Licenta Fractura Antebrat

Cuprins
Argument
Capitolul 1.Anatomia şi fiziologia aparatului locomotor
-Oasele
-Muşchii
-Articulaţiile
Capitolul 2.Noţiuni despre boală
- Definiţie
- Etiologie
- Anatomie patologică
- Clasificare
- Simptomatologie
- Diagnostic
- Evoluţie
- Complicaţii
-Tratament
- Principiile şi obiectivele recuperării
Capitolul 3. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu fractură de antebrat
- Noţiuni generale despre nursing
- Tehnici de nursing. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie
Capilolul 4.Prezentarea cazurilor
Capitolul 5.Bibliografie selectiva
Argument
1
Fractura de antebrat este una din afecţiunile specifice şi înseamnă mai mult decât un os
rupt, pentru persoanele în vârstă reprezintă o schimbare majoră a vieţii.
Această fractură apare de cele mai multe ori la femei, decât la bărbaţi,deoarece femeile
sunt în relaţie directă cu osteoporoza,care fragilizează oasele, favorizând apariţia fracturilor de
antebrat. Poate apărea şi la persoanele tinere, în contextul unor accidente de circulaţie,sportive
sau casnice. Pentru persoanele de vârsta a treia, fractura de antebrat poate fi fatală dacă nu este
tratată la timp. Un astfel de accident duce la imobilizarea persoanei,iar starea de sănătatea se
poate deteriora treptat prin rectricţionarea repausului la pat.
Evoluţia depinde de vârsta şi de afecţiunile anterioare sau determinate în urma unui

politraumatism,dar şi de tipul de fractură, cu sau fără deplasare. Au un prognostic diferit şi
creează multe decepţii chiar dacă sunt trate corect. La vârstnici, fractura se tratează chirurgical
prin implantarea unei proteze,în schimb ce la tineri se evită acest lucru, iar tehnica recomandată
este de reducere a fracturii prin chirurgie şi prin montarea de şuruburi,nu proteze. Cu cât se face
mai repede intervenţia chirurgicală cu atât cresc şansele de supravieţuire,iar în prima săptămână
de la operaţie pacientul face deja primii paşi cu ajutorul unui cadru.
Rolul asistentei medicale în nursingul acestei afecţiuni este extrem de important, începând
cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractură spre serviciul de specialitate cât şi îngrijirile şi
nevoile de care trebuie să beneficieze. Nu este de neglijat nici componenţa psihică a bolnavului în
fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind irascibil şi unde rolul asistentei
medicale este de al încuraja şi de al introduce în viaţa socială cat mai rapid. Educaţia sanitară prin
mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie să le facă vizavi de fracturile
patologice la persoane în vârstă este tot de anvengura asistentului medical.
2
Capitolul 1.Anatomia şi fiziologia aparatului locomotor
La vertebratele superioare, inclusiv la om, s-au diferenţiat în decurscul evoluţiei, grupuri de

organe puse în slujba îndeplinirii unor mari funcţiuni ale întregului organism. Un astfel „complex
funcţional” este şi aparatul locomotor.
Aparatul locomotor este alcătuit din oase cu legăturile lor – articulaţiile şi din muşchi.
Totalitatea structurilor osoase formează scheletul. Acesta constituie un fel de „schelă” care dă
forma generală şi proporţiile corpului omenesc. Elementele scheletului contribuie la menţinerea
posturii organismului, opunându-se împotrivării date de greutatea corpului, care se afla sub
acţiunea gravitaţiei terestre. Oasele sunt legate între ele prin structuri conjunctive de diferite
feluri, care le asigură mobilitatea , adică posibilitatea deplasării unele în raport cu altele. Aceste
structuri sunt articulaţiile. Oasele şi articulaţiile formează partea pasivă a aparatului locomotor.
Pe oase se fixează muşchii striaţi scheletici. Aceştia acţionează asupra oselor şi articulaţiilor ca
asupra unor pârghii, constituind partea activă a aparatului locomotor, adică elementele lui
dinamice. În afară de imprimarea unor mişcări segmentelor osoase, muşchii mai intervin şi în
imobilizarea acestor segmente în anumite atitudini.
În acest fel, organele aparatului locomotor formează o arhitectură de bază care învelită de
ţesutul celulo-adipos şi de tegumente, defineşte morfologia exterioara a corpului şi delimitează
cavităţile interioare, precum şi spaţiile conjunctivale ale acestuia, care adăpostesc aparatele vieţii
vegetative, aparatul neuro-senzorial şi magistratele neuro-vasculare.
Aparatul locomotor are ca funcţie principală locomoţia,adică deplasarea individului în spaţiu,

precum şi mobilizarea diverselor segmente ale organismului ‚ unele în raport cu altele. Se asigură
astfel desfăşurarea variatelor activităţi ale omului,active sau pasive, în cadrul mediului
înconjurător.
Activitatea organelor locomotorii nu este autonomă, independentă. Componentele sale

formează un tot,ale cărui părţi se dezvolta şi funcţionează în stransă legătură unele cu altele,
precum şi cu celelalte componente ale corpului omenesc. Această coordonare este realizată de
sistemul nervos. Orice atitudine sau postură este menţinută şi orice mişcare este efectuată graţie
activităţii continue şi atente a aparatului neuro-senzorial, fără a cărui prezenţă aparatul locomotor
ar fi o masă inertă sau un ansamblu care ar funcţiona neomogen şi arhaic. Trebuie menţionat că
activitatea organelor locomotorii în cadrul economiei generale a organismului , include o
activitate metabolică dintre cele mai intense.
Organele aparatului locomotor constituie o mare parte din masa totală a corpului. Acestor
organe le corespund aproximativ 52% din greutate totală a unui adult din care circa 38% revin
musculaturi, iar 14% scheletului.
Componentele scheletului sunt conţinute într-o învelitoare fibroasă continuă, care la nivelul
oaselor poartă numele de periost,iar la nivelul cartilajelor de pericondru.
3
Oasele
Funcţiile oaselor: - determină forma, dimensiunile şi proporţiile corpului şi ale diferitelor

sale segmente;
- servesc ca sprijin pentru întregul corp şi pentru părţile moi;
- alcatuiesc cavităţi ce protejează anumite organe delicate (creier);
- servesc ca element de inserţie pentru muşchi, devenind astfel pârghii pentru funcţiunea de
locomoţie;
- constituie rezervă calcică a organismului;
Oaselor li se atribuie,în general, forma unor corpuri geometrice şi li se descriu trei

dimensiuni: lungimea, lăţimea şi grosimea. Li se descriu feţe, margini, unghiuri. Astfel oasele se
clasifică în: lungi, plane şi scurte. Forma unor oaselor este însă neregulată.
1. Oasele lungi – la aceste oase ,lungimea depăşeşte lăţimea şi grosimea. Un os lung este format
dintr-un corp sau diafiză şi două extremităţi sau epifize. Între diafiză şi cele două epifize se
delimitează o zonă numită metafiză. Oasele lungi se găsesc mai ales la nivelul membrelor, ele
îndeplinesc rolul de pârghii de viteză in diferitele mişcări.
2. Oasele plane – la aceste oase lungimea şi lăţimea sunt aproape egale între ele, dar depăşesc
grosimea;sunt turtite şi prezintă de studiat două feţe şi un număr variabil de margini şi unghiuri.
Ele îndeplinesc două funcţiuni a) servesc la edificarea cavităţilor de protecţie ; b) dau inserţie
unui mare număr de muşchi. (scapula).
3. Oasele scurte – sunt oase care au cele trei dimensiuni aproape egale. Forma lor se apropie de cea
cubică. Oasele scurte se găsesc în acele regiuni unde este necesară o mare soliditate şi unde există
mişcări foarte variate însă cu amplitudine mică (coloana vertebrala).
4. Oasele pneumatice – sunt oase neregulate ,care conţin în interiorul lor cavităţi pline cu aer( de
exemplu maxila)
5. Oasele sesamoide – sunt oase deobicei lentiforme,mici, ce se dezvoltă în vecinătatea unor

articulaţii sau chiar în tendoanele unor muşchi.
6. Oasele suturale sau oase wormiene – sunt oase mici ,plane şi incontestate. Se dezvoltă din punct
de vedere de osificare speciale independente de ale oaselor învecinate, fie la nivelul suturilor
craniului, în special în sutura lamboidă, fie la nivelul fontanelelor. S-a mai descris un grup de
oase wormiene numite insulare, care se dezvoltă în centrul oaselor bolţii craniene.
7. Oasele neregulate – care datorită formei şi arhitecturii lor complicate nu pot fi încadrate în nici
unul din grupele precedente (palatinul, sfenoidul)
4
Muşchii
Corpul omenesc dispune de un număr de peste 430 muşchi striaţi carereprezintă în totalitatea
lor 40-45% din greutatea întregului corp.Un muşchi striat este alcătuit din mai multe
elemente:corpul muscular,tendonul, joncţiunea tendinomusculară, inserţia muşchiului, tecile
sinoviale, bursele seroase anexate, vasele şi nervii muşchiului.Marea majoritate a muşchilor au
forme şi dimensiuni diferite, ceea ce reprezintă, de la început un indiciu al relaţiilor
dintre formele organelor, contracţiiile şi funcţiile lor diverse. În ansamblu, toţi
muşchii se pot grupa dupa forma lor în:
 muşchi scurţi
 muşchi lungi
 muşchi laţi
 muşchi inelari
Muşchii scurţi realizează împreună ansambluri musculare. Prototipul muşchilor

scurţi este reprezentat de muşchii şanţurilor vertebrale,carfe contribuie la
menţinerea coloanei în extensie. Datorită numărului şi independenţei elementelor,ei
menţin coloana, asigurându-i în acelaşi timp supleţe prin jocul contracţiilor.
Muşchii lungi sunt după forma lor de trei tipuri: muşchi fuziformi, muşchi
cilindrici şi muşchi mixt.
Muşchi lungi fuziformi, de forma unor fuse, au ca prototip muşchii gâtului şi ai

membrelor.Produc mişcări de forţă relativ mare şi de amplitudine mare.
Muşchii lungi cilindrici au aproximativ aceeaşi lăţime pe toată întinderea lor şi

se întâlnesc tot la membre. Produc mişcări de amplitudine mare, dar de forţă mică şi
contribuie mai mult la menţinerea direcţiei de mişcare.
Muşchii laţi sunt după grosimea lor de două tipuri:
 muşchi laţi şi subţiri
 muşchi laţi şi de dimensiuni mai mari.
Muşchii laţi şi suţiri alcătuiesc centurile care închid marile activităţi ale
corpului. Prototipul lor este reprezentat de muşchii abdominali, care susţin greutatea
viscerelor. Sunt dispuşi în planuri suprapuse şi fasciculele lor sunt orientate în
sensuri diferite.
5
Muşchii laţi şi de grosimi mai mari au ca prototip muşchii care acoperă cavitatea
toracică şi mobilizează membrele superioare. Sunt în general de formă
triunghiulară, baza inserându-se larg pe coloana vertebrală, torace şi bazin, iar
vârful reprezentat de un tendon puternic, se inseră pe un punct al membrului
superior.
Muşchii inelari au formă circulară şi permit prin contracţia lor,deschiderea sau

inchiderea anumitor orificii. Exemplu :orbicularul ochilor, orbicularul buzelor. Tot
un muşchi inelar dar cu totul deosebit ca dimensiune şi importanţă poate fi
considerat şi muşchiul diafragm, care alcătuieşte plafonul cavităţii abdominale şi
planşeul cavităţii toracice.
Articulaţiile
Către extremităţile lor segmentele osoase sunt legate între ele prin părţi moi ,
participând astfel la formarea articulaţiilor.
Articulaţiile în funcţie de gradul lor de mobilitate se clasifică în:
 Prima grupă o formează sinartrozele(articulaţii fixe) în care mişcările sunt

minime sau inexistente. Aceste articulaţii sunt lipsite de o cavitate articulară,
iar in funcţia lor de mobiliatate diminuă până la dispariţie,nemai rămânând
decât nişte zone interosoase, cu un ţesut intermediar,care poate fi transformat
chiar în ţesut osos,ceea ce face ca delimitarea dintre oase să dispară.
 A doua grupă de articulaţii o formează articulaţiile semimobile cu mişcări

ceva mai ample,denumite amfiartroze, în care zona intermediară prezintă o
fantă incompletă,aparută sub influenţa unor mişcări de amplitudine redusă.
A treia grupa,cea a adevăratelor articulaţii este reprezentată de diatroze,

caracterizate prin prezenţa unei cavităţi articulare care apare între extremităţile
oaselor.
6
Capitolul 2.Noţiuni despre boală
Definiţie
Fracturile antebratului sunt definite prin intreruperea continuitatii a unuia sau ambelor
oase (radius si ulna) ce formeaza scheletul acestui segment de membru, produse, de
obicei, prin cadere pe membrul superior in extensie, accidente rutiere, traumatisme
directe, dar si prin impuscare cu proiectile cu viteza mare.
Etiologie
Sex: Aceste fracturi se întâlnesc mai frecvent la femeile în vârstă, care sunt mai puţin
active şi mai expuse la osteoporoză.
Vârstă : Toate statisticile menţionează faptul că frecvenţa fracturilor colului femural creşte
cu vârsta , 75% din fracturi survenind după 60 de ani.
Pentru înţelegerea mecanismului de producer a fracturilor sunt necesare revederea unor

noţiuni de anatomie privind structura extremităţii superioare. Această extremitate sub aspectul
tensiunilor care exercită asupra ei,se aseamănă cu braţul unei macarale.
Anatomie patologica
Prin fractura diafizelor oaselor lungi ale antebratului intelegem o fractura complexa ce
poate include fracturi ale radiusului, ulnei sau ambelor oase. In urma fracturarii oaselor
acestea se pot angula (formeaza un unghi la nivelul focarului de fractura , unghi ce nu
exista in mod normal ), se pot incaleca(modificare in ax a osului) sau se pot decala (se
departeaza capetele fracturate). Pe langa leziunile osoase existente se pot asocia leziuni
articulare (ale capsulei cotului sau ale ligamentelor) si leziuni ale membranei interosoase.
La acest nivel putem vorbi si de fracturile in "lemn verde", care au o incidenta crescuta la
copil datorita elaticitatii oaselor, in care numai o parte a corticalei osului este intrerupta.
7
Clasificare
Fracturile antebratului se pot clasifica, in functie de structurile osoase afectate, in:
fracturi izolate ale ulnei
fracturi izolate ale radiusului
fracturi ale ambelor oase.
In functie de caracteristicile focarului, fracturile antebratului se pot clasifica in:
fracturi cu traiect simplu
fracturi cu fragment intermediar
fracturi complexe (cominutive).
8
Diagnostic
Diagnosticul este clinic si radiologic. Conturul anatomic al bratului este deformat,

cu edem local important siechimoze. In cazul fracturilor deschise, se poate observa o
solutie de continuitate la nivelul tegumentului, de dimensiuni variabile, de la o plaga
punctiforma, la defecte tegumentare extinse cu leziuni ale tesuturilor moi, hemoragie si
expunerea fragmentelor osoase.
Din punct de vedere radiologic se poate observa intreruperea continuitatii osoase, cu sau
fara deplasarea fragmentelor, cu sau fara fragmente intermediare, cu sau fara leziuni
asociate, precum fracturile sau luxatiile cotului si pumnului. Incidentele standard pentru
9
antebrat sunt antero-posterior si latero-lateral, care trebuie obligatoriu sa includa cotul si
pumnul.
Evoluţie
Fracturile diafizare inchise ale antebratului au in general un prognostic relativ bun, dar
consolideaza greu la adult (in 3 luni sau mai mult). Fracturile deschise au un prognostic
rezervat, mai ales daca sunt produse prin strivire, cu leziuni complexe musculotendinoase
si cominutie(mai multe fragmente osoase). Complicatiile sunt: · complicatii imediate: -
leziuni vasculare - leziuni nervoase (n.ervul median, mai rar nervul ulnar sau nervul
radial) - deschiderea fracturii cu risc de infectie - luxatii asociate (fractura-luxatie
Monteggia-Stanciulescu, fractura-luxatie Galeazzi) · complicatii tardive: - pseudartroza -
calus vicios cu limitarea pronosupinatiei si durere articulara - sindrom Volkman -
inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea antebratului - sinostoza
radioulnara
Tratament
Exista doua optiuni terapeutice: tratament conservator (ortopedic) si tratament chirurgical.
Tratamentul ortopedic
Indicatiile tratamentului ortopedic sunt limitate la leziunile izolate, fara deplasare, ale
unuia dintre cele doua oase ale antebratului (fracturi izolate ale radiusului sau ulnei, fara
alte leziuni asociate, precum luxatii sau fracturi suplimentare).
Tratamentul conservator consta in imobilizarea intr-un aparat gipsat circular care trebuie
neaparat sa cuprinda articulatiile cotului si pumnului, cu flexia antebratului fata de brat la
90° si mana in supinatie (palma priveste in sus). Aparatul gipsat nu trebuie sa cuprinda
articulatiile metacarpo-falangiene, pentru a permite mobilizarea degetelor. Membrul
imobilizat trebuie sustinut printr-o esarfa lata, pentru a preveni angularea ulnara a
fragmentelor si pentru a mentine membrul in pozitie elevata (astfel se previne sau
limiteaza aparitia edemului in tesuturile moi). Miscarea permanenta a degetelor trebuie
incurajata. Este necesara o atenta supraveghere clinica pentru a preveni aparitia
sindromului de compartiment la nivelul antebratului. Monitorizarea clinica si radiologica
periodica este esentiala pentru a observa in timp util eventualele deplasari secundare.
Convertirea la tratamentul chirurgical este posibila numai in primele 3 saptamani de la
producerea evenimentului traumatic. Dupa aceasta perioada, o reducere anatomica este
foarte dificil de obtinut (focarul de fractura consolideaza). Imobilizarea se mentine pana la
aparitia semnelor clinice (disparitia durerii) si radiologice de consolidare.
10
Avantajele tratamentului conservator sunt reprezentate de anularea riscului anestezico-
chirurgical si infectios, dar presupune riscul unor deplasari secundare, intarziere in
consolidare sau consolidare vicioasa, cu urmari nefavorabile asupra functionalitatii
membrului superior afectat.
Complicatiile imobilizarii in aparat gipsat circular sunt reprezentate de riscul aparitiei

sindromului de compartiment: edem masiv al tesuturilor moi ale antebratului, constranse
intr-o structura inextensibila. Poate apare ischemia musculaturii, care se retracta, generand
asa-numita contractura Volkmann, cu pierderea functionalitatii membrului superior. De
asemenea o evaluare clinica amanuntita trebuie sa excluda eventuale leziuni nervoase
(tulburari motorii si de sensibilitate) si/sau vasculare (absenta pulsului periferic si
modificari de culoare si temperatura tegumentare).
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este rezervat fracturilor cu deplasare ale antebratului, fracturi

instabile, in care nu se poate obtine vindecare corecta doar prin imobilizare gipsata. De
asemenea tratamentul chirurgical este indicat in fracturile deschise, precum si in caz de
complicatii neurologice, vascular sau existenta altor fracturi asociate.
Fixatorul extern (solutie temporara)
Fixatorul extern reprezinta un cadru rigid, solidarizat prin fise metalice introduse in
fragmentele osoase ce trebuie reduse si fixate in pozitie anatomica. Fixarea externa este o
solutie provizorie de tratament, in cazul pacientilor politraumatizati, cu importante leziuni
ale tesuturilor moi, ce nu permit o fixare definitiva imediata. Convertirea la fixare
definitiva nu trebuie intarziata cu mai mult de 3 saptamani, datorita riscului crescut de
infectie, in caz contrar. Plasarea fiselor trebuie sa permita aplicarea ulterioara a unei placi
pentru fixare definitiva.
Avantajele fixarii externe sunt: fixare rapida, cu evitarea agravarii leziunilor tesuturilor
moi (mai ales in cazul fracturilor deschise), reducerea semnificativa a durerilor
pacientului, pana la fixarea definitiva.
Placa si suruburi
Reducerea deschisa si fixarea interna cu placa si suruburi (Fig. 3) este tratamentul de

electie in cazul fracturilor radiusului si ulnei. Aceasta tehnica presupunerea deschiderea
focarului de fractura, indepartarea tesuturilor devitalizate si fragmentelor osoase
neviabile, reducerea fracturii si fixarea in pozitie anatomica cu placa si suruburi.
11
Indicatiile sunt: fracturi izolate ale radiusului sau ulnei, cu deplasare, cu sau fara fragment
intermediar, fracturi ale ambelor oase ale antebratului, fracturi cominutive. Avantajele
sunt reprezentate de: reducere anatomica, fixare absoluta la nivelul focarului, consolidare
primara a fracturii, mobilizare precoce. Dezavantajele sunt reprezentate de: risc
anestezico-chirurgical (uneori inacceptabil in cazul pacientului politraumatizat), risc de
lezare a structurilor vasculo-nervoase in timpul interventiei, risc infectios, risc de
producere a fracturilor iatrogene, traumatism chirurgical important al tesuturilor moi cu
risc de devascularizare a fragmentelor osoase si intarziere in consolidare.
Postoperator, se poate asocia o imobilizare in atela gipsata antebraghio-palmara, pentru

10-14 zile, pentru a permite vindecarea tezuturilor moi si diminuarea edemului. Pe
parcursului acestei perioade se incurajeaza miscarea activa si pasiva a degetelor, precum
si flexia-extensia a cotului. Moblizare activa si gimnastica medicala usoara este permisa
dupa suprimarea atelei.
Exercitiile active, cu rezistenta si incarcarcarea cu greutate sunt permise numai dupa

aparitia semnelor radiologice de consolidare osoasa. Controlul clinic si radiologic se face
la 1, 2 si 4 saptamani postoperator, apoi odata pe luna, pana la consolidate. Intarzierea in
consolidare presupune interventii secundare si grefare osoasa.
Indepartarea materialului de osteosinteza in cazul acestor fracturi este un subiect

controversat. Avand in vedere faptul ca radiusul si ulna nu sunt structuri cu rol in
sustinerea greutatii corpului si ca interventia chirurgicala de indepartare a placii si
suruburilor este una laborioasa, cu risc de refracturare si leziuni neurologice, se prefera
evitarea acestui procedeu.
Tija centromedulara
Reducerea inchisa si fixarea interna cu tija centromedulara este rezervata fracturilor

antebratului cu leziuni importante ale tesuturilor moi. Aceasta tehnica presupune
introducerea unei tije metalice in canalul medular al radiusului sau ulnei si blocarea
montajului cu suruburi proximal si distal, sub control radioscopic.
Dezavantajul acestei tehnici este dificultatea de a obtine o reducere anatomica si

stabilitate rotationala. Avantajul fixarii cu tija centromedulara este evitarea producerii
unui traumatism aditional al tesuturilor moi si evitarea devitalizarii fragmentelor osoase
prin deschiderea focarului de fractura si deperiostare. Acest aspect este deosebit de
important in cazul traumatismelor de energie inalta cu leziuni grave de tesuturi moi.
Ingrijirea postoperatorie este similara tehnicii de fixare cu placa si suruburi. Daca

stabilitatea montajului este pusa sub indoiala, se poate continua imobilizarea in atela
12
antebrahio-palmara inca 4-6 saptamani. Controlul clinic si radiologic urmareste acelasi
protocol.
Indepartarea materialului de osteosinteza, in acest caz, nu presupune un risc de

refracturare, insa nu este o procedura de rutina. Se practica indepartarea tijelor, numai
dupa obtinerea consolidarii, in cazul in care acestea devin simptomatice .
Principiile şi obiectivele recuperării
Balneofizioterapia este o ramură a medicinii generale care foloseşte în scop terapeutic

agenţi fizici sau naturali. Balneofizioterapia are cele mai largirecomandări cu cele mai eficiente
rezultate. Aproape că nu există contraindicaţii, excluzand bineînteles numai formele complicate.
În fractura de antebrat această ramură medicală grabeşte fenomenul de vindecare şi

înlătură mai repede impotenţa funcţională.
Hidroterapia. Prin această terapie se întelege aplicarea în scop profilactic şi curativ a unui
număr variat de proceduri,care au la bază apă la diferite temperaturi şi sub diferite forme de
agregare, ca şi unele tehnici strans legate de aceasta.
1. Duşul cu aburi constă în proiectarea vaporilor supraîncălziţi asupra regiunii

limitate.
2. Duşul – masaj constă în aplicarea mai multor duşuri rozetă la temperatura de
38−40° ,concomitent aplicându-se şi masajul, confomr tehnicii obişnuite.
3. Baia kinetoterapeutică este baie caldă, la care se asociază mişcări în toate
articulaţiile bolnavului. Se efectuează într-o cadă mai mare ca cele obişnuite,care
°
se umple ¾ cu apă la temperatură de 36−37 .
4. Duşul subacval constă în aplicarea sub apă a unui duş sul de mare presiune 3 – 6
atmosfere cu temepratură mai mare decât a apei de baie.
Termoterapia se realizează prin : compresele cu aburi, împachetarea cu parafină, ungerile

cu nămol.
Electroterapiaeste o parte a fizioterapiei care studiază utilizarea acţiunii diverselor forme

ale energiei electrice asupra organismului cu scop curativ sau profilactic. În recuperarea de col
femural se recomandă : curentul galvanic, curentul diadinamic, curentul faradic, ultrasunetele,
undele decimetrice şi microundele, radiaţia infraroşie.
Masajul medical. Prin noţiunea de masaj se întelege o serie de manipulaţii manualte

variate, aplicate la suprafaţa organismului în scop terapeutic sau igienic.
Cura balneo-climaterică. Întrucât sechelelel posttrumatice ale şoldului include de regulă

deficite funcţionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,
periarticulare şi musculare cărora li se adaugă efectele negative de mobilizare în faza ortopedică,
13
chirurgicală în afecţiunile posttrumatice. Obiectivele şi conţinutul curelor balneo-climaterice vor
fi în totalitate de recuperare imediată, ele având rolul de refacere a funcţiei diminuate din cauza
traumatismelor.
14
Capitolul 3. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu fractură de antebrat
Noţiuni generale despre nursing
Procesul de nursing este un proces organizat şi planificat, o metodă raţională de planificare şi

promovare a intervenţiilor individualizate în scopul obţinerii unei mai bune stări de sănătate
pentru individ, familie, comunitate.
Fiind centrat pe pacient, el reprezintă o metodă ştiinţifică de rezolvare a problemelor

actuale şi potenţiale ale acestuia în funcţie de nevoile sale bio-fiziologice, psihologice, socio-
culturale şi spirituale. Deoarece pacientul este o entitate bine definită, aflat în situaţii variate iar
acţiunile asistentei sunt multiple procesul de nursing este un proces dinamic, în fiecare etapă
putând obţine noi date despre pacient. Toate etapele procesului de nursing sunt în inter-relaţie
ceea ce il face să fie un sistem ciclic. Asistenta are responsabilitatea fiecarei etape.
Procesul de nursing este transformat în acţiune prin utilizarea planului de nursing. Acesta
este un document scris, ce sumarizează etapele procesului de nursing şi cu ajutorul căruia se
transmit fiecărei asistente date referitoare la pacient şi la intervenţiile efectuate. Indiferent de
terminologia utilizată pentru planul de nursing acesta trebuie să cuprindă: diagnostic de nursing,
obiective, intervenţii şi evaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a
informaţiilor pentru toate persoanele implicate în îngrijirea pacientului, o documentaţie
referitoare la intervenţiile planificate pentru pacient.
Tehnici de nursing. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie
Pregătirea preoperatorie constă în pregătirea fizică şi psihică a pacientului, pregatirea

generală si pregătirea pentru operaţie. Are ca scop: pregătirea pacientului înaintea intervenţiei
chirurgicale este un element major de prevenire a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita
opeaţiei şi evoluţia postoperatorie, neutralizarea surselor de suprainfecţie, care au originea: la
nivelul pielii ( incizie); la distanţă ( naso-faringian şi vezică urinară), reducerea posibilităţilor de
contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice, depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate,
infecţii ORL sau urinare recente ori vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.
Pregatirea fizică şi psihică a pacientului. Ajunşi în secţia de chirurgie, pacientilor trebuie

să li se asigure confort fizic şi psihic. Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama
intervenţiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obligaţia ca prin comportamentul şi atitudinea ei să înlăture starea de
anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie: să-l ajute pe bolnav să-şi exprime
gândurile,grijile,teama; să-i insufle încredere în echipa operatorie, să-i explice ce se va întâmpla
cu el în timpul transportului şi în sala de preanestezie,cum va fi aşezat pe masa de operaţie, când
va părăsi patul,etc; să-l asigure că va fi ajutat şi însoţit.
15
Pregătirea generală:
1. Bilanţul clinic general cuprinde: observarea şi consemnarea aspectul aspecului general al

pacientului: înălţimea şi greutatea sa, vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii, ţinuta,
faciesul, mersul starea psihică,; culegerea dateleor prinvind antecedentele pacientului
(familiale,chirurgicale, patologice). Se va urmări, măsura şi nota: tensiunea arterială,
pulsul, respiraţia, temperatura, diureza, scaunul. Examenul clinic este făcut de către medic
( inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia.).
2. Bilanţul paraclinic permite o apreciere exactă a stării viitorului operat.Examenele
paraclinice sunt clasate în:
 Examene de rutină- sunt examene de laborator, obligatorii înaintea tuturor
intervenţiilor chirurgicale, indiferent de tipul avut la dispoziţie pentru pregătire şi
indiferent de starea generală a pacientului: timp de sângerare şi de coagulare,
determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguină.
 Examene complete: hemoleucogramă completă, V.S.H,ionogramă, E.A.B (echilibrul
acido-bazic), coagulogramă completă, probe de disproteinemie, proteinemie,
transaminaze, examen de urină, E.K.G, radiografie sau radioscopie pulmonară.
 Examene speciale - sunt în funcţie de aparatul sau organul pe care se intervine.
Pregătirea pentru operaţie. În ziua precedentă se recomandă: repaos, regim alimentar, în

seara zilei precedente se pregăteşte pielea (baie generală, toaletă bucodentară, toaleta nasului, ras.
În ziua intervenţiei pacientul nu mai bea apa, se face eventual o clismă cu patru ore înaintea
intervenţiei, se îndepărteză bijuteriile, proteza dentară, se rebadijonează cu un antiseptic colorat
regiunea rasă, se îmbracă pacientul cu o lenjerie curată în funcţie de intervenţie, se pregătesc
documetele : F.O, analize, radiografii care vor însoţi pacientul.
În sala de preanestezie se verifică zona rasă şi se notează eventualele escoriaţii, se

pregătesc zonele pentru perfuzie şi se monteză sonda urinară în condiţii de asepsie.
În sala de operaţie se execută ultima parte a pregătirii pacientului.
Supravegherea postoperatorie a pacientului începe imediat din momentul terminării

intervenţiei chirurgicale, deci înainte ca el să fie transportat în cameră. Din acest moment,
operatul devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsirea spitalului.
Supravegherea operatului este sarcina fundamentală a asistentei medicale. Supravegherea

este permanentă, în vederea depistării precoce a incidentelor şi complicaţiilor postoperatorii.
Supravegherea pacientului este bazează pe date clinice şi rezultatele examenelor complementare:
 aspectul general al pacientului: coloraţia pielii,unghiilor, starea extremităţilor,

mucoaselor, stare de calm sau agitaţie.
 diferiţi parametri fiziologici: tensiunea arterială (T.A), pulsul, respiraţia,
temperatura.
16
 pierderile lichidiene sau sanguine: urina, scaunul, transpiraţia, vomismetele,
pierderile prin drenaj.
17
Capilolul 4.Prezentarea cazurilor
CAZUL NR. 1
DIAGNOSTIC PRINCIPAL MEDICAL:
Fractură antebrat
NUME ȘI PRENUME: F.M.
SEX: masculin
VÂRSTĂ: 69 ani
DOMICILIU LEGAL: Budeasa, jud Argeș;
CETĂȚENIE: română;
OCUPAȚIE: pensionar;
MOTIVUL INTERNĂRII : durere membru superior stg., tahicardie, amțeli.
ANAMNEZĂ:
a) Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în
familie și contacți
b) Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 16
ani, a andropauzei la 60 de ani. Rujeolă la 10 ani
c) Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d) Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e) Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): Olicard retard 40 g1tb D, Cordarone 200
1tb D, Siofor 1tb D-S.
ISTORICUL BOLII: pacientul F.M. se prezintă la UPU, pentru investigații și
tratament, afirmănd că a suferit un traumatism prin cădere pe șoldul stâng, acuzând
durere , amețeli, grețuri, vărsături, stare generală alterată.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
EXAMEN OBIECTIV:
Stare generală: alterată; Talie: 180cm Greutate: 80kg
Stare de nutriție: nesatisfăcătoare
18
Facies: palid
Tegumente și mucoase: palide
Țesut conjunctiv: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil la locurile de elecție
Sistem muscular: integru
Sistem osteo- articular: articulații mobile, dureroase la mișcare
APARAT RESPIRATOR: CSR permeabil, torace de conformație normală,
sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent ; R = 16′
APARAT CARDIO VASCULAR: regiune pericordială de aspect normal, șoc
apexian în spațiul V intercostal, pe linia medio- claviculară, zgomote cardiace
ritmice; AV= 110/min; TA= 170/80 mmHG.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil cu respirația.
SISTEM NERVOS: orientat temporo- spațial;
SUSȚINEREA DIAGNOSTICULUI ȘI TRATAMENT
PARACLINIC
EXAMEN DE LABORATOR:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE
WBC 3,27 RBC 2,63

HCB 7,38 MPV 4,29
HCT 21.3 PDW 18,1
MCV 81,2 NEU 2,3
MCH 28,1 LYM 0,511
MCHC 34,6 MONO 0,332
RDW 13,3 EOS 0,09
PLT 202 BASO 0,036
MPV 4,29 NEU 70,4
PCT 0,087 LYM 16,6
TRATAMENT PRE ȘI POSTOPERATOR conform RP: Algocalmin 2f/zi,

Fragmin 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi, Ser fiziologic 2fl/zi, Ringer
2fl/zi, Arnetin 2f/zi, Ketoprofen 1f/zi.
19
PROTOCOL OPERATOR: C.O 30 / 26.01.2013 ora 10:15 artroplastie şold
drept cu proteză parţială Moore.
ANESTEZIE: Markaină 5% -1f, Efedrină 1f.
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl.
20
CAZUL NR. 1 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI F.M .
Prima zi - 24.01.2013
NEVOIA DIAGNOSTI MANIFESTĂR OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
C DE I DE DIFICULTAT
NURSING DEPENDENȚ E
Ă
1. Nevoia - dificultatea - deficit de a - să respire - anxietate; Asistenta medicală va avea în Pacientul nu
de a respire de a respire și respire fără dificultate; - intoleranță la vedere : mai prezintă
și a avea o a avea o bună să aibă un ritm efort; - observarea cauzei dificultate în a
bună circulație. circulator și declanșatoare a problemei și respira.
circulație. respirator corectarea sa.
regulat; -umezește aerul din încăpere Grad de
-asigură un aport ceescut de dificultate: 4.
lichide pe 24 de ore
-așează pacienta în poziție
șezândă sau semi șezândă
-recomandă repaus vocal
- învață pacienta să facă
gimnastică respratorie
- învață pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
- îndepărtează secrețiile nazale
- întrerupe alimentația solidă
- alimentează pacientul cu
șichide călduțe
- recomandă gargară cu soluții
antiseptice
- pregătește pacienta în vederea
21
oricărei tehnici la cae va fi
supusă
- măsurarea funcţiilor vitale şi
notarea lor în FT;
- pregatirea materialalor şi
intrumentelor necesare
administrarii tratamentului
prescris.
2.Nevoia de - refuzul de a - nu vrea să - să nu mai - lipsa de - asistenta medicală vaavea în - pacientul se
a bea și a se alimenta și mănânce și nici prezinte refuz cunoștere a vedere urmatoarele: alimentează
mănca. hidrata. să bea. în a se alimentelor -observarea cauzei problemei corespunzător
alimenta. premise sau - aerisirea salonului; necesităților
interzise și a - liniştirea pacientului, organismului.
înlocuitorilor - schimbarea lenjeriei de pat şi Grad de
regimului. de corp ori de ori este nevoie; dependență: 4
- educarea pacientului importanța
consulmului de alimente
sănătoase si grupele din care
acestea fac parte
- servec pacientul cu alimente la
o temp moderată, la ore regulate,
prezentate cât mai apetisant,las
pacientul să aleagă alimentele
după gusturile sale respactând
contraindicațiile regimului
-invaț pacientul numărul de
calorii conținut de alimentele
consumate
- încurajarea pacientului,
22
supravegherea atentă a acestuia;
- determin pacientul să ingere o
cantitate suficientă de lichide
- stabilesc cu pacientul un orar
regulat de eliminare în funcție de
activitățile sale
- incurajez pacientul să facă
exerciții fizice cu regularitate
- urmăresc și notez în F.O
consistența și frecvența scaunelor
prescris
3.Nevoia de - deshidratare - grețuri, - să nu mai - lipsa - Asistenta medicală are învedere -pacientul este
a elimina. vărsături. prezinte nici cunoașterii urmatoarele: echilibrat
un semn de nevoilor de -observarea cauzei problemei hidroelectroliti
deshidratare. hidratare a - efectuarea zilnică a bilanţul c.
organismului hidric măsurând
cuconştiinciozitateingestia şi Grad de
excreţia delichide, dependență: 4
- cântăreşte zilnic bolnavul,
corecteazădezechilibrul hidric
prinhidratare înfuncţie de
ionogramaserică şi urinară,
- corecteaza dezechilibrul acido-
bazic în funcţie de rezerva
alcalină la indicaţia medicului,
- recoltează sânge şiurină pentru
23
examene chimice şi
bacteriologice,
-asigură
igienacorporalăriguroasa,
- schimbă lenjeria de pat și corp.
4.Nevoia de - imobilitate -limitarea - să-și recapete -procesului Asistenta medicală are în -pacientul nu
a se mișca amplitudinii mobilitatea în inflamator. vedereurmătoarele: mai prezintă
și a avea o mișcărilor. cel mai scurt - aerisirea salonului,asigurarea edeme și nici
bună timp. unuinclimat de linişte, modificicări ale
postură. asigurăbolnavului,opoziţie ritmului
antalgică, cardiac și
- instalează pacientul în pat, circulator.
respectănd pozițiile anatomice
ale diferitelor segmente ale Grad de
corpului, dependență: 4
- folosesc utilajele auxiliare și
de confort, pentru men ținerea
poziției anatomice.
- verific pielea în regiunile cu
edeme , odată cu schimbarea
poziției ;
-schimbareapoziţieibolnavului
lainterval de 2 ore pentru a preveni
escarele de decubit,masează
regiunilepredispuse la escare
- măsor punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziției
- efectuez exerciții active și
pasive.
24
- schimbălenjeria de pat
şi corp ori de cate ori este
nevoie
5.Nevoia de -dificultate în a - insomnia. -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în -pacientul nu
a dormii și dormii și a se - slăbiciune. diminuare stăpânii stresul. vedere urmatarele: mai prezintă
a se odihnii. epuizării în cel - anxietate - observare cauzei semen de
odihnii. mai scurt timp. declanșatoare; epuizare și
- să doarmă 6 -aerisirea salonului, crearea unii insomnia.
ore pe noapte mediu ambient şi de securitate;
-liniştirea bolnavului, Grad de
administrarea de ceai calduţ, dependență:3
lapte;
- învată pacientul săpractice
tehnici de relaxare,
-observă şi noteazăcalitatea,
orarul somnului,gradul
desatisfacere a celorlalte nevoi,
-observă efectul
medicaţieiadministrate,-
întocmeşte un program
deodihnăcorespunzatorpacientul
ui,
-pregăteşte materialele
şiinstrumentele
necesareadministrării
tratamentuluiprescris.
6.Nevoia de - - dificultatea de - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în vedere -pacientul
a se neîndemânarea a se îmbrăca și interes pntru a oboseală, următoarele: prezintă interes
îmbrăca și de a se dezbrăca. se îmbrăca și fatigabilitate. - educă pacientul privind față de ținuta
25
dezbrăca. imbrăca și dezbrăca. importanța vestimentației și vestimentară.
dezbrăca. - să-și aleagă identificarea personalității. Grad de
singur - notează zilnic interesul dependență:2
vestimentația. personal pentru a se îmbrăca și
dezbrăca.
- supraveghez cu ce se îmbracă.
- explic legătura dintre ținuta
vestimentară și stima de sine.
- îi accord timp suficient pentru a
se îmbrăca și dezbrăca,
recomand dacă amețește să
folosească fotoliul.
- asigur și satisfac toate nevoile
fundamentale ale pacientului.
7.Nevoia de - febră - creșterea - să prezinte o - procesul - Asistenta medicală va avea în - pacientul
a-și moderată. temperaturii temperatură în inflamator. vedre urmatoarele: prezintă
menține peste limite limite normale - urmărirea curbei febrile în F.T. temperature în
temperatur normale. (36,4º C, - schimbarea lenjeriei de pat şi limite normale.
e corpului axilar). corp ori de cate ori este nevoie;
normală. bolnavul va purta lenjerie din Grad de
bumbac, va fi ajutat în dependență 3
efectuarea toaletei zilnice;
-administrarea de lichide pentru
a preveni deshidratarea;
-supravegherea funcţiilor vitale
şi notarea în F.T.
-liniştirea pacientului, asigurarea
unui climat de siguranţă;
-aerisirea salonului;
26
-pregătirea materialelor şi
instrumentelor necesare
administrării tratamentului
8.Nevoia de - alterarea - edeme, - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală : -pacientul

a fi curat și tegumentelor piele intact în cunoaștere a - masează regiunile expuse la prezintă piele
îngrijit, de și a termen de 2 îngrijirilor escare de 3 ori pe zi cu unguent intactă în
a proteja mucoaselor. zile. preventive și și le protejez cu colaci de vată timpul propus
tegumentel - să fie protejat curative ale - schimb lenjeria de pat și de și a fost
e și impotriva leziunilor pielii. corp de câte ori este nevoie ; protejat
mucoasele. escarelor. - esplic pacientului importan ța împotriva
consumului ridicat de lichide escarelor.
pentru a prevenii deshidratarea ;
- iau măsuri de prevenire a Grad de
infecțiilor nosocomiale ; dependență: 3
-mențin temperatura ambianta la
un nivel mediu
- efectuez toaleta pe regiuni a
pacientului.
- asigur pacientului saltele,
perne inclusiv pentru genunchi
și tendonul lui Achile.
- favorizez vasculariza ția pielii
9.Nevoia de - durere - hipertensiune, - să-și exprime - procesului - Asistenta medicală are în vedre -pacientul și-a
a evita facies crispat, diminuare inflamator urmatoarele: exprimat
pericolele. iritabilitate. dureri în instalat. - observarea durerii: intensitate diminuarea
termen de 2 cresută, fără iradiere, localizată durerii în
27
ore. pe membrul inferior stăng, termenul
calmată de analgezice; propus.
- asigură repaus fizic şi psihic. Grad de
- adoptarea unei poziţii antalgice dependență :4
pacientului;
- masoară şi notează în F.M
valoarea funcţiilor vitale;
- pregatirea pacientul pentru
examenele ce urmează a fi
efectuate;
instrumentelor în vederea
recoltării produselor de
laborator;
- furnizez mijlace de comunicare
adecvate situției pacientului;
-ajut pacientul sa-și recunoasco
anxietatea.;
- obsevarea stării psihice şi
comportamentul bolnavului;
- evitarea curenţilor de aer în
salon, asigurarea unei
temperaturi optime în saon
- pregătirea instrumentelor şi
materialelor pentru
administrarea tratamentului
prescris.
10.Nevoia - comunicare - apatie, - să-și - neadaptarea la Asistenta medicală : -pacientul si-a
de a ineficientă la neîncredere, împărtășească rolul de bolnav. - liniștește pacientul cu privire la recăpătat
28
comunica nivel afectiv. devalorizare. sentimentele starea sa. încrederea în
cu semenii cu alte - familiarizează pacientul cu sine.
personae în mediul ambiant ; Grad de
termen de 3 - asigură un mediu de securiate, dependență 2
zile liniștit ;
- pune în valuare cpacită țile,
talentele și realizările anterioare
ale bolnavului.
- dă posibilitatea pacientului să-
și exprime nevoile,
sentimentele, ideile și dorin țele
sale.
- dă pacientului posibilitatea să
ia decizii singur.
- antrenează bolnavul în diferite
activități care să-i dea
sentimentul de utilitate.
- supraveghează în permanen ță
pacientul.
11.Nevoia - dificultatea - inacpacitatea - să - datorită Asistenta medicală comunică -pacientul și-a
de a de a participa de a desfășura îndeplineasca spitalizării. des cu bolnavul, caută satisfăcut
acționa la activități practice practice modalități de a practica nevoia
conform religioase. religioase. religioase, la religia( citirea unor documente spiritual.
propriilor alegere, în religioase). Grad de
convingeri termen de 4 - determin pacientul șă- și dificultate: 2
și valori, de zile. exprime propriile convingeri și
a practica valori ;
religia. -planifică împreună cu pacinetul
activități religioase ;
29
- îl informez despre serviciile
oferite de comunitate ;
-mijlocesc desfășurarea unor
activități conform cu dorin ța si
credințele pacinetului ;
- îl încurajez să-și exprime
sentimentele în legătură cu
problema sa ;
-comunic des cu pacientul,
aratându-i solidaritate,
întelegere și atenție ;
12. Nevoia - dificultatea - devalorizare - să ia decizii - perturbarea - Asistenta medicală sesisează -pacientul își
de a fi de a praticipa pentru stimei de sine. orice forma de interes pentru o planifica
preocupat la activităţi organizarea anumită activitate şi-l activitățile
în vederea obişnuite sau activităților în antrenează în deşfăşurarea ei,îl singur în
realizării. noi. termen de 7 îndrumă spre acele activităţi timpul propus.
zile. care sunt atractive pentru Grad de
pacient, observă şi notează dependență: 2
orice schimbare în
comportamentul pacientului
(depresie, satisfacţie).
- mă informez asupra dorin țelor
și posibilitîților intelectuale ș
fizice așe persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan zilnic
- orintez pacinetul spre acele
activități corespunzătoare
capacității sale și care îî permit
30
să fie realizate.
- îl încurajez în orice activitatea
de care se dovedește a fi
interesat
13.Nevoia - dificultatea - incapacitatea - să - stare depresivă - Asistenta medicală exploreaza -pacientul

de a se de a indeplini de a îndeplinii o îndeplineas ce activităţi recreative îi produc participă la
recrea. activiăţi activitatea că cel puțin plăcere pacientului. activități
recreative. avantajoasă, o activitate -explorează gusturile și recreative în
care îi face interesele pacinetului pentru timpul propus.
plăcere o activități creative, pentru Grad de
dată pe petrecere timpului liber dependență: 2
săptămână. - planifică activităţi recreative
împreună cu pacientul ;
- asigur condițiile necesare
- amenajează camere de
recreare: pentru audiţii
muzicale, vizionări de filme,
TV. ;
- facilitez accesul la materialele
recreative (car ți, reviste, ziare)
- antrenez și stimulez pacientul
în aceste activită ți ;
- notează recţiile şi manifestările
pacientului cu referire directă
la : starea de tristeţe şi
plictiseală
14.Nevoia - cunoștințe - Cunoştinţe Să-și - Asistenta medicală -pacientul a
31
de a învăța insuficiente insuficiente demonstreze inaccesibilitatea -conştientizează bolnavul asupra dobândit noi
cum să-și referitoare la abilitatea în a la informație. propriei responsabilităţi privind cunoștințe
păstreze boală, îndeplini sănătatea, corectează referitoare la
sănătatea prevenirea îngrijiri deprinderile dăunatoare boală și tratarea
îmbolnavilrilor, speciale, a lua sănătăţii, ţine lecţii de : formare acesteia.
importanţa medicamentel a deprinderilor igienice,
respectării e și a-și alimentaţie raţională, mod de Grad de
tratamentului , planifica viaţa echilibrat, administarea a dependență 3
prevenirea regimul în diferitelor tratamente.
complicaţiilor, termen de 12 - explorez nevoile de cunoa ștere
perioada de zile ale pacientului ;
convalescenţă -elaborez obiective de studiu cu
pacientul ;
- informez cu privire la
mijloacele și resursele pec area
le poate asigura (reviste, bro șuri,
pliante) ;
05.02.2013 - la externare
1) Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă o bună circulație și o bună respirație
- Grad de dependență : 1
2) Nevoia de a bea și a mânca.
- Evaluare: pacientul este apetent și echilibrat hidric.
3) Nevoia de a elimina.
32
- Evaluare: pacientul nu mai este deshidratat.
4) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
- Evaluare: pacientul se mișcă făra dificultate.
5) Nevoia de a dormii și a se odihnii.
- Evaluare: pacientul nu mai prezintă semen de epuizare.
6) Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
- Evaluare: pacientul prezintă interes pentru ținuta vestimentară
7) Nevoia de a-și mentone temperature corporal în limite normale.
- Evaluare: pacientul este afebril
8) Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- Evaluare: pacientul prezintă piele intactă
9) Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
- Manifestări de dependență: hipertensiune, facies crispat, iritabilitate
- Sursa de dificultate: procesul inflamator
- Obiective: să-și exprime diminuarea durerii în cel mai scurt timp
- Evaluare: pacientul nu mai acuza dureri
33
- Grad de dependență: 1
10) Nevoia de a comunica cu semenii
- Evaluare: pacientul și-a recăpătat încrederea în sine
11) Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
- Evaluare: pacientul își îndeplinește acțiunile după sistemul său de valori
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- Evaluare: pacientul planifică activități singur
13) Nevoia de a se recreea
- Evaluare: pacientul participă la activități recreative
14) Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.
- Evaluare: pacientul dobândește noi cunoștințe referitoare la boală și tratamentul său
34
NR. NEVOIA LA INTERNARE A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNAR
CRT 26.01.2013 27.01.2013 30.01.2013 E
05.02.2012
1 De a respire și a avea o bună 4 3 2 1
circulație
2 De a bea și a mânca 4 3 2 1
3 De a elimina 4 3 2 1
4 De a se mișca și a avea o bună postură 4 2 1 1
5 De a dormii și a se odihnii 3 2 1 1
35
6 De a se îmbrăca și a se dezbrăca 2 1 1 1
7 De a menține temperature corpului în 3 2 1 1
limite normale
8 De a fi curat, îngrijit,de a proteja 3 2 1 1
tegumentele și mucoasele
9 De a evita pericolele 4 3 2 1
10 De a comunica cu semenii 2 1 1
11 De a acționa după propriile 2 1 1 1
convingeri și valori, de a practica
religia
12 De a fi preocupat în vederea realizării 2 1 1 1
13 De a se recrea 2 1 1 1
14 De a învăța cum să-și 3 2 1 1
păstrezesănătatea
36
EVALUAREA CAZULUI
Pacientul se internează în secția de Ortopedie , a spitalului Jude țean Pite ști acuzând
durere a membrului inferioer stâng, grețuri, vărsături, amețeli, stare general alterată,
pentru investigații și tratament.
I s-au efectuat următoarele analize de laborator:
WBC 3,27 RBC 2,63

HCB 7,38 MPV 4,29
HCT 21.3 PDW 18,1
MCV 81,2 NEU 2,3
MCH 28,1 LYM 0,511
RDW 13,3 EOS 0,09
PLT 202 BASO 0,036
MPV 4,29 NEU 70,4
PCT 0,087 LYM 16,6
Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femural St

In prezent se află în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist
din județ. D-l F.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea
efortului fizic, regim igeno-dietetic, control periodic clinic și biologic.
CAZUL NR. 2
Fractură de antebrat stg.
37
NUME ȘI PRENUME: A.L.
SEX: feminin
VÂRSTĂ: 51 ani
DOMICILIU LEGAL: Pitești , jud Argeș;
OCUPAȚIE: pensionara;
MOTIVUL INTERNĂRII : stare de rău, palpitații, amețeli, vărsături, dureri
violente ale membrului inferior drept, insomnie, anxietate,
ANAMNEZĂ:
a. Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în
b. Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 16
ani,2 sarcini și 2 nașteri, naturale, menopauza la 45 de ani. Rujeolă la 10
ani, Hepatită tip C la 40 ani
c. Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d. Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e. Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): paracetamol, algocalmin, aspirină.
ISTORICUL BOLII: pacientul A.L. se prezintă la UPU, pentru investigații și
tratament, acuzând amețeli, grețuri, vărsături, durere a membrului inferior drept,
stări de lipotimie, stare generală alterată.
EXAMEN OBIECTIV:
Facies: palid
Tegumente și mucoase: palidă
38
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil cu respirația.
WBC 3,14 RBC 2,70
HCB 7,12 MPV 5.04
HCT 21.5 PDW 19,2
MCV 81,8 NEU 2,30
MCH 29,5 LYM 0,600
RDW 12,8 EOS 0,09
PLT 210 BASO 0,043
MPV 4,40 NEU 71.3
PCT 0,087 LYM 17,8
TRATAMENT: conform RP: 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi,

Ringer 2fl/zi, Arnetin 2f/zi.
drept cu proteză bipolară parţială
39
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl
40
Prima zi - 23.02.2013
NEVOIA DIAGNOSTI MANIFESTĂR OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
C DE I DE DIFICULTAT
NURSING DEPENDENȚ E
Ă
1. Nevoia - dispnee - bradipnee (12 - să respire fără - intoleranță la Asistenta medicală va avea în Pacientul nu
de a respire r/min) dificultate; să i efort; vedere : mai prezintă
și a avea o se diminueze - observarea cauzei bradipnee
bună bradipneea în declanșatoare a problemei și
circulație. cel mai scurt corectarea sa. Grad de
timp - montez sonda pentru dificultate: 4.
oxigenoterapie.
-umezește aerul din încăpere
-asigură un aport ceescut de
lichide pe 24 de ore
-așează pacienta în poziție
șezândă sau semi șezândă
- învață pacienta să facă
gimnastică respratorie
- învață pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
- îndepărtează secrețiile nazale
- întrerupe alimentația solidă
- alimentează pacientul cu
șichide călduțe
- recomandă gargară cu soluții
41
antiseptic
- pregătește pacienta în vederea
oricărei tehnici la care va fi
supusă
- măsurarea funcţiilor vitale şi
notarea lor în FT;
prescris.
2.Nevoia de - alimentație - inapetență - să nu mai - anxietatea - asistenta medicală va avea în - pacientul se
a bea și a insuficientă prezinte vedere urmatoarele: alimentează
mănca. cantitativ și inapetență -observarea cauzei problemei corespunzător
calitativ - aerisirea salonului; necesităților
- schimbarea lenjeriei de pat şi de organismului.
corp ori de ori este nevoie; Grad de
- educarea pacientului dependență: 4
importanța consulmului de
alimente sănătoase si grupele
din care acestea fac parte
- servec pacientul cu alimente la
o temp moderată, la ore regulate,
prezentate cât mai apetisant,
las pacientul să aleagă alimentele
după gusturile sale respactând
-invaț pacientul numărul de
calorii conținut de alimentele
consumate
42
supravegherea atentă a acestuia;
- determin pacientul să ingere o
cantitate suficientă de lichide
- stabilesc cu pacientul un orar
regulat de eliminare în funcție de
activitățile sale
exerciții fizice cu regularitate
consistența și frecvența scaunelor
prescris
3.Nevoia de - eliminare - anurie - să nu mai - lipsa - Asistenta medicală are învedere -pacientul este
a elimina. urinară prezinte nici cunoașterii urmatoarele: echilibrat
insuficientă un semn de nevoilor de -observarea cauzei problemei hidroelectroliti
cantitativ și anurie. hidratare a - efectuarea zilnică a bilanţul c , urinează
calitativ organismului hidric măsurând spontan fără
cuconştiinciozitateingestia şi sondă.
excreţia delichide,
- cântăreşte zilnic bolnavul, Grad de
corecteazădezechilibrul hidric dependență: 4
prinhidratare înfuncţie de
- corecteaza dezechilibrul acido-
bazic în funcţie de rezerva
alcalină la indicaţia medicului,
43
- recoltează sânge şiurină pentru
examene chimice şi
bacteriologice,
- asigură igiena corporală
riguroasa,
-montează sonda A demeure
pentru a facilita masurarea
micțiunii
- schimbă lenjeria de pat și corp.
4.Nevoia de - imobilitate -limitarea -să-și recapete -procesului Asistenta medicală are în vedere -pacientul nu
a se mișca amplitudinii mobilitatea inflamator. următoarele: mai prezintă
și a avea o mișcărilor. - aerisirea salonului,asigurarea edeme și nici
bună unuiclimat de linişte, modificicări
postură. asigurăbolnavului opoziţie ale ritmului
antalgică, cardiac și
- instalează pacientul în pat, circulator.
respectănd pozițiile anatomice ale
diferitelor segmente ale corpului, Grad de
- folosesc utilajele auxiliare și de dependență: 4
confort, pentru menținerea
poziției anatomice.
- verific pielea în regiunile cu
edeme , odată cu schimbarea
poziției ;
-schimbareapoziţiei bolnavului
lainterval de 2 ore pentru a preveni
escarele de decubit,masează
regiunilepredispuse la escare
- măsor punctele de presiune la
44
fiecare schimbare a poziției
pasive.
- schimbălenjeria de patşi corp
ori de cate ori este nevoie
5.Nevoia de - epuizare - apatie -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în -pacientul nu
a dormii și -aspect palid diminuare stăpânii stresul. vedere urmatarele: mai prezintă
a se odihnii. epuizării în cel - anxietate - observare cauzei declan șatoare; semen de
mai scurt timp. -aerisirea salonului, crearea unii epuizare și
- să doarmă 6 mediu ambient şi de securitate; insomnia.
ore pe noapte -liniştirea bolnavului,
administrarea de ceai calduţ, Grad de
lapte; dependență:
-observă şi noteazăcalitatea, 3
orarul somnului,gradul
desatisfacere a celorlalte nevoi,
-observă efectul
medicaţieiadministrate,
-întocmeşte un program
deodihnăcorespunzatorpacientulu
i,
şiinstrumentele
tratamentului
6.Nevoia de - - dificultatea de - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în vedere -pacientul
a se neîndemânarea a se îmbrăca și interes pntru a oboseală, următoarele: prezintă interes
îmbrăca și de a se dezbrăca. se îmbrăca și fatigabilitate. - educă pacientul privind față de ținuta
dezbrăca. imbrăca și dezbrăca. importanța vestimentației și vestimentară.
45
dezbrăca. - să-și aleagă identificarea personalității. Grad de
singur - notează zilnic interesul personal dependență:2
vestimentația. pentru a se îmbrăca și dezbrăca.
- supraveghez cu ce se îmbracă.
- explic legătura dintre ținuta
vestimentară și stima de sine.
- îi accord timp suficient pentru a
se îmbrăca și dezbrăca, recomand
dacă amețește să folosească
fotoliul.
46
7.Nevoia de - hipertermie - creșterea - să prezinte o - procesul - Asistenta medicală va avea în - pacientul
a-și ( 38,2ºC) temperaturii temperatură în infecțios si vedre urmatoarele: prezintă
menține peste limite limite normale inflamator. - urmărirea curbei febrile în F.T. temperature în
temperatur normale. (36,4º C, - schimbarea lenjeriei de pat şi limite normale.
e corpului axilar). corp ori de cate ori este nevoie;
normală. bolnavul va purta lenjerie din Grad de
bumbac, va fi ajutat în dependență 4
efectuarea toaletei zilnice;
-administrarea de lichide pentru
a preveni deshidratarea;
-supravegherea funcţiilor vitale

şi notarea în F.T.
-liniştirea pacientului, asigurarea
unui climat de siguranţă;
administrării tratamentul
8.Nevoia de - alterarea - edeme, - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală : -pacientul

a fi curat și tegumentelor uscăciune piele intact în cunoaștere a - masează regiunile expuse la prezintă piele
îngrijit, de și a termen de 2 îngrijirilor escare de 3 ori pe zi cu unguent intactă în
47
a proteja mucoaselor. zile. preventive și și le protejez cu colaci de vată timpul propus
tegumentel - să fie protejat curative ale - schimb lenjeria de pat și de și a fost
e și impotriva leziunilor pielii. corp de câte ori este nevoie ; protejat
mucoasele. escarelor. - esplic pacientului importan ța împotriva
consumului ridicat de lichide escarelor.
pentru a prevenii deshidratarea ;
- iau măsuri de prevenire a Grad de
infecțiilor nosocomiale ; dependență: 3
-mențin temperatura ambianta la
un nivel mediu
- efectuez toaleta pe regiuni a
pacientului.
perne inclusiv pentru genunchi
și tendonul lui Achile.
- favorizez vasculariza ția pielii
48
9.Nevoia de - durere - hipertensiune, - să-și exprime - procesului - Asistenta medicală are în vedre -pacientul și-a
a evita transpirații diminuare inflamator urmatoarele: exprimat
pericolele. abundente, dureri în instalat - observarea durerii: intensitate diminuarea
tahicardie termen de 2 cresută, fără iradiere, localizată durerii în
ore. in regiunea epigastrică, calmata termenul
in decubit lateral; propus.
- adoptarea unei poziţii antalgice Grad de
pacientului; dependență :4
- masoară şi notează în F.T
- pregatirea pacientul pentru
examenele ce urmează a fi
efectuate;
laborator;
- furnizez mijlace de comunicare
adecvate situției pacientului;
-ajut pacientul sa-și recunoasco
anxietatea.;
comportamentul bolnavului;
10.Nevoia - comunicare -inchiderea în - să-și - neadaptarea la Asistenta medicală : -pacientul si-a
49
de a ineficientă la sine. împărtășească rolul de bolnav. - liniștește pacientul cu privire la recăpătat
comunica nivel afectiv. sentimentele starea sa. încrederea în
cu semenii cu alte - familiarizează pacientul cu sine.
personae în mediul ambiant ; Grad de
termen de 3 - asigură un mediu de securiate, dependență 2
zile liniștit ;
- pune în valuare capacită țile,
talentele și realizările anterioare
ale bolnavului.
- dă posibilitatea pacientului să-
și exprime nevoile, sentimentele,
ideile și dorințele sale.
- dă pacinetului posibilitatea să
ia decizii singur.
- antrenează bolnavul în diferite
activități care să-i dea
sentimentul de utilitate.
- supraveghează în permanen ță
pacientul.
11.Nevoia - culpabilitate -perceperea bolii - să-și - datorită Asistenta medicală comunică -pacientul nu
de a ca o pedeapsă. diminueze spitalizării. des cu bolnavul, caută mai prezintă
acționa sentimental de modalități de a practica religia ( sentimental de
conform culpabilitate în citirea unor documente culpabilitate
propriilor termen de 5 religioase). Grad de
convingeri zile. - determin pacientul șă- și dificultate: 2
și valori, de exprime propriile convingeri și
a practica valori ;
religia. -planifică împreună cu pacinetul
50
activități religioase ;
- îl informez despre serviciile
oferite de comunitate ;
-mijlocesc desfășurarea unor
activități conform cu dorin ța si
credințele pacinetului ;
problema sa ;
aratându-i solidaritate, întelegere
și atenție ;
-îl asigur de confiden țialitae și
păstrarea secretului ;
12. Nevoia - dificultatea - devalorizare - să ia decizii - perturbarea - Asistenta medicală sesisează -pacientul își
de a fi de a praticipa pentru stimei de sine. orice forma de interes pentru o planifica
preocupat la activităţi organizarea anumită activitate şi-l activitățile
în vederea obişnuite sau activităților în antrenează în deşfăşurarea ei,îl singur în
realizării. noi. termen de 7 îndrumă spre acele activităţi timpul propus.
zile. care sunt atractive pentru Grad de
pacient, observă şi notează dependență: 2
orice schimbare în
comportamentul pacientului
(depresie, satisfacţie).
- mă informez asupra dorin țelor
și posibilitîților intelectuale ș
fizice așe persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan zilnic
- orintez pacinetul spre acele
51
activități corespunzătoare
capacității sale și care îî permit
să fie realizate.
- îl încurajez în orice activitatea
de care se dovedește a fi interesa
13.Nevoia - dificultatea - incapacitatea - să - stare depresivă - Asistenta medicală exploreaza -pacientul

de a se de a indeplini de a îndeplinii o îndeplinească ce activităţi recreative îi produc participă la
recrea. activiăţi activitatea cel puțin o plăcere pacientului. activități
recreative. avantajoasă, activitate care -explorează gusturile și recreative în
îi face plăcere interesele pacinetului pentru timpul propus.
o dată pe activități creative, pentru Grad de
săptămână. petrecere timpului liber dependență: 2
- planifică activităţi recreative
împreună cu pacientul ;
recreare: pentru audiţii muzicale,
vizionări de filme, TV. ;
- facilitez accesul la materialele
recreative (car ți, reviste, ziare)
- antrenez și stimulez pacientul
în aceste activită ți ;- notează
recţiile şi manifestările
pacientului cu referire directă
la : starea de tristeţe şi
plictiseală
14.Nevoia - dezinteres în - refuzul de a Să-și -lipsa de Asistenta medicală -pacientul a
de a învăța a învăța învăța și de a ști. demonstreze motivație. conştientizează bolnavul asupra dobândit noi
52
cum să-și abilitatea în a propriei responsabilităţi privind cunoștințe
păstreze îndeplini sănătatea, corectează referitoare la
sănătatea îngrijiri deprinderile dăunatoare boală și
speciale, a lua sănătăţii, ţine lecţii de : formare tratarea
medicamentel a deprinderilor igienice, acesteia.
e și a-și alimentaţie raţională, mod de
planifica viaţa echilibrat, administarea a Grad de
regimul în diferitelor tratamente. dependență 3
termen de 12 - explorez nevoile de cunoa ștere
zile ale pacientului ;
-elaborez obiective de studiu cu
pacientul ;
- informez cu privire la
mijloacele și resursele pec area
le poate asigura (reviste,
broșuri, pliante) ;
-organizez activități de educa ție
pentru sănătate (convorbiri,
cursuri )
1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.
- Evaluare: pacientul prezintă respirații fiziologice
53
2. Nevoia de a bea și a mânca.
3. Nevoia de a elimina.
- Evaluare: pacientul urinează spontan făra sondă.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormii și a se odihnii.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
7. Nevoia de a-și mentone temperature corporal în limite normale.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- Grad de dependență :
54
9. Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
- Manifestări de dependență: hipertensiune, tahicardie, iritabilitate
- Sursa de dificultate: procesul inflamator și infecțios
- Evaluare: pacientul nu mai acuza durerimembrului inferior dr.
10.Nevoia de a comunica cu semenii
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
13.Nevoia de a se recreea
14.Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.
55
NR. CRT NEVOIA LA INTERNARE A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNAR
23.02.2013 28.02.2013 02.03.2013 E
06.03.2012
1 De a respire și a avea o bună circulație 4 3 2 1
56

limite normale
10 De a comunica cu semenii 2 2 1 1
11 De a acționa după propriile convingeri 2 2 1 1

și valori, de a practica religia
14 De a învăța cum să-și păstreze 3 2 1 1
sănătatea
57
EVALUAREA CAZULUI
Pacienta se internează în secția de Ortopedie, a spitalului Județean Pitești acuzând
durere a membrului inferior drept, grețuri, vărsături, amețeli, palpita ții, lipotimii,
pentru investigații și tratament.
WBC 3,14 RBC 2,70

HCB 7,12 MPV 5.04
HCT 21.5 PDW 19,2
MCV 81,8 NEU 2,30
MCH 29,5 LYM 0,600
RDW 12,8 EOS 0,09
PLT 210 BASO 0,043
MPV 4,40 NEU 71.3
PCT 0,087 LYM 17,8
Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femoral dr

In prezent se afla în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist
din județ. D-na A.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea
CAZUL NR. 3
58
Fractură de antebrat drept
NUME ȘI PRENUME: S.A.
SEX: feminin
VÂRSTĂ: 73 ani
DOMICILIU LEGAL:Zărnești, jud Argeș;
OCUPAȚIE: pensionar;
MOTIVUL INTERNĂRII : amețeli, vărsături, durere la membrul inferior drept,
insomnie, agitație, hipertensiune arterială.
ANAMNEZĂ:
a) Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în
b) Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 13
ani, a menopauza la 53 de ani. Rujeolă la 14 ani, HTA de la 48 de ani.
c) Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d) Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e) Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): paracetamol, algocalmin, aspirină, no-spa,
diclofenac, Tertensif, Gopten
ISTORICUL BOLII: pacientul S.A. se prezintă la UPU, pentru investigații și
tratament, afirmând ca a suferit un traumatism prin cădere pe șoldul drept în urmă
cu 15 zile, acuzând amețeli, grețuri, vărsături, durere a membrului inferior drept,
stare generală alterată.
EXAMEN OBIECTIV:
Facies: palid
Tegumente și mucoase: palidă
59
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, jenă, mobil cu respirația .
WBC 3,40 RBC 2,43
HCB 7,3 MPV 4,80
HCT 21.8 PDW 18,9
MCV 81,6 NEU 2,70
MCH 30.2 LYM 0,522
RDW 13,9 EOS 0,09
PLT 200 BASO 0,054
MPV 4,10 NEU 70,9
PCT 0,087 LYM 18,5
TRATAMENT PRE ȘI POSTOPERATOR : conform RP: Algocalmin 2f/zi,

Fragmin 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi, Ser fiziologic 2fl/zi, Ringer
2fl/zi, Arnetin 2f/zi.
stâng cu proteză necimentată parţială
60
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl
61
Prima zi - 05.04.2013
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTĂR OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING I DE DIFICULTATE
DEPENDENȚĂ
1. Nevoia de - dificultatea de - deficit de a - să respire fără - anxietate; Asistenta medicală va avea Pacientul nu mai
a respire și a a respire și a respire dificultate; să - intoleranță la în vedere : prezintă
avea o bună avea o bună aibă un ritm efort; - observarea cauzei dificultate în a
circulație. circulație. circulator și declanșatoare a problemei și respira.
respirator corectarea sa.
regulat; -așează pacienta în poziție Grad de
șezândă sau semi șezândă dificultate: 4.
- îndepărtează secrețiile
nazale
- umidifică aerul din
încăpere
- asigură aportul suficient
de lichide pe 24 de ore
- întrerupe alimentația
solidă
- alimentează pacientul cu și
lichide călduțe
- recomandă gargară cu
soluții antiseptice
- învața pacientul să facă
gimnastică respiratorie
- invață pacientul sa
62
utilizeze tehnicile de
relaxare
- pregătește pacienta în
vederea oricărei tehnici la
care va fi supusă
- măsurarea funcţiilor
vitale şi notarea lor în FT;
prescris.
2.Nevoia de - alimentație - inapetență - să nu mai - anxietatea. Asistenta medicală vaavea - pacientul se
a bea și a insuficientă prezinte în vedere urmatoarele: alimentează
mănca. cantitativ și inapetență -observarea cauzei corespunzător
calitativ problemei necesităților
- aerisirea salonului; organismului.
- liniştirea pacientului, Grad de
- schimbarea lenjeriei de pat dependență: 4
şi de corp ori de ori este
nevoie;
- educarea pacientului
importanța consulmului de
alimente sănătoase si
grupele din care acestea
fac parte
- servec pacientul cu
alimente la o temp
moderată, la ore regulate,
prezentate cât mai apetisant,
63
las pacientul să aleagă
alimentele după gusturile
sale respactând
-invaț pacientul numărul
de calorii conținut de
alimentele consumate
supravegherea atentă a
acestuia;
- determin pacientul să
ingere o cantitate suficientă
de lichide
- stabilesc cu pacientul un
orar regulat de eliminare în
funcție de activitățile sale
exerciții fizice cu
regularitate
consistența și frecvența
scaunelor
prescris
3.Nevoia de - diaforeză - transpirații - să nu mai - lipsa Asistenta medicală are -pacientul este
a elimina. abundente pe prezinte semne cunoașterii învedere urmatoarele: echilibrat
frunte de diaforeză nevoilor de -observarea cauzei hidroelectrolitic.
64
hidratare a problemei
organismului - efectuarea zilnică a Grad de
bilanţul hidric măsurând dependență: 3
cuconştiinciozitateingestia
şi excreţia de
lichide,
- cântăreşte zilnicbolnavul,
corecteazădezechilibrul
hidric prinhidratare
înfuncţie de
- corecteaza dezechilibrul
acido-bazic în funcţie de
rezerva alcalină la indicaţia
medicului,
- recoltează sânge şiurină
pentru examenechimice şi
bacteriologice,
- asigură
igienacorporalăriguroasa,
- schimbă lenjeria de pat și
corp.
4.Nevoia de - alterarea - edeme ale - să nu mai - circulație Asistenta medicală are în -pacientul nu
a se mișca și ritmului cardiac membrelor. prezinte edeme. neadecvată. vedere mai prezintă
a avea o și circulator - limitarea - să prezinte următoarele: edeme și nici
bună - imobilitate amplitudinii ritm cardiac și - aerisirea modificicări ale
postură. mișcărilor circulator salonului,asigurarea ritmului cardiac
normal. unuiclimat de linişte, și circulator.
asigurăbolnavului opoziţie
65
antalgică, Grad de
- instalează pacientul în pat, dependență: 4
respectănd pozițiile
anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului,
- folosesc utilajele auxiliare
și de confort, pentru
menținerea poziției
anatomice.
- verific pielea în regiunile
cu edeme , odată cu
schimbarea poziției ;
-schimbarea
poziţieibolnavului lainterval
de 2 ore pentru a
preveniescarele de
decubit,masează regiunile
predispuse la escare
- măsor punctele de presiune
la fiecare schimbare a
poziției
pasive.
- schimbălenjeria de patşi
corp ori de cate ori este
nevoie
5.Nevoia de -dificultate în a - insomnia. -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în -pacientul nu
a dormii și a dormii și a se - ore insuficiente diminuare stăpânii stresul. vedere urmatarele: mai prezintă
se odihnii. odihnii. de somn epuizării în cel - anxietate - observare cauzei semen de
66
mai scurt timp. declanșatoare; epuizare și
- să doarmă 6 -aerisirea salonului, crearea insomnia.
ore pe noapte unii mediu ambient şi de
securitate; Grad de
-liniştirea bolnavului, dependență:
administrarea de ceai 3
calduţ, lapte;
- învată pacientul
săpractice tehnici de
relaxare,
-observă şi
noteazăcalitatea, orarul
somnului,gradul
desatisfacere a celorlalte
nevoi,
-observă efectul medicaţiei
administrate,
-întocmeşte un program
deodihnă
corespunzatorpacientului,
şiinstrumentele
tratamentuluiprescris.
6.Nevoia de -neîndemânarea - dificultatea de a - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în -pacientul
a se îmbrăca de a se imbrăca se îmbrăca și interes pntru a oboseală, vedere următoarele: prezintă interes
și dezbrăca. și dezbrăca. dezbrăca. se îmbrăca și fatigabilitate. - educă pacientul privind față de ținuta
dezbrăca. importanța vestimentației și vestimentară.
- să-și aleagă identificarea personalității. Grad de
67
singur - notează zilnic interesul dependență:2
vestimentația. personal pentru a se
îmbrăca și dezbrăca.
- supraveghez cu ce se
îmbracă.
- explic legătura dintre
ținuta vestimentară și stima
de sine.
- îi accord timp suficient
pentru a se îmbrăca și
dezbrăca, recomand dacă
amețește să folosească
fotoliul.
- asigur și satisfac toate
nevoile fundamentale ale
pacientului.
7.Nevoia de - febră - creșterea - să prezinte o - procesul Asistenta medicală va avea - pacientul
a-și menține moderată. temperaturii temperatură în inflamator. în vedre urmatoarele: prezintă
temperature peste limite limite normale - urmărirea curbei febrile în temperature în
corpului normale., frison, (36,4º C, F.T. limite normale.
normală. axilar). - schimbarea lenjeriei de
pat şi corp ori de cate ori Grad de
este nevoie; bolnavul va dependență 3
purta lenjerie din bumbac,
va fi ajutat în efectuarea
toaletei zilnice;
-administrarea de lichide
pentru a preveni
deshidratarea;
68
-supravegherea funcţiilor
vitale şi notarea în F.T.
-liniştirea pacientului,
asigurarea unui climat de
siguranţă;
administrării tratamentului
8.Nevoia de - dezinteres față - neglijarea - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală -pacientul
a fi curat și de măsurile de înfățișării sale, piele intact în cunoaștere a masează regiunile expuse prezintă piele
îngrijit, de a igienă termen de 2 îngrijirilor la escare de 3 ori pe zi cu intactă în timpul
proteja zile. preventive și unguent și le protejez cu propus și a fost
tegumentele - să fie protejat curative ale colaci de vată protejat
și impotriva leziunilor pielii. - schimb lenjeria de pat și împotriva
mucoasele. escarelor. de corp de câte ori este escarelor.
nevoie ;
- esplic pacientului Grad de
importanța consumului dependență: 3
ridicat de lichide pentru a
prevenii deshidratarea ;
- iau măsuri de prevenire a
infecțiilor nosocomiale ;
-mențin temperatura
ambianta la un nivel mediu
- efectuez toaleta pe regiuni
a pacientului.
69
perne inclusiv pentru
genunchi și tendonul lui
Achile.
9.Nevoia de - durere - hipertensiune, - să-și exprime - procesului Asistenta medicală are în -pacientul și-a
a evita - anxietate creșterea ritmului diminuare inflamator vedre urmatoarele: exprimat
pericolele. cardiac. dureri în termen instalat - observarea durerii: diminuarea
- agitație, de 2 ore. intensitate cresută, fără durerii în
neliniște iradiere, localizată in termenul propus.
regiunea epigastrică, Grad de
calmata in decubit lateral; dependență :4
- asigură repaus fizic şi
psihic.
- adoptarea unei poziţii
antalgice pacientului;
- masoară şi notează în F.T
- pregatirea pacientul
pentru examenele ce
urmează a fi efectuate;
laborator;
-ajut pacientul sa- și
recunoasco anxietatea.;
comportamentul
bolnavului;
70
- evitarea curenţilor de aer
în salon, asigurarea unei
temperaturi optime în saon
- crearea un mediu ambient
de securitate;
- pregătirea instrumentelor
şi materialelor pentru
administrarea tratamentului
prescris.
10.Nevoia - comunicare -dificultatea de a - să-și recapede - neadaptarea la Asistenta medicală :- -pacientul si-a
de a ineficientă la se concentra. concentrarea rolul de bolnav. liniștește pacientul cu recăpătat
comunica cu nivel privire la starea încrederea în
semenii intellectual - familiarizează pacientul sine.
cu mediul ambiant ;
- asigură un mediu de
securiate, liniștit ; Grad de
- pune în valuare dependență 2
cpacitățile, talentele și
realizările anterioare ale
bolnavului.
- dă posibilitatea
pacientului să-și exprime
nevoile, sentimentele,
ideile și dorințele sale.
- dă pacinetului
posibilitatea să ia decizii
singur.
- antrenează bolnavul în
diferite activită ți care să-i
71
dea sentimentul de utilitate.
- supraveghează în
permanență pacientul.
11.Nevoia de - dificultatea de - frustrare în fața - să-și - datorită Asistenta medicală -pacientul și-a
a acționa a acționa după atitudinii altora diminueze spitalizării. comunică des cu bolnavul, satisfăcut nevoia
conform credeințele și frustrarea. caută modalități de a spiritual.
propriilor valorile sale practica religia (citirea Grad de
convingeri și unor documente dificultate: 2
valori, de a religioase).
practica - determin pacientul șă- și
religia. exprime propriile
convingeri și valori ;
-planifică împreună cu
pacinetul activități
religioase ;
- îl informez despre
serviciile oferite de
comunitate ;
-mijlocesc desfășurarea
unor activități conform cu
dorința si credințele
pacinetului ;
problema sa ;
aratându-i solidaritate,
întelegere și atenție ;
-îl asigur de
72
confidențialitae și păstrarea
secretului ;
12. Nevoia - dificultatea de - sentimental de - să ia decizii - perturbarea - Asistenta medicală -pacientul își
de a fi a-și asuma eșec pentru stimei de sine. sesisează orice forma de planifica
preocupat în roluri sociale organizarea interes pentru o anumită activitățile
vederea activităților în activitate şi-l antrenează în singur în timpul
realizării. termen de 7 deşfăşurarea ei,îl îndrumă propus.
zile. spre acele activităţi care Grad de
sunt atractive pentru dependență: 2
pacient, observă şi notează
orice schimbare în
comportamentul
pacientului (depresie,
satisfacţie).
- mă informez asupra
dorințelor și posibilitî ților
intelectuale ș fizice a șe
persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan
zilnic
- orintez pacinetul spre
acele activită ți
corespunzătoare capacită ții
sale și care îî permit să fie
realizate.
- îl încurajez în orice
activitatea de care se
dovedește a fi interesat
13.Nevoia - dificultatea de - neparticiparea - să - stare depresivă Asistenta medicală -pacientul
73
de a se a indeplini la activități îndeplineasc exploreaza ce activităţi participă la
recrea. activiăţi recreative. ă cel puțin o recreative îi produc activități
recreative. activitate plăcere pacientului. recreative în
care îi face -explorează gusturile și timpul propus.
plăcere o interesele pacinetului Grad de
dată pe pentru activități creative, dependență: 2
săptămână. pentru petrecere timpului
liber
- planifică activităţi
recreative împreună cu
pacientul ;
recreare: pentru audiţii
muzicale, vizionări de
filme, TV. ;
- facilitez accesul la
materialele recreative
(carți, reviste, ziare)
- antrenez și stimulez
pacientul în aceste
activități ;
- notează recţiile şi
manifestările pacientului cu
referire directă la : starea
de tristeţe şi plictiseală
14.Nevoia -dificultatea de - incapacitatea de Să-și -inaccesibilitatea Asistenta medicală -pacientul a
de a învăța a învța a-și amintii demonstreze la informație. conştientizează bolnavul dobândit noi
cum să-și informații abilitatea în a asupra propriei cunoștințe
74
păstreze îndeplini responsabilităţi privind referitoare la
sănătatea îngrijiri sănătatea, corectează boală și tratarea
speciale, a lua deprinderile dăunatoare acesteia.
medicamentel sănătăţii, ţine lecţii de :
e și a-și formare a deprinderilor Grad de
planifica igienice, alimentaţie dependență 3
regimul în raţională, mod de viaţa
termen de 12 echilibrat, administarea a
zile diferitelor tratamente.
- explorez nevoile de
cunoaștere ale pacientului ;
1) Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.
- Evaluare: pacientul prezintă o bună circulație și o bună respirație
2) Nevoia de a bea și a mânca.
75
3) Nevoia de a elimina.
- Evaluare: pacientul nu mai este deshidratat.
4) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
5) Nevoia de a dormii și a se odihnii.
6) Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
7) Nevoia de a-și mentone temperature corporal în limite normale.
8) Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
9) Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
76
- Manifestări de dependență: hipertensiune, creșterea ritmului cardiac
- Sursa de dificultate: procesul inflamator
- Evaluare: pacientul nu mai acuza dureri ale membrului inferior drept
10) Nevoia de a comunica cu semenii
11) Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
13) Nevoia de a se recreea
14) Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.
77
NR. CRT NEVOIA LA INTERNARE A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNAR
05.04.2013 17.04.2013 20.04.2013 E
25.04.2012
1 De a respire și a avea o bună circulație 4 3 2 1
78

limite normale
10 De a comunica cu semenii 2 1 1
11 De a acționa după propriile convingeri 2 1 1 1

și valori, de a practica religia
14 De a învăța cum să-și păstreze 3 2 1 1
sănătatea
79
EVALUAREA CAZULUI
Pacientul se internează în secția de Ortopedie a spitalului Județean Pitești acuzând
durere a membrului inferior drept , grețuri, vărsături, amețeli, hipertensiune pentru
investigații și tratament.
WBC 3,40 RBC 2,43
HCB 7,3 MPV 4,80
HCT 21.8 PDW 18,9
MCV 81,6 NEU 2,70
MCH 30.2 LYM 0,522
RDW 13,9 EOS 0,09
PLT 200 BASO 0,054
MPV 4,10 NEU 70,9
PCT 0,087 LYM 18,5
Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femoral.

In prezent se afla în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist
din județ. D-na F.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea
80
Statistică. Metodologia cercetării
Perioada cercetării şi lotul investigat. Lotul investigat este format din

persoane cu vârsta cuprinsă între 40-99 ani, care au domiciliul în judeţul Argeş; şi
care sunt diagnosticate cu fractură de antebat. Aceste persoane se află în evidenţa
Spitalului județean secția Ortopedie.
Populaţia investigată este formată din 220 persoane. Care s-au prezentat șa
spital și au fost diagnosticate cu Fractură de col femoral.
Analiza şi interpretarea datelor cercetării.Procentul persoanelor de sex
feminin diagnosticate cu Fractură de antebrat este de 58%, iar cel al persoanelor de
sex masculin este de 42%. Disproporţia dintre procentul persoanelor de sex feminin
şi cel al persoanelor de sex masculin se poate datora: disproporţiei numerice
generale între cele două sexe în cadrul populaţiei.
Tabel 1. Analiza populaţiei după criteriul sex
Sexul Număr Procentul
Femeiesc 131 58%
Bărbătesc 89 42%
Total 220 100%
Figura 1. Reprezentare procentuală după criteriul sex
Mediul de provenineţă este de asemenea un criteriu important în

diagnosticarea persoanelor cu Fracutră de antebrat , ţinând cont de factorii de risc şi
cauzele acestei bolii. Astfel, incidenţa crescută a bolii se înregistrează în mediul
81
urban (61%), unde expunerile la muncă fizică, cazături sunt mai mari decât în
mediul rural, unde incidenţa este de 39% (vezi tabel 2 şi figura 2).
Tabel 2. Analiza populaţiei după criteriul mediul de provenienţă

Mediul de provenineţă Număr Procentul
Rural 88 39%
Urban 132 61%
Total 220 100%
Fractura de antebrat apare în general la persoanele care au înaintat în vârstă,

acestea fiind predispose căderilor din numeroase cauze.
Încidenţa crescută se poate observa în intervalul de vârstă 70-79 ani, urmat
apoi de intervalul de vârstă 60-69 ani.
Tabel 3. Analiza populaţiei după criteriul grupei de vârstă
Grupa de vârstă Număr Procentul
40-49 ani 1 0%
50-59 ani 18 8%
60-69 ani 69 31%
70-79 ani 100 45%
80–89 ani 28 13%
90–99 ani 6 3%
Total 220 100%
82
Figura 2. Reprezentare procentuală după criteriul grupei de vârstă
Majoritatea persoanelor diagnosticaţi cu Fracură de antebrat au vârsta

cuprinsă între 70 şi 79 de ani (45%). Pe locul al doilea se află grupa de vârstă 60-69
ani (31%). Incidenţa bolii creşte începând cu vârsta de 50-59 de ani până la vârsta
de 80 -90 ani (vezi tabel 3 şi figura 3) .
83
Concluzii
Fractura de antebrat reprezinta cca. 7% din totalul fracturilor, fiind o leziune

importantă, cu morbiditate şi mortalitate crescută mai ales la persoanele in
varsta. În ciuda dezvoltării tehnicii chirurgicale, ea reprezintă o provocare pentru
medicul curant.
Apare cu o frecvenţă mai mare la bătrâni, în special la femei, acestea fiind
mai des afectate de osteoporoză. Afecţiunea este prezentă în număr mai mare la
rasa albă comparativ cu rasa neagră, acest lucru fiind datorat diferenţelor de
densitate osoasă.Fracturile aparute la persoanele tinere sunt rezultatul unor traume
puternice, cu energie inalte si de obicei sunt asociate cu alte leziuni traumatice.
Cel mai frecvent mecanism de producere al fracturilor este cel indirect:
prin abducţie ,se produce fractură cu impactare postero-superioară – poziţie "cox
valga" cu angrenarea fragmentelor, iar prin adductie fracturi dezangrenate, cu
deplasare, poziţie “cox vara".
De cele mai multe ori se asociază şi o componentă de torsiune, care explică
cominuţia posterioară şi diferite forme anatomice.Fracturile incomplete sunt
insoţite de dureri minime, amplificate de palpare sau mobilizare, de o usoară
impotenţă funcţională şi o rotaţie externă minima a membrului superior, pe care
bolnavul şi-o poate corecta.
Fracturile complete prezinta o simptomatologie mai zgomotoasă, cu durere
continuă, accentuată de mobilizare şi palpare, cu impotenţa funcţională totală;
membrul inferior este scurtat, adus si rotat extern.
Fractura de antebrat este o afecţiune extrem de serioasă ce poate fi fatală
pentru pacienţii vârstnici şi târâţi. Tehnicile chirurgicale moderne de protezare
rămân principalul tratament, reprezentand uneori un act de terapie intesiva pentru
pacienţii bătrâni.
84
Bibliografie
1. Victor Papilian Anatomia omului

Vol I, Aparatul locomotor
Editura All 2010
2. Proca, E Tratat de patologie chirurgicală, Vol III

Editura Medicală 1988
3. Dinu Antonescu Tratat de chirurgie, Vol V

Ortopedie-traumatologie Editura Academiei
Române 2009
4. Lucreţia Titircă Ghid de evaluare şi îngrijri corespunzătoare nevoilor

Fundamentale
Editura Viaţa Medicală Românească 2008
5. Lucreţia Titirică Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii

medicaliEditura Viaţa Medicală Românească 2008
85

Licenta Fractura Antebrat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Fractura Antebrat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Capitolul 1.Anatomia şi fiziologia aparatului locomotor

Capitolul 2.Noţiuni despre boală

- Principiile şi obiectivele recuperării

Capitolul 3. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu fractură de antebrat

- Noţiuni generale despre nursing

- Tehnici de nursing. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie

Capilolul 4.Prezentarea cazurilor

Capitolul 5.Bibliografie selectiva

Evoluţia depinde de vârsta şi de afecţiunile anterioare sau determinate în urma unui

La vertebratele superioare, inclusiv la om, s-au diferenţiat în decurscul evoluţiei, grupuri de

Aparatul locomotor are ca funcţie principală locomoţia,adică deplasarea individului în spaţiu,

Activitatea organelor locomotorii nu este autonomă, independentă. Componentele sale

Funcţiile oaselor: - determină forma, dimensiunile şi proporţiile corpului şi ale diferitelor

- servesc ca sprijin pentru întregul corp şi pentru părţile moi;

- alcatuiesc cavităţi ce protejează anumite organe delicate (creier);

- constituie rezervă calcică a organismului;

Oaselor li se atribuie,în general, forma unor corpuri geometrice şi li se descriu trei

5. Oasele sesamoide – sunt oase deobicei lentiforme,mici, ce se dezvoltă în vecinătatea unor

Muşchii scurţi realizează împreună ansambluri musculare. Prototipul muşchilor

Muşchi lungi fuziformi, de forma unor fuse, au ca prototip muşchii gâtului şi ai

Muşchii lungi cilindrici au aproximativ aceeaşi lăţime pe toată întinderea lor şi

Muşchii laţi sunt după grosimea lor de două tipuri:

 muşchi laţi şi subţiri

 muşchi laţi şi de dimensiuni mai mari.

Muşchii inelari au formă circulară şi permit prin contracţia lor,deschiderea sau

Articulaţiile în funcţie de gradul lor de mobilitate se clasifică în:

 Prima grupă o formează sinartrozele(articulaţii fixe) în care mişcările sunt

 A doua grupă de articulaţii o formează articulaţiile semimobile cu mişcări

A treia grupa,cea a adevăratelor articulaţii este reprezentată de diatroze,

Pentru înţelegerea mecanismului de producer a fracturilor sunt necesare revederea unor

Fracturile antebratului se pot clasifica, in functie de structurile osoase afectate, in:

fracturi izolate ale ulnei

fracturi izolate ale radiusului

fracturi ale ambelor oase.

In functie de caracteristicile focarului, fracturile antebratului se pot clasifica in:

fracturi cu traiect simplu

fracturi cu fragment intermediar

fracturi complexe (cominutive).

Diagnosticul este clinic si radiologic. Conturul anatomic al bratului este deformat,

Exista doua optiuni terapeutice: tratament conservator (ortopedic) si tratament chirurgical.

Complicatiile imobilizarii in aparat gipsat circular sunt reprezentate de riscul aparitiei

Tratamentul chirurgical este rezervat fracturilor cu deplasare ale antebratului, fracturi

Fixatorul extern (solutie temporara)

Reducerea deschisa si fixarea interna cu placa si suruburi (Fig. 3) este tratamentul de

Postoperator, se poate asocia o imobilizare in atela gipsata antebraghio-palmara, pentru

Exercitiile active, cu rezistenta si incarcarcarea cu greutate sunt permise numai dupa

Indepartarea materialului de osteosinteza in cazul acestor fracturi este un subiect

Reducerea inchisa si fixarea interna cu tija centromedulara este rezervata fracturilor

Dezavantajul acestei tehnici este dificultatea de a obtine o reducere anatomica si

Ingrijirea postoperatorie este similara tehnicii de fixare cu placa si suruburi. Daca

Indepartarea materialului de osteosinteza, in acest caz, nu presupune un risc de

Principiile şi obiectivele recuperării

Balneofizioterapia este o ramură a medicinii generale care foloseşte în scop terapeutic

În fractura de antebrat această ramură medicală grabeşte fenomenul de vindecare şi

1. Duşul cu aburi constă în proiectarea vaporilor supraîncălziţi asupra regiunii

Termoterapia se realizează prin : compresele cu aburi, împachetarea cu parafină, ungerile

Electroterapiaeste o parte a fizioterapiei care studiază utilizarea acţiunii diverselor forme

Masajul medical. Prin noţiunea de masaj se întelege o serie de manipulaţii manualte

Cura balneo-climaterică. Întrucât sechelelel posttrumatice ale şoldului include de regulă

Noţiuni generale despre nursing

Procesul de nursing este un proces organizat şi planificat, o metodă raţională de planificare şi

Fiind centrat pe pacient, el reprezintă o metodă ştiinţifică de rezolvare a problemelor