UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE”

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Departamentul de Sănătate si Dezvoltare Umană

Programul de studii BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

LUCRARE DE LICENȚĂ
RECUPERAREA IN PATOLOGIA
POSTTRAUMATICĂ A
TENDOANELOR MÂINII

Coordonator științific: Absolvent:

Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................................................3
PARTEA GENERALĂ........................................................................................................................................4
I. DATE PRIVIND ANATOMIA SI BIOMECANICA MÂINII...........................................................................5

I.1. Biomecanica articulațiilor pumnului.................................................................................................5

I.2. Biomecanica articulațiilor degetelor................................................................................................5

I.3. Musculatura mâinii.........................................................................................................................6

I.4. Prehensiunea..................................................................................................................................8

II PATOLOGIA POSTTRAUMATICĂ A TENDOANELOR MÂINII....................................................................8

II.1. Definiție............................................................................................................................................8

I.2Clasificare........................................................................................................................................8
II.3.Epidemiologie................................................................................................................................9
II.5.Simptomatologie...........................................................................................................................9
III DIAGNOSTIC......................................................................................................................................10

III.1. Examenul clinic...........................................................................................................................10

III.2. Investigații paraclinice[12]............................................................................................................10

IV. TESTE SI MĂSURATORI.......................................................................................................................10

IV.1. Bilanțul articular.........................................................................................................................10

IV.2. Bilanțul muscular..........................................................................................................................11

IV.3. Dinamometria............................................................................................................................11

IV.4. Teste funcționale..........................................................................................................................11

IV.5. Scale de evaluare........................................................................................................................12

V.TRATAMENT.......................................................................................................................................12

V.1. Tratament chirugical...................................................................................................................12

V.2. Tratament ortopedic...................................................................................................................12

V.3. Tratamentul medicamentos........................................................................................................12

V.4. Tratamentul fizical-kinetic...........................................................................................................13

V.5. Terapia ocupațională.....................................................................................................................15

PARTEA PERSONALĂ....................................................................................................................................16
I. Metode de cercetare...........................................................................................................................17

II. Material si metodă................................................................................................................................17

II.1Materiale folosite.........................................................................................................................18
II.2.Obiective si metodă concretă de lucru..........................................................................................18
1
 II.3 Rezultate și discuții.......................................................................................................................23
II.4. Concluzii......................................................................................................................................29

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................30
ANEXE........................................................................................................................................................31

2
 INTRODUCERE

1. Informații despre subiectul în cauză

Considerată ca fiind organul prehensiunii și cu o implicare directă în majoritatea

activităților muncii fizice,mâna reprezintă segmentul cel mai predispus
traumatismelor.Traumatologia mâinii se clasifică în patru grupe clinico-recuperatorii principale
și anume :leziunile tendonului ,paraliziile de nerv periferic ,mâna rigidă și amputația.În cazul
leziunilor de tendon ,prin acțiunea unor factori traumatici,se poate produce alungirea,ruptura sau
dezinserția tendonului.În cea mai mare parte , leziunile de tendon ale mâinii necesită o
intervenție chirurgicală.

2. Relevanța științifică a subiectului,gradul de noutate și importanță a subiectului

Leziunile de tendon se află pe locul doi (29,9%) în cazul celor mai frecvente
traumatisme ale mâinii.O ruptură a tendoanelor policelui scade eficiența mâinii cu 40%,a
indexului și a degetelor de mijloc cu 20%-fiecare, iar e degetului mic cu 8%.Datorită incidenței
crescute și a consecințelor funcționale importante ,această patologie nu este doar o chestiune
medicală ,legată de infirmitatea fizică și psihică resimțită de pacient, dar și una socio-economică.

3. Motivarea alegerii temei

În cazul pacienților cu leziuni posttraumatice ale mâinii ,tratamentul recuperator necesită

o bună cunoaștere anatomo-funcțională a membrului superior,răbdare ,experiență si foarte multă
perseverență.Am ales aceasta temă datorită interesului aparte pe care l-am avut încă de la
începutul studiilor de licență pentru anatomia complexă a mâinii si importanței pe care
recuperarea funcțională a mâinii o are pentru reintegrarea in viața socio-profesională a
pacientului.

4. Ipoteză

Prin realizarea acestui studiu am urmărit dacă aplicarea tratamentului prin metode
fiziokinetoterapeutice contribuie la îmbunătățirea funcționalității mâinii prin scăderea
durerii,creșterea mobilității articulare,ameliorarea forței musculare și reeducarea prehensiunii
pentru pacienții cu patologie posttraumatică a tendoanelor mâinii.

3
PARTEA GENERALĂ

4
 I.DATE PRIVIND ANATOMIA SI BIOMECANICA MÂINII

Mâna reprezintă segmentul terminal al membrului superior ,unindu-se cu antebrațul prin

articulația radio-carpiană.
Un total de 27 de oase alcătuiesc scheletul principal și este divizat in 3 porțiuni osoase:
carpul constituit din 8 oase cubice ,urmează regiunea metacarpiană formată din 5 oase lungi,care
alcătuiesc structura palmei iar a treia porțiune osoasă reprezintă cea a falangelor formând
scheletul degetelor.
Funcția motorie a mâinii este îndeplinită de grupuri de mușchi intrinseci si
extrinseci.Mușchii intrinseci au localizarea la nivelul mâinii,in timp ce mușchii extrinseci au
orginea pe suprafața antebrațului și prin tendoane alungite se inseră pe suprafața scheletului
mâinii.[1]

I.1. Biomecanica articulațiilor pumnului[2]

Articulațiile mâinii sunt urmatoarele: articulația radio-carpiană,articulația medio-

carpiană,articulațiile intercarpiene,articulațiile carpo-metacarpiene si intermetacarpiene.

Articulațiile radio-carpiană si medio-carpiană reprezintă articulații de tip condilian

având doua grade de mobilitate.Acestea permit la nivelul încheieturii mâinii următoarele
mișcări:flexie- extensie,înclinare radială-înclinare cubitală,circumducție. Flexia și extensia se
produc împrejurul unui ax transversal ce traveresează osul mare.Abducția-adducția are loc prin
bascularea tuturor oaselor carpiene împrejurul unui ax anteroposterior .Mișcarea de circumducție
se obține prin combinarea mișcărilor de flexie-înclinare radială,extensie-înclinare cubitală.

Articulațiile carpo-metacarpiene si intercarpiene permit doar mișcări de alunecare.

I.2. Biomecanica articulațiilor degetelor[2]

Falangele sunt unite între ele prin articulații interfalangiene.Primele falange se unesc si
cu metacarpienele alcătuind articulațiile metacarpofalangiene.

Mișcările ce se realizează în articulațiile metacarpofalangiene sunt flexie-

extensie,înclinare marginală și circumducție.
Articulațiile interfalangiene sunt articulații în formă de scripete și permit doar mișcări
de tip flexie-extensie.Aceste mișcări se produc împrejurul unui ax transversal care traversează
trohleea extremității distale a falangelor I si II.

5
 Mișcarea de opoziție a policelui

Opoziția este o mișcare particulară a policelui care constă în apropierea coloanei

policelui de celelalte 4 degete.Aceasta se obține prin îmbinarea a trei mișcări:o rotație pe care o
face policele în jurul axului său longitudinal ,o deplasare unghiulară și flexia articulațiilor
interfalangiene si metacarpiene.

I.3. Musculatura mâinii

MUSCULATURA INTRINSECĂ
Denumire Origine Inserție Mișcare
Fața palmară a Baza falangei Abducția articulației
Scurtul abductor al
navicularului și proximale o metacarpo-falangiene a
policeui
trapezului policelui policelui
Flexia articulației
Retinaculul Baza falangei
Scurtul flexor al metacarpo-falangiene a
flexorilor si rândul proximale a
policelui policelui si opoziția
distal al carpului policelui
acestuia
Retinaculul Fața palmară a Adducția metacarpului I
Opozantul policelui
flexorilor si trapez metacarpului I si opoziția policelui
Sesamoid si fața
Rândul distal al
Adductorul medială a falangei
carpului si Adducția policelui
policelui proximale a
metacarpului III
policelui
Aponevroza
Fața profundă a
Palmarul scurt palmară a regiunii Încrețește pielea
dermului mediale
Flexia articulației
Flexorul scurt al Baza falangei
metacarpo-falangiene a
degetului mic proximale V
Cârligul osului degetului mic
hamat si Adducția metacarpului V
Opozantul degetului Fața medială a
retinaculul si o ușoara opoziție a
mic metcarpului V
flexorilor degetului mic
Pisiform si tendonul Baza medială a
Abductorul
mușchiului flexor falangei proximale Abducția degetului mic
degetului mic
ulnar al carpului V
Fața laterală a
articulațiilor MCF Flexia articulațiilor
Tendoanele a degetelor si metacarpo-falangiene si
M. lombricali flexorului profund al tendoanele extensia articulațiilor
degetelor extensorului comun interfalangiene
a degetelor
Dorsali-Jumatatea -Acțiune comună
dorsală a fețelor mușchilor lombricali
Tendoanele
M.interosoși dorsali metacarpienelor -M. interosoși dorsali
extensorului comun
și palmari Palmari-fețele realizează abducția
al degetelor
metacarpienelor ce degetelor iar cei
privesc axul mâinii palmari
adducția
6
Tabel 1.1 Musculatura intrinsecă[3,4]

7
 MUSCULATURA EXTRINSECĂ
Denumire Origine Inserție Mișcare
Flexorul radial Epicondilul medial al Baza metacarpienelor Flexia si abducția
al carpului humerusului II si III articulației radio-carpiene
Flexorul ulnar Epicondilul medial al Pisiform ,hamat si Flexia si adducția
al carpului humerusului și olecran baza metacarpului V articulației radio-carpiene
Palmarul lung Epicondilul medial al Retinaculul Flexia articulației radio-
humerusului flexorilor,aponevroza carpiene a mâinii
palmară
Flexorul Epicondilul medial al Falanga medie a Flexia articulației
superficial al humersului,procesul degetelor II,III,IV,V interfalangiene
degetelor coronoid al ulnei proximale,metacarpo-
falangiene si
radiocarpiene a mâinii
Flexorul Fața anterioară ulnei și Baza falangelor Flexia articulațiilor
profund al pe membrana distale a degetelor Interfalangiene distală
degetelor interosoasă II,III,IV,V interfalangiene
proximală
metacarpofalangiene
si radiocarpiană
Flexorul lung al Fața anterioară a Falanga distală a -flexia articulației
policelui radiusului si pe policelui interfalangiene distale a
membrana interosoasă policelui
Lungul extensor Deasupra Metacarpul II
radial al epicondilului lateral al Extensia si înclinarea
carpului humerusului radială articulației radio-
Scurtul extensor Epicondiul lateral al Metacarpul II carpiene a mâinii
radial al humerusului
carpului
Extensorul ulnar Epicondilul lateral al Metacarpul V Extensia si
al degetului mic humerusului si adducția articulației
marginea posterioară a radio- carpiene a
ulnei mâinii
Extensorul Epicondilul lateral al Falangele mediale si Extensia articulațiilor
degetelor humerusului distale a degetelor II- interfalangiene,metacarp
V o-falangiene si radio-
carpiene
Extensorul Fața posterioară a Tendonul extensorului Extensia indexului
indexului ulnei comun al degetelor
Extensorul Epicondilul lateral al Falanga medială și Extensia articulației
degetului mic humerusului distală a degetului mic radio-carpiene și a
degetului mic
Abductorul lung Fata posterioară a Falanga proximală a Abducția policelui
al policelui ulnei,a radiusului si a policelui
Extensorul scurt membranei
al policelui interosoase Falanga distală a Extensia si abducția
Extensorul lung Membrana interosoasă policelui policelui
al policelui si pe fața posterioară a
ulnei
Tabel 1.2 Musculatura extrinsecă[3,4]
8
I.4. Prehensiunea [5]

Prin prehensiune se întelege posibilitatea pe care o deține mâna omului de a apuca diferite
obiecte ca într-o pensă.

Tipuri de prehensiune:

1.Prehensiune terminală

2.Prehensiune subtermino-laterală

4.Prehensiune digito-palmară

5.Prehensiune prin opoziție digito-palmară

6.Prehensiune latero-laterală

II PATOLOGIA POSTTRAUMATICĂ A TENDOANELOR MÂINII

II.1. Definiție
Patologia posttraumatică a tendoanelor cuprinde o serie de leziuni tendinoase cauzate cel
mai frecvent de factori mecanici,aceștia producând rupturi parțiale sau secționări totale.Leziunile
pot implica doar tendonul sau ruptura poate avea loc în zona de inserție a tendonului pe os
producându-se și avulsii de fragment osos.[6]

I.2Clasificare
Traumatologii clasifică leziunile după următoarele aspecte:

a)Dupa numărul de tendoane afectate

-ruptură izolată
-ruptură multiplă
-ruptură combinată(lezarea nervilor, oaselor,ligamentelor sau vaselor de sânge)
b)În funcție de integritatea pielii
-deschidere deschisă (piele si țesut subcutanat deteriorate)
-deschidere închisă (lezarea tendonului fiind provocată de suprasolicitarea acestuia)
c)În funcție de gradul de rupere a fibrelor tendonului
-ruptură completă
-ruptură parțială(doar o parte din fibre sunt rupte)[7]
9
 II.3. Epidemiologie
Leziunile traumatice acute de la nivelul tendoanelor mâinii sunt des întâlnite pe secția de
urgențe.Un procent de 29 % din pacienții tratați cu afecțiuni la nivelul mâinii ,prezintă leziuni ale
tendoanelor ,în timp ce pe primul loc ,cu un procent de 42%, se situează fracturile de la nivelul
pumnului si mâinii.[8]
Rezultate unui studiu realizat in SUA pe o perioada de 10 ani (2001-2010), evidențiază o
rată de incidență de 33,2 leziuni la 100.000 de oameni pe an. Incidența este mai ridicată la
categoria de varsta de 20-29 ani iar bărbații sunt mai receptivi decât femeile acestei patologii
traumatice .
Din punct de vedere ocupațional ,cei mai predispuși leziunilor de tendon sunt persoanele
care lucrează în domeniul construcțiilor si extracțiilor de minereuri (44,2%),urmate de cele care
lucrează în pregatirea sau servirea alimentelor(14%) si din domeniul transporturilor si a
manipulărilor de marfă(12,5%).[9]

II.4. Etiopatologie

În producerea leziunilor traumatice întâlnim următorii factori:

-mecanici: produc incizii cu obiecte tăioase,contuzii,lacerații(marginile rănii sunt distanțate cu

pierderea unor bucăți de țesut),avulsii(smulgerea structurilor din poziția anatomică normală);

-fizici:produc lezarea țesuturilor moi prin arsuri,iradieri,degerături,electrocutări;

-chimici:cauzează eroziuni ale țesuturilor;

-biologici: leziunile se produc prin sfâșieri,mușcături,înțepături;

-degenerativi:are loc uzura fibrelor în urma efortului fizic constant sau prin prezența unor boli care
produc modificări in structura țesuturilor;

II.5. Simptomatologie

În funcție porțiunea de tendon afectată și structurile implicate se identifică:

-durere localizată;

-tumefiere si echimozare în jurul tendonului afectat;

-sensibilitate severă la palparea tendoanelor;

-limitarea parțială sau totală a mobilității articulare ;

-instalarea deformațiilor (exemple: deget in butonieră ,deget in ciocan);[10]

10
 III DIAGNOSTIC

III.1. Examenul clinic

Inspecția se realizează atât pe regiunea dorsală cât si pe cea palmară a mâinii,

observându- se aspecte precum:aliniamentul general al oaselor și localizarea tendoanelor,zone de
edem,modificări ale pielii,deformări articulare,prezența unor răni sau cicatrici postchirurgicale în
stadiul lor de vindecare,eruptii și zone de hipotrofie musculară.

Palparea mâinii incepe dinspre proximal spre distal iar articulațiile vizibil tumefiate vor
fi palpate la final .Prin această metodă de examinare se pot obține informații despre consistența
si temperatura locală a tegumentelor , identificarea zonei sau a punctelor dureroase,prezența unor
retracții palmare sau îngrosare a tendoanelor.[11]

III.2. Investigații paraclinice[12]

Pentru diagnosticare se pot folosi :

 RMN-ul(Rezonanța Magnetică Nucleară)[ANEXA 6]

RMN-ul oferă o examinare detaliată a structurilor musculoscheletale și a părților moi,se pot

observa calcifieri sau rupturi la nivelul tendoanelor și diverse patologii ale
oaselor(fracturi,fisuri,artroză,osteoporoză).
 Radiografia

Radiografia trebuie realizată la nivelul mâinii,pumnului si antebrațului pentru a exclude

posibilitatea prezenței unor corpuri straine sau a vătămării oaselor în urma traumatismului.

 Ultrasonografia

Ultrasonografia este o metodă care studiază structurile musculoscheletale în mișcare,în

timpul manevrelor de flexie–extensie sau contracție–relaxare musculară.

IV. TESTE SI MĂSURATORI

IV.1.Bilanțul articular

Se evaluează cu ajutorul unui dispozitiv numit goniometru,amplitudinea mișcărilor de la

nivelul articulațiilor mâinii și degetelor pe toate sectoarele si direcțiile anatomice de mișcare iar
valorile obținute se vor compara cu valorile normale.Este necesar ca bilanțul articular sa fie
însoțit si de bilanțul funcțional care arata importanța mâinii în actul prehensiunii.[5]

11
 IV.2. Bilanțul muscular

Bilanțul muscular reprezintă o tehnică subiectivă folosită pentru cuantificarea forței

musculare prin examen manual.Tehnica se axează pe folosirea gravitației ca factor susținător sau
oponent la care se vor introduce alte rezistențe de tip extern.Scala de evaluare conține 6
trepte(F0- F5).Testarea se poate realiza analitic sau global. [5]

IV.3. Dinamometria
V Bilanțul muscular reprezintă o tehnică subiectivă folosită pentru cuantificarea forței
musculare prin examen manual.Tehnica se axează pe folosirea gravitației ca factor
susținător sau oponent la care se vor introduce alte rezistențe de tip extern.Scala de
evaluare conține 6 trepte(F0- F5).Testarea se poate realiza analitic sau global. [5]

V.2. Teste funcționale

 Testarea flexorului profund al degetelor

Examinatorul fixează cu doua degete(index și medius) falanga proximală și medial a

degetului afectat al pacientului,astfel încât articulația interfalangiană proximală să fie în
extensie.Pacientului i se solicită să facă flexia articulației interfalangiene distale.[13]

 Testarea flexorului superficial al degetelor

Pacientului i se cere să facă flexia articulației interfalangiene proximale a degetului

afectat în timp ce examinatorul menține restul degetului în extensie pentru a neutraliza acțiunea
tendonului flexorului digital profund.[13]

Prin diferite poziții si manevre specifice se poate realiza testarea fiecarui mușchi de la nivelul
mainii.

 Testarea dexterității degetelor

Pacientul înfinge 9 ace de siguranță cu o lungime de 3 cm într-o planșă de 12x12

cm,după care le scoate.Rezultatul exprimat în puncte,este dat de durata în care pacientul
realizează aceste operații.Testarea se face separat,la fiecare mână în parte.[14]

12
 V.3. Scale de evaluare

Scala Dash (Disabilities of Arm ,Shoulder and Hand) este un chestionar cu o serie de
întrebări și 5 variante de răspuns care privesc manifestările și capacitatea pacienților de a realiza
activități specifice cu membrul superior.
Alte scale de evaluare :BARTHEL, VAS, QOL, Indicele functional-Mână.

V.TRATAMENT

În patologia posttraumatică a tendoanelor mâinii ,programul recuperator este unul

complex și este alcătuit din:

-tratament chirugical
-tratament ortopedic
-tratament medicamentos
-tratament fizical-kinetic

-terapie ocupațională

V.1. Tratament chirugical

Tipul de procedura este ales de chirurg în urma unei evaluări ce include calitatea
sistemului articular,vascular si nervos din zona afectată , gradul de deteriorare a tendonului și a
marginilor tendonului.Operațiile utilizate frecvent in leziunile de tendon sunt tenoliza care constă
în disecția aderențelor,tenodesis( fixarea tendonului pe os),tenorafia și tenoplastia(grefarea
tendinoasă).[7]

V.2. Tratament ortopedic.

Prin dispozitive speciale de fixare precum atelele gipsate și ortezele ,se vor fixa degetele
si mâna astfel încât tendonul afectat să fie în cele mai favorabile condiții de vindecare și să nu
primească nici o sarcină.Perioada de imobilizare este individuală dar în cele mai multe cazuri
este de cel puțin 4 săptămâni. [7]

V.3. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos constă în:

-analgezice
-antiinflamatoare nesteroidiene
-chondroprotectori(glucozamina.acid hialuronic)
13
 V.4. Tratamentul fizical-kinetic

Masaj
Prin masaj se obțin urmatoarele efecte :relaxare și decontracturarea zonei,analgezie,
îmbunătățirea proprietăților funcționale ale mușchilor (elasticitatea,contractibilitatea,etc.),
creșterea circulației locale,accelerarea proceselor de vindecare a cicatricei
postchirurgicale,înlăturarea aderențelor si resorbția lichidelor interstițiale de stază.Masajul de
aplică atăt la nivelul degetelor si mâinii,cât si la nivelul antebrațului.Principalele tehnici folosite
sunt netezirea și fricțiunea.

Hidrokinetoterapia

Hidrokinetoterapia este indicată pentru efectele vasodilatatorii,decontracturante și

antialagice. Prin acțiunea apei calde si diminuarea greutății membrului superior,mobilizările
sunt mai ușor de realizat si mai puțin dureroase.[5]

Kinetoterapia[15]

Programului kinetic este alcătuit dintr-o serie de exerciții, care se vor reactualiza
constant, în funcție de statusul și evoluția afecțiunii. Pe parcursul ședințelor se lucrează progresiv
și până la apariția durerii.Tatamentul kinetic constă în:
 Posturări

-posturi antideclive(pot fi adoptate liber de către pacient ,prin intermediul unor eșarfe sau prin
folosirea unor aparate speciale)

-posturi de corecție(se folosesc atele seriate pentru menținerea pozițiilor funcționale câștigate sau
pentru corectarea unei diformității)

-posturi de repaus(plasează articulațiile în poziții protective temporare și sunt utilizate în

majoritatea timpului,in afara ședințelor de recuperare)

 Mobilizări pasive

Acestea sunt precedate de masaj și proceduri cu efect hiperemiant.Amplitudinea mișcărilor

crește treptat într-o sedință,atingând întotdeuna maximul posibil.Se va mobiliza fiecare
articulație în parte,dinspre distal spre proximal.

14
  Întinderile

Întinderea este un procedeu ce constă într-o mobilizare pasivă pe întreaga amplitudine

de mișcare a segmentului interesat,iar 10 puncte maxim de mișcare se realizeză o tracțiune pe
direcția de mișcare a acestuia .Se folosesc pentru prevenirea și înlăturarea aderențelor țesutului
moale și tendoanelor,cicatrici postoperatorii și hipercorecții ale unor deformări.

 Mobilizări active

Reprezentând baza recuperării mâinii posttraumatice,aceste mobilizări se realizează pe

toate articulațiile și mișcările posibile mâinii și degetelor,întâi analitic iar apoi global.

 Exerciții active cu rezistență

 Tehnici de facilitarea neuroproprioceptiva

Se folosesc in special:izometria alternantă,stabilizarea ritmică și hold-relax.

 Exerciții de stretching
 Exerciții pentru antrenarea prehensiunii

Se utilizeză obiecte cu mărimi specifice gradului de mobilitate al degetelor. Mai întâi se vor
antrena prizele de forţă , trecându-se progresiv spre reeducarea prizelor de fineţe și folosirea de
obiecte cu dimensiuni din ce în ce mai mici.

Fizioterapia

Pentru obținerea efectului analgetic și antiinflamator se aplică:

-curenți de joasă frecvență (Tens,diadinamic difazat cu perioadă lungă)

-curenți de medie frecvență (interferențial cu frecvențe de 80-100 Hz),

-ionogalvanizare cu analgezice

-laseroterapie

-terapia TECAR(Tansfer Energetic Capacitiv și Rezistiv)

Pentru stimularea procesului de vindecare se utilizează:

-terapia TECAR,

-laseroterapia

-ultrasunet
15
 Pentru obținerea efectului excitomotor se aplică:

-curent diadinamic (monofazat fix si perioada lungă), interferențial la frecvențe mai mici de 10
Hz.[16]

V.5. Terapia ocupațională

Terapia ocupațională joacă un rol esențial în recuperarea mâinii posttraumatice.Se

urmărește ca prin muncă sau prin orice activitate la care pacientul ia parte,acesta să-și
redobândească abilitățile zilnice și starea de sănătate.Poate fi considerată o prelungire a
exercițiilor de kinetoterapie deorece prin unele activități complexe se obtine o creștere a
mobilității ,a forței și a coordonării mișcărilor.

Se recomandă activități precum dactilografia,desen tehnic,scris tehnic ,tricotat,cusut,

ambalat,împachetat,modelări cu plastelină,croitorie,tâmplarie,ceasornicărie,etc.

În afară de activități lucrative,terapia ocupațională cuprinde și o serie de jocuri cu

caracter de autodepășire(dame,tenis de masă,billiard,aruncarea cu săgeti la țintă ,jocuri mecanice
ce utilizează tije cu mâner,șah,etc.).Este necesar ca toate activitățile alese să se potriveasă
restantului funcțional al pacientului si pentru a nu exista vreun risc de agravare a patologiei.[15]

16
PARTEA PERSONALĂ

17
 I. Metode de cercetare

Metoda studiului bibliografic:pentru partea generală s-a realizat colectarea datelor cu

ajutorul motoarelor de cautare(google academic,Medscape) și a materialelor științifice
(reviste,cărți) .

Metoda prelucrării datelor și reprezentării grafice a acestora : parametrii si datele obținute

în urma evaluării au fost prelucrate cu programul Microsoft Office 2016 iar valorile analizate
statistic au fost reprezentate grafic.

II. Material si metodă

Studiul s-a efectuat pe 5 pacienți care s-au prezentat cu leziuni posttraumatice la nivelul
tendoanelor mâinii.

Locurile desfășurării tratamentului au fost clinca Alma din Fălticeni si clinica Fiziomed
din Suceava în perioada octombrie 2019-februarie 2020.

Pacienților li s-a aplicat un program recuperator pe o durată de aproximativ 4 săptămâni.

Programul kinetic a început dupa perioada de imobilizare prelungită.

Pacienții au fost evaluați la începutul studiului în vederea stabilirii gradului de mobilitate

articulară, a forței musculare, intensității durerii, a capacității de realizare a penselor si a gradului
de dizabilitate al membrului superior.Evaluarea s-a efectuat și la sfârșitul programului recuperator
pentru a se stabili evoluția fiecărui pacient în parte.

S-au folosit următoarele metode de evaluare:[ANEXA 7]

-Testul TAM(Total Active Motion) pentru evaluarea mobilității active a degetelor afectate

-Scala VAS pentru evaluarea durerii

-Dinamometrie pentru evaluarea forței musculare globale

-Indicele functional-Mână pentru evaluarea prehensiunii

-Scala Quick Dash pentru evaluarea gradului de dizabilitate al membrului superior;

18
Norme de bioetică

Subiecții și-au dat acordul pentru a participa la acest studiu,datele personale ale acestora
fiind folosite doar în cadrul studiului .Aceștia au fost informați în legătură cu programul
recuperator care le-a fost aplicat.

II.1Materiale folosite

-mingi

-benzi elastice

-placă canadiană

-cilindru de cauciuc

-PowerBall

PowerBall reprezintă unul din cele mai noi dispozitive de antrenament fizic al membrului
superior.Acesta este un este un giroscop de înaltă precizie și tehnologie, format dintr-un rotor
închis într-o sferă exterioară solidă ce se rotește rapid în interiorul acesteia .Dispozitivul se
activează manual.[ANEXA 8]

Exercițiile cu PowerBall stimulează circulația locală,îmbunătățesc coordonarea mișcărilor și cresc

forța mușchilor membrului superior.

II.2.Obiective si metodă concretă de lucru

Obiectivele programului recuperator sunt:

1.Combaterea durerii si a edemului

2.Corectarea retracturilor țesuturilor moi

3.Refacerea mobilității articulare

4.Dezvoltarea forței si a rezistenței musculare

5.Reeducarea prehensiunii

6. Creșterea coordonării mișcărilor

7. Creșterea capacității de efectuare a ADL-urilor

19
Programul recuperator se împarte în două etape .

1.In prima etapă se aplică:

 Masaj și TECAR cu efect de regenerare a țesutului cicatriceal, antalgic și de scădere a

edemului,durată 10 minute.
 Mobilizări pasive cu întinderi in articulațiile degetelor afectate

-Kinetoterapeutul stabilizează falanga medială cu o mâna în timp ce prinde cu policele si indexul

celeilalte mâini falanga distală a degetului pacientului ,mobilizând astfel articulația
interfalangiană distală.

-Kinetoterapeutul stabilizează falanga proximală cu o mână în timp ce cu policele si indexul

celeilalte mâini prinde falanga medială realizând mobilizarea articulației interfalangiene
proximale.

-Kinetoterapeutul stabilizează metacarpul cu o mâna în timp ce cu policele si indexul celeilalte

mâini prinde falanga proximală si mobilizeză articulația metacarpo-falangiană pe toate direcțiile
de mișcare.

 Mișcări analitice ale degetelor și pumnului

- Cu antebrațul în pronație și sprijinit pe masă ,pacientul realizează închiderea si

deschiderea mâinii,apropierea si depărtarea degetelor.

-Cu antebrațul în pronație,pacientul execută cu fața palmară rularea unei mingi spre înainte și
înapoi.

-Cu antebraţul în pronație, degetele în semiflexie;pacientul execută percuţii pe suprafața mesei

cu toate degetele sau alternativ.

-Cu antebraţul la marginea mesei, mâna poziționată în afara mesei: pacientul realizează mișcări
active de flexie-extensie a pumnului,mișcări de rotație a pumnului în ambele sensuri.

 Electrostimulare pentru flexorii si extensorii degetelor

20
2. In a doua etapă se adaugă:

 Exerciții cu aplicare de rezistență progresivă pentru degete,pumn

-Terapeutul stabilizează falanga medială și opune rezistență pe falanga proximală.Se cere

pacientului să flecteze falanga proximală.

-Terapeutul aplică priza pe fața dorsală a mâinii iar cu policele opune rezistență la nivelul
falangelor proximale:se cere pacientului să facă flexia articulațiilor interfalangiene proximale și
distale.

-Cu o minge din latex în mâini;se cere pacientului să execute presiuni cu degetele în minge.

-Cu un elastic aplicat peste fața dorsală degetelor; se cere pacientului să realizeze extensia
degetelor.

-Mâna sprijintă cu marginea cubitală pe masă, policele in poziție neutră, terapeutul aplică
rezistență pe fața primului metacarpian si a falangei I; pacientul execută o mișcare de
opozabilitate spre degetele IV si V împortiva unei rezistențe.

-Terapeutul poziționeză palma în palma pacientului și se opune flexiei degetelor, pacientul

execută flexia policelui, apoi flexia pumnului şi cotului, contra rezistenței aplicate de terapeut.

-Cu coatele sprijinite pe masă, în ușoară flexie și un rulou de cauciuc in mâini,pacientul

realizează mișcări de pronație si supinație ale antebrațului.

 Stretching progresiv

-Din așezat cu brațul întins înainte,cotul în extensie ,antebrațul în pronație ,mâna în poziție de
flexie ,pacientul realizează cu cealaltă mână o presiune suplimentară ,împingând spre înapoi (se
menține 10 secunde).În continuare ,pacientul duce antebrațul în supinație ,mâna în
extensie,palma spre exterior și împinge cu mâna opusă degetele spre înapoi si menține 10
secunde.

 Exerciții pentru reeducarea prehensiunii

-Atingerea policelui cu pulpa fiecărui deget

- Modelarea plastelinei

-Apucarea unui creion între police si index și apoi rularea sa.

-Se cere pacientului să mute bile de diferite dimensiuni cu policele si vârful celorlalte degete pe
21
rând .

22
  Exerciții pentru coordonare

-Din așezat cu dispozitivul Powerball în mână ,pacientul realizează rotații ale pumnului urmând
directia mișcărilor propulsate de dispozitiv.Viteza mișcarilor se va creste progresiv.[ANEXA 8]

-Exercitii la placa canadiană.

Pentru pacienții care prezintă și leziuni de nerv se vor adauga :

 Exerciții pentru reeducarea sensibilității

-Cu mâna in pronație,pacientul rulează mingea senzorială cu fața palmară a fiecarui deget în
toate direcțiile de mișcare .[ANEXA 9]

-Prin înțeparea cu un obiect ascuțit ,este întrebat pacientul dacă simte,cum simte și unde simte
ințepătura.Exercițiul se realizează mai întâi cu ochii deschiși .

23
 Din această figură se poate observa procentajul mare al pacienților de gen masculin ,fapt
ce arată ca bărbații sunt mult mai predispuși patologiei posttraumatice de tendon a mâinii decât
femeile.

Distribuția în funcție de mâna afectată

40% Mâna dreaptă

60%
Mâna stângă

Figura II.2.2.Distribuția în funcție de mâna afectată

Din Figura II.2.2. Se poate obsevra faptul că mâna dreaptă este mai predispusă la traumatisme
decât mâna stângă.

24
II.3 Rezultate și discuții

Tabel II.2.1- Valori test TAM

Pacient Rezultat Inițial(%) Rezultat Final(%)

P1 22% 68%

P2 16% 36%

P3 18% 56%

P5 20% 52%

Mobilitatea activă totală la nivelul degetelor traumatizate evaluată cu testul TAM a

crescut cu un procent de 46% la pacientul P1, cu 20% la pacientul P2 , cu 38% la pacientul P3 si
cu 32% în cazul pacientului P2.

Cea mai scazută evoluție s-a înregistrat în cazul pacientului P2 unde cicatrizarea vicioasă
a dus la fibrozarea țesutului operat îngreunând astfel refacerea mobilității degetului.

25
 Tabel II.2.2 Valori forță musculară globală

Pacient Valori initiale Valori finale

P1 3 Kg 7 Kg
P2 1 Kg 4 Kg
P3 2 Kg 5 Kg
P4 3 Kg 6 Kg
P5 2 Kg 6 Kg

Forța musculară globală evaluată cu dinamometrul de tip pară s-a îmbunătățit în cazul
tuturor pacienților .Cel mai mare progres s-a obținut la pacienții P1 și P5, forța musculară
crescând cu 4 Kg.

26
Se observă o mărire a mediei forței musculare globale de la 2.2 Kg la 5.6 Kg ,eficiența
tratamentului fiind dovedită in acestă privință.

Dupa aplicarea tratamentului care conține și fizioterapie cu efect antalgic s-a obținut o
scădere semnificativă a durerii la fiecare pacient în parte.În cazul pacientului P1, simptomele
algice s-au redus complet.

27
Din figura prezentată se observă o diminuare a simptomelor algice ,media valorilor scăzând de la
4,2 la 1,2.

Tabel II.2.4 Valori Scala Quick Dash

Quick Dash Inițial Quick Dash Final

P1 59.4 17.7
P2 67.6 32.3
P3 70.4 35
P4 65.2 23.4
P5 64.6 25

28
 Din figura anterioară se poate observa o diminuare semnificativă a dizabilității membrului
superior la fiecare pacient în parte.

Pacientul P1 are cea mai bună evoluție, înregistrând un scor final cu 41,7 puncte mai mic
decât scorul ințial.

Punctajul scorului obținut în urma evaluării finale scade cu o medie de 38,76 față de scorul
obținut ințial.

Tabel II.2.5 Valori Indice Funcțional-Mână

Pacient Scor inițial Scor final

P1 21 10
P2 23 11
P3 25 19
P4 22 13
P5 21 11

29
 Se observă o scădere generală a valorilor Indicelui Funcțional-Mână ceea ce semnifică o
îmbunătățire a coordonării și a funcției de prehensiune a mâinii.Pentru pacientul P3 , pierderea
integrității policelui prin amputare parțială a dus la o limitare semnificativă și permanentă a
capacității de realizare a penselor,implicit si o menținere relativ ridicată a scorului Indicelui
Functional.

Valorile finale ale Indicelui funcțional-Mână au scazut cu medie de 9,6 puncte față de valorile
inițiale.

30
 II.4.Concluzii

În urma efectuării acestui studiu și a rezultatelor prezentate anterior se observă urmatoarele

evoluții:

-simptomele algice s-au redus pe scala VAS cu 4 puncte la pacientul P1,P3 cu 3 puncte la
pacienții P2 si cu 2 puncte la pacienții P4, P5.

- rezultatele testului TAM au avut o creștere moderată,cel mai mare progres înregistrându-se la
pacientul P1 unde mobilitatea activă totală a degetului traumatizat a crescut cu 46 de procente

-forța musculară globală s-a ameliorat la fiecare din cei 5 subiecți ,valorile având o creștere în
medie de 3,4 Kg

-capacitatea de realizare a penselor a crescut ,progresele cele mai ridicate înregistrându-se la

pacienții P1 si P2

-dizabilitatea membrului superior s-a redus în cazul tuturor pacienților,scorurile scăzând cu o

medie de 38,76 de puncte

În concluzie, conform ipotezei de la care am pornit ,aceea că tratamentul

fiziokinetoterapeutic contribuie la îmbunătățirea funcționalității mâinii prin scăderea
durerii,îmbunătățirea mobilității articulare,ameliorarea forței musculare și reeducarea
prehensiunii la pacienții cu patologie posttraumatică de tendon,consider că ipoteza a fost validată
cea ce înseamnă că obiectivul studiului a fost îndeplinit.

31
BIBLIOGRAFIE

1. Bradon J Wilhelmi, Hand Anatomy,29 Iunie2016

https://emedicine.medscape.com/article/1285060-overview#a7

2. Gabriela Monica Moacă,Anatomia aparatului locomotor,Editura Bibliotheca,Târgoviște,2014

3. Palastanga N, Soames R. Anatomy and Human Movement: Structure and Function. 6th
Ed. London: Churchill Livingstone, 2012.

4. Daniela Iuliana Chimingică,Esențial în KINTEOTERAPIE,Editura

Pim,Iași,2018 5.Mariana Cordun,Kinetologie Medicală,Editura Axa,București

1999

6.T.Sbenghe,Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor,Editura medicală

7. “Tratamentul leziunilor extensorului tendonului”-

Reabilitare,2019,https://ro.keepingyourjointshealthy.com/

8. Angermann P, Lohmann M. Injuries to the hand and wrist. A study of 50,272 injuries. J
Hand Surg Br. 1993;18:642-644.

9.Johanna P. de Jong, MD, Jesse T. Nguyen, MD, [...], and Steven L. Moran, MD,The
Incidence of Acute Traumatic Tendon Injuries in the Hand and Wrist: A 10-Year Population-
based Study,Iunie 2014

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4040381/#!po=2.77778

10. https://www.physio-pedia.com/Flexor_Tendon_Injuries

11. . Rosemary Prosser ,Rehabilitation of the hand and the Upper Limb,2003,p 24

12. https://nyulangone.org/conditions/hand-sprains-strains/diagnosis

13. Clinical Tests for the Musculoskeletal System - K. Buckup (Thieme, 2004)

WW 14.Tatiana Balint,Evaluarea aparatului locomotor,Editura

Tehnopress,Iasi,2007

15. Cristian Budică,Kinetoterapia în afecțiunile ortopedico-traumatice,Editura România de

mâine București,2005

16. Elena Luminița Sidenco,Electoterapia,Editura Fundației Romania de mâine,București, 2005

32
ANEXE

ANEXA 1

UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE”

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Departamentul de Sănătate si Dezvoltare Umană

Programul de studii BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

LUCRARE DE LICENȚĂ
RECUPERAREA IN PATOLOGIA
POSTTRAUMATICĂ A
TENDOANELOR MÂINII

Coordonator științific: Absolvent:

33
ANEXA 4

Rezumat

Patologia posttraumatică a tendoanelor cuprinde o serie de leziuni tendinoase cauzate cel

mai frecvent de factori mecanici,aceștia producând rupturi parțiale sau secționări
complete.Leziunile pot interesa doar tendonul sau ruptura se produce de la zona de inserție pe os
cu avulsii de fragment osos.
Leziunile traumatice acute ale tendoanelor mâinii sunt frecvent întâlnite in secția de
urgențe fiind situate pe locul doi dupa fracturile de la nivelul mâinii si pumnului.
Alegerea temei a fost determinată de interesul aparte pe care l-am avut încă de la
începutul studiilor de licență pentru anatomia complexă a mâinii si importanța pe care
recuperarea funcțională a mâinii o are pentru reintegrarea in viața socio-profesională a
pacientului.

Ca ipoteză, am urmărit dacă aplicarea tratamentului prin metode de recuperare specifice

fiziokinetoterapiei contribuie la reducerea durerii, creșterea mobilității articulare,cresterea forței
musculare, reeducarea prehensiunii si a coordonării la pacienții cu patologie posttraumatică a
tendoanelor mâinii.

Studiul a cuprins un număr de 5 pacienți cu leziuni posttraumatice la nivelul tendoanelor

mâinii.Evaluarea pacientilor s-a facut la începerea tratamentului de recuperare și la terminarea
acestuia. Ca și proceduri, am aplicat kinetoterapie, masaj și TECAR.

În concluzie, în urma aplicării tratamentului s-au obținut progrese în privința

durerii, mobilitătii articulare, fortei musculare ,coordonării și capacităii de realizare
penselor.

Așadar conform ipotezei de la care am plecat și anume că tratamentul

fiziokinetoterapeutic contribuie la îmbunătățirea funcționalității mâinii prin scăderea
durerii,creșterea mobilității articulare,creșterea forței musculare, reeducarea prehensiunii și la
pacienții cu patologie posttraumatică de tendon,consider că aceasta a fost confirmată iar scopul
studiului a fost îndeplinit.

34
ANEXA 5

Summary

Posttraumatic pathology of the tendons includes a series of tendon injuries most

commonly caused by mechanical factors which produces partial ruptures or complete sections.
Injuries may affect only the tendon or rupture occurs from the area of insertion on the bone with
bone fragment avulsions.

Acute traumatic tendon injuries of the hand are commonly encountered in the emergency
department ,being on the the second position (29%), whereas fractures of the hand and wrist are
1st (42%).

The choice of this theme was determined by the particular interest I had since the
beginning of the undergraduate studies for the complex anatomy of the hand and the importance
that the functional recovery of the hand has for the reintegration into the socio-professional life
of the patient.

As a hypothesis, I have watched whether the application of physiotherapy methods

contributes to pain reduction, increase joint mobility, increase muscle strength, re-education of
grip and coordination in patients with post-traumatic pathology of the hand tendons.

The study included 5 patients who were diagnosed with post-traumatic tendons injuries of
the hand. Patients assessment was made at the onset of recovery treatment and on its completion.
Like procedures, we applied kinesiotherapy, massage and TECAR.

In conclusion, following treatment, progress has been made on pain, joint mobility,
muscle strength, coordination,grip capacity. Therefore, according to the hypothesis from which I
have gone, namely that the treatment by recovery methods specific to physiotherapy contributes
to the reduction of pain, the increase of the articular mobility,the increase of muscular
strength,reeducation of grip in patients with post-traumatic pathology of hand tendons, I believe
that this treatment has been confirmed, and the purpose of the study was met.

35
ANEXA 6

Figură III.2.1 RMN mână sănătoasă(Stânga),ruptura flexorului profund la nivelul

falangei mijlocii(dreapta)
ANEXA 7
Metode de evaluare:
-Testul TAM (pentru evaluare mobilității active a degetelor afectate)

-Scala VAS(pentru durere)

-Dinamometrie (pentru forța musculară globală)

-Indicele functional-Mână (pentru evaluarea prehensiunii)

-Scala Quick Dash(pentru evaluarea gradului de dizabilitate a membrului superior)

Testul TAM(Total Active Motion)

TAM constă în suma flexiei active a articulațiilor MCF,IFP,IFD minus deficitul de extensie a
degetelui afectat .Valoarea obtinută se compară cu cea a degetului sanatos de la mana
contralaterală sau cu valoarea standard de 260 de grade.Rezultatele testului se prezintă în
procente.

Scala VAS(Visual Analogue Scale)-Aceasta constă în aprecierea pacientului în privința

durerii resimțite, de la o scală de la 0 la 10, unde valoarea 0 reprezintă absența durerii, iar
36
valoarea 10 durere extremă.

37
 Indicele Funcțional-Mână

Posibil Posibil cu Posibil cu

fără dificultate dificultate Imposibil
Întrebare
dificultate medie importantă 3
0 1 2
1.Puteți să vă încheiați și să vă
descheiați la o haină?
2.Puteți folosi un cuțit?
3.Puteți închide pumnul complet?
4.Puteți să ridicați o sticlă plină cu mâna?
5.Puteți închide și deschide un sertar?
6.Puteți face un nod?
7.Puteți dactilografia mai mult timp?
8.Puteți închide și deschide un fermoar?
9 Puteți sa întoarceți o cheie în ială?
10.Puteți întoarce paginile unei cărți?
Scor total-

Scala Quick Dash

dificul
fără dificultate dificultate imposibil
tate
dificultate ușoară moderată de executat
severă
Deschideți un borcan strâns
1 1 2 3 4 5
sau nou
Cărați o geantă de
2 1 2 3 4 5
cumpărături sau servietă
3 Vă spălați pe spate 1 2 3 4 5
Folosiți un cuțit pentru a
4 1 2 3 4 5
prepara mâncarea
Efectuați activități
gospodărești grele(de
5 1 2 3 4 5
exemplu, spălați pereții,
spălați podelele)
Activităţi recreative care vă
6 1 2 3 4 5
solicită, prin intensitate sau

38
 impact, braţul, umărul sau
mâna
În ultima săptămână, în ce Destul
Extrem de
măsură problema dvs. cu Deloc Puțin Moderat de
mult
braţul, umărul sau mâna v-a mult
7 afectat activităţile sociale
normale pe care le desfăşuraţi
1 2 3 4 5
cu familia, prietenii, vecinii
sau alte grupuri?
În ultima săptămână, aţi fost
limitat în munca dvs. sau în
alte activităţi zilnice
8 1 2 3 4 5
obişnuite din cauza
problemei cu braţul, umărul
sau mâna?

Extrem de
Inexistentă Ușoară Moderată Mare
mare
Durere în brat,umăr
sau mână.
Furnicături (înţepături
10 şi amorţeală) în braţ, 1 2 3 4 5
umăr sau mână.
Dificultate
atât de
Nicio Dificultate Dificultate Dificultate
mare încât
dificultate ușoară moderată foarte mare
nu am putut
dormi
În ultima săptămână,
câtă dificultate aţi
întâmpinat ca să
11 1 2 3 4 5
dormiţi, din cauza
durerii din braţ, umăr
sau mână?

Formula de calcul este: [(suma răspunsurilor : numărul de răspunsuri)-1]x25

39
ANEXA 8

40
ANEXA 9

41