Efectul interacțiunilor medicament-aliment

In general prezența alimentelor în tubul digestiv influențează negativ

absorbția, biodisponibilitatea per os a medicamentelor prin reducerea
contactului direct cu mucoasele absorbante si prin intracțiunile biofarmaceutice
posibile.
De aceea, în general, este indicată administrarea medicamentelor pe
nemâncate, adică în intervalele de timp dintre mese, începând de la 2 ore după
masă până la o oră înainte de următoarea masă. Excepție de la această regulă
fac:
 Medicamentele iritante pentru mucoase, care trebuie administrate după
masă (AINS, digitalice, săruri de fier, de potasiu, de calciu, teofilina și
derivații);
 Medicamente care trebuie administrate la un anumit interval de timp
înainte sau după masă.
 Absorbtia unora dintre medicamente poate fi influentata de alimentele
consumate in momentul ingestiei, cel mai adesea scad absorbtia acestora in
organismul uman si ideal ar fi ca producatorii sa prezinte studii referitoare la
modul in care alimentele influenteaza absorbtia medicamentelor.
De exemplu, unele medicamente pot fi inactivate partial de aciditatea
clorhidropeptica, asa cum este cazul unor peniciline de administrare orala.

In cazul acestor medicamente, alimentele care neutralizeaza aciditatea

clorhidropeptica pot favoriza absorbtia.
Exista, de asemenea, situatii in care absorbtia medicamentelor poate fi
influentata numai de anumite componente ale alimentatiei, nu de alimentatia
in ansamblul sau.
Cel mai sugestiv exemplu il reprezinta tetraciclinele. Acestea pot fi
inactivate in tubul digestiv de ionii de calciu care se gasesc in mod obisnuit in
produsele lactate, cum ar fi laptele si iaurtul.
 Fenomenul este interesant in practica medicala uzuala, deoarece exista
tendinta ca in cursul unui tratament cu tetracicline sa se indice consumul de
lapte – pentru a contracara iritatia gastrica produsa in mod obisnuit de aceste
medicamente, dar si de iaurt – pentru a repopula colonul cu Lactobacilus
acidophylus, stiut fiind ca antibioticele cu spectru larg pot distruge flora
saprofita a colonului.
Se poate administra si lapte,si iaurt in cursul unui tratament cu
tetracicline, dar nu in aceeasi priza, ci in prize separate intre ele, de perioade de
timp de aproximativ 2-3 ore.

Branzeturile fermentate, vinul, Berea

Asocierea medicamentelor antidepresive (inhibitori ai monoaminooxidazele -

IMAO) cu branzeturile fermentate (cascaval, telemea, burduf, camembert,
roquefort), vinul (in special cel rosu) si berea pot declansa crize severe
de hipertensiune arteriala datorita unor amine biogene (tiramina, histamina),
care determina eliberarea de catecolamine (noradrenalina, adrenalina).

Citricele
Citricele accelerează absorbția fierului din suplimente alimentare. Acest lucru
poate duce la depășirea nivelului maxim recomandat;
Grapefruit-ul nu este recomandat celor care iau anticoncepționale, unele
medicamente pentru afecțiuni cardiace sau pentru tratarea astmului. De
asemenea, este periculos să consumăm grapefruit atunci când luăm unele
medicamente antialergice, antihistaminice, antivirale. O jumătate de pahar cu
suc de grapefruit poate să potențeze efectul analgezicelor și al medicamentelor
împotriva colesterolului;
Alcoolul
Creste toxicitatea medicamentelor utilizate in tratamentul maladiilor cardiace,
hepatice, neurologice. Alcoolul nu trebuie consumat nici cand se
administreaza paracetamol.
Pe de alta parte, alcoolul inactiveaza unele medicamente cum sunt penicilinele
(penicilina G, V, amoxacilina, ampicilina, oxacilina). Nu afecteaza insa
activitatea tetraciclinei, gentamicinei, kanamicinei, cloramfenicolului.
Este interzisa asocierea medicamentelor sedative (somnifere, tranchilizante,
antiepileptice, antidepresive) cu alcoolul.
Alimente cu un continut ridicat de vitamina K

Alimente care contin cantitati mari de vitaminaK (urzicile, spanacul, patrunjelul,

cruciferele-varza, salata, algele marine) nu vor fi consumate de cei care
utilizeaza tratamente cu medicamente anticoagulante, salicilati, aspirina si mai
ales cei care au in antecendente un accident vascular cerebral sau infarct de
miocard.
Se vor evita si suplimentele alimentare cu actiune antiplachetara obtinute
din Gingko biloba, alge marine (laminarina), ulei de peste (Omega-3 cu lant
lung DHA-EPA).

Carnea de ton
Consumul carnii de ton poate provoca manifestari alergice in cazul celor care
urmeaza un tratament cu izoniazida, administrat impotriva tuberculozei.

Carnea la gratar

Carnea pregatita la gratar, pe carbuni, genereaza hidrocarburi policiclice

aromate (PAH), cancerigene si care cresc activitatea unei enzime. Prin inductia
si cresterea activitatii acestei enzime, unele medicamente sunt metabolizate si se
elimina mai rapid, scazand astfel eficacitatea unor antiasmatice
(aminofilina, teofilina, zileuton), a unor analgezice (fenacetina, paracetamol),
anxeolitice-sedative (diazepam), antiaritmice (haloperidor, clopazina),
inhibitoare virale utilizate in tratamentul HIV-SIDA (ritonavir) si a unor
antiemetice utilizate in combaterea vomismentelor provocate de chimioterapia
cancerului (ondansetron).
Efecte asemanatoare apar si la fumatorii activi sau pasivi (tigara contine PAH si
alte noxe puternice) sau la cei care traiesc si lucreaza in medii poluate chimic.
La suferinzii de astm se poate declansa criza severa de dispnee, cu risc ridicat.

Sarea, zaharurile si cafeina

Sarea de bucatarie nu trebuie consumata in tratamentele cu medicamente

cortizonice, deoarece creste riscul de retentie hidrosalina, cu aparitia edemelor
si hipertensiunii arteriale, cu afectarea cordului. Sarea scade eficienta satinelor
si antihipertensivelor.
Zaharurile (zahar, glucoza, miere) si alimentele dulci nu trebuie asociate cu
medicamentele pe baza de cortizon, deoarece creste riscul de aparitie
a diabetului zaharat.
Cafeina (cafeaua, guarana) este diuretica si stimulant psihomotor si nu trebuie
asociata cu diureticile. Asocierea cafeinei cu medicamente deprimante ale
sistemului nervos (somnifere, anxiolitice, benzodiazepine) are efect antagonic
asupra acestora, reducandu-le actiunea sedativa.
Aceste asocieri vor fi evitate pentru a nu agrava starea de sanatate a suferinzilor.

In concluzie, se poate afirma cu siguranta ca exista interactiuni intre

medicamente si alimente, dar este greu de stabilit cu certitudine care sunt
regulile care guverneaza asemenea interactiuni. Pe de alta parte, nici nu
se poate renunta la medicamente atunci cind sunt necesare si nici la alimente pe
perioada tratamentului medicamentos.
Singura regula care poate fi aplicata ramane informarea corecta si completa
asupra medicamentului care urmeaza a fi utilizat.