cu articulatia subacromiala, echilibrand presiunile
exercitate in timpul miscarilor(vezi fig. nr. 31)

Fig. nr. 31. - localizarea bursei subcoracoide fata de complexul capsuloligamentar glenohumeral si de
procesul coracoid al scapulei.

Articulatia coracoacromiala are acelasi rol ca si bursa subacromiala, indepliniand functia

de protejare si de facilitare a miscarilor principalei articulatii ale umarului, articulatia
glenohumerala.

49
Prin peretele laterosuperior articular, sunt preluate miscarile capului humeral, atenuand
miscarea de hiperadductie a bratului, prevenand un eventual conflict intern, iar prin
peretele articular distal sunt protejeate formatiunile patului vasculonervos, plexul brahial
si a. axilara.
Miscarile articulare sunt foarte limitate fiind datorate formelor rigide care inconjoara
articulatia. Medial se gaseste complexul ligamentar coracoclavicular, iar posterior
articulatiei se afla partea superioara a colul glenoidal.
Complexul ligamentar coracoclavicular este constituit din doua ligamente, ligamentul
trapezoid situat si ligamentul conoid posteromedial. Acestea au o originea apropiata pe
marginea supero-mediala si spre baza procesului coracoid.
Ligamentul trapezoid se insera medial de articulatia acromioclaviculara pe suprafata
posterioara in ⅓ externa claviculara, iar ligamentul conoid se insera medial si posterior
de ligamentul trapezoid. Ambele ligamente au rolul de a intarii stabilitatea verticala
articulatiei acromioclaviculare, intrand pe rand in tensiune in functie de miscarile
scapulei, implicit reflectate in articulatia acromioclaviculara.

Articulatia scapulotoracica, ST

Articulatia scapulotoracica este reprezentatata de regiunea dintre peretele anterior al

scapulei, m. subscapularis si cutia toracica.
Articulatia scapulotoracica este sissarcoza (Cloquet5) cu conducere musculara.
Latarjet6 descrie aceasta articulatie ca pe o jonctiune scapulotoracica de tesut conjuctiv
lax, intre scapula si peretele cutiei toracice, care permite alunecarea scapulei in timpul
miscarilor.
Bursa subscapulara delimiteaza articulatia prin de doi pereti:
- peretele situat dorsal intre m. subscapular si m. seratus anterior
- peretele situat ventral intre m. serratus anterior si peretele toracic
Miscarea scapulei este dictata de chingile musculare de jur imprejur scapulei denumiti
“rotatorii scapulei” combinandu-se cu elasticitatea tesutului si presiunea atmosferica(vezi
fig. nr. 32)
Stabilizatorii musculari ai scapulei din partea anterioara a umarului sunt reprezentati de
m. subclavius, m. pectoralis minor si m. seratus anterior.
In partea posterioara stabilizatorii musculari sunt reprezentati de m. levator scapulae, m.
romboizi minor si major, trapez superior, mijlociu si inferior.

50
In articulatia scapulotoracica se pot efectua miscari de elevatie si depresie scapulara, de
antepulsie si retropulsie scapulara, adductie si abductie in plan orizontal si
de rotatie interna si abductie scapulara si rotatie externa si abductie scapulara.

Fig. nr.32. stabilizatorii scapulari - musculatura rotatorie scapulara.

Miscarea de de elevatie este rezultatul unui cuplu de forte reprezentat de m. levator

scapulae, fibrele musculare ale m. trapez superior, si actiunea comuna a m. romboid
minor si a m. romboid major.(vezi fig. nr. 33)

Fig. nr. 33 – miscarea de elevatia scapulara.

Miscarea de depresie scapulara este rezultatul cuplului de forte al m. pectoralis minor
ajutat de m. subclavius, actiunea din posterior a fibrelor inferioare ale m. trapez inferior
si m. seratus anterior(vezi fig.nr. 34)

51
 Fig. nr. 34 – miscarea de depresia scapulara.

Miscarea de antepulsie scapulara este rezultatul cuplui de forte al m. pectoralis minor si

m. seratus anterior(vezi fg. Nr. 35)

Fig. nr. 35. - miscarea de antepulsie scapulara.

Miscarea de retropulsie scapulara este rezultatul cuplului de forta al actiunii m. trapez

imreuna cu actiunea m. romboizi minor si major(vezi fig. nr. 36)

Fig. nr. 36. – miscarea de retropulsie scapulara.

52
Miscarea de adductie scapulara in plan orizontal este rezultatul cuplului de forte actiunii
m. romboizi minor si major si a m. trapez mijlociu si m. trapez inferior(vezi fig. nr. 37)

Fig. nr. 37 – miscarea de adductia scapulara in plan orizontal.

Miscarea de abductie in plan orizontal este rezultatul cuplului de forte al m. pectoralis

major si m. pectoralis minor, impreuna cu actiunea m. setatus anterior(vezi fig. nr.38)

Fig. nr. 38. - miscarea de abductie scapulara in plan orizontal.

Miscarea de rotatie interna si abductie scapulara este o miscare complexa si este

rezultatul cuplului de forte al actiunilor m. trapez superior combinat cu m. trapez inerior si
actiunea m. seratus anterior. La aceasta miscare participa actiunea puternica de elevatie
si abductie a m. deltoid.
Pentru ca unghiul inferior scapular sa faca abductie, la inceputul miscarii scapula i-a
punct fix la nivelul bazei spinei scapulare, apoi prin actiunea de tragere a m. seratus
anterior, unghiul inferior scapular se ruleaza pe peretele lateral al cutiei toracice, intr-o
miscare de rotatie interna. Rotatia interna a unghiului scapular inferior incepe de la

53
aproximativ 30° in timpul miscarii de abductie a bratului. Aproximativ de amplitudinea de
90° in miscarea de abductie a bratului, regiunea scapulara superioara executa o
translatie in plan posterior („tilt”) care are ca efect reorientarea glenoidei, respectiv
repozitionarea suprafetei articulare glenoidale fata de suprafata articulara a capului
humeral, pentru a continua miscarea de abductie peste 90° (vezi fig. nr. 39.)

Fig. nr. 39. – miscarea de rotatie interna si abductie scapulara.

Miscarea de abductie scapulara si rotatie externa este rezultatul cuplului de forte al m.

trapez superior, m. romboizi minor si major si a m. trapez inferior cuplat cu m. seratus
anterior. La fel ca in rotatia interna scapulara din timpul abductiei bratului la amplitudinea
de 90°, regiunea scapulara superioara executa o translatie in plan posterior („tilt”) si in
continuare miscarea de rotatie externa scapulara, odata cu rotatia externa a bratului.
Situatia intalnita la incepul miscarii de azvarlire a unui obiect(vezi fig, nr.40 si nr 41)

Fig. nr. 40.- rotatia externa a bratului in abductie, respectiv rotatia externa a scapulei.

54
 Fig nr. 41. – miscarea de rotatie externa scapulara si abductie.

Din punct de vedere clinic in miscarea de rotatie externa scapulara si in timpul abductiei
bratului, miscare des repetata in cazul de sportivilor, se produce un conflict
posterosuperior prin instabilitate capsulara posterioara. Consecinta acestuia este
lezarea labrumului posterior si in situatii mai grave, lezarea tendonului m. infraspinatus,
pensat intre marginea glenoidei posterosuperioare si si creasta posterosuperioara a
tubercului major al capului humeral.
La fel in situatia de la sfarsitul miscarii de azvarlire a unui obiect, cand umarul si
respectiv scapula, se afla in miscarea de antepulsie si rotatie interna fortata de volta
azvarlirii.(vezi fig. nr. 42)

Fig. nr. 42. – pozitia umarului, respectiv a scapulei in rotatie interna de la sfarsitul actiunii de azvarlire.

55
Miscarile repetate in aceste conditii produc conflictul intern anterosuperior, prin pensarea
labrumului anterosuperior, intre marginea glenoidei anterioare si varfiul procesului
coracoid. Exista in acest sens mai multe situatii patologice cu simptomatologie
asemanatoare si care fac referinta luxatiilor capului humeral:
- leziunea labrumului anterior prin decolarea sa de marginea glenoidala anterioara,
cunoscuta sub denumirea de leziunea simpla Bankart.
- leziunea non Bankart, reprezinta leziunea de decolare a capsulei de labrum,
labrumul ramane atasat marginei glenoidale.
- leziunea labrumului anterior impreuna cu decolarea periostala a capsulei de pe colul
glenoidal, cunoscuta sub denumirea de leziunea ALPSA (anterior labroligamentous
periostal sleeve avulsion lesion) – Neviaser7. Leziunea poate fi asociata cu luxatia
tendonului lung al m. biceps.
- leziunea prin fracturarea marginei glenoidale anterioare cu detasarea fragmentului
fracturat care are atasat labrumul si capsula, cunoscuta sub denumirea de leziunea
Bankart osos.
In cazul rotatiei interne scapulare de la sfarsitul miscarii de azvarlire din exemplu
precedent, conflictul anterosuperior produce in situatii grave ruperea tecii
intertuberculare, luxatia tendonului lung al bicepsului, decolarea perioastala a fetei
articulare a insertiei tendonului m. supraspinatus de pe tuberculul major al capului
humerala si impreuna cu decolarea interna a tendonului m. subscapularis de pe
tuberculum minor al capului humeral. Leziunea este cunoscuta sub numele de “pulley
lesion” (vezi fig. Nr. 43), fiind des intalnita la sportivii care azvarle sau arunca mingie,
sulita, greutate, serva in tenis, etc.

Fig. Nr. 43 – leziunile conflictului intern anterosuperior, Habermeyer8, 2001

56
Miscarile scapulei de alunecare pe fata posterioara a cutiei toracice sunt asociate cu
miscarile in articulatiile acromioclaviculare si sternocoatale. Aproximativ 65% din aceste
miscari sunt posibile cu participarea miscarilor de la nivelul articulatiei sternoclaviculare.
Aproximativ 35% din miscarile scapulei sunt posibile cu ajutorul miscarilor din articulatia
acromioclaviculara.
Miscarile de alunecare in plan longitudinal si transversal pe peretele toracic convex, sunt
inlesnite de suprafata concava antererioara a scapulei, sub actiunea agentilor motori
musculari.
Miscarea de rotatie interna scapulara din timpul abductiei bratului, se produce gradat
odata cu miscare de abductiei si incepand de la 30°.
La aproximativ fiecare 30° de abductie al bratului, scapula executa pe peretele toracic o
miscare de rotatie interna pana in 90°. Cand bratul se afla in abductie la 90°, articulatia
acromioclaviculara este practic inchisa. In acest moment scapula executa o miscare de
translatie spre posterior ”tilt” in axul sau longitudinal, facand in acelasi timp o miscare de
rotatie externa.
Acest mecanism de miscare reorienteaza concomitent suprafata glenoidala fata de
suprafata de rulajul capului humeral, pentru mentinerea contactului articular, in
continuarea miscarii de abductie peste 90°, impiedicand un conflict de falsa pozitionare.
Translatia scapulei se realizeaza gradat si lin, pastrandu-se in permanenta contactul
articular intre glena si capul humeral. Raportul de rotatie scapulara in miscarea de
abductie a bratului, este de 1º pentru fiecare 2º de elevatie a humerusului pana in
amplitudinea de 90º.
Raportul intre articulatia scapulotoracica si articulatia glenohumerala poarta numele de
ritm scapular(vezi fig. nr.44 )

Fig. nr.44. - ritmul scapular.

57
Rata raportului de elevatie a humerusului in abductie peste 90°, fata de rotatia externa a
scapulei este de 1:1.
Translatia scapulara impreuna cu rotatia externa a scapulei este asociata cu extensia
articulatiei glenohumerale si accentuarea curburilor coloanei cervicale si toracale.
Din punct de vedere clinic in patologia diformitatilor coloanei sau a dischineziei
scapulare de diferite cauze, miscarile de translatie scapulara se produce brusc.
Efectul acestei situatii este intrerupera contactului articular, prin subluxatia capului
humeral, situat pe marginea glenoidei anterioare sau posterioare (depinde de caz), fara
insa a parasii capsula. In continuarea abductiei bratului peste 90°, capul humeral revine
in cacitatea glenoida izbind puternic suprafata articulara care are ca efect leziunea
cartilajului si a labrumului.
Pentru functionarea corecta a miscarilor scapulare si implicit a miscarilor bratului in
articulatia glenohumerala, scapula trebuie sa indeplineasca din punct de vedere
biomecanic doua conditii fundamentale:
- mobilitatea prin actiunea sanatoasa a musculaturii, care are ca efect principal
pozitionarea scapulara prin reorientarea cavitatii glenoide, pentru facilitarea
miscarilor in articulatia glenohumerala;
- stabilitatea scapulei si a intregului ansamblului articular, care asigura transmisia
armonioasa si in siguranta a sarcinilor de executie de la schelet la bratul liber si
invers.

58
II. MANSONUL ROTATOR AL UMARULUI

Complexul muscular de la nivelul articulatiei umarului, compus din patru muschi bine
definiti, cu origine pe osul scapular si a caror tendoane in traiectul lor spre insertia pe
capul humeral, inconjoara circumferinta articulatiei glenohumerale ca pe o manseta,
explica prin pozitionare si actiune, denumirea de manson rotator al umarului. Este
deasemenea cunoscut cu denumirea de „manseta” sau „coafa” rotatorie(vezi fig. nr. 45)
Muschii mansonului rotator sunt m. subscapularis, m. supraspinatus, m. infraspinatus si
m. teres minor.

Fig. nr. 45. – muschii mansonului rotator

Mansonul rotator indeplineste o varietate de momente de rotatie in jurul articulatiei

glenohumerale, cu scopul de a centra, mentine si pozitiona capul humeral in fosa
glenoida, oferind prin functia propioreceptoare o balanta musculara optimala, pentru o
coordonarea precisa a miscarilor bratului.
In plus, din punct de vedere boimecanic, fara aceasta pozitionare a mansonului rotator,
miscarea ampla de circumductie a bratului nu ar putea fi posibila.
Cele trei suprafete principale ale osului scapular, suprafata anterioara, suprafata
superioara si suprafata posterioara, impart localizarea originilor muschilor mansonului
rotator (Clark si Sidles9, 1990, Clark si Harryman II10,1992)
In partea anteriora a scapulei, in fosa subscapulara isi are originea m. subscapularis.

59
In consistenta m. subscapular se gasesc trei grupe de fibre musculare unite in aceiasi
fascie musculara si care sunt diferentiate doar in profunzime si posterior la nivelul osului
prin crestele fosei subscapulare ce starabat oblic fosa ca niste santuri.
M. subscapularis se insera printr-un singur tendon pe tuberculul minor si creasta
mediala a santului intertubercular al capului humeral(vezi fig. 46)

Fig. 46 - originea si insertia m. subscapularis.

Actiunea principala a m. subscapularis este miscarea de rotatia interna a humerusului,

participand activ deasemenea in adductia si extensia bratului.
Pozitia sa anterioara fata de articulatia glenohumerala, echilibreaza balanta tractiunilor
in brat, in opozitie cu cea a m. infraspinatus aflat posterior articulatiei(vezi fig. nr. 47)

Fig. nr 47 – echilibrul balantei mansonului rotator genereaza stabilitatea articulatiei glenohumerale.

60
In actiunea de extensie a bratului, antagonista miscarii de flexie, m. subscapularis
participa sinergic cu tensionarea fibrelor posterioare ale m. deltoid, a m. teres major,
tendonul lung al m. triceps si m. latissimus dorsi(vezi fig. nr.48)

Fig. nr. 48. – gruprile musculare anterioare si posterioare ale umarului in miscarea de extensie si flexie.

Datorita pozitionarii mai superioare, m. infraspinatus si m. teres minor au un unghi mai

slab de tractiune in actiunea de extensie a bratului.
Cand extensia bratului este maxima atunci intra in actiune fibrele musculare sternale ale
m. pectoralis major, comporandu-se in acest caz ca un extensor.
Avantajul m. subscapularis in functie de pozitionare, ramane principala sa actiune de
rotatia interna a bratului. Pe langa aceasta, m. subscapularis are functia de stabilizator
secundar al partii anterioare a articulatiei glenohumerale, prin actiunea sa antagonista
de contrabalansare a fortelor musculare posterioare ale mansonului.
Anterior m. subscapularis se afla articulatia scapulotoracica, respectiv bursa
subscapulara, separata de peretele dorsal al m. seratus acnterior si respectiv de
peretele posterior al cutiei toracice.
Vascularizatia muschiului este data de artera subscapulara, care provine din portiunea a
treia a arterei axilare(vezi fig. nr. 49)

61
 Fig. nr. 49 - raportul topografic muscular fata de patul vasculonervos.

Artera subscapulara formeaza la randul sau artera circumflexa scapulara si artera

toracodorsala. Ramurile arterei circumflexei scapulare fac anastomoza cu ramurile cu
arterei suprascapulare si arterei scapulare dorsale.
Inervatia musculara este data prin nervul subscapular superior si inferior C5,C6 (Yung si
Harryman11, 1995) (vezi fig. nr. 50)

Fig. nr. 50 – inervatia si vascularizatia m. subscapularis.

62
In partea superioara a scapulei se gaseste fosa supraspinoasa, orientata mai mult spre
posterior si in care isi are originea m. supraspinatus, ocupand fosa in jur de 2/3 din masa
musculara, restul de 1/3 este reprezentat de tendonul liber (vezi fig. nr. 51)
Tendonul m. supraspinatus strabate spatiul subacromial delimitat de bursa
subacromiala, intre suprafata acromiala inferioara, si suprafata capsulara glenohumerala
superioara, trece pe deasupra capsulei impletiand fibrele sale cu cele ale ligamentului
glenohumeral superior si a capsulei, dupa care se insera pe varful tubercului major al
capului humeral, pe o lungime de aproximativ 2,5 cm.

Fig. nr. 51 – originea si insertia m. supraspinatus.

M. supraspinatus are o functie importanta in miscarea de abductie a bratului.

Din punct de vedere biomecanic m. supraspinatus are o pozitie avantajoasa de actiune
la inceputul abductiei bratului, datorata originii sale apropiate de capul humeral si
deasemenea aflata inferior de parghiile de forta ale m. deltoid, care desi sunt mai
puternice sunt practic neutralizate in pozitia bratului atarnand pe langa corp(fig nr. 52)

Fig. nr. 52. – avantajul m. supraspinatus de initiere a miscarii de abductie a bratului.

Parghia bratului de forta a m. supraspinatus reprezentata de lungimea tendonului intre
insertia sa si origine, are un punct de aplicare mai apropiat pe capul humeral, putand

63
actiona eficace, initiand astfel abductia bratului. Pe parcursul abductiei bratului, tendonul
m. supraspinatus aflat in tensiune, exercita o forta de compresie pe suprafata superioara
a capului humeral, impiedicand miscarea sa de ascensioanare odata cu abductia
bratului.
Aceasta functie depresoare a tendonului m. supraspinatus fata de capul humeral, este
ajutata in acelasi timp de tendonul capului lung al m. biceps brahial la nivel intraarticular.
(vezi fig. nr 53)

Fig. nr. 53 – functia depresoare a tendonului m. supraspinatus si capul lung al m. biceps brahial.

Avand originea pe tubercolul supraglenoid, tensiunea tendonului lung al bicepsului ajuta

la compresia capului humeral in cavitatea glenoida. Slatis si Alto12 in 1979, descriu
componenta anatomica a sulcusului intertubercular precizand importanta ligamentului
coracohumeral si a ligamentului humeral transvers in stabilitatea articulatieii
glenohumerale in dinamica.
Excursia tendonului lung al m. biceps prin sulcusul intertubercular se comporta ca o
coarda elastica printr-un tunel, facand compresia capului humeral in glenoida in timpul
miscarii de abductie a bratului pana in 900 si de translatie in abductia peste 900.
Acest mecanism explica cum humerusul este capabil de o rotatie substantiala in
adductie si permite doar o foarte mica rotatie in abductie maxima, situatie in care
tuberozitatile capului humeral compreseaza tendonul bicepsului fata de tuberculul
supraglenoid. In functie de pozitionarea articulatiei glenohumerale in actiune, tendonul
capului lung al m.biceps participa sinergic si selectiv in miscarea de rotatie a umarului.
De exemplu, cand bratul este rotat intern tensiunea exercitata prin compresie a tendonul
capului lung al m.biceps mentine capul humerat centrat in cavitatea glenoida reducand
translatia prevenid astfel dislocarea. Acelasi fenonomen are loc in abductia bratului
ajutand tendonul m. supraspinatus la compresia capului humeral in efectuarea abductiei
humerusului.

64
Pe de alta parte echilibrul de balansare al humerusului in abductia bratului este realizat
de participarea simultana a complexului ligamentar glenohumeral prin cele trei
ligamente glenohumerale, superior, mijlociu si inferior, de capsula articulara
glenohumerala si de manseta rotatorie anterioara, reprezentata de m. subscapular,
concomitent cu actiunea de contrabalansare a mansetei rotatorii posterioare
reprezentata de m. infraspinatus si m. teres minor.
Aceste elemente anatomice functionale formeaza un sistem care preintampina pe de o
parte subluxatia capului humeral, asigurand acestuia o pozitie optimala de rulaj pe
suprafata articulara a fosei glenoide si in acelasi timp mentinerea permanenta a
suprefetei de contact articular. (vezi fig. nr.54)
Echilibru de balansare este realizat din punct de vedere biomecanic de stabilizatorii
dinamici, prin concursul stabilizatorilor statici si in acelasi timp prin functia
propioreceptiva a mansonului rotator. Conditia ca acest sistem sa poata functiona
corect, este ca fiecare element reprezentativ sa fie intergu si sanatos.

Fig. nr. 54 – elementele anatomice functionale reprezentat de stabilizatorii statici si dinamici care participa
la echilibrul biodinamic al articulatiei umarului.
Partea posterioara a mansonul rotator este reprezentata de m. infraspinatus si m. teres
minor.
M. infraspinatus se afla in regiunea posterioara a umarului avand originea in fosa
infraspinata a osului scapular delimitata superior de marginea inferioara a spinei
scapulare(vezi fig. nr. 55)

65
 Fig. nr. 55. – pozitia topografica a m. infraspinatus.

Tendonul m. ifraspinatus are un traiect oblic dinspre inferior spre superior, inserandu-se
pe aspectul posterior si cel mai superior al tubercului major al capului humeral.
In apropierea insertiei fibrele acestuia intaresc stabilitatea articulara, impletinandu-se cu
cele ale capsulei glenohumerale posterioare.
Actiunea principala a m. infraspinatus este de rotatia externa humerala, sinergica cu
actiunea m. teres minor.
Participa deasemenea la extensie bratului, mai mult in extensia orizontala a
humerusului.
Cu bratul in pozitie fixa ajutat in principal de m. seratus anterior si de m. subscapularis,
executa miscarea de abductia a unghiului inferior scapular, proiectand umarul in
antepulsie.
M. infraspinatus este stabilizatorul posterior principal ale miscarilor articulatiei
glenohumerale, prin contrabalansarea fortele musculare ale m. subscapular, in
miscarilede abductie, elevatie si rotatie ale humerusului(vezi fig. nr 56)
La fel ca si ceilalti muschi ai mansonului rotator, m. infraspinatus indeplineste functia
propioreceptoare de comunicare, executand actiuni involuntare in mentinerea echilibrului
bratului in dinamica.

66
 Fig. nr. 56. – stabilitatea articulatiei glenohumerale raportata actiunilor antagoniste a mansonului
rotator

Vascularizatia m. supraspinatus este data de artera suprascapulara care provine din

trunchiul tirocervicala si care in traiectul ei spre regiunea posterioara a umarului trece pe
deasupra ligamentul transvers scapular superior(fig. nr. 57) Artera suprascapulara da
ramuri musculare pentru m. supraspinatus, m. infraspinatus si articulatia glenohumerala,
facand anastomoza cu artera circumflexa scapulara si cu artera scapulara dorsala.

Fig. nr. 57. – vascularizatia si inervatia mansonului rotator posterior.

Inervatia m. infraspinatus este data de n. suprascapular care provine din trunchiul
superior al plexului brahial C5, C6.
Nervul suprascapular in traiectul sau spre regiunea posterioara a umarului trece prin
incizura scapulara superioara, pe sub ligamentul transvers scapular superior.

67
Al patrulea muschi al mansonului rotator este m. teres minor care originea tot in
regiunea posterioara al umarului, pe jumatatea mijlocie a marginii laterale a osului
scapular, imediat sub marginea lateroinferioara a m. infraspinatus(vezi fig. nr. 58)

Fig nr. 58. – m. teres minor si raportul sau fata de elementele anatomice inconjuratoare.

Tendonul m. teres minor se insera pe aspectul inferior al tubercului major al capului

humeral, imediat distal de insertia m. infraspinatus.
Fibrele tendonului m. teres minor se impletesc cu fibrele tendonului m. infraspinatus si
ale capsulei glenohumerale posterioare, oferind o mai mare stabilitate articulara.
Actiunea m. teres minor este de rotatie externa a humerusului, actiune sinergica cu cea
a m. infraspinatus. M. teres minor este responsabil de 35-40% din puterea de rotatie
externa humerala.
M. teres minor participa deasemenea la miscarea de adductie si extensie orizontala a
bratului. La fel ca si m. infraspinatus, m. teres minor indeplineste functia de stabilizator
posterior al articulatiei glenohumerale.
Coordonarea prin balansare al echilibrului in miscarile umarului, se face printr-un
mecanism sustinut in permanenta de informatiile aferente si eferente ale miscarii bratului
cu sistemul nervos central. Functia de proprioceptie a mansonului rotator creiaza forte
antagoniste de neutralizare a unor miscari nedorite, coordonand astfel bratul intr-o
miscare armonios dirijata(vezi fig. nr. 59)

68
 Fig. nr. 59. – forta de neutralizare a m. teres minor in mentinerea echilibrului stabilitatii.

Cand m. latissimus dorsi este activ, in articulatia glenohumerala umarul tinde sa execute
o miscare de rotatie interna a humerusului, care este neutralizata de actiunea m. teres
minor.
Vascularizatia m. teres minor este data de artera circumflexa scapulara, care provine din
artera subscapulara si face anastomoza cu artera suprascapulara si artera scapulara
dorsala.
Inervatia m. teres minor este data de nervul axilar din plexul brahial C5, C6(vezi fig. nr.
58)
Desi nu este parte componenta a mansonului rotator trebuie mentionat rolul important al
tendonului capului lung al m.biceps care poate fi considerat ca parte functionala in
stabilitatea articulatiei glenohumerale alaturi de actiunea mansonului rotator.
Tendonul lung al m. biceps face parte din cele doua tendoane ale m. biceps brahial cu
originea pe tuberculum supraglenoid al colului glenoidal al scapulei. In drumul sau spre
insertie are un traiect intraarticular dupa care intra in teaca bicipitala intertuberculara
aflata in sulcusul intertubercular al capului humeral, care este acoperita de ligamentul
intertubercular si fibrele extinse de pe creasta tuberculul minor ale m. subscapularis.
In ⅓ proximala a humerusului se uneste cu tendonul scurt care are origine comuna cu
tendonul m. coracobrahialis pe varful prosesului coracoid al scapulei. Unirea celor doua

69
70